Memoria Definitie: mecanism cognitiv de encodare, engramare, pastrare si reactualizare a informatiilor.

Mecanismul psihic cognitiv de reflectare a experientelor trecute, fixare si pastrare a informatiilor in vederea recunoasterii si reproducerii acestora intr-o maniera cat mai fidela. Caracteristici: este o procesare active intrucat memoria intervine activ in materialul memorat, nu este un process pasiv de reflectare in oglinda. Este o procesare selective de informatii, ceea ce presupune implicarea selectivitatii perceptive, care opereaza dupa criteria de forma, culoare, structura, configuratie, pregnant. Procesare situationala, contextuala. Disolutie progresiva- amintirea evenimentelor placute (reale sau ireale). Modele de abordare a memoriei 1) 2) 3) 4) 5) 6) 1) Modelul lui Ebbinghaus; Modelul memoriei duale Hebb; Modelul modal al lui Atkinson si Shiffrin; Modelul memoriei de lucru; Modelul nivelelor de procesare; Modelul neural. Modelul lui Ebbinghaus : cum poate fi masurata memoria? S-a folosit pe sine ca subiect al experimentului. Instrumentul de baza masura silabelor fara sens de tipul consoana vocala consoana cvc. Pentru a reduce influenta unor eventuale asociatii verbale ce pot sa apara in cazul cuv fara sens. Lista de stimuli 30 de silabe fara sens selectate din 2300, se citea lista cu voce tare, uniforma si apoi se incerca reproducerea acelei liste. Modelul sau experimental nu prezinta validitate ecologica. 2) Modelul memoriei duale Hebb. Memoria de scurta durata si memoria de lunga durata. Ipoteza: reprezentarea neural a unei info se mentine temporar prin circulatia unui flux in neuronii interconectati formand structuri celulare (secvential sau paralele). 3) Modelul modal al lui Atkinson si Shiffrin. Cf. acestui model operatiile mnezice utilizeaza 3 tipuri de stocare: registrul sensorial (mentine pt scurt timp sub forma elaborate info.), sistemul memoriei tampon preia rapid info din registrele senzoriale, sistemul de stocare pe termen lung (unic, capacitate nelimitata). 4) Modelul memoriei de lucru Baddeley. Structura memoriei de lucru: a) administratorul central (sistem de atentionare cu capacitate limitata). b) Subsistemele care contin registrele: visual si spatial si imaginile mentale. c) Sistemul fonologic (pastreaza info. verbala). d) Sistemul recapitularii articulatorii (functii de improspatare a info din sistemul fonologic). Memoria de lucru este un system cu capacitate limitata destinat pastrarii temporare si manipularii unor info.

5) Modelul nivelelor de procesare (craik si lockhart, 1972). Presupune existent unui system al memoriei de scurta durata sau primara (legea specificului engramarii). Conform acestui model avem de a face cu o procesare superficial senzoriala. Modelul pune in relatie stransa procesarea perceptive cu engramarea si invatarea si apoi reactualizarea. 6) Modelul neural. Studiere noninvaziva a activitatii creierului a permis evaluarea gradului de activare a diferitelor structuri cerebrale in timpul evocarii unor amintiri. Un rol important ii revine cortexului prefrontal in integrarea temporara a evenimentelor si planificarea actiunii. Codurile de procesare: codul lexical si sicodul imagine. Codul lexical implica verbalizarea si codurile non-verbale, constituie interfata intre codurile grafice, auditive, articulatorii si semantice. Codul imagine implicat in numeroase dem ca imaginile sunt memorate mai bine decat frazele, iar in memorarea actiunilor reprezentarea etapelor actioneaza sub forma unui film sau serii de foto amelioreaza amintirea. Imaginea evoca un cuv iar cuvintele concrete evoca o imagine. Procesele memoriei Encodarea corespunde transformarii inputului fizic (unde sonore, auditive, mirosuri, gusturi, atingeri ) intr-un tip de cod sau reprezentare acceptata de memorie si plasarea acestuia in memorie. Encodarea vizuala utilizeaza codul visual. Msd va contine doar ceea ce a fost selectat; multe problem de memorie sunt de fapt, erori de atentie. Aprehensiune (captare), encodare modala (auditiv, vizual), amodala (semantica). Encodarea poate fi voluntara (presupune prezenta scopului de a memora) si involuntara (are loc in absenta controlului voluntar sau a mecanismelor atentiei directionata de scop). Stocarea este procesul de retinere sau de pastrare a informatiilor. La nivelul ei se produc schimbari si transformari continue, determinate de acumularea de noi cunostinte, de situatii si experiente ce imbogatesc sau modifica vechile info. Durata stocarii reprezinta perioada dintre encodarea info si reactualizarea ei. Dinamica stocarii tine de 3 aspecte: fidelitatea cu care este pastrata info, completitudinea si exactitatea info in stocul memoriei si de imbogatirea in timp. Reactualizarea reprezinta recuperarea info si implica urmatoarele tipuri de conduita mnezica: amintirea ca reconstituire a trecutului, recunoasterea ca identificare de catre subiect a ce s-a inregistrat in prezenta info. Originale, reinvatare ca reluare mult mai economicoasa, reproducerea ca evocare a experientei trecute in absenta info originare. Formele memoriei Memoria senzoriala este o memorie de foarte scurta durata, volatile care activeaza pe durata a cateva secunde si se suprapune in buna masura in conceptual de postefect, ca remanenta senzoriala.(memorie iconica si ecoica).

Memoria de scurta durata este un system tampon intre memoria senzoriala si memoria de lunga durata. Rolul ei este relevant pentru operatii aritmetice care presupun o retinere temporara a informatiei (memorie de lucru). Encodarea in memoria de scurta durata se realizeaza prin intermediul atentiei. Stocarea in msd are o capacitate limitat, ea poate contine in medie 72 elemente. Durata de stocare a informatiei in msd este temporara. Informatia stocata in msd poate proven de la toate simturile: putem retine mirosul unui parfum, tonalitatea unei melodii, gustul unui fruct, fata unei persoane, textura unui obiect. Uitarea intervine in msd fie prin inlocuire, fie prin stingere, prin pierderea informatiei. Reactulizarea in msd este f usor reactualizabila deoarece ea este deja active in planul constiintei. Memoria de lunga durata Conserva info pe o durata de timp considerabila ce poate sa se intinda de-a lungul intregii vieti. Mecanismul implicat este pastrarea info spre deosebire de memoria senzoriala si msd unde pastrarea este doar o caracteristica accidental pe langa alte aspecte. Mld poate fi: de tip episodic sau semantic. Memoria episodica repr amintirea unor itamplari. Memoria semantica se raporteaza in esenta la cunostintele noastre asupra lumii, cunoasterea sensului unui cuvant, a unei formule chimice, variatelor notiuni cu care operam. Distinctia dintre cele 2 forme pare sa fie utila dar nu este clar daca ele repr sisteme separate sau sunt aspect diferite ale aceluiasi sistem. Memoria explicita este forma veritabila a memoriei constiente si voluntare implicand valorificarea sensurilor si a semnificatiilor. Acest tip de memorie de lunga durata include m episodica si memoria semantica. Memoria implicita se manifesta atunci cand o experienta anterioara faciliteaza realizarea unei sarcini fara se sa faca apel la amintirea acestei experiente. (memorie fara constiinta). Uitarea reprezinta incapacitatea de reamintire a unor informatii.