Chiperi Liliana Vasilica

Psihologie ID, anul III, grupa 3

Teme psihologie cognitiva

Tema numarul 1

Explicati din perspectiva cognitivista organizarea perceptuala.

Gestaltilistii au fost primii care au studiat sistematic modul in care oamenii organizeaza
spatiul perceptiv si anume ca relatia dintre parti este mai importanta decat partile.Ei au
emis 5 principii considerate a fi baza perceptiei umane. Aceste principii se bazeaza pe
unele proprietati ale obiectelor :
1. Figura-fond : atunci cand percepem un stimul vizual, o parte din ceea
ce vedem este in centrul atentiei si anume obiectul ( figura ), iar restul
formeaza fondul perceptiei. Obiectul perceptiei este perceput in
detaliu : contur, structura, soliditate.
2. Proximitatea : obiectele care sunt apropiate sunt percepute impreuna;
3. Continuitatea : liniile sau punctele care formeaza o linie dreapta sau o
curba vor fi vazute impreuna.
4. Similaritatea :obiectele asemanatoare sunt percepute impreuna;
5. Inchidere :obiectele incomplete tind sa fie percepute ca fiind
complete, astfel, vor fi completate informatiile senzoriale care lipsesc
pentru a crea o perceptie completa si intreaga;

Tema numarul numarul 2

Prezentati sintetic principalele perspective de abordare ale proceselor

mnezice.

Procesele mnezice se refera la activitatile ce se desfasoara in cadrul

sistemului mnezic. Memoria si invatarea sunt strans legate intre ele si foarte similare din
unele puncte de vedere. Atat memoria cat si procesele implicate in memorare sunt
descrise prin mentionarea celor 3 stadii :
- codificarea ( se refera la procesele implicate in timpul prezentarii
materialului de invatat );
-stocarea ( ca urmare a codificarii informatiei,o parte din aceasta este
stocata in sistemul de memorare );
-reactualizarea materialului invatat ( implica descoperirea si extragerea
informatiillor stocate in memorie );
 Cercetatorii nu au ajuns la un acord in ceea ce priveste modul de stocare a
informatiilor in memorie si a localizarii acestora.Exista mai multe teorii care explica
stocarea informatiilor in creier:
1.Teoria engramarii ( Lashley K.-1917) : considera ca anumite elemente
chimice sau fenomene ale celulei nervoase ar explica stocarea informatiilor in creier si ca
fiecare tip de informatie nu se gaseste doar intr-un anumit loc in creier , ci mai curand
este distribuita peste tot in creier.
2.Teoria procesarii de informatii : are la baza analogia dintre modul in care
creierul uman si computerele proceseaza informatia.Astfel , informatia intra in sistemul
de memorie prin receptorii senzoriali intr-o forma neprelucrata.Atentia ( mecanism de
control al memoriei ) selecteaza informatia care va fi prelucrata ulterior. Informatia
senzoriala bruta , selectata, este codificata in anumite forme ( sunete, imagini vizuale )
care pot fi utilizate in urmatoarele blocuri de memorie.Prin repetare mentala anumite
informatii nu vor fi pierdute din memorie, iar atunci cand este nevoie de o informatie ,
aceasta este reactivata din memorie,dar din diferite motive anumite informatii nu mai pot
fi reamintite.
3. Teoria blocurilor de memorie (Atkinson si Shiffrin) :se presupune ca exista 3
depozite de memorie legate intre ele ,iar informatia trebuie sa treaca prin fiecare depozit
de memorie pentru a ajunge in cel permanent. Cele 3 blocuri de memorie sunt :
a) –memoria senzoriala: cand percepem pentru prima data un stimul particular,noi il
pastram pentru o fractiune de secunda in memoria senzoriala, dar informatia vizuala din
registrul senzorial se pierde foarte repede si este inlocuita cu alte informatii noi, incat nu
suntem constienti ca avem o astfel de memorie.
b) memoria de scurta durata : cand un bit de informatie trebuie sa fie stocat pentru
mai mult timp , decat permite registrul senzorial, acesta este transferat in memoria de
scurta durata.Aici este stocata informatia activa, la care suntem atenti.Memoria de scurta
durata are capacitate limitata: 7-2 elemente.Dar spatiul memoriei de scurta durata nu
este folosit doar pentru stocarea informatiilor temporare , ci este folosit si atunci cand
informatiile anterioare sunt aduse temporar din memoria de lunga durata.
c)-memoria de lunga durata : aici se gaseste informatia care trebuie retinuta pentru o
lunga perioada de timp,MLD poate stoca aproximativ 100 de trilioane de biti de
informatie .
Craik si Lockhart au propus o teorie a nivelului de procesare a informatiilor
pentru a descrie procesele memoriei si au ajuns la concluzia ca : cu cat materialul este
mai prelucrat la un nivel mai profund, cu atat este mai bine retinut decat cel prelucrat
superficial. Ei au presupus ca ceea ce determina profunzimea prelucrarii sunt modul de
interventie a proceselor atentionale si perceptuale ce intervin in etapele de codificare si
stocare a informatiei.Pe plan subiectiv,o informatie este mai profund prelucrata cu cat
este mai bine inteleasa sau inclusa in contextul cunostintelor anterioare.
Dar Craik si Tulving au ajuns la concluzia ca profunzimea prelucrarii nu este
singurul factor ce determina memorarea informatiilor in memoria de lunga durata si ca
elaborarea( cantitatea de procesare la care este supusa informatia in etapa de codare a ei )
materialului de invatat are o influenta foarte mare.
Eysenck a mai adaugat un alt factor important asupra memorarii si anume
distinctivitatea procesarii . Adica , cu cat procesarea unei informatii este mai distinctiva
( mai unica ), cu atat memorarea este mai buna.
 Tema numarul 3

Prezentati un exemplu concret prin care sa evidentiati aspectele importante

specifice teoriei codarii duale ( Pavio).

Cel mai bun exemplu ,care imi vine in minte legat de acest aspect este folosit cu succes in
timpul predarii lectiilor la geografie( dar poate sa fie si biologie,
geometrie,informatica ).In momentul in care se preda o lectie la geografie sunt prezentati
atat stimuli vizuali ( harti ,machete) ,cat si verbali ( lectia propriu-zisa), iar elevii vor
coda atat imagistic cat si verbal.In acest fel performanta mnezica a elevilor este
ridicata .Acest exemplu are la baza teoria codarii duale ( pavio ), conform careia exista
doua sisteme distincte si interconectate de reprezentare, codare si procesare a
informatiei :
- un sistem nonverbal ( imageria ) specializat in prelucrarea obiectelor si
evenimetelor nonverbale ( procesare informatiilor spatiale ) ;
- un sistem verbal specializat in manipularea informatiilor lingvistice ;

Tema numarul 4

Propuneti cateva exemple concrete pe baza carora sa evidentiati diferentele dintre

schemele cognitive si scenariile cognitive.

Exemplu de schema cognitiva

Un copil cand vede prima oara un cal, dezvolta o schema cognitiva si anume : stie ca este
mare, are par, patru picioare si o coada. Daca apoi vede pentru prima oara o vaca, ar
putea-o numi initial cal. La urma urmei, se potriveste cu schema lui pentru caracteristicile
unui cal : este mare, are par, patru picioare si o coada. Odata ce i se spune ca este un
animal diferit numit vaca, el va modifica schema existenta pentru a crea un cal si o
schema noua pentru vaca.

Exemplu de scenariu cognitiv :

Gigel a avut teza la matematica. Desi i s-au parut grele exercitiile pana la urma le-a
rezolvat.
In momentul in care citim aceasta fraza, noi introducem si alte cunostinte, care nu sunt
specificate in text. Oamenii activeaza atunci cand citesc un text sau cand cauta sa
inteleaga un pasaj , o multime mai mare de informatii , organizate intr-o ordine bine
stabilita, numita scenariu. Astfel ,scenariul a da teza contine mai multe componente :
pregatirea pentru teza, intrarea in sala de clasa, pregatirea rechizitelor, rezolvarea
problemelor si apoi pauza.Fiecare dintre aceste componente se desfasoara intr-o ordine
stabilita.
Deci , schemele contin o serie de informatii codate foarte generale care se pot aplica intr-
o serie de situatii specifice, in schimb scenariile sunt structuri mentale formate din
componente ce contin actiuni specifice ce se desfasoara intr-o ordine temporala si cauzala
bine stabilita.

Tema numarul 5

Propuneti un plan de cercetare care sa aiba la baza unele notiuni si modele

explicative prezentate in cadrul acestiu curs.

Ipoteza
Genul subiectilor si stimulii ( verbali si imageni ) influenteaza performanta mnezica a
elevilor.
Astfel, performanta mnezica a elevilor stimulati atat verbal cat si imagistic este mai
mare decat cea a elevilor stimulati doar verbal sau doar imagistic.
Variabila dependenta : performanta mnezica
Variabile independente : Vi 1-stimuli ( verbali si imagieni si verbali /imageni ) ;
Vi2-genul ( feminin si masculin ) ;

Vi1- stimuli

Vi2-genul Verbali si imageni Verbali /imageni

F F1 F2
G G1 G2

Planul de cercetare este de tipul 2x2.