MINDFULNESS

in PSIHOTERAPIE
Psih. Ramona Doloi
 Mindfulness - Definitii
• ”constientizarea clipa de clipa”
• ”a pastra constiinta activa in fata realitatii actuale” (Hanh, 1976)
• ”constientizarea clara si unica a ceea ce ni se intampla, de fapt, si
in noi in momente succesive ale perceptiei” (Nyanaponika, 1972)
• ”constientizarea care apare cand suntem atenti, in mod deliberat,
in momentul prezent, fara a judeca, la experienta care are loc clipa
de clipa” (Jon Kabat0Zinn, 2003)
 Mindfulness terapeutic
Model de mindfulness cu 2 componente (Bishop & col)
1. Autoreglarea atentiei – mentinerea la nivelul experientei imediate,
recunoasterea crescuta a evenimentelor mentale in momentul prezent
2. Calitatea constientizarii – orientarea fata de experienta cu deschidere,
curiozitate si acceptare (absenta judecatii, bunatate iubitoare si compasiune)
 Mindfulness terapeutic
Definitie

- Constientizarea experientei prezente cu acceptare -

 Mindfulness terapeutic
ACCEPTAREA

Capacitatea de a permite experientei noastre sa fie exact asa cum e

in momentul prezent – acceptand deopotriva experientele placute si
dureroase pe masura ce apar.
 Mindfulness terapeutic

• Acceptarea clipa de clipa este un element necesar

pentru o schimbare de comportament

• Autoacceptarea este centrala in procesul terapeutic

 Mindfulness terapeutic

” Paradoxul straniu al schimbarii: cand ma accept pe

mine insumi asa cum sunt, ma schimb”
Carl Rogers, 2008
 Mindfulness terapeutic

”Daca terapeutul sau clientul se indeparteaza de experienta

inconfortabila cu anxietate sau dezgust, capacitatea noastra de
a lucra cu experienta imediata se diminueaza semnificativ”
(Christopher K. Germer, 2016)
 Tipuri de meditatie cu mindfulness

1. Atentia concentrata
2. Monitorizarea deschisa
3. Bunatatea iubitoare si compasiunea
 Atentia concentrata
Ca lumina unui reflector care scoate in evidenta orice obiect spre care este orientat
• Obiecte interne:
- senzatia respiratiei
- anumite cuvinte sau propozitii alese
- un singur loc in corp
• Obiecte externe
- o imagine, un sunet, flacara unei lumanari sau un punct de pe perete
 Monitorizarea deschisa
Ca un far care lumineaza o gama mai larga de obiecte, pe masura ce
acestea apar in aria de constientizare, unul cate unul.

Utila in:
- Observarea intentiilor, senzatiilor, emotiilor, gandurilor, comportamentelor,
convingerilor de baza
- Dezvoltarea constientizarii interoceptive a senzatiilor corporale, a capacitatii de
constientizare relaxata
 Bunatatea iubitoare si compasiunea
Calitatea constientizarii (nu directia constientizarii)

ü Emotii pozitive care amelioreaza sanatatea si starea de bine

ü Muta constientizarea de la atentia ingrijorata la atentia iubitoare
ü Deschid campul perceptiei, ajutandu-ne sa fim mai constienti
ü Aduc calitati precum tandretea, mangaierea, linistirea, grija si conectarea
(emotiile dificile restrang constientizarea si activeaza mecanismele defensive)
 Compasiunea
O sensibilitate la suferinta proprie si a altora, cu un angajament profund de a o
usura.

ü Constientizare profunda
ü Atentie sensibila
ü Motivatie
 Nepotrivirea emotie-cognitie
• 2 sisteme de precesare
• Procesare implicita (automata) - simtirea, perceptia a ceva
• Procesare explicita (controlata) – semnificatia a ceva
123 x 56
 2 sisteme de procesare
IMPLICIT EXPLICIT

inconstient, rapid, emotional, mai lent,

presupune putin efort, este focusare constienta,
subiectul functiilor conditionarilor reflexiv,
clasice si a identificarii proprii, cu efort verbal
poate genera emotii si fantezii care
pot fi chiar in contradictie cu
dorintele constiente.
De obicei acestea ”comunica”, dar uneori sunt in conflict.
Terapia trebuie sa le abordeze pe ambele – tipuri diferite de interventii.
 3 sisteme de reglare emotionala
Entuziasm, cautare, bucurie Multumire, siguranta, conexiune

Furie, anxietate, dezgust

 3 sisteme de reglare emotionala
Entuziasm, cautare, bucurie Multumire, siguranta, conexiune

Focusare pe resurse Focusare pe afiliere

Cautare si activare Siguranta – bunatate

Focusare
a comportamentului pe amenintare
Linistire
Cautarea protectiei si
a sigurantei

Activare/inhibare
Furie, anxietate, dezgust
 Analiza functionala a emotiilor

• Emotiile ne conduc catre scopurile noastre si raspund in functie de succes

sau de amenintari
• Emotiile au evoluat pentru a crea stari fiziologice/corporale care pot rapid
activa si controla comportamentul moment de moment
• Emotiile sunt supuse conditionarii emotionale sau clasice
• Emotiile pot fi multiple si pot fi in conflict
 1. Sistemul de amenintare
• Functia acestui sistem este de a detecta amenintarile rapid si de a selecta un
raspuns in confruntarea cu pericolul
• Este sistemul nostru implicit
• Usor de ”conditionat”
• Activeaza in mod automat:
ü Emotii defensive
ü Atentie defensiva (atentie selectiva)
ü Amintiri intruzive
ü Comportamente defensive (lupta, fuga, inghet, submisivitate)
ü Ganduri irationale
 2. Sistemul de cautare a resurselor, entuziasm
• Functia: de a ne furniza emotii pozitive care ne ghideaza, motiveaza si
incurajeaza sa cautam resurse externe de care avem nevoie pentru a
prospera si supravietui
• Focusat pe rezultat
• Cand este echilibrat: OK
• Activeaza sistemul de amenintare atunci cand obiectivele sunt blocate
• Strategie - ”rezolvare de probleme”
• Relatie compensatorie cu sistemul de amenintare
 3. Sistemul de linistire, multumire si siguranta

• Liniste si pace
• Cand animalele nu se apara impotriva amenintarilor
si problemelor, si nu au nevoie sa realizeze sau sa faca ceva
– atunci pot atinge starea de multumire

• Multumirea este un fel de a fi fericit cu felul in care lucrurile sunt

si sa te simti in siguranta; fara straduinte sau dorinte
• Este diferita de amenintarea scazuta, care poate fi asociata cu
plictiseala sau un fel de gol
Multumirea, siguranta, conexiunea

Acest sistem este legat de afectiune

si bunatate – emotii prosociale

Siguranta
”Libertate”
Deschidere
Caldura
Multumire
 Siguranta

• Cautarea sigurantei – este legata de sistemul de

amenintare si este despre a preveni sau de a gestiona
amenintarea

• Siguranta – o stare de spirit care permite

indivizilor sa fie multumiti si in pace cu ei insisi si cu
lumea, cu o atentie relaxata si cu abilitatea de a explora.
Siguranta nu este aceeasi cu activitate scazuta.
Prevenirea potentialelor efecte neplăcute
ale practicilor mindfulness

Programele bazate pe mindfulness pot declansa reactii nedorite

(efecte adverse) la multi dintre cei cu PTSD sau cu tulburări de
anxietate sau panică
 Prevenirea potentialeleor efecte neplăcute
ale practicilor mindfulness
Zonele cu cel mai mare risc:
qRigiditatea programului sau a instructiunilor de efectuat
qConcentrarea atentiei asupra unor aspecte interioare, traditională în
mindfulness
qDurata sesiunilor si a exercitiilor
qPozițiile corporale
qPosibilitatea aparitiei stărilor de anxietate
SOLUTII
 Imbunatatirea controlului si stapanirii
individuale
qRepere interne (mindful gauge) – semnale interne folosite pentru a lua decizii
(mindfulness – instrument pentru a juta pe cineva să descopere ceea ce stie deja)
Ø Un gand
Ø O senzatie
Ø Un comportament
Ø O emotie
Ø O imagine
 Imbunatatirea controlului si stapanirii
individuale
qOchii
Ø Inchisi
- poate fi utila, deoarece opreste stimulii vizuali care ar putea distrage atentia
- in PTSD, poate spori sentimentele de nesiguranta sau chiar frica de un pericol
iminent
Ø (Intre)deschisi
- aduce garantia ca situatia este sigura
- faptul de aputea alege poate fi mobilizator pentru o persoana cu PTSD
 Echilibrarea sistemului nervos senzorial
2 categorii de simturi corespunzatoare celor 2 ramuri ale sistemului nervos senzorial:

1. Exteroceptorii
- sunt asociate cu cele 5 simturi: vederea, auzul, gustul, atingerea si mirosul

2. Interoceptorii

- includ simtul vestibular (echilibrul) si proprioceptia (senzatiile interne ale corpului si capacitatea de localizare a
corpului in spatiu)

- urmarirea respiratiei. - un punct principal al tehnicii mindfulness

- urmararirea respiratiei se bazeaza pe constientizarea interoceptorilor (felul in care se simte respiratia pe interior)
 Echilibrarea sistemului nervos senzorial
In PTSD, anxietate si panica:
- concentrarea asupra interoceptorilor poate fi neplacuta sau chiar
declansatoare de flashbackuri

Recomandare:
- schimbarea obiectului atentiei de la interoceptori la exteroceptori
- alternarea intre un simt interoceptiv si un simt exteroceptiv: imi simt respiratia;
vad posterul de pe perete; inima imi bate mai repede; aud camionul de afara
 Portionarea, ritmul si pozitiile

o Propriul ritm
- Regula de baza: ajutarea unei persoane sa obtina ceea ce poate (sa nu fie impinsa inspre
limite de netrecut) – CONSTRUITI PENTRU A AVEA SUCCES
o Propria pozitie
- Pozitia intins poate spori anxietatea sau declansa disocierea la persoanele cu PTSD
- Se utilizeaza reperul intern pentru gasirea pozitiei proprii
- Persoana evalueaza, prin constientizare atenta, daca pozitia aleasa ii scade sau creste
capacitatea de a ramane prezent, calm, senzatia de stabilitate etc
http://www.sharingmindfulness.com/audio/