Tratamente naturiste pentru raceala si gripa

n timpul epidemiilor se raspandeste aceasta boala infectioasa, prin intermediul picaturilor de saliva emise de bolnav. Dupa o incubatie de cateva zile sau chiar ore, se instaleaza brusc cu febra, stranut, tuse, lacrimare, cefalee. Este produsa de trei tipuri principale de virus (A, B, C). Unele tipuri de virus au submultipli (Av A ). n ca! zuri obisnuite, fara epidemii, simptomele de "ripa dispar dupa cateva zile, persistand astenia si transpiratia. #ormele sunt variate, de la simple "uturaiuri si rinofarin"ite pana la larin"ite, traheite, bronsite. in epidemii apar complicatii. Complicatiile pot da simptome nervoase, "astrointestinale ("reata, voma, dureri abdominale, diaree) sau respiratorii (bronhopneumonie). Boala debuteaza cu febra, chiar peste $%&C timp de '!( zile, apoi scade. Boala atin"e in primul rand or"anismele invadate de to)ine. Apar dureri musculare, frisoane, "returi, tuse, dureri de cap si ochi, infundarea nasului, secretie nazala, usturime in "at. Aceasta usturime este de obicei primul semnal al bolii, cu temperaturi de '*,(&C. +munitatea data de "ripa (, luni! ani) este pentru un sin"ur tip de virus, nefiind valabila si pentru alt tip de virus. Antibioticele nu au eficacitate decat in caz de complicatii. Bolnavul va sta la temperatura moderata in aer curat si umezit, in repaus la pat, re"imul alimentar cat mai usor, vitaminizant si hidric iar cat tine febra nu se va consuma carne. -e va lua suplimentar vitamina C fiole (.! fiole/zi), se va su"e vitamina A care a0uta caile respiratorii. 1asul va fi curatat cu picaturi de apa 2 sare 2 !' picaturi ulei de menta si pin. -e va face si "ar"ara cu aceasta solutie. -e vor bea ceaiuri antibiotice (cimbru etc.) si dezinfectante. -e vor face "ar"are si inhalatii dezinfectante3 se vor bea ceaiuri pentru tuse, calmante sau e)pectorante, dupa caz, sau sirop de ceapa sau ridiche. #ebra va fi combatuta prin ceaiuri contra febrei. 4epausul fizic si alimentar este cel mai eficace remediu natural. 5 febra ce se prelun"este '!( zile indica prezenta unor complicati. 6e frunte se pun felii de cartof crud sau de mar. 4epausul in fotoliu este indicat pentru ca previne iritarea farin"elui prin reflu)ul de continut "astric sau in caz de tuse, prevenindu!se a"ravarea unei hernii hiatale. Copiii, in caz de febra mare, vor fi inveliti in prosoape umezite cu apa la temperatura camerei. 7ezi si 8#ebra9. -e evita suflarea nasului cu insistenta pentru ca
1

astfel se impiedica eliminarea secretiei din sinusuri si se impin"e continutul din nas in sinusurile paranazale, unele situate in apropierea creierului. -e aeriseste des camera, temperatura mediului sa fie moderata si se fac bai calde la picioare. ! :9 #umatorii trebuie sa renunte la fumat in acest timp. Daca febra cu ';!$%&C se prelun"este peste $!( zile, daca apar varsaturi repetate, dureri mari de cap si ochi, nu se suporta lumina, apar toropeala si durerile in muschi de!a lun"ul coloanei, poate fi vorba despre o menin"o!!encefalita. Dupa vindecare se reia alimentatia cu mancare usor di"erabila< supe si creme de zarzavat, piureuri de le"ume, putina varza murata, prune uscate, "rau incoltit, apoi lactate, tarate, supe de carne, peste. -e fac e)ercitii fizice. =inctura de propolis (cate o lin"urita dimineata si seara) la toate tipurile de raceala3 Ceai pe baza de soc (contra febrei), "hintura (decoct din . lin"ura la (%% ml apa ! se bea fractionat inaintea meselor ! contra febrei), coa0a de salcie (decoct din lin"uri/cana), tintaura (se bea ./$ cana inaintea meselor principale), brustur (decoct din lin"uri de radacini la (%% ml apa timp de min.3 se bea caldut inainte de mesele principale), scai!vanat (decoct din lin"uri/cana ! combate tusea), un"uras, cimbru (omoara microbii) si alte plante dezinfectante< cimbrisor, musetel, coada!soricelului, eoada!calului, macese, catina, tei, urzica, sovarf, trei!frati!patati, patla"ina, busuioc, menta, trandafiri, barba!popii etc. Alimente bo"ate in vitamina C< patrun0el, "rape fruit, vitamina C (o fiola)3 7itamina A (supta)3 polivitamine, polen, miere. Contra virusilor se iau< Cu si infuzie de scortisoara si cuisoare ! lin"urite/cana ! cani/zi. -ucuri de le"ume cu mere. Dimineata se face cura de ulei. Ulei de eucalipt, anason, fenicul, cuisoare, 0neapan, brad, cimbru, levan!tica, isop, menta. -irop de varza rosie (,(%% ml) 2 sofran ('") 2 miere ( (% ") ! se fierbe. Decoct de tarate ( % min.) indulcit cu miere. 6e piept se pune compresa calda cu branza de vaci sau terci de mamali"a. > =inctura de propolis si cura de ulei care distru"e microbii nu trebuie sa lipseasca. > -e vor pune comprese calde pe piept (nu uscate care usuca mueozitatile) sau cataplasme cu mustar. in caz de febra mare, frectiile cu otet aromat, prisnitele pe burta cu otet, sau sosetele umezite cu otet vor face minuni. > ?asa0ul "eneral, in special la membre (maini, talpi) este indicat, cu sau fara otet. Bitterul suedez va a0uta si el. 7ezi si 8#ebra9, 8@uturaiul9 si 8=usea9.

> 6reventiv, in perioada de epidemii, se va intari sistemul imunitar< zilnic se vor consuma dimineata catina, fructe si le"ume bo"ate in vitamine. 7ezi 8-istemul imunitar9. E)ercitiile fizice trebuiesc facute chiar si in perioada de boala. > -e beau sucuri de le"ume < ! morcov 2 sfecla 2 spanac (curata san"ele). Acelasi efect are daca in loc de spanac se foloseste castravete. ! hrean ras (.! lin"urite) 2 lamaie (dizolva mueozitatile). ! morcov 2 telina 2 spanac (curata, elimina mucozitatile dizolvate de hrean). ! morcov 2 telina 2 ridichi (vindeca mucoasele si elimina mucusul dizolvat de hrean). ! morcov 2 laptuca 2 spanac (sarurile de ?" din laptuca refac tesutul bronhiilor). Presopunctura 5bs.< Cei neinitiati in presopunctura sa se adreseze unui specialist. 8#undul vaii9 ! +@$, in sensul acelor de ceasornic, de !' ori pe zi, timp de .( zile. > ?asarea zonelor refle)e a punctelor limfatice, a ami"dalelor, a splinei, a nasului, a sinusurilor. > Bai cu faina de mustar ne"ru (vezi 84eumatism9)3 bai fierbinti la picioare. Am observat ca ma vindec mult mai repede ('!$ zile) decat cei care iau antibiotice (corpul lupta si cu to)icitatea medicamentelor, care tulbura echilibrul metabolic). De fapt, denumirea de antibiotic spune destul< anti si bios se traduc literal 8contra vietii9. =otul consta in intarirea sistemului imunitar. De altfel, ma imbolnavesc "reu. Au fost ani in care nu am racit niciodata. > Aa "ripa, sunt indicate< saruri de aur, ar"int, cupru si multa vitamina C. > ?estecati seminte de marar pentru prevenire. Consumati varza, portocale. > Aa inflamatii sunt bune comprese cu frunze de varza. > @ar"ara de '!$ ori/zi cu tinctura din patla"ina ! $% picaturi/.% lin"uri cu apa. > Decoct din viorele ! ' lin"urite/ cani cu apa ! se fierb % de minute. -e face "ar"ara de '!$ ori/zi. > +nhalatii dintr!un amestec de flori de busuioc si chimen, lin"uri intr!un vas cu apa in clocot. -e fac !' inhalatii pe zi. > #rectii cu otet aromat din petale de trandafir sau levantica (vezi la 8#ebra9). -e fac !' frectii pe zi. > =inctura de propolis. > 6entru nas o solutie alcatuita in parti e"ale din miere si apa distilata. Cu un tampon steril inmuiat in solutie se picura in fiecare nara cate '!$ picaturi, de !' ori/zi.
2

> @ar"ara cu suc de "utui sau de lamaie. > @ar"ara de ori/zi cu infuzie de turita mare (A"rimonia Eupatoria) ! '!$ lin"urite de frunze si flori la o cana cu apa. > @ar"ara de '!ori/zi cu decoct din scoarta de alun ! lin"urite la o cana cu apa. > Decoct din frunze de salcie ! lin"uri la o cana cu apa ! se iau ' lin"uri pe zi, impotriva durerilor musculare. > @ar"ara de '!$ ori/zi cu infuzie de flori de "albe! nele ! (!, lin"urite la o cana cu apa. Are actiune antiseptica impotriva -tafilococului auriu si Candidei albicans. > @ar"ara de '!$ ori/zi cu tinctura din flori de "albenele ! '% picaturi la $ lin"urite cu apa. > Dl. +n". +oan @roza de la -.C. 81atura9 -4A Arad confirma recomandarea mea de a trata cu usturoi o "ama lar"a de boli ca< hipertensiune, diabet, arterita, infectii urinare, cistite, constipatii, diaree, tiuituri in urechi, infectiile cailor respiratorii etc. El are rolul unui antibiotic natural. n caz ca nu este tolerat de or"anism pot apare neplaceri di"estive, ale ficatului, vezicii biliare etc. in acest caz se vor folosi doar cataplasme cu apa de usturoi, frectii la maini si picioare sau numai cataplasme in talpa piciorului. 6reventiv sa se consume de !' ori/saptamana cel putin '!$ catei de usturoi. > n "ripa, dl. @roza da urmatoarea reteta de macerat de usturoi (se poate folosi si in alte afectiuni)< -e zdrobesc ,!B capatani de usturoi, se pun in borcan si se toarna un litru de apa rece. -e amesteca. 6entru a diminua mirosul se pot pune radacini mici de patrun0el rase sau lin"uri cu frunze de patrun0el. Dupa cel putin ore, maceratul poate fi consumat C se beau zilnic (!.% lin"uri sau in"hitituri din maceratul strecurat. ?aceratul se strecoara pe masura ce este consumat. > -e mai beau zilnic ' cani cu ceai de tintaura (infuzie) sau un amestec de ' plante la ale"ere< tintaura, tei, cimbru, nalba, patla"ina (cate o lin"urita amestec de plante la o cana cu apa clocotita). > -e curata ( cepe mari (preferabil rosii, de #a"aras), se maruntesc si se acopera cu B lin"uri miere. -e lasa o zi si o noapte, amestecand des. -iropul format se strecoara, se pune intr!o sticla inchisa si se tine in fri"ider ma)im o saptamana sau o zi la temperatura camerei. -e ia cate o lin"urita de '!$ ori/zi.

Tratamente naturiste versus rceal i grip

CDnd ne cur"e nasul, strEnutEm, tuFim Fi ne doare Gn "Dt ne GntrebEm adesea dacE avem o simplE rEcealE sau mai mult. AtDt rEceala, cDt Fi "ripa sunt boli respiratorii cu simptome similare. nainte de a apela la un tratament, chiar Fi naturist, este bine sE FtiHi cu ce aveHi de!a face. 6rincipala diferenHE dintre rEcealE Fi "ripE constE Gn severitatea simptomelor. 4Eceala se instaleazE treptat Fi debuteazE cu strEnut, nas Gnfundat Fi cu stEri de obosealE, Gn timp ce "ripa apare brusc, include febrE destul de mare, ce poate dura trei!patru zile, dureri musculare Fi obosealE severE. nainte de a apela la medicamente, trebuie sE FtiHi cE rEceala Fi "ripa, Gn stadiul incipient, se pot trata Fi cu leacuri tradiHionale, care au efecte vizibile. De aceea vE oferim cele mai bune tratamente naturiste Gmpotriva celor douE neplEcute Fi des GntDlnite afecHiuni. Ptlagin pentru dureri n gt Ceaiurile pe bazE de plante sunt folosite de sute de ani pentru reducerea simptomelor de "ripE Fi rEcealE. Cele mai bune sunt infuziile din flori de tei, sunEtoare, "himbir, mEceFe, coacEze ne"re, conuri de hamei, mentE, pEtla"inE Fi coada!Foricelului. Efectul acestora este mai puternic dacE Gn ele se adau"E miere, scorHiFoarE Fi piper ne"ru, toate avDnd proprietEHi antiseptice, care a0utE or"anismul sE lupte Gmpotriva virusurilor. n debutul stErilor "ripale se bea cDte o canE cu ceai, din orE Gn orE, Fi astfel to)inele vor fi eliminate prin transpiraHie. 6entru distru"erea virusurilor "ripale faceHi infuzie din frunze de "himbir (douE lin"uri la douE cEni cu apE fiartE) sau infuzie din amestec de flori de tei Fi de soc, conuri de hamei, fructe de coriandru Fi de fenicul (cDte % " din fiecare), scorHiFoarE (.% ") Fi piper ne"ru (( "). #olosiHi o lin"urE cu acest amestec la o canE cu apE. 6entru dureri Gn "Dt beHi infuzie din frunze de pEtla"inE (douE lin"uriHe la o canE cu apE fiartE), iar pentru tuse sunt bune infuziile din coada!Foricelului (douE lin"uriHe cu flori la o canE cu apE clocotitE) sau din mu"uri de pin (o lin"uriHE cu mu"uri proaspeHi sau uscaHi la o canE cu apE clocotitE). Aceste remedii se lasE la infuzat timp de .%!.( minute. Ceaiul nu se bea fierbinte, ci cald, cDte puHin din cinci Gn cinci minute, pentru a!Fi face efectul, iar mierea, scorHiFoara sau piperul se adau"E doar dupE ce s!a rEcit lichidul. 1u se vor bea mai mult de douE cEni pe zi, iar tratamentul cu ceaiuri nu va dura mai mult de douE sEptEmDni. Inhalai aburi de fiertur din conuri de brad Un remediu bun pentru nasul Gnfundat este inhalaHia cu aburi. =ot ce trebuie sE faceHi este sE vE puneHi un prosop pe cap Fi sE staHi deasupra unui vas cu apE fierbinte Gn care aHi adEu"at conuri de brad, busuioc,
$

mentE sau picEturi de ulei de lavandE. Aburul se inhaleazE timp de .%!.( minute seara, Gnainte de culcare. DacE rEceala sau "ripa sunt Gn stadiu avansat, inhalaHiile se fac de trei ori pe zi. Aplicai cataplasme cu mutar pe piept AlEturi de infuzii, cataplasmele sunt vechi forme de utilizare a plantelor medicinale. +atE cDteva reHete pentru rEcealE Fi "ripE< ! cataplasmE cu muFtar< este recomandatE pentru tusea productivE, cu e)pectoraHii. 6entru a o prepara aveHi nevoie de (% " fEinE de muFtar peste care se adau"E puHinE apE caldE Fi se amestecE pDnE cDnd se obHine o pastE moale Fi omo"enE. -e Gntinde Gntre douE bucEHi de pDnzE, dupE care se aplicE pe spate sau pe piept, evitDndu!se zona inimii. n funcHie de toleranHa fiecEruia, cataplasma poate fi HinutE .%!.( minute, dupE care zona respectivE se va spEla cu apE caldE. Este contraindicatE persoanelor hipertensive Fi cu probleme cardiace3 ! cataplasmE cu cartofi< are proprietEHi decon"estionante Fi este recomandatE Gn combaterea bronFitei Fi "uturaiului. AveHi nevoie de cDHiva cartofi desco0iHi, fierHi, care se zdrobesc bine pe o bucatE de tifon. -e GmpEtureFte tifonul Fi se strDn"e bine pentru a nu pierde din compoziHie, dupE care se aplicE pe piept pentru douE ore. Cataplasma poate fi folositE de douE!trei ori pe zi3 ! cataplasmE cu usturoi< se zdrobesc cinci!Fapte cEHei de usturoi, se Gnvelesc Gn tifon subHire, dupE care se aplicE pe zona afectatE, unde se Hin timp de '%!,% de minute. Este bine ca deasupra sE se punE o folie din plastic, pentru a Gmpiedica evaporarea unor substanHe active. idichea neagr ndeprtea! tusea seac -ucul de ridiche nea"rE este un bun remediu Gmpotriva tusei seci. AveHi nevoie de o ridiche Gn interiorul cEreia se face un orificiu mai mare pentru a se pune o lin"uriHE cu zahEr. -e lasE ridichea pe o farfurie o zi Gntrea"E, dupE care se pune sucul obHinut Gntr!o sticluHE. -e ia cDte o lin"uriHE seara, Gnainte de culcare. AtenHieI Acest suc este contraindicat persoanelor care suferE de dischinezii biliare, deoarece dreneazE vezica biliarE. "eapa i usturoiul# remedii imbatabile Cele mai comune remedii naturale, eficiente pentru "ripE Fi rEcealE, sunt ceapa Fi usturoiul. Ambele pot fi consumate Gn diferite combinaHii. Astfel, ceapa poate fi combinatE cu miere ! la (% ml de apE fiartE se adau"E douE!trei lin"uriHe cu miere, se fierb zece minute, se pune ceapa Fi se mai lasE la fiert GncE zece minute. n fiecare zi se administreazE trei lin"uriHe din acest sirop. De asemenea, se poate prepara ceai< se taie ceapa mErunt Fi se pune la fiert timp de zece minute. DupE ce e "ata se strecoarE lichidul Fi se bea. @ustul nu este plEcut, GnsE rezultatele se vEd mult mai repede. Usturoiul poate fi consumat simplu (unul!doi cEHei

mestecaHi), GnsE puteHi sE Gl includeHi Fi Gn mDncare sau sE Gl luaHi sub formE de mu0dei. Acest remediu natural distru"e virusurile, crescDnd imunitatea or"anismului. Usturoiul poate fi consumat Gn fiecare zi, pe o perioadE lun"E, GnsE medicii recomandE ca dupE o curE de trei sEptEmDni sE se facE o pauzE de o sEptEmDnE. Pont! Facei bi fierbini. Acestea relaxeaz corpul, faciliteaz adormirea i descongestioneaz gtul i nasul. Este recomandat ca dup o baie fierbinte s stai n pat, la cldur. De reinut! Tinctura de propolis are proprieti anti irale, antibacteriene i antifungice datorit prezenei numeroilor antioxidani. !edicii recomand cte o linguri dimineaa i seara, luat cu puin ceai.

%eacuri vechi pentru suferinte stravechi

?edicina a "asit rezolvari pentru multe boli mari. Dar nu si pentru bolile mici, suferinte sezoniere, provocate de anotimpuri. @uturaiul, raceala, durerile de "at si de piept, bronsita si tusea sunt mult mai simplu de vindecat cu un ceai sau cu o prisnita aplicata corect, decat cu un pumn de medicamente. Chiar daca oamenii de stiinta stramba din nas cand e vorba de leacuri stravechi, ele sunt reluate si revazute cu JfurieK, in toate tarile mapamondului. -i nu e vorba de a crede in miracole. +nteresul pentru traditie este o stare de spirit a lumii contemporane. Chiar daca virtutile anumitor leacuri babesti nu pot fi demonstrate academic, atata vreme cat ele fac bine, cat provin din natura si nu dintr!o fabrica de Jeli)iruriK chimice, oamenii le prefera. -i le prefera, spre lauda lor, si o "ramada de medici care au inteles ca medicina viitorului nu se poate desparti de traditie. +n China, pacientul are dreptul sa!si alea"a terapia pe care o prefera. Este ceea ce facem si noi prin leacurile de fata, invitandu!va sa ale"eti ce credeti ca v!ar fi de folos. "ri!e de astm +n caz de ur"enta< doua cesti de cafea sau doua tablete de ciocolata Afara e umezeala si ceata, sunteti astmatici si v!ati uitat inhalatorul acasa. -imtiti cum se apropie o criza de astm. +ntrati rapid intr!un bar sau o cofetarie si cereti doua cafele tari. Ultimele studii realizate in Canada arata ca administrarea de cofeina slabeste obstructia bronhiilor si usureaza respiratia. Atentie< nu este vorba despre un substitut de medicamente, ci doar de un a0utor de ocazie. Cofeina este un stimulent puternic al sistemului nervos si cardiovascular, cu efecte secundare periculoase< tahicardie, an)ietate, convulsii, palpitatii. 1u abuzatiI -i ciocolata poate fi folosita
)

in caz de ur"enta. Contine ma"neziu, un antidepresor cunoscut. &asa' cu usturoi >Ldrobiti doi catei de usturoi in (%% ml de untdelemn. Aplicati aceasta mi)tura pe talpa picioarelor si pe coloana vertebrala, masand usor. > Aa fel de eficient este si un catel de usturoi macerat, vreme de opt zile, intr!un pahar de alcool de ;% de "rade. Aa nevoie, puneti cateva picaturi din acest amestec pe o bucatica de zahar. > 6entru a calma o criza de astm, impre"nati cu amestecul de usturoi si alcool o compresa inmuiata inainte in apa fierbinte. Aplicati!o pe piept. Caldura e indispensabila pentru eficienta acestui tratament. +nfuzie de cimbru 7irtutile antiseptice ale cimbrului sunt recunoscute din Antichitate. Crizele de astm fiind declansate adesea de o infectie, cimbrul se dovedeste si in cazul acesta util. Beti !' infuzii pe zi, preparate din . lin"urita de planta oparita cu . cana de apa. (ronsita Boala a iernii, bronsita este o afectiune respiratorie le"ata de obicei de o raceala. -e distin" doua tipuri mari de bronsite< acute si cronice. 6rima se caracterizeaza printr!o tuse seaca, acompaniata sau nu de febra. Bronsita cronica (dureaza cam trei luni pe an si tine trei ani la randM) este e)trem de frecventa si foarte "rava. -imptomele ei sunt o tuse cu e)pectoratie, care necesita suprave"here medicala. Inhalatii cu picaturi de eucalipt Eucaliptul este o planta antiseptica si decon"estionanta a cailor respiratorii. El poate fi administrat sub forma de ceaiuri, pastile de supt, produse pentru baie, sirop, picaturi pentru inhalatii. Ultimele sunt deosebit de eficiente in bronsite. Dar atentie< zece mililitri de ulei esential de eucalipt pot duce la deces. +n schimb, %,. C %, ml/zi ( !' picaturi) puse in apa fierbinte, pentru inhalatie, nu reprezinta nici o to)icitate. +n farmacii e)ista si alifii cu eucalipt. Alifiile pot fi aplicate pe spate sau pe piept, dar niciodata pe fata sau pe mucoase. (6ersoanele bolnave de afectiuni hepatice si copiii mai mici de un an nu trebuie sa apeleze la eucalipt.) %apte cu usturoi Aa tara, si astazi bronsita se trateaza cu supe bo"ate in usturoi. 5 alta versiune a acestui remediu< puneti doi catei de usturoi intr!o cana de lapte rece. Aasati! i sa fiarba % de minute, apoi beti lichidul cat mai cald. 4eteta poate fi preparata si cu ceapa. =rei cepe se fierb in (%% ml de apa, se strecoara si lichidul se amesteca cu miere. Inhalatie cu lamaie 6uneti la fiert *(% ml de apa. -tin"eti focul. Adau"ati ( picaturi de ulei esential de lamaie.

Aplecati!va capul peste vas, acoperiti!va cu un prosop si inspirati. -e repeta de trei ori pe zi. *rictionari si comprese pe piept MCu untdelemn de masline cald, amestecat cu lamaie, usturoi sau ulei aromat de lavanda sau eucalipt. "ataplasme cu otet de mere +nmuiati o compresa in apa fierbinte, stropiti!o cu otet de mere si aplicati!o pe piept, acoperita de o folie de plastic. 6rin compozitia sa, otetul de"a0a caile respiratorii superioare C nas, "at, sinusuri, si inferioare< bronhiile si plamanii. +ureri de gat ?esa"ere nedorite ale racelii sau "ripei, durerile de "at pot anunta si o infectie virala sau bacteriana, o an"ina sau o larin"ita. Cert este ca fac mari probleme la in"hitit si e bine sa scapam de ele rapid. "ataplasme cu musetel 6uneti o lin"ura de musetel intr!o cana cu apa clocotita si lasati sa se infuzeze cinci minute. 7arsati lichidul pe o compresa, stoarceti!o putin, apoi aplicati!o direct pe "at. Acoperiti!o cu o bucata de plastic. Cand se raceste, operatia trebuie repetata. Aa fel de bune sunt compresele fierbinti cu ulei de masline si apa de colonie din lavanda. ,argara cu salvie 6lanta cunoscuta din Antichitate, salvia da un ulei esential cu proprietati antiinflamatoare si antibacteriene foarte eficiente in caz de inflamatie a "atului si "urii. Doua!trei picaturi de ulei de salvie puse in .%% ml de apa calda sunt mult mai active decat infuzia de salvie, preparata dintr!o lin"urita de planta, infuzata cu o 0umatate de litru de apa fiarta. -e fac !' "ar"are pe zi, vreme de !' zile. ,argara cu miere si suc de lamaie Diluati in apa fierbinte un praf de sare, sucul unei lamai si o lin"urita de miere. #aceti "ar"ara de trei ori pe zi. ,argara cu apa sarata Un remediu simplu si cat se poate de eficace< amestecati . lin"urita de sare de masa cu (%% ml de apa calduta si faceti "ar"ara din ora in ora. "ataplasme cu sare grun'oasa si suc de lamaie Auati un pumn de sare "run0oasa, stropiti!o cu suc de lamaie fierbinte, intindeti sarea umeda pe un tifon si aplicati!l pe "at, vreme de o ora. +nveliti banda0ul cu un fular. ,argara cu otet de mere Antiseptic si bactericid, otetul de mere este inainte de toate un fortifiant e)celent, ideal pentru a spori rezistenta or"anismului impotriva neplacerilor iernii. E firesc, deci, sa usureze si durerile de "at. Amestecati o lin"ura de otet de mere cu o lin"urita de miere. Diluati!le cu ceai de musetel si faceti "ar"ara.
2

(olile toamnei etete de vindecare cu alimente acelile

-imptomele clasice< "uturaiul si tusea, insotite adeseori de dureri de cap si de "at, de o stare "enerala proasta, de dureri ale membrelor si frisoane. Autorii< rino!virusurile ce se fi)eaza in special pe mucoasa nazala, iritand!o. +mbolnavirea este favorizata de un sistem imunitar slabit din cauza fri"ului sau a stresului e)cesiv. Alimente iuti Desfunda nasul mai bine decat medicamentele, pentru ca lichefiaza secretiile de pe caile respiratorii. Cele mai eficiente remedii< o bucatica de ardei iute (mestecata in "ura) sau .%! % picaturi de =obasco intr!un pahar cu apa. -i bineinteles. .. usturoi C dar proaspat si crud. -sturoi. /penicilina ruseasca0 4usii C in special C cred orbeste in puterea vindecatoare a usturoiului in caz de raceala. -i pe buna dreptate, caci efectul lui antibacterian a fost confirmat intre timp si de oamenii de stiinta. +ata o reteta< curatati de coa0a ( catei de usturoi, zdrobiti!i si amestecati!i cu ( lin"urite de zahar. =urnati deasupra putina apa si puneti!i pe foc pana dau in clocot. Aasati!i sa stea ( minute si apoi strecurati zeama. -e ia cate o lin"urita de zeama de!a lun"ul zilei. "eapa JAeacul atoatevindecatorK are si el efect antibacterian si antiviral si este e)trem de eficient C sub toate formele C in caz de raceala. +ata doua retete< > -e taie o ceapa mare felii si se pune peste noapte pe o farfurie, lan"a pat. 6rin inhalarea mirosului de ceapa, raceala JerupeK si se vindeca mai repede. > =aiati marunt .! cepe si turnati peste ele apa clocotita. Aasati!le putin sa se infuzeze si beti apoi ceaiul fierbinte de ceapa, indulcit cu putina miere. "ataplasme cu cartofi -unt foarte eficiente atunci cand va doare "atul. #ierbeti cartofi mari pana ce se inmoaie, zdrobiti!i pana ce obtineti un piure, impachetati! i fierbinti in 0urul "atului. Deasupra mai puneti un prosop de in (uscat) si apoi un sal de lana. 1u le scoateti decat atunci cand cartofii s!au racit. 1tet de mere 6entru desfundatul nasului este bine sa incalziti otet de mere (o ceasca) si sa inhalati aburul. Alternativ, puteti lua de trei ori pe zi cate o lin"urita de otet de mere diluat in ./ pahar de apa. (autura cu mustar +n caz de ra"useala sau voce suprasolicitata, va recomandam o bautura cu mustar, miere si suc de lamaie< amestecati cate o lin"ura de mustar, de miere si de suc de lamaie si beti JmedicamentulK

astfel obtinut seara, inainte de culcare. %amaie Leama de lamaie desfunda si ea nasul. =ra"eti pe nas o lin"urita de zeama de lamaie proaspat stoarsa. Aasati sa actioneze putin, dupa care suflati!va nasul cu putere. Propolis ?estecati, indelun", o bucatica de propolis solid. Alternativ, lin"eti de pe o lin"ura de lemn miere amestecata cu lamaie. eteta bunicii -unteti racitN ?ancati supa fierbinte de pasare. -i!a "asit consacrarea de curand, cand s!a descoperit ca in carnea de pasare e)ista cisteina, un aminoacid. Aceasta este foarte asemanatoare cu Acetilcisteina, un medicament prescris de medici pentru combaterea bronsitei si afectiunilor respiratorii. Amigdalita Este o afectiune provocata de bacterii, in special de streptococi, si apare, frecvent, odata cu raceala. -e manifesta prin inflamarea ami"dalelor, roseata in "at si dureri ce radiaza de multe ori pana la urechi si dinti. Alte simptome< febra, frisoane si dureri ale membrelor. &iere +n"hititi incet cate!o lin"urita de miere de cateva ori de!a lun"ul unei zile sau faceti "ar"ara cu o lin"urita de miere si putin otet diluate intr!un pahar cu apa calda. 1tet de mere 5 compresa cu otet de mere potoleste durerile de "at< inmuiati un ster"ar de bucatarie intr!un sfert de litru de otet de mere, stoarceti!l bine si infasurati!l in 0urul "atului. 6uneti deasupra un fular de lana si stati asa '% de minute. 3eama de lamaie Cand va doare!n "at, luati in "ura cate putina zeama de lamaie (de mai multe ori pe zi). =ineti!o cateva minute, apoi in"hititi!o incet. "ataplasma cu ceapa =aiati marunt .! cepe si caliti!le in ulei de floarea! soarelui pana ce s!au inmuiat bine. +nfasurati ceapa fierbinte (asa uleioasa) intr!un prosop, lasati!o sa se raceasca putin si aplicati cataplasma pe "at. Ba"ati! va imediat in pat si tineti!o pana dimineata. 4eminte de ridiche -emintele de ridiche contin uleiuri eterice bo"ate in sulf si actioneaza ca un antibiotic natural. #ierbeti o lin"urita de seminte si o lin"ura de miere intr!o 0umatate de ceasca de otet. Adau"ati apa, pana ce taria otetului devine suportabila, si faceti "ar"ara. Iute si sarat 7indecatorii me)icani trateaza ami"dalita cu ardei iute sarat, mestecat bine si in"hitit incet. +n faza acuta a bolii puteti sa su"eti in loc de bomboane cate!un catel de usturoi crud. Alimente
5

recomandate< usturoi, ceapa, "himbir, salvie si miere. Au efect antibacterian si antiviral. Inflamarea cavitatilor na!ale -imptomele< "uturai puternic, dureri de cap, dureri de urechi si febra. Este o boala provocata fie de raceala, fie de o "ripa nevindecata complet. +n aparitia ei, un rol important il are starea psihica. @ri0ile, emotiile, frica pot duce la inflamarea cavitatilor nazale.O "eai cu mirodenii 6reparati o infuzie din< . lin"urita de cuisoare, . lin"urita de anason, . lin"urita de lemn dulce si ./ lin"urita de "himbir (toate pisate), peste care turnati ./$ l de apa fierbinte. Aasati sa stea ( minute si beti cate o ceasca de cateva ori pe parcursul zilei. "ataplasma cu hrean si bran!a de vaci Branza de vaci proaspata si hreanul au efect curativ, antiinflamator. +ntindeti pe un ster"ar de in branza de vaci amestecata cu . lin"ura de hrean proaspat ras (un strat "ros de un de"et) si aplicati cataplasma .%!.( minute pe frunte sau pe zona sinusului ma)ilar. *agure de miere ?estecati o bucatica de fa"ure (cca cm) timp de .(! % de minute, dupa care o scuipati. 4epetati de , ori pe zi, la intervale de o ora. =ratamentul se efectueaza o saptamana. Apoi, luati zilnic cate!o lin"urita de miere dupa mesele principale. Aasati!o sa se topeasca in "ura, inainte de!a o in"hiti. Alimente recomandate< ! broccoli, miere, iaurt, morcovi, usturoi, dovleac, nuci, portocale, ardei "ras, spanac !stimuleaza sistemul imunitar3 ! ananas, mere, peste "ras, "himbir, ceapa C sunt antiinflamatoare. Evitati lapteleI

+urerile de urechi
Apar, in "eneral, din cauza curentului si a vantului rece, dar pot fi provocate si de otita. -sturoi =aiati un catel de usturoi in lamele fine, luati!le cu o bucata de vata (ca un dop) si introduceti vata in urechea bolnava. Culcati!va pe pat si acoperiti urechea cu un sal "ros de lana. Alternativ, puteti sa va picurati in ureche ulei de usturoi, pe care!l preparati dupa cum urmeaza< zdrobiti ' catei de usturoi si amestecati!i cu ' lin"uri de ulei de masline. 6uneti amestecul astfel obtinut intr!o sticla si lasati!o sa stea o saptamana la temperatura camerei. 6e urma strecurati uleiul printr!o sita deasa. "ataplasma cu ceapa Ceapa, bo"ata in uleiuri eterice, este un Jleac atoatevindecatorK , care calmeaza si durerile de urechi. =ocati marunt o ceapa, puneti!o intr!o batista si le"ati batista ca un saculet. Culcati!va pe!o parte si tineti saculetul cu ceapa pe urechea bolnava.

eteta bunicii 6entru alinarea durerilor de urechi, bunicile noastre foloseau zeama de praz, amestecata cu otet sau cu lapte, pe care o picurau apoi in ureche. Alimente recomandate< ardei iute, cuisoare, "himbir, usturoi si ceapa C toate au un efect calmant. Compresele aplicate pe "at, reci sau calde, eventual cu adaosuri de branza de vaci sau mustar, se recomanda in caz de inflamatii ale "atului si farin"elui. -e reinnoiesc dupa minimum o 0umatate de ora, ma)imum doua. -e pot lasa peste noapte.

ambele puse intr!o cana de apa foarte fierbinte. Un amestec de rom si cuisoare aromate (ele nu trebuie in"hitite) diluate intr!o cana de apa fierbinte sau ceai, are efect antiinfectios, antal"ic si antiinflamator. Ceai de cimbru< o infuzie fierbinte de cimbru amestecata cu miere este un antiseptic redutabil. "um scapam de raceala si gripa -e spune ca o "ripa netratata dureaza o saptamana, in timp ce una tratata dureaza sapte zile. Aceasta afirmatie nu este intru totul adevarata, pentru ca daca stim ce leacuri sa folosim, in ce cantitati si cat de des, chiar si cea mai JfioroasaK epidemie poate fi invinsa. +ata in continuare "hidul celor mai puternice remedii naturale contra "ripei. *itoterapie ?a"hiranul C se administreaza sub forma de infuzie< la o cana de apa clocotita se pun intre o lin"urita si 0umatate si patru lin"urite de pulbere de ma"hiran3 se lasa vasul acoperit .(! % de minute, dupa care se strecoara. +ndulcit cu miere, ceaiul se bea intotdeauna fierbinte. Aa .%!.( minute vom transpira, eliminand din abundenta to)ine, in timp ce sinusurile si caile respiratorii superioare se vor descon"estiona. +n faza de coctiune, inainte de declansarea bolii, se bea cate o cana de ceai la %!$% de minute, timp de cateva ore. +n cazul cand "ripa s! a declansat, ceaiul se va bea numai in afara perioadelor de febra, cu aceeasi frecventa, timp de o zi. Atentie< in ma"azinele noastre nu veti "asi ma"hiranul prezentat ca planta medicinala, ci sub forma de condiment, in raioanele alimentare. Uneori poarta denumirea comerciala de ma0oran. Busuiocul C administrat tot sub forma de ceai fierbinte cu miere, revitalizeaza rapid or"anismul si ne invioreaza, a0utandu!ne de asemenea sa stopam procesul "ripal in orice faza a sa, dar mai ales in faza de debut. -e bea foarte cald, in"hitind lent si lasandu!l sa alunece pe "at, abtinandu!ne sa mancam in timpul tratamentului. 5 doza de soc consta in ,!* cani cu infuzie de busuioc indulcit cu miere, baute la intervale de .(!'% de minute una de alta. Ceaiul se prepara prin punerea a .! tulpini florifere de busuioc la o cana de apa clocotita si lasarea la infuzat timp de .( minute3 daca apare febra, se adau"a si .! lin"urite de menta la o cana de ceai. 7omeopatie 5scillococcinum C este un remediu produs de laboratoarele franceze Boiron, prezentat sub forma de "ranule ambalate in mici flacoane, "ranule care in"lobeaza in cantitati infinitezimale un e)tract ve"etal. Acest medicament incredibil de eficient C declara cei care l!au folosit, si numarul lor este mare C poate fi administrat cu succes atat atunci cand
8

etete fulger contra bolilor toamnei

(ronsita6 Aapte cu usturoi< puneti doi catei de usturoi intr!o cana de lapte rece. 6uneti la fiert vreme de .% minute. Beti mi)tura cat mai fierbinte. Ceapa fiarta< puneti la fiert trei cepe in (%% ml apa. -trecurati lichidul, indulciti!l cu miere, si beti cat mai cald cu putinta. +nhalatie cu lamaie< puneti la fiert *(% ml de apa. -tin"eti focul. Adau"ati ( picaturi de ulei aromat de lamaie. Aplecati!va capul deasupra aburilor si inhalati. 4epetati procedeul de ' ori pe zi. #rictiuni si comprese pe piept< se fac cu untdelemn fierbinte (sa nu provoace arsuri) in care se adau"a ulei aromat de eucalipt, usturoi, lamaie, lavanda sau salvie. Cataplasme cu otet de mere< inmuiati bucati de tifon in otet de mere fierbinte si aplicati!le pe piept. Compus din apa si acid acetic, otetul de mere contine saruri minerale, oli"oelemente, pectina si betacaroten, reputate pentru modul in care elibereaza caile respiratorii superioare C nas, "at, sinusuri, si pe cele inferioare< bronhii si plamani. ,ripa -ucuri vitaminizate< beti mult suc de morcovi si sfecla, combinate cu suc de lamaie sau "repfrut. Usturoi fiert in lapte< inainte de fiecare masa principala, luati doi catei de usturoi, zdrobiti!i si puneti!i la fiert intr!o ceasca de lapte. Beti lichidul cat mai fierbinte. -irop cu miere si "in< iata o reteta folosita in satele canadiene. Auati (% ml de "in, . ( " miere lichida, lin"urite de rasina de brad. 6uneti toate in"redientele intr!un borcan si amestecati, pana ce se omo"enizeaza. -e iau lin"urite pe zi (nu mai mult). Alcool fierbinte< consumat fierbinte, cu moderatie, si asociat cu diverse in"rediente, poate avea efecte benefice contra "ripei. 6reparati seara, inainte de a va culca, un amestec de rom si portocala stoarsa,

suntem sanatosi, pentru a preveni imbolnavirea, cat si in timpul fazei de coctiune ori chiar dupa declansarea starii "ripale. Administrarea se face conform prospectului inclus in fiecare cutie. Este bine sa stiti ca si atunci cand profila)ia "ripei a dat "res se mai poate opri procesul de evolutie al bolii, luand o noua serie de ' doze de 5scillococcinum. 7accinul anti"ripal 6lante)traPt C nu este, asa cum s!ar putea crede, o solutie in0ectabila, ci este vorba tot de un remediu homeopatic. @ranulele acestui vaccin, care se administreaza oral, contin in cantitati infinitezimale virusuri de la +nstitutul JCantacuzinoK , preluati din cele mai recente tulpini. Administrarea se face numai in scop profilactic, in modul indicat de farmacist. %eacuri +in (atrani Qreanul C sinusurile con"estionate si nasul infundat se vindeca fara "res daca punem pe frunte !' lin"uri de hrean ras, invelit intr!o basma rosie. Qreanul se tine (!'% de minute pe frunte si la radacina nasului. Cei cu o piele foarte sensibila vor tine mai putin cataplasma, altfel pot aparea inflamatii serioase. +n tratamentul "ripei si al "uturaiului, desfundarea nasului este foarte importanta, deoarece daca respiram normal, pe nas, sunt evitate complicatiile bronsice si pulmonare. Ca si tratament rapid al sinuzitei, acest leac nu are echivalent, o cura de ( zile in care facem aceasta aplicatie de .! ori pe zi eliminand rapid aceasta afectiune. Ceapa C tusea si bronsitele sunt vindecate cu decoct de ceapa. -e iau doua cepe intre"i, cu tot cu coa0a, de marime medie, se spala si se pun la fiert in . si ./ cana de apa, timp de un sfert de ora. -e bea decoctul cald, indulcit sau nu, pe stomacul "ol si fara alte adaosuri. Ceaiul are un "ust nu tocmai placut, insa actioneaza foarte rapid si se zice ca nu e)ista leac mai bun contra tusei si durerilor de "at si de piept. (ai +mediat ce simtiti primele semne ale racelii, recur"eti la traditionala si eficienta terapie a bailor. Cu a0utorul lor, debutul unei infectii poate sa fie stopat. Baie de picioare cu temperatura pro"resiva C ba"ati! va picioarele intr!un li"hean cu circa .,( litri de apa calda ('( "rade C), adau"and pro"resiv apa fierbinte, pana cand atin"eti temperatura finala de $% "rade C. Durata baii este de .%!.( minute. 6icioarele se ster" si se incalta sosete "roase. Baia pro"resiva poate fi facuta zilnic. Bai complete cu ace de pin (sau esenta) C temperatura din baie sa fie de .B! . "rade C, iar temperatura apei din cada de '(!'B "rade C. Durata baii sa nu depaseasca % de minute. -e adau"a .(% " de ace de pin oparite intr!un saculet pe baie de aburi sau .% picaturi de ulei de pin (se "aseste la
9

6lafar). Dupa baie, obli"atoriu, urmeaza odihna la caldura in pat, vreme de o ora. (1u faceti niciodata baie cu stomacul plin. Evitati baile calde daca suferiti de varice, iritatii si infectii ale pielii, tulburari de ritm cardiac.) &edicina naturista -faturi pentru infruntat iarna. Anotimpul rece are riscurile sale< virusurile ce ne aduc tusea si "uturaiul pandesc in autobuze, in metrou, in birouri, ma"azine, scoli, "radinite, ba si la usa medicului de familie. +n zilele fri"uroase si umede, infectiile virale se raspandesc ca focul in frunzisul uM -faturi pentru infruntat iarna Anotimpul rece are riscurile sale< virusurile ce ne aduc tusea si "uturaiul pandesc in autobuze, in metrou, in birouri, ma"azine, scoli, "radinite, ba si la usa medicului de familie. +n zilele fri"uroase si umede, infectiile virale se raspandesc ca focul in frunzisul uscat. 6entru milioane de oameni, ele fac parte obli"atoriu din neplacerile iernii. Cateodata, ni se intampla ca pana in primavara sa racim de trei! patru ori. Aceasta rezistenta scazuta la infectii se e)plica, in "eneral, prin slabirea capacitatii de autoaparare a or"anismului. 6entru a opune "ermenilor pato"eni un sistem imunitar realmente capabil de lupta, este necesar sa!l antrenam din timp.6aza buna trece prime0dia rea ?ulta miscare in aer liber, o hrana echilibrata si bo"ata in vitamine, cat mai putin stres, suficiente ore de recreere si somn, nelasand la o parte nici buna dispozitie C toate acestea impreuna pot sustine o imunitate vi"uroasa. Cu alte cuvinte, un mod de viata sanatos si rational ne prote0eaza impotriva bolii. #aptul ca afara bate vantul, ploua sau nin"e nu e un motiv sa ne inchidem in casa. Dimpotriva, plimbarile pe vreme rea sunt binevenite ca antrenament al potentialului nostru imunitar. Atentie insa la imbracaminte< ea trebuie sa ne fereasca de fri" si umezeala. Dusurile alternative calde si reci, ca si sauna reprezinta mi0loace utile de calire, cu o influenta benefica asupra rezistentei la imbolnavire. +n schimb, consumul masiv de alcool, fumul de ti"ara si aerul uscat din camerele incalzite cu calorifere produc efecte ne"ative. Ultimele doua suprasolicita caile respiratorii si le irita mucoasele ce au tocmai rolul de a respin"e cele dintai atacul lansat de virusuri si bacterii. De aceea, este important sa ne in"ri0im de intretinerea unui climat corespunzator in incaperi. De e)emplu, putem spori umiditatea aerului asezand pe radiatoare prosoape inmuiate in apa si apoi stoarse.7!a JprinsKN Apelati mai intai la plante Daca totusi simtim ca Jne!a prinsK, nu e cazul sa apelam pe data la arsenalul medicamentelor chimice pentru o raceala oarecare. 4esursele vindecatoare ale naturii ne ofera o multitudine de posibilitati de

a!i invin"e pe inamicii aducatori de tuse si "uturai. Astazi, oamenii invata sa re"andeasca modalitatile de abordare a problemelor sanatatii lor, convin"andu! se tot mai mult de folosul reintoarcerii la vechile leacuri ale bunicii si la preparatele obtinute .%%R din plante. Aa cele dintai semne de raceala, cum ar fi stranuturile dese si usturimile in "at, putem apela la cateva remedii si"ure< C E)tract de echinaceea, o planta cu actiune imunostimulatoare deosebita, comercializata in 4omania sub numele de +muno"rip (J6lante)tractK Clu0). C @ar"ara cu infuzie de salvie si propolis lichid, contra durerilor de "at. C ?ulte ceaiuri fierbinti (soc, busuioc, cimbrisor, rozmarin) in care se stoarce lamaie sau "rapefruit. C ?estecarea de propolis solid (.! "). C ?iere propolizata.! Daca tusiti Unele e)tracte de plante sunt in mod deosebit indicate pentru combaterea tusei. Cimbrul are o actiune calmanta, antispastica si bactericida, totodata favorizand si e)pectoratia. 6atla"ina fluidizeaza secretiile si amelioreaza spasmele obositoare de tuse. Combinatia de cimbru cu patla"ina rela)eaza contractiile cailor respiratorii.! Daca aveti "uturai Cel mai bun remediu impotriva "uturaiului il constituie terapia cu uleiuri eterice pentru inhalatii. 6e piept si pe spate se poate aplica prin masa0 un balsam preparat dintr!un amestec de uleiuri de menta (.% picaturi), cimbru (.% picaturi) 2 ./ pahar de ulei de masline sau floarea!soarelui. Uleiul de menta areefect bactericid si e)pectorant. 5 actiune similara o are si uleiul de cimbru. De asemenea, uleiurile de molid si de pin stimuleaza e)pectoratia, avand totodata un rol dezinfectant. Uleiurile eterice continute in balsamuri sunt absorbite prin piele, iar cele administrate sub forma inhalatiilor patrund direct in caile respiratorii. -pre deosebire de medicamentele chimice, ele nu a"reseaza mucoasele.! Daca aveti febra +n cazul cand a aparut febra, ea poate fi redusa prin aplicarea de comprese pe piept si pe coapse. Bune rezultate in combaterea febrei se obtin si prin activarea transpiratiei, sustinuta, de pilda, prin consumarea unei cantitati mai mari de infuzii de plante. Aa aceasta metoda pot recur"e insa numai persoanele care au circulatia san"vina echilibrata si tensiunea normala. 5 recomandare cu valabilitate "enerala in "ripe si raceli< repausul la pat este esential pentru o insanatosire rapida. Una sau doua zile de repaus la pat in faza de inceput a bolii previn deseori prelun"irea nedorita a infectiei virale, cu toate manifestarile ei deza"reabile.@ilda #ildan +ntariti!va sistemul imunitar 1u intotdeauna veti reusi sa ocoliti infectiile virale. +n schimb, va puteti consolida intr!o masura apreciabila potentialul de autoaparare al
:

or"anismului dvs. +n acest scop, va oferim mai 0os zece su"estii utile.! Acordati atentie hranei bo"ate in vitamine ?ai ales in sezonul rece, hrana dvs. zilnica trebuie sa contina multa vitamina C. Dar si painea din faina inte"rala, ca si produsele lactate sunt un spri0in pretios pentru sistemul imunitar.!Beti in permanenta suficiente lichide Consumul de lichide va prote0eaza mucoasele, le impiedica sa se usuce si le face rezistente la infectii.! 1u incalziti e)cesiv locuinta Desi"ur ca nimeni nu vrea sa sufere de fri" iarna, insa pe de alta parte nu este recomandabil sa e)a"erati cu incalzirea, deoarece aerul cald si uscat din incaperi va face vulnerabili la a"resiunea virusurilor.! +esiti mai des in aer liber ?iscarea impulsioneaza resursele dvs. de autoaparare. +n acelasi timp, va trebui sa evitati, totusi, suprasolicitarea, fiindca si ea, la randul ei, va poate slabi sistemul imunitar. Deci nu faceti 0o""in" pana la epuizare.! Auati masuri de calire #oarte utile sunt sedintele re"ulate de sauna, incheiate cu o Jturnare receK. -au adunati!va tot cura0ul si faceti in fiecare dimineata dusuri alternative, care au acelasi efect. +ncepeti cu un dus cat mai fierbinte cu durata de trei minute, urmat de unul rece de numai % de secunde. 6rocedura se face de trei ori consecutiv.! Dormiti pe saturate #aceti acest lucru ori de cate ori simtiti nevoia. Este o necesitate strin"enta a corpului dvs. si trebuie sa i!o respectati, daca doriti ca el sa lucreze ca o masinarie bine unsa. Doar in somn sistemul imunitar are posibilitatea de a se re"enera efectiv, intrucat atunci alte functii ale or"anismului se reduc la minimum.! 1u fumati prea mult #ireste, e mai usor sa dai sfaturi decat sa le pui in practica, dar in acest caz, cu un efort de vointa, va puteti prote0a impotriva unei bronsite cronice si altor afectiuni ale bronhiilor.! Evitati substantele aler"ene Un test aler"olo"ic va va lamuri pe deplin. +ar in momentul cand veti sti cu certitudine ce substante va provoaca reactii aler"ice, nu va ramane decat sa le evitati, scutindu!va astfel de accesele de tuse.! -tati departe de a"lomeratii Daca s!a anuntat o epidemie de "ripa, e preferabil sa va abtineti pe cat posibil de la saluturile cu stran"eri de mana si cu sarutari pe obra0i. -i, in primul rand, ocoliti a"lomeratiile. C +mpiedicati a"ravarea simptomelor Ati observat primele semne de raceala, cum sunt stranuturile si usturimile in "atN +n aceasta faza va pot fi de folos preparatele imunostimulatoare cu e)tract de echinaceea. Daca ati inceput de0a sa tusiti, apelati la picaturile cu e)tract de cimbru. Din sipetul bunicii ! -olutia de sare de bucatarie, trasa pe nari, fluidizeaza si elimina secretiile nazale, de"a0and respiratia. ! -iropurile cu e)tracte de patla"ina si anason calmeaza spasmele de tuse. -e iau de preferinta seara, pentru preintampinarea acceselor de tuse

peste noapte. +n schimb, remediile cu actiune e)pectoranta, de e)emplu, cimbrul, trebuie administrate in cursul zilei. ! +nhalatiile cu uleiuri eterice, ca menta sau cimbrul, stimuleaza e)pectoratia, a0utandu!ne sa respiram mai liber. 6e lan"a inhalatiile cu cateva picaturi de ulei puse in vasul cu apa clocotita, mai e)ista si varianta de administrare sub forma un"uentelor aplicate pe piept si pe spate printr!un masa0 bland. ! +nfuziile preparate din flori de tei ori flori de soc activeaza transpiratia, a0utand la e)pulzarea pe aceasta cale a microor"anismelor pato"ene din corpul nostru. Contra durerilor de "at se recomanda ceaiul de salvie baut cat mai fierbinte, cu in"hitituri mici. ! Compresele sunt un leac minunat impotriva durerilor de "at. Compresele simple sau impachetarile cu felii de lamaie puse de 0ur! impre0urul "atului atenueaza simtitor simptomele. Ele se acopera cu un fular "ros si se lasa sa actioneze o ora. 6referabil mai multe ore sau in tot cursul noptii. +n infectii virale si raceli este important sa ne odihnim cat mai mult si, in primul rand, sa renuntam la orice activitati fizice obositoare. 7om bea cantitati mari de lichide si ne vom intretine umiditatea normala a mucoaselor, su"and bomboane cu uleiuri eterice. Daca in intervalul unei saptamani simptomele nu se atenueaza vizibil sau febra devine alarmanta, va fi necesar sa consultam un medic. #orma ma)ima =incturi si uleiuri de plante! -ezonul de recoltare a plantelor medicinale a inceput. ?a0oritatea florilor au a0uns la maturitate si pot fi culese pentru uscare sau transformarea lor in felurite produse de sanatate. -aptamana aceasta, revista noastra va prezinta retetarul de tincturi si uleiuri de pM =incturi si uleiuri de plante! -ezonul de recoltare a plantelor medicinale a inceput. ?a0oritatea florilor au a0uns la maturitate si pot fi culese pentru uscare sau transformarea lor in felurite produse de sanatate. -aptamana aceasta, revista noastra va prezinta retetarul de tincturi si uleiuri de plante, care nu trebuie sa lipseasca din casele dvs. daca vreti sa fiti sanatosi. #ie ca le cule"eti, fie ca le cumparati de la piata, prepararea lor este simpla, iar eficienta lor C ma)ima !=incturile -unt e)tracte de plante, care se obtin din combinarea lor cu produse alcoolice de cel putin ,%R< alcool rafinat alimentar diluat cu apa, rachiu de fructe sau de secara, vodca. Este strict interzisa atat folosirea alcoolului etilic, cat si a spirtului medicinal. 6reparatele se pun la soare sau in locuri calde, se scutura zilnic, se lasa vreme de !' saptamani. Cand sunt "ata, se strecoara prin doua
1;

bucati de tifon, se preseaza bine, pentru ca sucul sa iasa din plantele macerate, se pastreaza in sticle de culoare inchisa, infundate bine cu dop de pluta. Doza obisnuita< (!.% picaturi, luate ca atare sau diluate in ceai ori apa fierbinte. E)tern, tincturile se folosesc pentru un"erea locurilor bolnave ori sub forma de cataplasme. =inctura de cimbrisor (=hSmus serpSllum) ?od de preparare< florile de cimbru (salbatic sau de "radina), culese pe soarele amiezii de vara, se toaca marunt si se pun intr!o sticla, umpland!o pana la "at (fara sa fie presate). Deasupra se toarna rachiu de fructe (prune, pere, mere etc.) de 'B!$%R, care trebuie sa acopere complet florile. -e lea"a la "ura si se pune la soare vreme de doua saptamani. -e scutura in mod re"ulat. Cand e "ata, se strecoara si se pune in sticle de culoare inchisa. Bolile pe care le vindeca< incetinirea cresterii la copii (se un" picioarele cu tinctura de cimbru), scleroza in placi (un"erea sirei spinarii cu tinctura de cimbru), tulburari menstruale, infectii ale traiectului urinar, boli de nervi, nevroze faciale, reumatism, dureri de ovare, boli ale cailor respiratorii, boli de plamani (pleurezii, enfizem). 6osolo"ie< intern C %!'% picaturi de tinctura de cimbru se iau o data pe zi, diluate cu apa. =inctura de coada!soricelului (Achillea millefolium) ?od de preparare< florile culese pe soare se toaca marunt, se pun intr!o sticla si se acopera cu rachiu de 'B!$%R. -e lasa la soare vreme de .$ zile, scuturandu!se din cand in cand. -e strecoara, se pune in sticle bine infundate, de culoare inchisa. Bolile pe care le vindeca< menstre nere"ulate, menopauza, cancer "enital, inflamatii ale testicolelor, leucoree, lipsa menstrelor, mi"rene, e)pectoratii cu san"e, hemoroizi, dureri de stomac, arsuri. 6osolo"ie< intern C '%!$% picaturi de tinctura se dilueaza cu ceai sau apa. -e iau dimineata si seara, inainte de mese. =inctura de coada!calului (ETuisetum arvense) ?od de preparare< doua maini de coada!calului proaspata, taiata foarte marunt, se pun intr!o sticla si se acopera cu rachiu curat de secara. -e lasa la soare .$ zile, scuturand sticla re"ulat. -e strecoara, se pune la pastrat in recipiente de culoare inchisa. Ce boli vindeca< bolile de rinichi si de vezica (inclusiv pietrele), acumulari de apa in tesuturi, rani deschise, ulceratii, hemoroizi, picioare transpirate. 6osolo"ie< intern C ca adaos in ceaiuri, $%!(% picaturi de !' ori pe zi3 e)tern C ca dezinfectant aplicat pe afectiunile pielii si pe picioarele transpirate.

=inctura de "albenele (Calendula officinalis) ?od de preparare< doi pumni de flori se pun intr!un litru de rachiu si se lasa .$ zile la soare. -e strecoara lichidul si se pune in sticle de culoare inchisa. Ce boli vindeca< rani, san"erari, rupturi si intinderi musculare, tumori canceri"ene, scur"eri va"inale. 6osolo"ie< e)tern C comprese cu tinctura de "albenele, indoita cu apa fiarta si racita (in afectiunile pielii), %!'% de picaturi adau"ate in ceaiul pentru spalaturile va"inale. =inctura de traista!ciobanului (Capsella bursa! pastoris) ?od de preparare< planta intrea"a C tulpina, frunze si flori C se toaca marunt si se ba"a intr!o sticla de un litru (pana la "at), acoperindu!se cu rachiu de secara sau de fructe ('B!$%R). -ticla se pune apoi la soare, vreme de doua saptamani, a"itandu!se permanent. -e strecoara si se tra"e in sticle de culoare inchisa. Ce boli vindeca< imbolnaviri ale muschilor, lenevirea sfincterului si a muschilor care inchid traiectul urinar si va"inul, cadere de intestine. 6osolo"ie< intern C $% picaturi de tinctura, luate de trei ori pe zi, in ceai de cretisoara (o lin"urita de planta, oparita cu un sfert de litru de apa in clocot, se infuzeaza scurt, se strecoara)3 e)tern C masarea zonelor dureroase. =inctura de valeriana (7aleriana officinalis) ?od de preparare< radacina uscata se zdrobeste marunt in piua sau se macina cu rasnita electrica de cafea, dupa care se pune intr!un borcan pana se umple pe trei sferturi, iar restul se completeaza cu rachiu. -e lasa trei saptamani la macerat, dupa care se strecoara. -e tine in sticlute mici, inchise la culoare. Ce boli vindeca< insomnia (da un somn profund, fara a da insa si senzatia de somnolenta matinala pe care o dau somniferele de sinteza), palpitatiile cardiace, hipertensiunea, starile de nervozitate, tulburarile de menopauza. 6osolo"ie< se iau %!$% de picaturi in 0umatate de pahar de apa, seara, inainte de culcare. =inctura de spanz (Qeleborus purpurascens) ?od de preparare< radacina proaspata se taie marunt si se pune intr!un borcan pana se umple pe 0umatate, dupa care se completeaza cu alcool de ,%U pana la umplerea completa. -e lasa la macerat trei saptamani, dupa care se se filtreaza si se tra"e in sticlute mici, inchise la culoare. Ce boli vindeca< reumatism, reumatism de"enerativ, dureri musculare, rani "reu vindecabile, tumori e)teriorizate.
11

6osolo"ie< e)tern C se fac frictiuni pe zonele durerose3 in cazul ranilor si al tumorilor e)teriorizate, se fac pensulari pe locurile afectate. Atentie< tinctura de spanz este foarte to)ica, motiv pentru care se depoziteaza in locuri si"ure, departe de copii, cu o eticheta de avertizare. -e foloseste numai e)tern. =inctura de sunatoare (QSpericum perforatum) ?od de preparare< doi pumni de flori culese pe soare se pun intr!o sticla, dupa care se acopera cu rachiu. -e lasa trei saptamani la soare. -e strecoara si se pune in sticle de culoare inchisa. Ce boli vindeca< boli de nervi, inflamatii ale nervilor, nevroze, insomnii, slabiciuni provocate de nervi, hepatita, inflamatii ale colecistului (colecistita) . 6osolo"ie< intern C se iau o data pe zi .%!.( picaturi de tinctura, intr!o lin"ura de apa3 e)tern C tinctura se un"e pe locurile dureroase. =inctura de urzica (Urtica dioica) ?od de preparare< frunzele plantei, proaspat culese, se spala bine cu apa, se taie marunt, se pun intr!o sticla. -e toarna deasupra rachiu de secara curat ('B!$%R), astfel ca planta sa fie acoperita. -e lasa la loc cald, vreme de .$ zile. Ce boli vindeca< caderea parului, eczeme, ulceratii, bataturi dureroase, micoze, pete pe piele, sciatica, inflamatii ale nervilor. 6osolo"ie< se un" repetat locurile bolnave cu tinctura de urzici. Uleiurile 6repararea< +n mare parte, uleiurile de plante se prepara in modul urmator< se pun doi pumni de flori sau plante intre"i taiate marunt intr!o sticla, umpland!o pana la "at (fara a le indesa), iar deasupra se toarna ulei de masline, de porumb sau dovleac, presate la rece (preparare industriala) , astfel ca untdelemnul sa depaseasca cu doua de"ete plantele. -e pun sticlele vreme de .$ zile afara, la soare, sau in apropierea sobei de "atit. Uleiul de sunatoare (QSpericum perforatum) ?od de preparare< florile de sunatoare culese pe soare se pun intr!o sticla si se acopera cu untdelemn. Bine inchise, sticlele se pun la soare sau in bucatarie, lan"a soba de "atit. Dupa catva timp, untdelemnul se coloreaza in rosu. Aa doua saptamani implinite, se filtreaza lichidul printr!un tifon, se preseaza bine plantele, ca sa!si lase esenta, se pune uleiul de sunatoare in sticle de culoare inchisa. Bolile pe care le vindeca< uleiul de sunatoare nu trebuie sa lipseasca din nici o casa. -e prepara usor si e valabil doi ani. -e foloseste cu

mult succes in urmatoarele cazuri< rani deschise (pla"i), lu)atii recente, inflamatii ale "landelor si "an"lionilor, obraz iritat, dureri de spate si sale, sciatica, reumatism, spondiloza, arsuri de soare, dureri de burta la copii (se un"e pantecul cu ulei), orice afectiuni ale pielii. ?od de intrebuintare< se maseaza locul dureros cu ulei, pana ce patrunde adanc in piele. Uleiul de musetel (?atricaria chamomilla) ?od de preparare< se cule" florile de musetel pe soare. -e pun intr!o sticla mai mica, se acopera cu untdelemn de masline presat la rece. Bine astupata, sticla se pune la soare, vreme de .$ zile. -e strecoara, se pastreaza la fri"ider. Bolile pe care le vindeca< inca din Antichitate, uleiul de musetel se folosea pentru vindecarea nevral"iilor si a mancarimilor pielii, a reactiilor aler"ice, a durerilor de urechi, a hemoroizilor, a scrantelilor, pentru in"ri0irea tenului. ?od de intrebuintare< se un" locurile cu probleme si se maseaza incetisor. Contra durerilor de urechi, se pun cu pipeta picaturi de ulei incalzit, in conductul auditiv. Uleiul de cimbru (=hSmus serpSllum) ?od de preparare< inflorescentele plantei se cule" la pranz, pe soare puternic, se pun in sticle, se acopera cu untdelemn. -e lasa .$ zile la soare sau la loc cald. Bolile pe care le vindeca< lovituri, scleroze multiple, paralizia membrelor, imbolnaviri ale muschilor, reumatism. ?od de intrebuintare< se maseaza locurile bolnave cu ulei de cimbru. -anatate Aeacuri De Aa Cititori=ratament pentru bolile "enitale 7a transmit o reteta putin costisitoare, de vindecare a infectiilor va"inale, mult folosita pe vremuri< un tampon de vata imbibat cu iaurt natural (de la tarani si care sa nu fie pasteurizat) se introduce in va"in, seara la culcare. Datorita conM Aeacuri De Aa CititoriV/bWVbW=ratament pentru bolile "enitaleV/bW 7a transmit o reteta putin costisitoare, de vindecare a infectiilor va"inale, mult folosita pe vremuri< un tampon de vata imbibat cu iaurt natural (de la tarani si care sa nu fie pasteurizat) se introduce in va"in, seara la culcare. Datorita continutului sau in monocarpina, iaurtul vindeca =richomonas va"inalis. =ratamentul este si"ur si dureaza sase zile. 1icolae 6etre C -tr. Arinului nr. ., bl. $,, sc. D, et. ., ap. ,*, 6loiesti, cod %%% eteta pentru vindecarea ulcerului gastric si duodenal, precum si a "astritelorV/bW Compozitie< ,% ml apa (doua lin"uri de supa), o lin"ura de malai cernut foarte fin, o lin"ura de miere de albine
12

nefalsificata. -e pune apa la fiert intr!un ibric, se pune faina de malai si se freaca la foc mic circa un minut. -e ia de pe foc, se adau"a mierea de albine si se amesteca pana ce se obtine o pasta perfect omo"ena. -e consuma calduta, dimineata, pe stomacul "ol. Efectul tratamentului se simte dupa consumarea a circa $%% " miere de albine. +n timpul tratamentului, nu se consuma bauturi alcoolice. 1icolae #iliomn C -tr. ?uresului nr. '$, Alba!+ulia, tel. %(B/B..%%.$; %eac contra durerilor de gat -e fierbe o lin"urita de seminte de ridichi si o lin"ura de miere intr!o 0umatate de ceasca de otet. Adau"ati apa pana ce taria otetului devine suportabila si faceti "ar"ara de mai multe ori pe zi. -emintele de ridichi contin uleiuri eterice, bo"ate in sulf, si actioneaza ca un antibiotic natural. VbWCum se previne "ripaV/bWDieta cu mere #aceti o cura de mere crude, de doua!trei zile pe saptamana, in care mancati %,(%%!. Pilo"ram de mere rase cu coa0a cu tot. +n tot timpul dietei speciale, nu mancati nimic altceva.-irop de ceapa -e curata cinci cepe mari, se taie felii subtiri si se pun intr!un castron, cu opt lin"uri de miere. -e lasa o zi si o noapte, amestecand cat se poate de des. -e lasa un sirop care se strecoara, se pune intr!o sticla cu dop si se tine la fri"ider. Doza< cate o lin"urita, de trei!patru ori pe zi. Andriesei Elena C -tr. Ana +patescu, bl. =urn nr. *, ap. ',, -uceava Propolisul in afectiunile respiratorii Am suferit multa vreme cu caile respiratorii, trecand din raceala!n raceala, cu probleme de sufocare si pierdere a vocii. Din fericire, un apicultor mi!a recomandat un mod de folosire a propolisului, care m!a salvat< se cumpara de la piata un bastonas de propolis solid, din care se ia o farama cat o "amalie de chibrit, care se lipeste in adancitura dintre masele, seara, la culcare. 6ropolisul se dizolva lent, este preluat de saliva si astfel se face un"erea intre"ii zone afectate. Am recomandat procedeul multor persoane care mi!au multumit, altele nu l!au suportat din cauza mirosului de rasina si a faptului ca irita putin mucoasa cavitatii bucale (dar tot el o si vindeca). Dar persoanele care au intr!adevar probleme de sanatate, nu tin seama de aceste mici neplaceri. Enache Elena C -tr. ?ircea ?alaeru nr. .,, Braila Aeacuri de la cititori. 7indecarea =.B.C.!ului cu caverna. . oua, cu coa0a cu tot, se tin timp de . ore in suc natural de lamaie (trebuie sa le acopere), apoi se bat bine, se amesteca cu . P" de hrean curatat de coa0a si dat pe razatoare, . litru de tuica naturala tare (palinca de prune), . P" de miM Aeacuri de la cititori 7indecarea =.B.C.!ului cu caverna . oua, cu coa0a cu tot, se tin timp de . ore in suc natural de lamaie (trebuie sa le acopere), apoi se bat

bine, se amesteca cu . P" de hrean curatat de coa0a si dat pe razatoare, . litru de tuica naturala tare (palinca de prune), . P" de miere. Daca avem, adau"am si putin sirop din mu"uri de brad. Amestecul se tine la macerat intr!un borcan, vreme de noua zile, dupa care se ia zilnic cate un paharel, dupa mesele principale. 4eteta contra tusei rebele =usea rebela, cauzata de raceli, se vindeca si"ur in doua!trei zile daca se bea, in loc de apa, ceai din stiuleti de porumb. -e spala un stiulete cu boabe cu tot (de preferinta cu cocean rosu), indiferent de soi, indiferent de anotimp. -e pune la fiert intr!un litru de apa. Cand lichidul incepe sa se coloreze, se strecoara si se bea. Cine vrea, poate sa lase o parte din lichid in oala si sa fiarba porumbul mai departe, pana se inmoaie boabele, care se pot consuma ca atare, cu sare sau zahar. Ceaiul se bea caldut. -irop contra durerilor de "at -e prepara astfel< , lin"uri de zahar caramelizat (ars in craticioara) se stin" cu o cana de apa. -e fierbe timp de .% minute, impreuna cu o ceapa mica (necuratata de coa0a), o nuca in coa0a (spalata si sparta), o lin"urita de seminte de chimen si ' frunzulite de dafin. Dupa cele .% minute se ia de pe foc, se tine vasul acoperit pana la racirea lichidului, care se strecoara, se ba"a intr!o sticla si se tine la rece. -e iau o data pe zi ( lin"urite, intre mese, pana cand siropul se termina. Aa terminarea lui a disparut si boala. 6ecican #lorica C -tr. ?. -caevola, Bl. -$! ., -c. A, Et. , Ap. ;, Arad Aeac pentru vindecarea tumorilor cerebrale +n urma numeroaselor cereri de a0utor, venite din partea unor oameni cu tumori cerebrale, m!am hotarat sa va recomand un leac babesc, cu rezultate spectaculoase. El a fost folosit de o cunostinta apropiata, care s!a vindecat. +nternat in spital cu tumoare la creier, bolnavul, avocat de profesie, a fost e)ternat, dandu!i!se putin de trait. #amilia s!a pre"atit de inmormantare, facandu!i chiar si sicriul. 5 batrana (Dumnezeu sa!i dea sanatate) i!a recomandat sa incerce un tratament cu spanz (nu stiu denumirea stiintifica, dar cineva miXa confirmat ca e)ista in dictionarele cu plante medicinale). Astazi, avocatul respectiv isi desfasoara activitatea in mod normal, in cadrul baroului din +asi. +ata reteta< -e fierb litri de apa, timp de o 0umatate de ora. Din apa fiarta se masoara . ./$ litri, in care se pun * lin"urite pline (cu varf) cu spanz pisat si se mai fierb ( minute. -e lasa la racit, apoi se strecoara prin tifon. -ticla se tine la fri"ider. +n prima zi, se ia cate o lin"urita dimineata, la pranz si seara, dupa mese. A doua zi, se iau cate lin"urite dimineata, la pranz si seara, dupa mese3 a treia zi se iau cate trei lin"urite etc. Doza zilnica se mareste cu o lin"urita pe zi, pana se a0un"e la % lin"urite dimineata, % la pranz si % seara. -e face
1$

o pauza de .% zile, dupa care se repeta tratamentul. Daca nu a0un"e cantitatea preparata initial, sa mai face o portie. 5 anonima din +asi #iindca sunt prea implicata in cazul de vindecare, nu pot sa!mi dezvalui identitatea. 6ro"ramul de toamna=rei campioni in lupta cu raceala si "ripa<. Ardeiul +ute, Qreanul si Ceapa. =oamna da semne ca se apropie de sfarsit. ?ai rupem o fila din calendar. -uperba a"onie a copacilor, incarcata de aur si de ru"ina, e pe sfarsite, aleile parcurilor si potecile din paduri sunt troienite deM 6ro"ramul de toamna =rei campioni in lupta cu raceala si "ripa< Ardeiul +ute, Qreanul si Ceapa =oamna da semne ca se apropie de sfarsit. ?ai rupem o fila din calendar. -uperba a"onie a copacilor, incarcata de aur si de ru"ina, e pe sfarsite, aleile parcurilor si potecile din paduri sunt troienite de frunze. De"eaba lumineaza soarele acest spectacol de "ala, caci ziua e tot mai mica, iar diminetile sunt tot mai reci. Din punctul de vedere al sanatatii, aceasta perioada de trecere spre iarna este o incercare serioasa, pe care trebuie sa stim sa o depasim. -farsitul lui octombrie si inceputul lui noiembrie reprezinta perioada de varf a "uturaiului si racelilor de tot felul, deoarece or"anismul este inca in curs de adaptare la sezonul rece, alimentatia incepe sa fie saracita, starea de buna dispozitie (care este cel mai bun medicament) este in scadere, iar zilele insorite, urmate de cele fri"uroase, creeaza socuri, in urma carora sistemul imunitar devine foarte vulnerabil. Din fericire, in afara de stropii de tina si "uturai, toamna ne aduce si nenumarate remedii, pentru a lupta eficient cu fri"ul si cu consecintele sale de tot felul, dintre care raceala este, fara indoiala, pe primul loc. Utilizand farmacia naturii, este foarte posibil sa nu mai fie nevoie sa apelam la pilulele costisitoare si care adesea nu au nici un efect, punandu!ne la adapost or"anismul de capriciile vremii si mentinandu!ne mereu in forma ma)ima. +ata in continuare cateva comori de sanatate, scoase la lumina de prin camarile toamnei. Ardeiul +ute Cu conditia sa poata fi suportat, ardeiul iute este un prieten de nade0de in timpul perioadelor fri"uroase. El pune circulatia in miscare, incalzeste corpul, distru"e rapid "ermenii infectiosi din zona "atului, desfunda nasul si usureaza respiratia, doar prin simpla lui in"erare. +n medicina populara, el este foarte folosit in tratamentul tuturor formelor de raceala, prin raceala intele"andu! se o "ama lar"a de afectiuni, de la "uturai si bronsita, pana la durerile de sale (lombosciatica) produse de statul in fri" sau curent. +ata cateva retete foarte eficiente cu ardei iute, care, se spune, Jiau boala cu manaK<

! Dureri de "at C Doua lin"uri de apa clocotita se pun peste un varf de cutit de seminte de ardei iute, se lasa % de minute, apoi se amesteca cu miere lichida (' lin"uri). -e consuma cu in"hitituri mici, lasand sa alunece bine pe "at. Efectele sunt imediate. ! @ripa C Atunci cand boala are ca focar de iradiere "atul, procesul imbolnavirii poate fi stopat daca se beau doua!trei cani de ceai fierbinte de ma"hiran (?a0orana hortensis) sau rozmarin (4osmarinus 5fficinalis) (se vand in ma"azine, la raionul de condimente), in care s!a pus un varf de cutit de seminte de ardei iute. ! @uturai C Ciorbele, supele si sosurile cu ardei iute desfunda imediat nasul, intensifica circulatia in zona capului si cresc temperatura corpului. +n cazul in care din cauza "uturaiului simtiti ca nu mai aveti miros, inspirati in dreptul unei despicaturi facuta cu cutitul intr!un ardei iute. ! -ensibilitate la fri" C #ri"urosilor, mai ales in timpul iernii, le este foarte utila introducerea in alimentatie a ardeiului iute. Acesta nu numai ca intensifica circulatia si creste temperatura corpului, dar are si efecte stimulente asupra sistemului nervos, marind capacitatea de efort, creand o stare de vioiciune si buna!dispozitie. DozaN C 0umatate de ardei iute pe zi. ! =use C 5 lin"urita de plamadeala in rachiu de ardei iute pusa intr!un pahar de apa si bauta cu in"hitituri mici opreste pe loc un acces de tuse, anesteziind pur si simplu terminatiile nervoase de la nivelul "atului. Acest preparat are in plus si un efect antiinfectios foarte ener"ic la nivelul "atului. 6lamadeala se face simplu< peste %!'% de ardei iuti bine maruntiti cu cutitul se toarna o 0umatate de litru de rachiu3 se lasa sa stea intr!un borcan bine inchis, vreme de o saptamana, dupa care se filtreaza si se tra"e intr!o sticla, care va fi bine infundata si tinuta la intuneric. ! Durerile musculare care apar la fri" trec imediat daca se maseaza foarte usor locul afectat cu o solutie formata din cinci lin"uri de ardei maruntit, 0umatate de pahar de otet si 0umatate de pahar de spirt, care au stat sapte zile la macerat. Acest preparat este foarte bun pentru masa0 (o data sau de doua ori pe zi) si pentru cei care au e)tremitatile reci. ! 4aceala la sale (lombosciatica) C +ata o reteta straveche< se iau ; ardei iuti rosii si doua lin"uri de seminte de ciumafaie. -e piseaza impreuna in piua, apoi se pun intr!un ulcior, se adau"a 0umatate de litru de rachiu si se lasa ; zile incheiate, dupa care se strecoara. -e face masa0 in fiecare seara, dupa asfintitul soarelui, si in fiecare dimineata, inainte de rasarit.Qreanul Aeac popular stravechi la romani, hreanul este un medicament natural deosebit de eficient in "ripe si
1)

in raceli. Ceva mai bland decat ardeiul iute, este foarte bun si in tratamentul bolilor cronice. De aceea, cei care au sinuzita, bronsita ori rinita cronica pot apela la a0utorul lui din timp, pentru a avea o toamna si o iarna lipsite de probleme. C -inuzita, rinita acuta si cronica (nasul infundat) C -e vindeca toate fara "res, folosind o reteta babeasca. -e pun pe frunte doua!trei lin"uri de hrean ras, invelite intr!o basma rosie (nu se stie de ce, dar e musai sa fie rosieI). Qreanul se tine (!'% de minute pe frunte si la radacina nasului. Cei cu o piele foarte sensibila se vor un"e in prealabil cu o alifie de "albenele si vor tine mai putin cataplasma, altfel pot aparea inflamatii serioase. +n tratamentul "ripei si al "uturaiului, desfundarea nasului este foarte importanta,deoarece daca respiram normal, pe nas, sunt evitate complicatiile bronsice si pulmonare. Ca tratament rapid al sinuzitei, acest leac nu are echivalent, o cura de cinci zile, in care facem aceasta aplicatie de unu!doua ori pe zi, eliminand rapid aceasta afectiune. ! Bolile pulmonare "rave se vindeca foarte bine daca pe lan"a tratamentul clasic, pe care este foarte necesar sa nu!l intrerupeti, mai folositi si urmatorul remediu< . oua, cu coa0a cu tot (atentie sa fie spalate foarte bineI), se tin timp de . ore in suc natural de lamaie (trebuie sa le acopere), apoi se bat bine, se amesteca cu un Pilo"ram de hrean curatat de coa0a si dat pe razatoare, un litru de tuica naturala tare (palinca de prune), un Pilo"ram de miere. Daca avem, adau"am si putin sirop din mu"uri de pin sau brad (se "asesc si la 6lafar). Amestecul se tine la macerat intr!un borcan, vreme de noua zile, dupa care se strecoara prin tifon si se ia zilnic cate un paharel, dupa mesele principale. Este un tratament bun si pentru vindecarea sechelelor pneumoniei, precum si pentru tuberculoza pulmonara. ! Bronsita se trateaza eficient cu hrean si miere de albine. 6este trei lin"urite de hrean ras se pun trei lin"uri de miere, dupa care se amesteca bine si se lasa un sfert de ora sa se intrepatrunda. -e administreaza tot acest amestec pe parcursul unei zile. =ratamentul dureaza minimum trei saptamani.Ceapa Atunci cand cele mai puternice remedii, mai mult sau mai putin naturale, au dat "res, ceapa se poate dovedi un a0utor de nade0de. Ea dre"e "atul si plamanii, calmeaza tusea si elimina infectia ca prin farmec. Din nenumarate leacuri cu ceapa, am ales doar trei, pe care este bine sa le aveti la indemana in aceasta iarna, pentru urmatoarele afectiuni< ! Bronsita C 5 ceapa mai mare, taiata rondele, se fierbe cu un pahar de alcool rafinat pe foc foarte mic, pana cand spirtul se evapora complet, iar ceapa se in"albeneste putin. -e adau"a< un borcan de $%% ml de miere de albine, un pachet de unt si (% " ulei

de floarea!soarelui. -e fierb pana se obtine un siropputin le"at. -e strecoara, iar ceapa se arunca. -e adau"a '%!$% de picaturi de tinctura de propolis luat de la un ma"azin apicol, cand produsul s!a racit. -e iau trei lin"urite pe zi (copiii) si trei lin"uri pe zi (adultii). 4ezultatele sunt e)celenteI ! Durerile de "at C -ase lin"uri de zahar caramelizat (ars in craticioara) se stin" cu o cana de apa. -e fierb timp de zece minute, impreuna cu o ceapa mica (necuratata de coa0a), o nuca in coa0a (spalata si sparta), o lin"urita de seminte de chimen si trei frunzulite de dafin. Dupa cele zece minute se ia de pe foc, se tine vasul acoperit pana la racirea lichidului, care se strecoara, se ba"a intr!o sticla si se tine la rece. -e iau o data pe zi cinci lin"urite, intre mese, pana cand siropul se termina. Aa terminarea lui, a disparut si boala. ! =usea C Un doctor batran din 6iatra!1eamt, m!a invatat ca atunci cand tusea si bronsitele nu mai trec, trebuie baut un decoct de ceapa fierbinte. -e iau doua cepe intre"i, cu tot cu coa0a, de marime medie, se spala si se pun la fiert intr!o cana si 0umatate de apa, timp de un sfert de ora. -e bea decoctul cat mai cald, indulcit sau nu, pe stomacul "ol si fara alte adaosuri. Daca supravietuiti "ustului acestui eli)ir, si"ur ca vindecati. -e zice ca nu e)ista leac mai bun contra tusei si durerilor de "at si de piept, mai ales pentru copii. ! #ebra C 4eteta din muntii Apuseni< sosete cu ceapa. -e taie trei!patru cepe mi0locii, foarte marunt, apoi se ba"a in niste sosete de lana si se incalta. Deasupra, se mai pune o pereche de sosete, tot de lana, si se doarme cu ele pana dimineata. 6icioarele raman calde pana ce febra scade, iar C fiind doua perechi de ciorapi C mirosul de ceapa nu se va simti.+lie =udor#armacia 1aturii 6lantele aromate alun"a bolile ?a"hiranul (?a0orana hortensis) +n ma"azinele noastre, aceasta minunata planta se "aseste sub forma de condiment (se mai numeste si ma"heran sau ma0oran), dar puterea sa tamaduitoare deosebita o recomanda in primul rand ca iarba deleac. Atunci cand simtim ca ne da tarcoale raceala, vom bea trei!patru cani de ceai fierbinte de ma"hiran, preparat foarte simplu< la o ceasca de apa clocotita se pune o lin"urita cu varf de planta maruntita (asa cum se afla in pun"ile in care se vinde in ma"azin)3 se lasa sa stea un sfert de ora C douazeci de minute, dupa care se filtreaza. -e bea fierbinte, indulcit cu una!doua lin"urite de miere de albine. Acest ceai baut fierbinte, cate o cana la 0umatate de ora, creste temperatura corpului si ne face sa transpiram, eliminand astfel intens to)ine. 5 e)plicatie pentru uimitoarea putere a acestui ceai de a opri racelile in faze incipiente este aceea ca produce o crestere brusca a temperaturii corpului (ca intr!un acces de febra, dar fara a da dureri de
12

cap ori de muschi, ameteala). 5r, este stiut ca anumite celule imunitare actioneaza cel mai eficient la temperaturi ale corpului situate in 0urul a 'BNC, aceasta fiind si e)plicatia faptului ca facem febra atunci cand suntem bolnavi. +n plus, dozele repetate de ma"hiran, luate la intervale mici, produc o stare de rela)are musculara si de buna dispozitie, care sunt un adevarat eli)ir atunci cand vrem sa invin"em boala. ?acesul (4osa Canina) 7itamina C naturala este unul din cele mai eficiente si verificate remedii pentru a rezista la fri" si pentru a invin"e raceala. ?acesele sunt de departe cea mai importanta sursa de vitamina C, dintre plantele cunoscute. 5 portie de o lin"urita de macese pe zi, atunci cand suntem sanatosi si efectuam efort in limite normale, ori de doua!trei lin"urite de pulbere de macese (4osa Canina), atunci cand suntem bolnavi ori trebuie sa depunem eforturi mari in fri", sunt mult mai eficiente decat orice pastila vitaminizanta. -e recomanda macesele luate in aceasta doza in tratamentul "ripei si "uturaiului, ca ad0uvant in infectiile bronsice si pulmonare, precum in orice boala care produce febra. Busuiocul (5cimum basilicum) Busuiocul trebuie administrat sub forma de ceai fierbinte cu miere. El revitalizeaza rapid or"anismul si ne invioreaza, a0utandu!ne, de asemenea, sa stopam procesul "ripal, in orice faza a sa, dar mai ales in faza de debut. -e bea foarte cald, in"hitind lent si lasandu!l sa alunece pe "at, abtinandu!ne sa mancam in timpul tratamentului. 5 doza de soc consta in sase!sapte cani cu infuzie de busuioc indulcit cu miere, baute la intervale de .(!'% de minute una de alta. Ceaiul se prepara prin punerea a una!doua tulpini florifere de busuioc la o cana de apa clocotita si lasarea la infuzat timp de .( minute3 daca apare febra, se adau"a si una!doua lin"urite de menta, la o cana de ceai.+.=. =erapii orientale =erapii orientale. -urasul +nterior ( ). Aectia de afectiune adresata or"anismului nostru continua. Bizara in aparenta, ea duce la rezultate de e)ceptie cand e practicata cu consecventa, a0utandu!ne sa transformam stresul cotidian in ener"ie vitala. +ntre sentimente si or"anism e)ista o le"atura puteM =erapii orientale -urasul +nterior ( ) Aectia de afectiune adresata or"anismului nostru continua. Bizara in aparenta, ea duce la rezultate de e)ceptie cand e practicata cu consecventa, a0utandu! ne sa transformam stresul cotidian in ener"ie vitala. +ntre sentimente si or"anism e)ista o le"atura puternica, pe care inteleptii chinezi o activeaza prin zambet. Adresat de obicei altora, zambetul poate fi

intors catre interior. Un izvor de bucurie si sanatate =ehnici De Aplicare Coborarea surasului in or"ane 6artea din fata a corpului >5chii. Descretiti!va fruntea. +ma"inati!va ca intalniti o persoana pe care o iubiti sau ca priviti o priveliste e)trem de frumoasa. +n privirile dvs. rasar bucuria si un zambet. Cu ochii inchisi, incercati sa vi!l ima"inati cat mai bine. Cat e de luminosI +ncercati sa simtiti ener"ia declansata de zambet, in ochi. Este o ener"ie care aduce lumina si pacea. =oate e)ercitiile care urmeaza pornesc de la aceasta lumina adunata in ochi prin suras si care trebuie apoi condusa in intre" or"anismul. > 5brazul. Aasati ener"ia zambetului sa porneasca din ochi catre un punct aflat la mi0loc, intre sprancene. #aceti!o apoi sa coboare spre nas, apoi in obra0i. +ncercati sa simtiti cum zambetul ima"inar va intinde pielea obra0ilor, penetrand in profunzimea muschilor faciali. Lambetul va incalzeste acum intre" obrazul. Conduceti!l spre buze, simtiti cum colturile "urii vi se intind. Aasati!l sa patrunda in limba. Aipiti!va varful limbii de bolta "urii si lasati!o in aceasta pozitie, pana la sfarsitul pro"ramului. Ca efect, doua dintre canalele de ener"ie care ne strabat corpul vor fi activate. Acum mutati ener"ia zambetului in ma)ilare. -imtiti cum scapa de tensiunile care se acumuleaza in ele. >@atul. =rimiteti zambetul catre "at, o zona e)trem de tensionata a corpului. Cu toate ca este stramt, "atul este locul de trecere pentru ma0oritatea sistemelor or"anismului. Aerul, hrana, san"ele, hormonii si semnalele sistemului nervos circula in sus si in 0os prin el. Cand suntem stresati, sistemul se dere"leaza, activitatile se in"ramadesc si se blocheaza in "at, ceea ce produce ri"iditate. #aceti asemenea maestrilor taoisti, care isi ima"ineaza ca au un "at de broasca testoasa. El se retra"e incet in carapace si se elibereaza de chinul de a tine intruna capul drept. Coborati surasul in "at si ima"inati!va cum ener"ia lui calda si luminoasa inlatura toate tensiunile. @atul este o poarta foarte importanta de protectie a or"anismului. >=imusul. Acum ener"ia surasului trebuie sa coboare in timus, casa iubirii (in medicina chineza), a focului, locul ener"iei de vindecare, lacasul ener"iei universale chi. 6rezenta surasului il destinde, il man"aie, il face sa creasca asemenea unui boboc de floare. +ma"inati!va cum se desface, cum izbucneste ca un nufar in soare, raspandind in 0ur ener"ia vindecatoare, aflata intre petalele lui. >+nima. Aasati caldura surasului sa va cur"a in inima, asemenea unui eli)ir. +ma"inati!va cum coboara spre ea si o incalzeste. +nima are nevoie de multa lumina si ener"ie, are nevoie sa se stie iubita, pentru ca, la randu!i, sa poata iubi. 1ici un alt or"an nu trudeste cat inima. Ea este locul dra"ostei, al compasiunii, al respectului si onestitatii, dar si al
15

bucuriei si multumirii. -tand cu ochii inchisi, incercati sa simtiti cum inima infloreste, si ea, pro"resiv, cum se deschide in fata surasului dvs., cum imprastie in toate or"anele ener"ie vitala. ?ai "reu la inceput, prin perseverenta si e)ercitiu cotidian veti a0un"e sa simtiti efectiv cum inima dvs. tresalta in clipa cand ii adresati zambetul. Aa fel ca in practicile de autosu"estie, subconstientul ne a0uta sa comunicam cu toate or"anele. 6reia "andurile pe care le adresam. +ntr!un articol publicat in revista J#ormula AsK, se vorbea despre capacitatea de optimizare a eului nostru interior, despre efectul de e)ceptie pe care il are un "and pozitiv, de tipul Jma simt bine, ma simt foarte bine, sunt fericitKM Daca este adevarat, si studiile psiho! medicale o dovedesc !, de ce sa nu aiba un efect la fel de puternic un sentiment personal de afectiune, adresat inimiiN ?ultumiti!i, deci, pentru munca ei neoprita de a pompa san"ele cu o presiune constanta, menita sa!l faca sa circule in intre"ul corp. >6lamanii. Aflati aproape de inima, va fi usor sa mutati ener"ia dezvoltata in ea catre ei. Aduceti surasul in toate alveolele pulmonare. ?ultumiti!le pentru munca ma"nifica de a aproviziona corpul cu o)i"en si de a elimina deseurile de "aze to)ice. +ncercati sa simtiti cum suprafata lor se destinde, devine mai fina, mai frumos colorata, mai umeda. -imtiti!i cum vibreaza de ener"ie. E momentul acum sa patrundeti cu zambetul in adancimea plamanilor, sa va eliberati de tristete si de depresii. Umpleti!va plamanii cu parfumul sperantei, ascunsa in dra"ostea de"a0ata de inima. +ma"inati!va pur si simplu ca respirati bucurie, ca ea va patrunde in plamani prin suras. >#icatul. -ituat in partea dreapta a corpului, sub cavitatea toracica, ficatul are si el nevoie sa fie incura0at. Cand cedeaza ficatul, boala e prezenta in or"anism. +n lupta cu cancerul, de e)emplu, fortificarea ficatului este fundamentala, de aceea alimentatia 0oaca un rol decisiv. ?ultumiti!i, deci, pentru rolul comple) pe care il indeplineste in di"estie, pentru stocarea substantelor hranitoare, dar si pentru eliminarea substantelor to)ice. Dupa primul suras, cand simtiti ca ficatul dvs. tresare si va raspunde, patrundeti adanc, in el. Ce se afla acoloN #urie, enervare, oboseala si stresN +ncura0ati!l din nou cu un zambet si a0utati!l sa primeasca in el stari pozitive< bucurie, frumusete si bunatate (o JemanatieK pe care inteleptii chinezi o pun pe seama ficatului). Aveti rabdare. #icatul are mare nevoie de un suras. +ma"inati!va e)act cum arata si zambiti!i din toate puterile, ca unui prieten apropiat. +n scurta vreme, starea noua, de bine, se va raspandi in intre" or"anismul. 5 benefica ener"ie va va cuprinde, cu pretul unui suras. >4inichii. -ituati in interiorul partii inferioare a

cavitatii toracice, inspre spate (de o parte si alta a coloanei vertebrale), rinichii sunt responsabilii principali cu curatirea or"anismului de to)ine< filtreaza san"ele, e)cretiile si deseurile to)ice, mentinand echilibrul hidric. 7or deveni si ei mai sanatosi, mai curati si puternici, daca le veti adresa un suras. Aocalizati!i cu ochii inchisi si adresati!le, pe rand, multumirile dvs. Cu si"uranta ca zambetul va a0un"e si la "landele suprarenale, aflate in imediata apropiere, marile noastre furnizoare de adrenalina si alti hormoni. 7a vor multumi pe loc, oferindu!va un supliment de ener"ie. ?ai zambiti inca o data si coborati (fara cablu) in profunzimea rinichilor. +ncercati sa intuiti toata frica si spaima care salasluiesc in ei. Lambiti!le cu toata bucuria si dra"ostea, multumiti!le si lor pentru truda si ca sa va elibereze de nelinistile in care traiti. >6ancreasul si splina. 6rimul se afla deasupra taliei, spre centru!stan"a. El este liferantul de insulina din corp, atat de necesar pentru a re"la nivelul zaharului din san"e si enzimele di"estive. -tresul si alimentatia proasta il pun la "rea incercare. +ata de ce are mare nevoie sa fie crutat, dar si incon0urat de afectiune. +dentificati! i pozitia si trimiteti!va zambetul catre el. #aceti acelasi lucru cu splina, aflata in partea stan"a, la mar"inea de 0os a cosului pieptului. =rebuie sa ii fim recunoscatori pentru ca produce anticorpi impotriva unor boli redutabile. ?ai modesta decat celelalte or"ane vitale, cand se supara ne da adesea de furca, asa ca e bine sa o imblanzim cu un suras. -i dupa ce simtiti ca cele doua or"ane dau semne de bine, patrundeti cu lumina surasului si in adancul lor, dorindu!le, asemenea unor prieteni, sanatate si bucurie. >5r"anele "enitale. Aflate la baza abdomenului, ele sunt numite de medicina chineza Jpalatul ovarelorK (cand e vorba despre femei) si Jpalatul spermeiK (cand se refera la barbati). -i intr!un caz si in altul, datoria noastra este sa JincalzimK zonele respective cu lumina interioara a zambetului, sa o coboram, pe rand, in ovare, uter si va"in, respectiv in prostata si in testicule. -a le multumim pentru ener"ia se)uala pe care ne!o daruiesc, pentru ca participa atat de mult la sentimentul de implinire prin dra"oste si ne a0uta sa facem copii. Aveti rabdare cu ele. 7izualizati! le pe fiecare in parte si proiectati asupra lor intrea"a puterea surasului, asemenea unei raze de soare. Dupa cateva e)ercitii, veti fi rasplatiti pe deplin. 5r"anele "enitale se vor incarca de o benefica ener"ie si, lucru e)trem de important, va vor a0uta sa stapaniti si sa echilibrati pornirile se)uale necontrolate. Dvs. sunteti cei care trebuie sa isi controleze dorinta, si nu dorinta sa puna, tiranic, stapanire pe dvs. ?ultumiti!le or"anelor "enitale pentru munca pe care o fac si "ratie careia apartineti unui se) bine determinat. Ener"ia se)uala este ener"ia fundamentala a vietii.
18

>Din nou, ochii. 5data incheiate JplecaciunileK in fata or"anelor aflate in partea din fata a corpului, intoarceti!va surasul de unde a plecat< la ochi. Acolo se afla izvorul lui si tot acolo trebuie sa se intoarca pentru a!si relua ener"ia. De data asta, e randul sinelui dvs. sa fie onorat cu un suras. Chiar asa< suradeti!va cat mai total si mai stralucitor, pentru efortul si bunavointa cu care ati facut o calatorie atat de importanta in interiorul trupului dvs., un circuit de afectiune menit sa laude si sa reconforteze uriasa activitate pe care or"anele dvs. o depun ca sa va tina in viata, veseli si sanatosi. -i acum, o rasplata< in ziua cand e)ercitiile pe care le!am prezentat vor fi insusite corect, deschideti ochii si priviti!va in o"linda. E)presia dvs. obosita si deprimata a disparut. Aocul ei a fost luat de un zambet iradiant, care urca spre ochi din adancuri si care va ramane intiparit pe obraz. Dovezile de afectiune v!au fost rasplatite cu ener"ie vitala. +ubire dai, iubire primesti, iata eli)irul sanatatii si al vietii traite cu bucurie plenara. 4odica Demian Din intelepciunea taoista -faturi de urmat zi de zi ?ancati cumpatat > 1u va supraalimentati niciodata pana in punctul de a va simti JindopatiK. E un atac impotriva vietii. -i, mai ales, nu va intindeti dupa o masa copioasa in pat. 6limbati!va. ?iscarea usureaza di"estia. > Abtineti!va de la orice fel de mancare seara, inainte de a va culca. > ?ancati des si in cantitati mici. +n felul acesta, va asi"urati o di"estie corecta si nu va supraincarcati cele cinci or"ane ma0ore. > Aa masa, incepeti cu alimentele fierbinti, continuati cu cele calde, iar daca nu e)ista si alimente reci, beti apa rece. +nainte de masa, inspirati totdeauna profund. > Daca mancati prea mult, evitati sa beti multa apa si nu in"hititi prea repede. > 6rimavara, preferati alimentele condimentate, vara pe cele acide, toamna pe cele amare, iar iarna evitati alimentele sarate. > Daca mancati pe saturate dupa o perioada de post, veti face o indi"estie. > 1u mancati fructe crude pe stomacul "ol, pentru ca produc o incalzire daunatoare deasupra diafra"mei. > Ae"umele crude, consumate in e)ces, pot altera starea de sanatate. Evitati e)cesele > ?ersul pe 0os, cand dureaza prea mult, vatama tendoanele. > -tatul indelun"at pe scaun e vatamator pentru piele. > -tatul indelun" in picioare face rau oaselor. > -tatul intins, in pat, slabeste ener"ia vitala.

?edicina naturista 4etete De Aa Cititori. =ratament naturist contra impotentei se)uale . (precum si a vitaminizarii si revi"orarii or"anismului) . 4eteta!unicat, e)perimentata pe mai multe persoane de diferite varste, care a dat rezultate de!a dreptul miraculoase. 4eteta consta din urmatoarele fructe si le"ume la indemanM etete +e %a "ititori =ratament naturist contra impotentei se)uale (precum si a vitaminizarii si revi"orarii or"anismului) 4eteta!unicat, e)perimentata pe mai multe persoane de diferite varste, care a dat rezultate de!a dreptul miraculoase. 4eteta consta din urmatoarele fructe si le"ume la indemana tuturor celor interesati< ' bucati telina cat pumnul (circa .,( P"), . P" morcovi spalati bine cu o perie (pentru a nu se elimina coa0a), . P" mere ionatane cu o aroma mai deosebita, ./ P" miez de nuca, !' bucati lamai, ! ' bucati portocale, ./ P" miere de albine, o sticla vin alb (=amaioasa 4omaneasca de Cotnari). =oate aceste fructe si le"ume se spala, se curata si se dau prin masina de tocat, se amesteca intr!un vas de plastic sau emailat pana ce toata aceasta compozitie se omo"enizeaza, apoi se pune la borcane tinute la fri"ider timp de o saptamana, pentru macerare. -e folosesc cate doua lin"uri de trei ori pe zi inainte de mesele principale cu o 0umatate de ora. =imp de % de zile, concomitent, se folosesc circa ,%!B% " "rau/zi incoltit, care se poate consuma cu compot sau fructe de sezon, aceasta timp de '% de zile, cu o pauza de o luna, dupa care se reia aceasta cura naturala pana ce or"anismul este complet revi"orat. 6re"atirea "raului< se spala si se pune intr!un borcan plin cu apa calduta. +l vom lasa acolo $ de ore, il vom clati, il vom pune intr!o farfurie adanca, avand "ri0a sa!l mentinem mereu umed. +l vom clati in fiecare zi. @raul va "ermina C aparitia unui punct mic alb C in doua zile (vara) si cel mult patru zile (iarna). Apoi se spala bine de fermenti, dupa care se consuma la masa de pranz. 4usalin =odor C Bucuresti, tel. %./,$*. .%B Cum se vindeca tumora canceroasa la "at prin metoda 7aleriu 6opa -e pun comprese cu ulei de ricin incalzit la $%C pe un material din lana subtire (pura, nu amestecuri), acoperita cu un plastic. Compresa se va aplica cate doua ore dimineata si doua ore seara. 6este noapte, se pun comprese cu coada calului oparita ((% " planta), care se tin pana dimineata. Dupa compresele cu ulei de ricin, locul se spala cu apa calduta si cu sapun pentru copii (locul ramane acid in urma compresei). -e va face "ar"ara cu ceai de obli"eana macerat la rece (se pun seara la macerat doua lin"urite de radacina de planta la (%!'%% ml
19

apa distilata, dimineata se filtreaza, se incalzeste putin, apoi se face "ar"ara, minimum de trei ori pe zi, cate ( minute). Daca "ustul ceaiului este "reu de suportat, se poate pune putina miere pura. 4e"im alimentar foarte sever< se beau pana la doi litri suc de morcovi pe zi, la care se vor adau"a $%%!(%% ml suc de sfecla rosie. -e consuma circa '%% " "ermeni de "rau incoltit. Durata re"imului este de minimum . de zile. -e fac clisme seara si dimineata cu infuzie de "albenele, rostopasca, alternativ. -palaturi va"inale (la femei) cu o infuzie usoara de "albenele, numai seara. Cantitatea de apa pentru clisme este de doi litri, numai apa distilata. De asemenea, daca bolnavului ii e sete si doreste apa, poate bea numai apa distilata. Dumnezeu sa ne a0ute pe totiI -er"iu Bob C Bucuresti, tel. %./,.%.*..$, 4eteta contra transpiratiei picioarelor =ratament "arantat impotriva transpiratiei e)cesive a picioarelor, fara nici un fel de reactii adverse. Dimineata, se pune in fiecare ciorap in zona de"etelor picioarelor cate o lin"urita de acid boric (Q'Bo') si se mer"e asa toata ziua, iar seara cand ne intoarcem de la serviciu se spala picioarele si se schimba ciorapii. =ranspiratia poate sa mai apara dupa circa trei luni, cand se poate repeta tratamentul, scapand astfel definitiv de aceasta problema. Cu acest tratament, eu personal am scapat de transpiratie. A!am recomandat si unor cole"i care imi multumesc ori de cate ori ma intalnesc. 1icolae 6etre C -tr. Arinului nr. ., bl. $,, sc. D, et. ., ap. ,*, 6loiesti, cod %%%, 0ud. 6rahova Dr. +on 1ica in dialo" cu cititorii 5ra de consultatie. Dr. +on 1ica in dialo" cu cititorii. Cea mai raspandita boala a sezonului rece<. @uturaiul. =ermenul comun pentru afectarea virala a cailor aeriene respiratorii superioare este cuvantul raceala, cu sinonimul lui, "uturai. Desi el lasa impresia unei boli unitare, cercetarile realizaM 5ra de consultatie Dr. +on 1ica in dialo" cu cititorii Cea mai raspandita boala a sezonului rece< @uturaiul =ermenul comun pentru afectarea virala a cailor aeriene respiratorii superioare este cuvantul raceala, cu sinonimul lui, "uturai. Desi el lasa impresia unei boli unitare, cercetarile realizate in ultimele '!$ decenii au dovedit ca realitatea e mai comple)a. Cauza bolii este virala, fiind incriminate in 0ur de $%% tipuri serolo"ice de rinovirusuri, fapt ce e)plica recidivele frecvente de JraceliK la multe persoane, dar mai ales la cei cu sistem imunitar slabit, motiv pentru care aceste persoane fac mai usor si alte infectii (herpes, pneumonii, "ripe severe s.a.). @uturaiul apare in tot cursul anului, dar mai mult in sezonul fri"uros si umed, fiind cea mai frecventa boala a copiilor in primii ani de viata.

#actorii favorizanti la copii sunt< "reselile de alimentatie, distrofiile, ve"etatiile adenoide, aler"iile, astmul, mediu nefavorabil, praf, fum de ti"ari, fri" ori caldura e)cesiva. Aa adulti, mai ales la varstnici, riscul este mare, datorita e)istentei unor suferinte cronice de tot felul< pulmonare, cardiovasculare, de san"e, renale, hepatice, metabolice, diabet. 6ersoanele din aceste mentionari pot face o asemenea viroza la fiecare !' luni, in tot anul. -emnele si simptomele bolii. Bolnavul se plan"e de o stare de disconfort, simte ca ii ard ochii si fata, are obstructie nazala, la care se adau"a o secretie apoasa continua ce irita pielea din 0urul orificiilor nazale e)terne, stranuturi, uneori epista)is (san"e din nas), usturimi in "at sau doar senzatie de "at uscat, usoare dureri in farin"e dar accentuate la in"hitit, ori tuse fara e)pectoratie. Qerpesul la nas, la buze este frecvent, dar cand este localizat la ochi, prezentarea la specialist devine o ur"enta. -emnele bolii la su"ari (trebuie cunoscute bine de mame, pentru a solicita spri0in medical)< iritabilitate ine)plicabila, refuzul sanului si al biberonului, durere de cap su"erata de fata incruntata si de ducerea repetata a manutelor la cap. Daca la aceste semne se mai adau"a perioade de apatie, in starea lor "enerala, un tonus vital scazut, varsaturi, febra, 0ena la lumina, somnolenta, convulsii precedate de incordarea muschilor cefei si a sirei spinarii, se impune spitalizarea "rabnica, e)istand suspiciune pentru debutul unei menin"oencefalite, deci nu un simplu "uturai. +n cazul cand un adult in familie e racit, copilul trebuie izolat preventiv. Aa copilul mic, la batrani, bolnavi cronici, debilitati, rinofarin"itele acute virotice se complica adeseori "rav. #emeia "ravida trebuie sa fie chiar e)a"erata in respectarea mai ales a masurilor "enerale preventive, deoarece prezenta virusurilor in corp si folosirea ma0oritatii medicamentelor pot perturba inte"ritatea fatului. Complicatiile. Este important sa dam atentie acestor JraceliK, pentru ca pot aparea complicatii, in timpul sau la scurt timp dupa boala, ca de e)emplu< crize cardiace, accidente vasculo!cerebrale, arteritice, flebite, a"ravarea diabetului si a unor boli cronice la ochi, redesteptarea unei tuberculoze, sinuzita, otita, psoriazis, pusee aler"ice, herpes, Lona Loster, astm bronsic, infectii microbiene sau fun"ice (cu muce"aiuri). +n toate aceste cazuri, este necesara re"andirea si completarea terapiei. Cum trebuie tratat "uturaiul. Asa!zisele medicamente ce pot opri JracelileK, sau picaturile nazale pentru a reduce edematierea si con"estia mucoasei rinofarin"elui, sau picaturile instilate cu scopul de a opri scur"erea apoasa abundenta din primele '!$ zile de boala sunt considerate, pe drept cuvant, discutabile. Yumatate din toate
1:

medicamentele prescrise in aceste viroze pot fi considerate ca nefiind fondate stiintific, mai direct spus, panica oamenilor in fata bolii este JbinisorK speculata. Conduita de urmat se stabileste in functie de fiecare caz in parte, de "ravitate, fiind stiut ca, respectand chiar niste masuri simple, in cele mai multe cazuri, boala evolueaza favorabil. Antibioticele sunt, in cazul racelilor, inutile, chiar periculoase, prin aparitia in ultimele decenii a microbilor rezistenti la toate medicamentele aflate in uz. 7irusurile nu pot fi neutralizate de antibiotice. Ca o paranteza, adau" constatarea ca si in infectiile bacteriene, cand este prezenta febra, trebuie asteptat !' zile, in care ea trebuie combatuta prin alte mi0loace, mai simple. 1umai daca situatia nu se amelioreaza, se administreaza un antibiotic sau mai multe. De ce trebuie procedat astfelN Deoarece antibioticul opreste infectia mai repede, or"anismul are putin timp la dispozitie pentru a percepe a"entul a"resor si a produce anticorpii care sa!l neutralizeze la o noua confruntare cu boala. ?asurile "enerale ce urmaresc ridicarea rezistentei or"anismului, a imunitatii lui naturale sunt cea mai buna ale"ere. #ortificarea sistemului imunitar a fost si este un subiect tratat permanent in numerele revistei J#ormula AsK. -faturi utile< > Evitati suflarea ener"ica a ambelor nari deodata, pentru ca e)ista pericolul de diseminare a infectiei, in sinusurile paranazale si in urechi. > Evitati administrarea locala, in nas, a solutiilor continand sulfamide, antibiotice ori vasoconstrictoare, deoarece pot produce aler"ii severe, paralizarea micilor vase din nas, chiar alterarea nervilor mirosului sau propa"area a"entilor herpesului pe calea nervilor olfactivi in creier. > Aerul din camera sa fie usor umezit si mereu improspatat, iar temperatura sa fie in 0ur de % de "rade. Alte masuri ce pot creste rezistenta or"anismului< e)ercitii fizice, dozarea efortului in anotimpul fri"uros. Alimentatia va fi usor restrictiva, bazata pe le"ume si fructe, fiind cunoscut ca nu este bine ca tubul di"estiv sa fie incarcat cu mancare multa ori "reu di"erabila (tubul di"estiv la om, prin lun"imea sa mare, arata si"ur ca a fost creat pentru alimente de ori"ine ve"etala). > -e vor evita alimentele si lichidele reci sau fierbinti, tuica si vinul fiert, ceaiurile prea fierbinti, alimentele iritante. -e va consuma apa la temperatura camerei, sucuri de fructe sau de le"ume indoite cu apa, compot preparat in casa, supe de le"ume. ?ai nou, se recomanda ca indulcirea sa fie moderata, zaharul incetinind activitatea unor "lobule albe din san"e, ce au mare rol in imunitate. De asemenea, s!a dovedit ca polenul si mierea slabesc puterea de aparare a mucoasei farin"elui la a"enti

infectiosi, si aceasta nu numai la astmatici. 1u mai sunt recomandate pensulatii (badi0onari) in fundul "atului cu JdezinfectanteK (violet de "entiana, albastru de metilen, hiperman"anat de potasiu, "az s.a.). 5biceiul fumatului si al consumului de bauturi alcoolice este dovedit ca foarte daunator sanatatii, in primul rand, prin deteriorarea mecanismelor ce participa la asi"urarea unei imunitati puternice. +n prezent se considera ca B%R din toate bolile se datoreaza unui stil de viata si unei alimentatii nesanatoaseI =ratamentul cu medicamente este limitat de faptul ca virusurile, in prezent, nu pot fi inactivate, neutralizate. #olosirea +nterferonilor nu a dat rezultate in "uturaiuri si nici in "ripe sau -ars (sindromul acut respirator atipic, Jpneumonie uci"asaK). 7accinurile, nici ele nu pot fi eficiente, pentru simplul motiv ca virusurile, prin transferul rapid de "ene intre ele, dobandesc o mare variabilitate, chiar in cursul unei sin"ure epidemii, rezultand adesea virusuri noi, cu care omenirea nu s!a mai intalnit, deci nu are aparare contra lor. +n prezent, problema imunizarilor/ vaccinurilor este plina de controverse. 6ersonal, am vazut listate peste doua sute de boli ce sunt a"ravate sau chiar provocate de orice vaccinI 1umai repaosul alimentar, fizic, psihic pot fi de a0utor intr!o infectie viralaI +n ciuda afirmatiei ca niciodata vitaminele sub forma de pastile nu vor fi la fel de eficiente ca cele din alimentele naturale, se pot totusi administra< 7itamina E C doua capsule pe zi, 7itamina C la fel, comprimate cu ?a"neziu si 7itamina B,, o in0ectie cu 7itamina B. s.a. +mportant de retinut< orice JracealaK banala, ce nu trece in cateva zile, aparand febra si inrautatirea starii "enerale (mai ales la copii sau persoane debilitate), necesita interventia medicului. Conta"iozitatea acestor viroze tine mai mult de slabiciunea unui or"anism erodat de un mod "resit de viata decat de a"resivitate virala, deci sa nu ne"li0am preocuparea zilnica de a trai cat mai rational si echilibrat. 4aceala, fara medicamente >Baie calda la picioare. De cum se instaleaza primele semne ale racelii, faceti o baie calda la picioare. +ntr!un li"hean se pun circa litri de apa calda ('( de "rade), peste care se adau"a pro"resiv apa fierbinte, pana se a0un"e la $% de "rade. Baia dureaza .%!.( minute, apoi picioarele se usuca si se incalta sosete calde. Baia poate fi repetata zilnic. >Una!doua zile de stat in pat, la o temperatura e"ala, fac minuni. Corpul lupta sin"ur cu raceala (copiii si batranii trebuie obli"atoriu sa stea in pat). >5 cura de transpiratie (daca nu aveti probleme de circulatie) C -eara, beti cantitati mari de ceaiuri fierbinti care produc transpiratia< soc, tei, salvie. 5 baie calda la final sporeste efectul. Culcati!va
2;

imediat, bine inveliti. 7eti transpira puternic. Dupa una!doua ore, schimbati len0eria si frecati!va trupul cu un servet uscat. >Doze marite de vitamina C C dar numai cand boala se instaleaza, altfel nu au efect. Ea trebuie administrata in mod curent, pentru intarirea sistemului imunitar. >Evitati alimentele care produc secretia de mucus< lactatele, ouale, amidonul, zaharul. >Baie cu sulfat de ma"neziu C umpleti cada cu apa cat de calda suportati si scufundati!va pana la "at. Dizolvati in ea doi pumni de sulfat de ma"neziu. 4amaneti in apa cat va simtiti bine, cu o compresa rece pe frunte. +esiti, ster"eti!va usor, inveliti!va intr!un prosop si ba"ati!va in pat. Atentie< acest tratament le este interzis copiilor, varstnicilor si persoanelor cu probleme circulatorii. >Bautura anti!raceala< intr!o cana de apa calda, amestecati un varf de cutit de piper, sucul unei lamai, un catel de usturoi dat pe razatoare si . " de vitamina C. Beti incet, in"hititura de in"hititura. ! beti multe lichide, pentru a le inlocui pe cele pierdute prin transpiratie ! faceti inhalatii cu aburi fierbinti si cateva picaturi de eucalipt (desfunda nasul) ! iesiti la aer, imediat ce va simtiti mai bine, si plimbati!va ! nu va imbracati prea "ros, nu supraincalziti camera, nu va asezati lan"a o sursa de caldura. Aasati!va corpul sa!si piarda caldura in mod natural. 5franda de la capatul verii C ?ierea 5franda de la capatul verii C ?ierea. Un dar al albinelor, prea putin folosit. Am vazut de curand, intr!o padure de mesteceni, un stup de albine salbatice pradat de urs. 6entru om, un asemenea stup ar fi fost invizibil, fiind plasat la baza unei buturu"i batrane si prelun"indu! se adanc in pamant, asM 5franda de la capatul verii C ?ierea Un dar al albinelor, prea putin folosit Am vazut de curand, intr!o padure de mesteceni, un stup de albine salbatice pradat de urs. 6entru om, un asemenea stup ar fi fost invizibil, fiind plasat la baza unei buturu"i batrane si prelun"indu! se adanc in pamant, asa incat abia i se vedea intrarea. Ursul insa a simtit mirosul de miere, care l!a atras atat de puternic, incat s!a incumetat sa dez"roape stupul, luptand apri" cu albinele. 6resupun ca in cele din urma lupta a fost casti"ata de urs, care a rezistat stoic la zecile de intepaturi, prada sa de razboi fiind vreun Pilo"ram de miere, pe care l!a consumat pe nerasuflate, cu tot cu fa"ure. 6rivesc urmele luptei C un crater maricel, sapat de ?os ?artin cu o truda considerabila, si ma intreb ce forta irezistibila e)ercita mierea asupra ursilor, daca!si risca pentru ea chiar si viata. -a fie doar "ustul dulce si

parfumatN Cu intuitia lor, care o depaseste pe!a omului, animalele stiu ca mierea este o sursa de hrana, dar si de ener"ie, fara de care n!ar putea rezista in conditiile, dure adesea, ale mediului in care traiesc. 5 JinformatieK simpla, pe care ele o preiau si!o transmit fara nici un efort, la oameni are nevoie de e)periente, de studii, de zeci de confirmari. 4einvatam foarte "reu lectia simpla a naturii. =ocmai de aceea ne!am propus sa vorbim pe lar" despre miere, un dar "ratuit al albinelor, dar prea putin folosit. Ce este mierea @recii antici spuneau despre miere ca este un dar al zeilor, care este adunat de catre albine din roua de pe flori, fiind o ramasita de la ospetele nocturne ale nimfelor. +ndienii considerau mierea o materializare a razelor de lumina, materializare care hraneste nu doar corpul, ci si mintea si sufletul, fiind din acest motiv cel dintai dintre alimente. +n Evul ?ediu, se credea ca mierea este sintetizata de catre albine dintr!o esenta subtila a florilor, pe care doar ele aveau puterea sa o capteze si apoi sa o transforme in acel lichid chihlimbariu. 6rin secolul al Zi)!lea, s! au facut primele analize care au stabilit ca mierea este o combinatie de zaharuri simple, incercandu!se inlocuirea sa cu zahar din trestie si, mai apoi, din sfecla. ?ulta vreme s!a facut in mod fals o echivalare intre miere si zahar, cele doua fiind insa e)trem de diferite. ?ierea este mult mai comple)a. Un biochimist american, B. Q. [eller, afirma ca Jnici cu aparatura supersofisticata din secolul al Z)i!lea nu poate fi inca sintetizat un produs care sa se apropie prin compozitia sa biochimica si prin calitatile biolo"ice de miere, care constituie inca un mare mister pentru stiintaK. ?ierea si zaharul ?entionam faptul ca in secolul al Zi)!lea s!a facut o echivalare total incorecta intre zahar si miere, ele neavand aproape nimic in comun, in afara faptului ca ambele 0oaca rolul de indulcitor. Laharul este format dintr!o sin"ura substanta, in timp ce mierea este o combinatie de aproape o suta de substante or"anice (conform ultimelor studii), dintre care unele, cum ar fi hormonii de crestere sau enzimele, au o mare comple)itate, neputand fi reproduse in laborator prin mi0loacele actuale. Apoi, efectele biolo"ice ale consumului celor doua produse este fundamental diferit. ?ierea este un produs viu, natural, care poate fi consumat in mari cantitati, fara a produce tulburari de sanatate, in timp ce zaharul este o substanta de semisinteza, care pe termen lun" nu poate fi metabolizata de or"anism decat cu niste costuri considerabile pentru starea de sanatate. De pilda, din momentul in care a fost inlocuita mierea cu zaharul, numai frecventa cariilor dentare a crescut de patruzeci de ori, iar cea a diabetului, de peste o suta de ori. +n .(% de ani, dulciurile au
21

devenit din delicatesa un aliment de baza pentru societatea de consum, ceea ce si e)plica multitudinea de probleme de sanatate a omului modern, de la banalele mi"rene si sensibilitati, la infectii, la obezitate si tulburarile imunitare "rave. ?ult prea comple)e si importante, efectele ne"ative ale zaharului asupra sanatatii vor fi obiectul unui articol separat. +n cele ce urmeaza, vom vorbi strict despre efectele mierii in terapie, atat ca medicament de sine statator, cat si ca inlocuitor al zaharului, calitate in care are cele mai puternice efecte terapeutice. &ica farmacie cu miere ?ierea ca e)cipient E)cipientii sunt acele in"rediente ale medicamentelor care au un rol de transportor pentru substanta activa. #ara doar si poate ca mierea este cel mai bun e)cipient din lume, pentru ca nu are nici un fel de reactii adverse, se combina usor cu orice fel de e)tract si, important, face remediile mai usor asimilabile. Atunci cand administram uleiuri volatile din plante, tincturi (de propolis, rasina, mu"uri etc.), laptisor de matca, sucuri de plante, mierea este un intermediar de neinlocuit, fiind un vehicul mult mai bun decat apa. -e amesteca oricare din aceste e)tracte cu .! lin"urite de miere si se administreaza pe stomacul "ol3 nu numai ca "ustul va fi mai bun, dar efectele vor fi considerabil mai puternice. Din farmacia casei nu trebuie sa lipseasca acest produs al stupului, care accentueaza actiunea remediilor. Qidromelul +ntr!o sticla de 0umatate de litru se pun '!$ lin"uri de miere lichida, un sfert de lin"urita de polen de albine si se completeaza restul cu apa de izvor. -e inchide sticla ermetic si se lasa la macerat vreme de doua zile, la temperatura camerei, a"itandu!se din cand in cand. 4ezulta o bautura acrisoara, foarte slab alcoolizata, cu efecte stimulente si tonice cu totul deosebite. ?ierea propolizata Este un remediu antiinfectios e)ceptional pentru "at si pentru caile respiratorii medii, avand si efecte imunostimulatoare foarte puternice. -e obtine punand in B lin"uri de miere poliflora C $ lin"urite de tinctura de propolis (se "aseste in ma"azinele naturiste si apicole), dupa care se amesteca bine, pana se omo"enizeaza. -e ia cate o lin"urita din acest preparat de $!, ori pe zi, pe stomacul "ol. #iecare lin"urita de miere se tine in "ura pana se dizolva si aluneca incet pe "at, asa incat sa!si e)ercite din plin efectele antiinfectioase asupra acestei zone. Un"uentul cu miere Un pachet de unt este incalzit intr!o cratita, la foc mic, pana se incin"e, apoi se fierbe vreme de .%!.(

minute pana cand devine limpede, asa incat sa se vada fundul vasului de fierbere. -e ia de pe foc si se toarna fara sedimentele de pe fundul cratitei intr!un vas separat. Cat untul este fierbinte, se mai adau"a o lin"urita de ceara de albine (se "aseste la apicultori), dupa care se lasa sa se raceasca. Cu putin timp inainte ca untul cu ceara sa se intareasca, se adau"a $ lin"urite de miere si se amesteca bine, dupa care preparatul se pune intr!un borcan. Este un e)celent un"uent de intretinere a pielii, cu o putere de patrundere fara e"al, in comparatie cu produsele de acest "en. -e poate combina si cu diferite tincturi, din care se amesteca cate .% picaturi la o lin"urita de un"uent< musetel pentru afectiuni aler"ice, sunatoare pentru arsuri, arnica pentru sensibilitate la fri", tataneasa pentru entorse si lu)atii etc. Utilizari +nterne Ale ?ierii Caria dentara C acum aproape sapte ani, impreuna cu un prieten, am luat hotararea de a manca numai miere si produse indulcite cu miere, fara a mai consuma deloc zahar, sub nici o forma. -i pentru ca lucrurile sa fie clare, ne!am abtinut chiar din acea zi de la toate bunatatile care contineau zahar, performanta mentinuta pana in prezent. -incer sa fiu, am facut acest lucru mai mult ca e)ercitiu de vointa decat din convin"ere, insa rezultatele care au aparut m!au convins ca renuntarea la zahar in favoarea mierii nu este o simpla Jsuperstitie naturistaK. 6rimul care a remarcat efectele alimentatiei cu miere a fost dentistul meu, care a observat ca, in cativa ani, cariile aflate in formare au sta"nat in marea lor ma0oritate, fara a mai evolua, iar alte carii noi nu au aparut. Acest lucru a fost remarcat si la prietenul meu si, mai recent, laM dentistul meu, care a fost atat de impresionat de rezultatele obtinute, incat a renuntat si el, de trei ani, la zahar in favoarea mierii. ?ai ales cei care au probleme dentare "rave ar fi bine sa adopte dieta cu miere, care este un adevarat eli)ir de sanatate pentru dinti. 6revenirea diabetului C un "rup de cercetatori americani a studiat pe doua loturi a cate %% de voluntari, toti avand parinti diabetici si deci avand o puternica predispozitie "enetica spre diabet, efectele inlocuirii totale a zaharului cu miere. 4ezultatele i!au uluit pe cercetatori< dupa % de ani, rata imbolnavirii de diabet era % la lotul de consumatori de miere, in timp ce la lotul martor, $%R dintre participanti sufereau in diferite "rade de diabet. ?ai mult, studii facute pe bolnavii cu diabet de tip + si +i au aratat ca boala da mult mai putine complicatii la cei care au inlocuit complet zaharul cu mierea decat la cei care au continuat sa aiba o dieta cu zaharicale, chiar
22

masurata strict. Constipatia C un e)celent mi0loc de re"lare a tranzitului intestinal este consumul pe stomacul "ol a doua!trei lin"urite de miere, dimineata, imediat dupa trezire. 6rin enzimele pe care le contine, mierea este un bun activator al proceselor de eliminare, avand si un efect de re"lare a florei intestinale. #ri"iditatea si impotenta C un remediu e)celent este hidromelul, obtinut dupa reteta de mai sus, care are efecte tonice, afrodiziace si chiar usor euforizante, ceea ce e)plica folosirea sa pe scara lar"a, in traditiile anumitor popoare meridionale. -e beau !' pahare pe zi, de preferinta pe stomacul "ol. 5boseala, iritabilitatea psihica C mai ales dupa un efort intelectual sau fizic intens, doua lin"urite de miere luate cu putina apa fac minuni in recapatarea fortelor si in imbunatatirea tonusului psihic. +nsomnia C un leac traditional pentru un somn bun si odihnitor este o cana de lapte cald, indulcit cu !' lin"urite de miere lichida. Daca adau"am si o 0umatate de lin"urita de praf de seminte de fenicul, somnul va veni ne"resit. 5bezitatea C in timpul curelor de slabire, doua lin"uri de miere lichida luate pe stomacul "ol, cu putina apa, accelereaza procesul pierderii in "reutate si diminueaza considerabil stresul curelor de infometare. 6e termen lun", inlocuirea zaharului cu miere a0uta la dobandirea si pastrarea unei "reutati corporale echilibrate. Ciclul menstrual dureros sau cu san"erari abundente C cu cinci zile inainte si pe toata perioada ciclului, nu consumati deloc zahar sau produse cu zahar, ci folositi doar miere. Daca in acest interval de timp renuntati si la pra0eli, la produsele de ori"ine animala, este foarte posibil ca ciclul sa se re"leze de la sine, fara nici un alt medicament. =usea, durerile de "at, "ripa in faza incipienta C se consuma sase lin"urite pe zi de 4etete De #rumusete Cu ?iere =enul cu pori dilatati, patat sau obosit C se face o baie de aburi vreme de .% minute deasupra unei infuzii fierbinti de musetel si salvie, dupa care se aplica pe obraz un strat subtire de miere lichida, care se pastreaza vreme de '%!,% de minute, dupa care se ster"e cu un tampon inmuiat in lapte. miere propolizata (obtinuta dupa reteta de mai sus). =enul sensibil C se aplica o masca formata din doua lin"urite de miere lichida, lin"urite de smantana si un "albenus de ou. -e tine vreme de o ora, dupa care se indeparteaza cu un tampon inmuiat in infuzie de musetel. 6entru cresterea parului C se face un masa0 la radacina parului cu miere diluata cu apa cat sa devina lichida. Dupa masa0, se lasa mierea sa actioneze vreme de '% de minute la radacina parului, dupa care se spala parul, dar nu cu

sampon, ci cu o combinatie de "albenus de ou si coniac in proportii e"ale. +ntretinerea pielii uscate C imediat dupa baie, se aplica un"uentul din unt si miere, a carui reteta am descris!o mai sus. Acest preparat hraneste pielea si o prote0eaza, facand!o catifelata si mult mai rezistenta la factorii de mediu a"resivi. ?asa0ul pe tot corpul cu acest preparat facut dupa baie este un foarte bun mi0loc de intarire a sanatatii, mai ales la venirea sezonului rece. +lie =udor

*orma ma<ima
@ripa de primavara. (Ultimul atac)! Cateva remedii verificate !. +ata ca, macar din punct de vedere calendaristic, a sosit si multiubita primavara, iar natura se intoarce incet, dar si"ur, la viata. Deocamdata este e)trem de prudenta. @erurile si ninsorile se pot intoarce oricand, iar soarele acestorM ,ripa de primavara (Ultimul atac)! Cateva remedii verificate ! +ata ca, macar din punct de vedere calendaristic, a sosit si multiubita primavara, iar natura se intoarce incet, dar si"ur, la viata. Deocamdata este e)trem de prudenta. @erurile si ninsorile se pot intoarce oricand, iar soarele acestor prime zile de martie este inca prea delicat si anemic pentru a putea incalzi. 6arte JnedesfacutaK de universul in care a fost asezat, omul este si el supus capriciilor anotimpului tulbure dintre iarna si primavara. +ata!ne deci panditi de o multime de boli care ne!nhata pe nevazute, cand ne asteptam mai putin. +n fruntea lor, o cunostinta mai veche< @ripa, insistenta si antipatica, tocmai acum, cand starea noastra de spirit se pre"atea si ea sa infloreasca. Asa se face ca pentru unii, in loc sa bata la usa bucuria zilelor insorite, au batut durerile de "at, raceala si tusea. Din fericire, sipetul cu remedii naturiste mai are in sertare leacuri rapide, pe care vi le punem in continuare la dispozitie. 16 (aile fierbinti Atunci cand simtim primele frisoane, cand incepe sa ne cur"a nasul sau de0a avem durerile de "at specifice racelii, baile fierbinti sunt a0utorul cel mai rapid pentru a opri in fasa boala, care altfel ne!ar da batai de cap zile in sir. Cum procedamN -implu< C umplem cada cu apa calda la '*UC, temperatura pe care o verificam fie cu termometrul de baie, fie inmuind putin cotul in ea (temperatura apei trebuie sa fie doar putin mai ridicata decat cea a corpului)3 C intram in cada si lasam sa mai cur"a putina apa fierbinte, asa incat temperatura apei sa mai creasca cu un "rad C doua, ma)imum trei3 C ramanem in apa fierbinte (pe care o mai incalzim din cand in cand prin adau"area de apa la temperatura ridicata) vreme de '%!$( de minute, si pentru a pune foarte
2$

bine san"ele in miscare, facem eventual un peria0 ener"ic al talpilor, al pieptului si al "atului3 C imediat dupa ce am iesit din apa ne ster"em, ne un"em cu putina crema pe intre"ul corp (pielea fiind de"resata de contactul prelun"it cu apa fierbinte) si apoi ne ba"am pentru macar 0umatate de ora sub paturi, la caldura, cautand sa ne rela)am cat mai profund. Aceste bai, cunoscute inca de pe vremea bunicilor, sunt incadrate intr!o terapie e)trem de la moda !termoterapia C si, dincolo de faptul ca ne rela)eaza si ne dau o senzatie placuta de confort, au un puternic efect anti"ripal. De ceN 6entru ca la temperaturi ale corpului ceva mai ridicate decat in mod obisnuit, capacitatea de lupta a sistemului imunitar creste simtitor, in timp ce rezistenta microbilor scade considerabil. 4ezultatul este spectaculos< virusurile "ripei sunt anihilate in cateva ore, iar or"anismul capata imunitate naturala la tipul respectiv de "ripa. 26 4ucul de citrice Auati o lamaie sau un "rapefruit cu tot cu coa0a si spalati!l foarte bine (pentru a indeparta eventualele substante chimice cu care a fost tratat). Dati pe razatoare coa0a (atat partea "albena, cat si cea alba de dedesubt) si puneti!o deoparte. Apoi stoarceti foarte bine fructul intr!un pahar, adau"ati una!doua lin"urite de miere, coa0a rasa anterior si completati restul cu apa. Aasati o ora!doua la macerat totul, dupa care puteti bea eli)irul obtinut. Daca un suc obisnuit, obtinut doar din miezul fructului, are un usor efect inviorator si aduce o cantitate destul de redusa de vitamina C, sucul complet, obtinut din miez si coa0a, este un medicament redutabil. Uleiurile aromatice secretate in partea de suprafata a co0ii, pe lan"a faptul ca au acel e)ceptional parfum al citricelor, sunt si a"enti antiinfectiosi foarte puternici, in timp ce niste substante amare continute de coa0a alba, numite flavone, au un efect e)ceptional de reducere a febrei, de stimulare a imunitatii, de protectie a inimii si vaselor de san"e. Beti trei!patru pahare din acest suc intr!un interval de timp de . ore si veti obtine un efect superior celui al medicamentelor obisnuite, care de obicei actioneaza doar asupra simptomelor, fara a trata "ripa propriu!zisa. $6 4upele calde Chiar daca pare mai de"raba aliment decat medicament, supa calda (mai ales de "aina) a devenit in ultimii ani in 5ccident un remediu la moda. =ot mai multi medici recomanda persoanelor racite, inaintea clasicelor antibiotice, aspirine si paracetamoale, supele fierbinti asezonate cu verdeata (marar si patrun0el, in special) din belsu". Cum poate substitui o banala supa medicamentele obisnuiteN -implu, prin continutul de substante antibiotice naturale al multor le"ume care intra in compozitia ei, intre care la loc de frunte se afla

ceapa, telina si patrun0elul. ?ai mult, supa fierbinte este un adevarat eli)ir pentru "at si caile respiratorii superioare, prin insusi efectul sau termic (bacteriile si virusurile nu rezista la temperaturi ridicate). -i ar mai fi un mic secret< in timp ce alimentele obisnuite necesita un efort considerabil al or"anismului pentru di"estie (ceea ce scade simtitor capacitatea de lupta a sistemului imunitar), supele aduc un surplus considerabil de ener"ie, fara a solicita prea mult di"estia. ?ai ales in primele saptamani de primavara, supele calde de le"ume sunt un aliment e)celent, deopotriva ener"izant si usor, marind capacitatea de aparare a or"anismului si a0utandu!l in eventualitatea unor infectii respiratorii. Daca simtiti ca raceala va da tarcoale, eliminati temporar (pentru minimum $ de ore) orice alt aliment si intretineti! va cu sucuri din fructe proaspete si aceste supe fierbinti. Este foarte posibil sa nu mai aveti nevoie de un alt remediu. )6 -sturoiul +n timpul epidemiei de "ripa sau atunci cand simtiti ca va pandeste raceala, usturoiul face minuni. ?estecati cate o 0umatate de catel de usturoi dimineata, la pranz si seara, pentru a preveni imbolnavirea. Daca v!a prins raceala, zdrobiti cinci catei de usturoi si amestecati!i bine cu .% lin"urite de miere de albine lichida. Auati din acest preparat cate o lin"urita din 0umatate in 0umatate de ora si in"hititi!l incet, lasandu!l sa alunece pe "at. -avantii au descoperit mai mult de douazeci de substante antivirale si antibacteriene in usturoi, care este unul dintre cele mai puternice anti"ripale cunoscute. 26 "ataplasmele cu mustar +n ma"azinele naturiste "asiti micile boabe "albene ale mustarului si niste seminte usor alun"ite, inchise la culoare, cu efect calmant asupra pielii C semintele de in. Din aceste doua in"rediente se obtine un leac redutabil contra bronsitei, "ripei si pneumoniei< cataplasma cu mustar. +ata cum se prepara ea< C in rasnita electrica se pun o lin"urita de boabe de mustar si $!( lin"urite de seminte de in3 C se macina cele doua in"rediente impreuna, dupa care se pun intr!un vas in care se adau"a apa calduta, amestecand pana se formeaza un terci3 C terciul astfel obtinut se intinde pe un tifon pus pe zona pieptului si "atului, unde se tine vreme de .(!,% de minute. Acest leac stravechi stimuleaza circulatia san"elui in zona pieptului, intensifica reactia imunitara la nivelul plamanilor si arborelui bronsic, prevenind complicatiile racelilor. 56 4tarea de spirit po!itiva +n anul %%., -tatele Unite au fost tara JcampioanaK in materie de "ripa, **R din populatie suferind o infectie cu virus "ripal in timpul sezonului rece. 1umarul imens de spitalizari, cheltuielile enorme pentru asistenta medicala, precum si rata destul de
2)

ridicata a deceselor i!au determinat pe responsabilii din domeniul sanatatii sa!si puna o serie de intrebari le"ate de conditiile care favorizeaza contaminarea cu aceasta boala. Unul dintre studii a avut ca obiect, contrar obiceiului, nu persoanele care s!au imbolnavit, ci, din contra, cele care au fost imune in timpul epidemiilor de "ripa. -e pare ca numitorul comun al celor care nu se imbolnavesc nu este nici alimentatia, nici vaccinurile sau suplimentele de vitamine si minerale, ci pur si simplu starea de spirit pozitiva. 5 autosu"estie de "enul< JAcum nu am timp sa ma imbolnavesc, am lucruri mult mai bune de facutK, spusa cu convin"ere si optimism, valoreaza mai mult decat cele mai avansate forme de tratament medicamentos. #ireste insa ca nu afirmatiile sunt eli)irul in acest caz, ci mai ales starea psihica armonioasa. Din acest motiv, mai multe or"anizatii de sanatate din -ua au editat brosuri cu sfaturi psiholo"ice e)trem de simple, dar surprinzator de eficiente, atunci cand vrem sa avem un psihic sanatos si care sa ne fereasca chiar de bolile fizice. +ata cateva din su"estiile simple, selectate de specialisti< ! #aceti cu cat mai mult entuziasm tot ceea ce va propuneti. Cautati sa fiti creativ la locul de munca, acasa, atunci cand faceti proiecte. Aceasta va va mentine tonusul psihic si fizic la cote ma)ime si in mod refle) imunitatea. ! E)primati!va cat mai liber comunicand, desenand sau pictand, cantand sau dansand. E)primandu!ne liber, descatusam emotiile din subconstient, eliminam tensiunile launtrice si ne eliberam psihic spontan. ! Qraniti!va mintea cu lucruri pozitive. ?ai ales atunci cand privim la televizor C care a devenit principalul mi0loc de informare si a"rement C este bine sa evitam stirile care pun accentul pe violenta, filmele din "enul horror sau de actiune san"eroasa, muzica a"itata si cu mesa0 a"resiv. Este bine sa ale"em pro"rame rela)ante, artistice sau care prezinta peisa0e din natura. ! #iti cat mai afectuosi C dra"ostea este un eli)ir deopotriva pentru suflet si pentru corp, avand darul de a aplana conflictele relationale, de a diminua nivelul stresului si al tensiunii psihice. -faturile de mai sus pot parea banale, insa o data aplicate, creeaza un climat psiholo"ic e)trem de favorabil C o adevarata bariera impotriva imbolnavirilor de tot felul. De altfel, nu mai este un secret relatia dintre stresul psihic si scaderea capacitatii naturale de aparare a or"anismului. Ce ar fi daca am invata macar pentru cateva zile sa ne debarasam de incarcatura emotionala ne"ativa prin aceste demersuri simpleN *. 4emediile din plante Daca mi0loacele de tratament prezentate pana acum se refera in primul rand la prevenirea "ripei sau la oprirea sa in primele faze, medicamentele din plante

pe care vi le prezentam in continuare se preteaza si la tratamentul etapelor avansate ale bolii. Chiar daca se spune ca Jo "ripa tratata se vindeca in * zile, in timp ce cea netratata se vindeca intr!o saptamanaK, tot mai multe studii arata contrariul. Daca produsele farmaceutice chimice, oricat de elaborate, nu reusesc sa vina de hac virusurilor "ripale, remediile din plante medicinale au o actiune e)trem de puternica impotriva lor. +ata o selectie a catorva din cele mai puternice medicamente naturale anti"ripale care se "asesc acum in farmaciile si ma"azinele naturiste de la noi. Anti"rip (6rodus de JDacia 6lantK, -ebes, Alba) Este un adevarat Jfoc lichidK, creat dintr!o combinatie de sase plante aromatice si condimente iuti. Are un "ust picant e)traordinar de intens si un efect dezinfectant pe masura. Este un remediu e)trem de eficient in faza de debut a racelilor, intrucat actioneaza foarte puternic la nivelul "atului si nasului (pe care il desfunda instantaneu) , care sunt focarele principale din care iradiaza "ripa. De asemenea, are un efect antitusiv imediat, anesteziind pur si simplu terminatiile nervoase de la nivelul "atului care declanseaza refle)ul de tuse. +l "asim in farmaciile si in ma"azinele naturiste sub forma de tinctura, din care se ia o lin"urita diluata in apa (altfel "ustul picant este prea intens) de '!, ori pe zi. -e poate folosi si sub forma de "ar"ara, mai ales de catre persoanele cu sensibilitate "astrica sau hipertensiune, care suporta mai "reu plantele aromatice iuti. 7oseptol (6rodus de J6lantavorelK , 6iatra!1eamt) Este un amestec de uleiuri volatile de eucalipt, lavanda, pin, menta si cimbru, la care se adau"a e)tractul de propolis. 6astilele rezultate din aceasta combinatie au un efect dezinfectant e)ceptional la nivelul "atului, arborelui bronsic si plamanilor, ferindu!ne de complicatiile "uturaiului si "ripelor. Este util si persoanelor care sufera de astm sau de bronsita cronica si care primavara au de dat un test "reu in fata variatiilor climatice specifice acestui anotimp. -e iau '!, pastile pe zi, care nu se in"hit direct, ci se su" pentru ca uleiurile volatile sa actioneze pe intre" traiectul respirator. #ebrifu" (6rodus de JDacia 6lantK, -ebes, Alba) Este o aspirina lichida naturala, e)trasa din mai multe plante care contin derivati ai acidului salicilic (denumirea stiintifica a aspirinei)< cretusca, salcie, mu"uri de plop alb etc. 4ezultatul este un remediu care scade febra, reduce durerile musculare, elimina durerile de cap si starea de ameteala specifica "ripei, fara a da insa efectele secundare ale aspirinei de sinteza. -eptilin
22

(6rodus de JQimalaSa Dru" Co.K) Este un medicament obtinut din plante din flora indiana, e)tractul de baza fiind dintr!un arbust numit J"u""ulK (Commiphora \i"hti), a carui seva face adevarate minuni in intarirea sistemului imunitar. +n prezent, aceasta planta este o speranta in tratamentul infectiilor acute si recidivante< "ripa, bronsita, pneumonie, cistita, nefrita. -e fac cu -eptilin tratamente de minimum trei saptamani, fiind indicat atat pentru adulti, cat si pentru copiii peste sase ani.+lie =udor 5 informatie foarte utila< in cazul in care nu "asiti aceste remedii la farmaciile sau ma"azinele naturiste din orasul dvs., le puteti cere prin posta de la o firma specializata din Bucuresti, J4adi)K -.4.A. la tel. % ./$'$. B. ,, %*$$/$*.;$.$$, %* /'*.*..((. -faturi de alun"at boala !@ripele, 7irozele -i -istemul +munitar C Anotimpul "ripelor si!al virozelor a inceput. -anatatea noastra depinde de acum inainte de capacitatea de aparare a or"anismului. 5 JarmataK foarte bine or"anizata, dar care in ultima vreme se confrunta cu probleme care o depasesc< sM -faturi de alun"at boala !@ripele, 7irozele -i -istemul +munitar C Anotimpul "ripelor si!al virozelor a inceput. -anatatea noastra depinde de acum inainte de capacitatea de aparare a or"anismului. 5 JarmataK foarte bine or"anizata, dar care in ultima vreme se confrunta cu probleme care o depasesc< stresul, poluarea si alimentatia. 6entru ca Jpaza buna trece prime0dia reaK, J#ormula AsK va propune o sinteza a celor mai eficiente metode de intarire a sistemului imunitar, principala arma in lupta cu boala. ?edici si terapeuti naturisti cu mare e)perienta va vor a0uta sa preveniti suferintele sezonului rece si urmarile lor ! Dr. 6avel Chirila, Cabinetul J1aturaliaK C Bucuresti, tel. %./$;..(..'', $;..(..', 6oate sa para parado)al, dar medicina naturista incepe cu o lectie a imunitatii, sfatuind bolnavii mai de"raba ce sa nu faca, decat ce sa faca. -punem asta pentru ca noi plecam de la ideea ca un or"anism hranit corect, alaptat un timp suficient la san, C atunci cand se naste, hranit corect in continuare si evitand poluarea din mediul incon0urator, ar trebui sa aiba o imunitate buna, normala. Astazi, de cele mai multe ori, imunitatea este prabusita, din cauza a"resiunii diferitelor surse de poluare. 6rima masura pentru a corecta imunitatea si pentru a o prote0a este evitarea medicamentelor chimice, in "eneral, si a antibioticelor, in special. Astfel de medicamente care pot favoriza infectiile sunt< anal"ezicele, neurolepticele, antidepresivele, antiinflamatoarele, sulfamidele, antibioticele, diureticele, anestezicele etc. 1oi nu pledam impotriva antibioterapiei de principiu, credem insa ca este un abuz sa tratezi o

infectie acuta de cai respiratorii superioare cu antibiotice. +nfectii usoare, precum bronsitele, traheo!bronsitele, larin"itele, farin"itele, ami"dalitele si rinosinuzitele, s!ar putea trata cu succes prin metode fitoterapeutice si homeopatice. Antibioticele rezolva, intr!adevar, mai repede un puseu infectios, dar scad imunitatea or"anismului! "azda, predispunand la o noua infectie. Din pacate, antibioticele reprezinta inca cea mai frecventa prescriere de medicamente din lume. Asa au aparut "ermenii rezistenti la antibiotice, rezistenta instalata tocmai datorita abuzului de antibiotice. 6entru prote0area imunitatii in sezonul de iarna, se impune abordarea cu mult discernamant a imunizarilor active prin vaccinari. 5bservam foarte multe cazuri de reactii secundare dupa vaccinari, ceea ce trebuie sa dea de "andit. +n ultimii ani, se practica multe polivaccinuri, ceea ce poate duce C cu timpul C la situatii catastrofale. Un polivaccin obli"a sistemul imunitar sa reactioneze ca aparare, in foarte multe directii deodata, iar or"anismul fabrica anticorpi in mod ine"al. Asta inseamna ca se reuseste doar partial vaccinarea, iar or"anismul este incapabil sa raspunda eficient pe foarte multe directii deodata. A treia situatie in"ri0oratoare o reprezinta reactiile adverse post!vaccinale, intalnite mult mai des ca inainte. =ot pentru prote0area sistemului imunitar, o "ri0a a omului modern ar trebui sa fie felul in care isi ale"e hrana, nepoluata sau cat mai putin poluata. +n 4omania, nu e)ista inca ma"azine ecolo"ice, care sa contina o hrana pura .%%R, dar putem "asi o hrana cat mai putin tratata chimic. Aa noi se vinde, deocamdata, foarte multa hrana industrializata sau semiindustrializata , cu procese diferite de rafinare, e)pandare, atomizare, tratare cu E!uri. ?ulti din acesti aditivi scad imunitatea. De aceea, recomandam sa se consume cat mai multa hrana naturala si sa se evite, pe cat posibil, aceste E!uri imunodeprimante. Din pacate, cea mai "rava sursa de poluare ramane tot cea provenita din alimentatie. Aista completa a E!urilor deosebit de nocive (dar acceptate pe teritoriul 4omanieiI), este cuprinsa in cartea recent aparuta la Editura JChristianaK , JE! urile si problemele de sanatateK. Ca sa intram in iarna JaparatiK, putem lupta pe cai naturale prin ceaiuri de fructe de padure (uscate pe cale naturala), sin"ura sursa de alimente nepoluate din 4omania. Beti ceaiuri de macese, paducel, catina, afine, porumbe. +n farmacii e)ista, de re"ula, multe combinatii de ceai ne"ru cu arome de diferite fructe (dar aroma nu este naturalaI), ca si amestecuri de fructe uscate, care sunt tratate cu arome chimice C deci de evitat. 4ecomand ca ceaiurile preparate din fructe uscate, culese din padure, sa fie baute sub forma de infuzie prelun"ita< se toarna apa fierbinte peste fructe seara si se lasa pana dimineata (apro)imativ B ore). -e strecoara si se pot indulci cu
25

miere. 5 alta masura profilactica in sezonul rece este consumul de ceai verde. -e bea sub forma de infuzie lasata .! minute. Apara or"anismul de virozele din timpul iernii. Alte plante utile< 6ulmonaria officinalis (plamanarica) , QSssopus officinalis (isopul), -alvia officinalis (salvia), Basilicum (busuiocul) C pot fi consumate ca infuzie sau ca tinctura. =inctura de plante are si o valoare terapeutica, nu numai profilactica. +mportant, mai ales pentru tineri, este sa!si prote0eze picioarele cu sosete calduroase, pentru a rezista mai bine fri"ului si racelilor. 6entru cei dornici sa!si procure o serie de remedii naturiste, ma"azinul J1aturaliaK ofera ceaiuri de isop, busuioc, dar si faina inte"rala, buna pentru prepararea painii de casa. =rebuie precizat ca omul in"era cea mai mare cantitate de E!uri tocmai prin paine, care contine de re"ula aditivi alimentari (afanatori, inte"ratori etc.), de aceea, oferim posibilitatea de!a fi preparata o paine JcurataK. Avem la J1aturaliaK si combinatii de cereale, e)tracte hidroalcoolice (=onic este un e)tract de plante cu efect antiinfectios) , orez nedecorticat, orz, secara. Avem si miere de mana C recomandata pentru bolnavii cu viroze respiratorii. Este o miere care nu produce aler"ii, caci este facuta din secretia unor lahnide (niste insecte care lasa un suc pe frunzele arborilor), prelucrata apoi de albine. 4ezulta, deci, o miere neflorala, tocmai buna pentru persoanele aler"ice la polen. Aa fel de buna este si mierea din 7alea 1erei (o rezervatie a Academiei 4omane) C zona lipsita de poluare. 6entru cei interesati< ma"azinul J1aturaliaK se afla in Calea #loreasca nr. (, tel. '..%$. ., pro"ram ;.'% C .B.'%. +n". +oan @roza, Cabinetul J1aturaK C Arad, str. Aucian Bla"a nr. .(, tel. %(*/ B.%;.$* -i eu cred ca o cauza principala in slabirea imunitatii or"anismelor o constituie poluarea, in e"ala masura cu alimentatia nesanatoasa si cu stresul. 4ecomand in pra" de iarna, in primul rand, maceratele la rece sau ceaiurile vitaminizante de macese, catina alba, mere, porumbar (fructe), urzica vie (frunze), paducel (fructe, flori si frunze), papadie (frunze), afin, zmeur si mure (fructe, frunze). 6oate ca trebuie sa precizez cum se foloseste fiecare parte din planta< din flori, frunze si pulpa (in cazul catinei, maceselor, murelor si al porumbarului) se prepara infuzie, iar din seminte, coa0a si radacina se prepara decoct (fierbere). -emintele se fierb (!, minute, coa0a (!.% minute, iar radacina .( minute. ?aceratul la rece se prepara prin inmuierea plantei in apa rece, de seara si pana dimineata. Catina alba (bobitele sunt portocalii) se prepara astfel< se spala cren"utele cu tot cu fruct si se pastreza ca atare in loc uscat, chiar pana la primavara3 daca trebuie sa se consume imediat, se desprind bobitele de pe cren"ute cu un cutitas si se pun intr!un vas,

sfaramandu!se cu paleta pentru piure. Aa o lin"ura de fructe zdrobite se adau"a ./$ l apa rece, se amesteca bine cu o lin"urita si, dupa .%!.( minute sau cateva ore, se strecoara. -e consuma fie ca atare, fie cu o lin"urita de miere. #ructul zdrobit, ramas dupa strecurare, se fierbe ( minute in ./$ l apa si se bea. ?ai recomand in pra" de iarna cura cu< ! =inctura de propolis (concentratie %!'%R, de la 6lafar) C in decursul unei zile se iau %!'% de picaturi diluate in .%% ml de apa, timp de una!doua saptamani. ! 6olen C se consuma lin"urite de "ranule zilnic, timp de o luna. ! Usturoi C se mananca '!( catei zilnic, timp de doua!trei saptamani, sau se beau cateva in"hitituri de macerat de usturoi, timp de doua!trei saptamani. ! Qrean C se consuma ca salata sau ca macerat, dupa voie, timp de doua!trei saptamani sau mai mult. ! Aamai C se consuma ca atare, suc sau macerat C timp nelimitat. ! 4idiche nea"ra (salata sau macerat), timp de doua! trei saptamani sau mai mult. ! ?ere C ca atare, suc sau macerat, timp nelimitat. ! Apa limpede de ar"ila "albena. Apa de ar"ila se prepara astfel< un borcan de ( l se umple seara cam ./$ cu ar"ila si se completeaza apoi cu apa. -e amesteca de cateva ori in decurs de .! ore cu o lin"ura de lemn si se lasa pana a doua zi, cand apa s!a limpezit. -e indeparteaza corpurile usoare de la suprafata, se ia din lichid cu un polonic si se strecoara printr!o bucata de tifon, impaturita de doua ori. -e pot bea %,(!.,( l zilnic, timp de cel putin trei saptamani sau pe termen lun". Dupa ce se termina lichidul din borcan, se mai umple cu apa inca o data, peste ar"ila de0a depusa. Efectele acestei ape sunt formidabile< mentine sanatatea si vindeca foarte multe boli. Chiar daca vine fri"ul, evitati sa mancati multa carne si "rasimi animale3 in schimb, sa nu va lipseasca le"umele, fructele C mai ales crude. 4ecomand celor care vor sa se imunizeze impotriva racelilor si a "ripelor frectii cu 7italizant, pe care si! l pot achizitiona de la cabinetul J1aturaK din Arad.4u)andra Constantinescu Aeacuri populare rusestiContra "ripei+ntaritor cu aloe si miere Auati urmatoarele in"rediente, respectand e)act "reutatile indicate< ! .,(%% " planta de aloe in varsta de '!( ani, data prin masina de tocat carne. 6lantele nu trebuie udate cu ( zile inainte de preparare. ! .(%% " miere pura (de preferinta poliflora). ! '.(%% l vin rosu, cu o tarie de .B! %U si dulce. =oate in"redientele se pun intr!un vas de sticla de culoare inchisa, se amesteca bine si se lasa intr!un loc intunecos si rece, vreme de ( zile, inainte de folosire. 7asul trebuie sa fie bine inchis.
28

Administrare< in primele * zile se ia cate o lin"urita de trei ori pe zi, cu doua ore inainte de mesele principale. +n saptamana urmatoare, doza creste la doua lin"urite, luate de trei ori pe zi, inainte cu o ora de mesele principale. ?inimul curei este de doua saptamani, dar randamentul ma)im il da daca este tinuta o luna si 0umatate. Efectul curei este atat profilactic, cat si curativ. Actiunea ei este foarte rapida. @ripa poate fi vindecata in doua zile. 6reparatul se recomanda si in alte afectiuni, printre care< artrita, astm, hipertensiune, tromboflebita, septicemie, "uta, paralizie, reumatism, tulburari cardiace, afectiuni ale rinichilor si or"anelor "enitale, =bc pulmonar, ulcer stomacal, cancer. V/bWVbW7in de coacaze ne"re -e amesteca o 0umatate de cana de vin de coacaze ne"re cu o 0umatate de cana de apa. Amestecul se bea seara, dupa care pacientul se culca si se inveleste bine. Bautura provoaca o transpiratie abundenta. Daca hainele sunt prea ude, se schimba. Doza se repeta dupa o ora. A doua zi dimineata, se ia o 0umatate de cana de vin fierbinte, fara apa. 4acela se JrupeK, dar pacientul trebuie sa stea in pat inca $ de ore si sa se hraneasca cu mancare usoara. Cand cur"e nasul sau pentru raceli la cap .. -e inhaleaza adanc pe nas frunze uscate de tutun, pisate si cernute. 1asul nu va mai cur"e. . =ra"eti usor apa calduta pe nas, pana cand va a0un"e in "at. 6uteti adau"a si cateva picaturi de lamaie. '. 6uneti o felie de paine facuta din faina de "rau, pe plita sau pe un "ratar. Aasati!o sa arda incet. #umul se inhaleaza pe nas, vreme de !' minute. Aceasta metoda este foarte eficace. $. Un"eti!va talpile cu tinctura de iod, puneti!va sosete de lana pura si dormiti peste noapte cu ele. 6ana a doua zi se vindeca orice raceala la cap. (. Abtineti!va sa beti orice fel de lichid (inclusiv suc de fructe sau de le"ume), vreme de $ de ore. Este o metoda radicala, care da rezultate bune. ,. Bai fierbinti la picioare, cu sifon (se incalzeste dupa ce se scoate din sticla), sare si mustar. -e fac seara, inainte de a va culca. 6uneti!va apoi ciorapi de lana si dormiti cu ei in picioare. 5 re"ula "enerala< pe toata durata anotimpului rece, purtati in picioare numai sosete de lana curata, schimbate in fiecare zi. 6icioarele calde va feresc de raceli si de "ripa. Un vechi remediu oriental pentru "uturai si dureri de "atApa de mare Acest remediu e folosit de milenii pe tot cuprinsul 4usiei, fiind considerat ca un medicament fara "res, pentru "uturai si raceli. +n fiecare pra" de iarna, numerosi suferinzi se duceau pe malul marilor din toate partile 4usiei si chiar din Asia. =ratamentul e simplu si foarte eficace< se face o "ar"ara profunda in "at, cu apa proaspata de mare, de mai multe ori pe zi. J6roaspataK, deoarece apa de

mare se strica repede, daca este pastrata intr!un recipient. Apa nu trebuie sa fie prea rece, se incalzeste usor inainte de folosire, dar nu trebuie sa fie nici fiarta. 6racticienii chinezi considerau acest tratament eficace, chiar si in cazurile de cancer al cavitatii bucale. 4emedii si"ure pentru a depasi iarna ?asa0ul Cu 6reparate Aromate Daca privim cu optimism lucrurile, fara indoiala ca iarna este un anotimp feeric C ful"i de nea care acopera intr!un alb imaculat totul, cerul de cristal, obra0ii imbu0orati ai copiilor, rabufnirile de primavara care topesc pe moment zapezile, aducandu!ne aminte de anotimpul ce va sa vina. De ce ne temem atat de iarnaN 1e e teama in primul rand de fri"ul ei si de corte"iul sau de probleme< piele crapata, "uturaiuri si "ripe, sinuzite, circulatie proasta si de"eraturi, de la o anumita varsta C crizele reumatice s.a.m.d. -a privim insa din nou cu optimism lucrurile< oare natura nu ne!a pus la dispozitie si mi0loace de a depasi rapid si placut aceste probleme, asa incat sa ne bucuram in voie de Doamna +arnaN 4aspunsul este cu si"uranta< da. Avem la dispozitie nu unul, ci zeci de mi0loace care, folosite cu un dram de consecventa, ne pun la adapost de necazurile anotimpului rece. Dintre toate remediile, l!am ales astazi pe cel mai frumos mirositor, si anume aromoterapia, mai precis masa0ul cu preparate aromate.Ce este masa0ul aromoterapeuticN +nainte de a afla ce este masa0ul cu arome, ar fi necesara o scurta definire a aromoterapiei. Este o ramura a terapiei cu plante medicinale (fitoterapia) , care foloseste insa o sin"ura cate"orie de plante, si anume cele aromatice. Aa noi in tara sunt vreo B% de plante aromatice folosite in mod curent3 in intrea"a lume sunt cateva mii de plante aromatice. Din acestea se obtin tot felul de preparate C de la uleiul volatil pur, pana la lotiunile de masa0 aromatice, de la banale ceaiuri pana la comple)ele preparate oculare. =oate aceste preparate au, insa, o proprietate comuna< contin intr!o masura mai mare sau mai mica o substanta comple)a numita ulei volatil. Uleiurile volatile sunt substante care se evapora cu usurinta la temperatura camerei si care au un miros specific, ce difera de la o specie la alta, la fel ca si proprietatile curative. =ermeni sinonimi cu ulei volatil sunt< ulei esential, ulei eteric, ulei aromatic, esenta aromata etc. Asadar, masa0ul cu arome foloseste preparate obtinute din plante medicinale aromatice care contin ulei volatil, au un miros placut si actiuni terapeutice distincte.De ce avem nevoie pentru a face un masa0 aromoterapeutic 6entru a face un masa0 aromoterapeutic avem nevoie de doua lucruri< .. Cateva cunostinte minime despre masa0 sau, daca
29

ne permitem, un maseur. . Cateva preparate aromatice care, vom vedea, sunt usor de obtinut casnic sau de procurat din comert. Deci, sa pornim la drum si sa vedem concret cum si cu ce facem acest masa0!minune. Cum se face masa0ul cu uleiuri aromate ?asa0ul aromoterapeutic foloseste miscari foarte simple, scopul lui fiind doar acela de a rela)a, de a stimula circulatia si, mai ales, de a face preparatele cu uleiuri volatile sa intre in piele, restul fiind treaba acestora din urma. 6entru inceput, putem obtine rezultate foarte bune si cunoscand doar doua miscari fundamentale de masa0< efleura0ul (man"aierea) si frictionarea, pe care le vom descrie pe scurt in continuare<.. ?iscarea de Jman"aiereK (efleura0) -e ia putina solutie de masa0 in palme si se intinde cu intrea"a palma, pro"resiv, de la talpi spre ple)ul cardiac (spre inima). ?iscarea se face usor, fin, ca o man"aiere3 intrea"a palma si de"etele atin" pielea si o apasa foarte usor (ca o adiere), intinzand de 0os in sus preparatul. ?iscarile sunt uni!sens (deci intr!o sin"ura directie, mana nu coboara pe piele, ci numai urca), lun"i, line. Dupa ce trecem de zona cardiaca, miscarile vor cobori, asa incat sa mer"em mereu in sensul circulatiei venoase, spre inima. Efleura0ul se poate face cu ambele maini deodata sau cu mana stan"a si dreapta, alternativ. Usor apasarea creste, "radat, la fel si viteza, asa incat masa0ul devine tot mai dinamic. (1u puneti prea mult preparat dintr!o data, ci adau"ati!l "radat, asa incat mainile dvs. sau ale celui care maseaza sa alunece, dar in acelasi timp sa nu ramana preparat neabsorbit de piele.) . #rictionarile #rictionarile constau intr!o serie de miscari mici, circulare, e)ecutate cu toate de"etele, cu de"etul mare sau cu podul palmei. De data aceasta, de"etele apasa ferm, fara sa frece superficial pielea (ca la miscarea de man"aiere), ci mobilizand!o atat cat permite elasticitatea acesteia si masand in profunzime. 6e ansamblu, o sedinta de masa0 va decur"e astfel< 7a incepe cu miscari blande, de man"aiere C primele descrise C cu care este intins preparatul aromatic. Aceasta faza va dura .%! % de minute, apoi, pro"resiv, aceste miscari devin tot mai rapide, mai dinamice, trecandu!se usor la miscarile de frictionare. Aceasta etapa va dura .%!.( minute. Aa sfarsit, se va face din nou masa0ul de man"aiere. Aceasta ultima faza dureaza (!.% minute. 6recautii< ! 6e zona abdominala nu se fac alte miscari de masa0 decat cele de man"aiere, foarte usor, altfel riscati sa produceti dezordini di"estive, a"ravari ale unor afectiuni etc. Aceasta zona este JrezervataK la masa0 doar profesionistilor. ! 6e zonele de corp pe care e)ista leziuni, contuzii, cicatrici incomplet vindecate, fracturi recente etc.

nu se va face masa0. ! +ntotdeauna se va face un test al reactiei aler"ice la preparatul cu care masati< intindeti pe o mica portiune de piele preparatul si lasati sa treaca .%!.( minute. Daca apar usturime, mancarimi, inrosire, urticarie, nu veti folosi preparatul de masa0 respectiv.6reparatele de masa0 ! Uleiul aromat Uleiul aromat pentru masa0 se poate obtine in doua moduri< ! prin adau"area catorva picaturi de ulei volatil cumparat din comert in ulei "ras (ulei "ras este cel alimentar de floarea!soarelui, masline etc.)3 ! prin macerarea unor plante aromatice in uleiul "ras. ?etoda .. 6entru a obtine un ulei aromatic pentru masa0 punem in (% ml ulei de floarea!soarelui %! .%% de picaturi de ulei volatil. Cantitatea de ulei volatil adau"ata depinde de JtariaK acestuia si de sensibilitatea celui care va fi masat. Un ulei volatil de cimbru sau de menta piperata este puternic si poate irita pielea si de aceea se va pune mai putin ( %!'% de picaturi), un volatil de brad ori portocal este mai slab, mai putin a"resiv pentru piele si vom pune mai mult (.%% picaturi). Daca vrem sa obtinem un ulei mai bun, putem pune, in loc de ulei de floarea!soarelui, ulei de masline, de susan, de samburi de stru"uri etc. ?etoda . 6lamadirea in ulei este un procedeu foarte asemanator cu cel de la obtinerea tincturilor< intr!un borcan de $%% ml se pune planta aromatica uscata, proaspat maruntita cu rasnita electrica, pana la trei sferturi din volum. Apoi, se adau"a ulei de floarea!soarelui (ori un aluat, cum ar fi cel de masline), mestecand mereu, asa incat, in final, sa avem deasupra plantei o pelicula de ulei "ras de cel mult un de"et. -e inchide borcanul si se lasa sa macereze timp de !' saptamani intr!un loc caldut. Apoi se stoarce prin tifon uleiul si se tra"e in sticlute mici inchise la culoare.! Apa aromatica Apele aromatice, mai ales cele de flori de portocal, menta sau trandafir, erau foarte mult folosite in 4oma Antica pentru infrumusetare. +n timp ce uleiurile pentru masa0, fiind foarte "rase, sunt bune pentru pielea mai uscata, apele aromatice sunt indicate mai ales pentru pielea mai "rasa, pe care o curata, o improspateaza si o invioreaza. Apa aromatica se poate procura din comert sau se poate prepara casnic. Apa aromatica din comert este cea mai buna, dar se "aseste mai rar. De aceea, este bine sa stim sa o preparam si casnic< intr!o sticla de (% ml (o sticla de suc) se pun apa si .%!(% picaturi de ulei volatil, se pune dopul si apoi se a"ita bine. +nainte de a lua in maini pentru masa0 aceasta apa, vom mai face o a"itare scurta si ener"ica. Uleiul volatil nu se va dizolva in apa, dar ii va imprumuta acesteia mirosul si o parte din proprietatile sale
2:

curative.! Cremele cu uleiuri aromate +n comert au inceput sa se "aseasca tot mai multe tipuri de creme pentru masa0 cu uleiuri volatile. Casnic, este mai "reu sa le obtinem, pentru ca bazele sunt destul de sofisticate, facute asa incat sa corespunda fiecarui tip de piele. Daca totusi vreti sa obtineti o crema de masa0 aromatica, puteti combina pe o crema de masa0 obisnuita (cum ar fi Crema de masa0 cu "albenele, produsa de Elmiplant) cu ulei volatil. Aa ' lin"urite de crema de masa0 se pun .%! % de picaturi de ulei volatil si se amesteca foarte bine, pana se omo"enizeaza. Crema se foloseste imediat, pentru a nu se evapora uleiurile volatile.Cateva aplicatii practice ale masa0ului cu preparate aromate ! Circulatia san"elui este considerabil imbunatatita daca facem suficient de intens acest masa0. 5 circulatie mai buna inseamna culoarea sanatoasa a pielii, destindere musculara corespunzatoare, re"enerarea pielii la infectiile si bolile cutanate care apar o data cu sezonul rece. ! 4ezistenta la fri" C 6e lan"a faptul ca stimuleaza pe ansamblu circulatia san"elui, preparatele de masa0 din cimbru (de cultura), menta piperata, salvie incalzesc rapid corpul, avand efect rubefiant. +n perioadele fri"uroase, masa0ul cu aceste preparate este un veritabil scut natural impotriva racelilor, de"eraturilor si a altor probleme de acest fel. ! 4ela)area C 6reparatele cu lavanda, portocal (coa0a), menta, eucalipt favorizeaza destinderea musculara si mai ales psihica, favorizeaza somnul, duc la diminuarea iritabilitatii si a an)ietatii. ! -tresul C 6lecandu!se de la premisa ca diferitele tipuri de oameni se confrunta cu forme specifice de stres, remediile aromoterapeutice au fost diferentiate. ?asa0ul cu menta, eucalipt si salvie este indicat mai ales persoanelor usor iritabile3 masa0ul cu busuioc, lavanda, portocal, brad este indicat mai ales celor cu predispozitie spre neliniste si an"oasa3 masa0ul cu lamaie, menta piperata, cimbru este indicat mai ales persoanelor introvertite, deprimate. ! Depresia C Contra depresiei sunt e)trem de eficiente formele de masa0 mai dinamic, care vor fi abordate insa "radat, incepand cu faza de rela)are. Dintre plantele aromatice antidepresive, recomandam busuiocul, lamaia, menta si menta piperata, Slan"!Slan" (o esenta e)otica, care a inceput de curand sa se "aseasca si in ma"azinele noastre naturiste). ! An)ietatea C +n acest caz se recomanda un masa0 bland, rela)ant, de preferinta cu preparate nutritive. Dintre plante, cele maipotrivite sunt pinul, ienuparul, bradul, portocalul, lavanda, santalul. ! -omnul C ?asa0ul se va face cu un sfert de ora ma)imum inainte de a ne culca. 7or fi folosite plante cum ar fi portocalul, lavanda, scortisoara,

nucsoara. 7eti avea un somn lin si foarte odihnitor dupa un asemenea masa0. ! 4eumatismul C Cimbrul, menta, eucaliptul si ienuparul sunt campionii luptei impotriva articulatiilor intepenite si dureroase. ?asa0ul se va face bland pe zonele afectate, fara a insista direct pe articulatie, ci mai mult pe zonele limitrofe. ! -inuzita si "uturaiul C ?asa0ul pe frunte si tample cu eucalipt, menta, brad, pin, ienupar descon"estioneaza sinusurile, desfunda caile nazale superioare, potoleste durerile de cap asociate. -e poate face acest masa0 de !' ori pe zi. ! #ebra C -e face masa0 pe tot corpul cu preparate pe baza de lamaie, menta, eucalipt si salvie. ?iscarile vor fi foarte blande, rela)ante. ! =usea C -e folosesc preparate cu cimbru de cultura, eucalipt sau busuioc. ?asa0ul se face pe frunte, pe "at si torace. Uleiurile volatile ale acestor plante se iau si intern, cu miere< .!' picaturi la o lin"urita de miere, se amesteca bine inainte de folosire, pana se omo"enizeaza. ! Bronsita si astmul C -e face masa0, seara mai ales, pe torace si "at, cu uleiuri de cimbru, eucalipt, menta (mai ales menta piperata), ienupar. Uleiurile volatile ale acestor plante au efecte bronhodilatatoare, e)pectorante, usureaza respiratia.+lie =udor =erapia Condimentelor. Borcanasele cu arome, pastrate pentru condimentarea mancarii, pot fi transformate in medicamente. . 6iperul, scortisoara si neamul lor fac adevarate minuni. Acum, in miez de iarna, cand intrea"a natura a adormit, si o data cu ea si indra"itele noastre plante de leac, este momentulM =erapia Condimentelor Borcanasele cu arome, pastrate pentru condimentarea mancarii, pot fi transformate in medicamente. 6iperul, scortisoara si neamul lor fac adevarate minuni Acum, in miez de iarna, cand intrea"a natura a adormit, si o data cu ea si indra"itele noastre plante de leac, este momentul cel mai bun pentru a descoperi tainicele puteri vindecatoare ale condimentelor. 5rice "ospodina are in camari, adesea fara sa stie, o adevarata farmacie. #iecare condiment este un mic panaceu care, folosit cu arta, poate vindeca cele mai diverse boli, de la micile indi"estii pana la reumatism, "ripa sau boli de inima. 6use in mancare, luate sub forma de pulbere sau adau"ate in ceai, piperul, dafinul, cuisoarele ori scortisoara sunt plante medicinale la fel de puternice ca oricare altele. +n E)tremul 5rient, nu e)ista medicament natural care sa nu aiba in el macar un condiment. Aceasta, pentru ca plantele aromatizante amplifica foarte mult absorbtia principiilor active de
$;

catre or"anism. 5 arta foarte subtila si rafinata, cultivata de milenii in 5rient, este aceea de a influenta mintea si psihicul cu a0utorul condimentelor. Banala nucsoara, de e)emplu, in anumite doze, devine un euforizant e)traordinar de puternic, iar in doze foarte mari este unM dro" halucino"en cu actiune mai intensa decat a morfinei. Condimentele pot induce o putere de concentrare mai buna, un dinamism si o vointa mai puternice, pot fi afrodisiace sau somnifere. #iecare dintre ele determina reactii psiholo"ice nebanuit de intense. +ata, asadar, ca avem suficiente motive sa descoperim lumea fermecata ce se ascunde in borcanasele si cutiile cu miros ademenitor din bucatariile noastre.6iperul (6iper 1i"rum) Este re"ele neincoronat al condimentelor. +n toata lumea sunt consumate anual tone de piper, de diferite feluri< ne"ru, alb, cu bobul lun", rosu etc. +n mod traditional, la noi se foloseste piperul ne"ru, motiv pentru care deocamdata ne vom ocupa numai de el. Adau"at in mancare, mai ales pe timp de iarna, piperul ne"ru este un adevarat eli)ir. El pune in miscare si di"estia cea mai lenesa, face san"ele sa circule mai bine si ne incalzeste corpul. =oti cei care au probleme cum ar fi indi"estia frecventa, balonarea (produsa mai ales de contactul cu fri"ul), infectiile frecvente in "at, ar trebui sa foloseasca acest condiment. Ca planta medicinala, piperul ne"ru este e)trem de puternic in tratarea catorva afectiuni. ! +nfectiile in "at, "uturaiul C +n aceste afectiuni, putine leacuri sunt atat de puternice ca piperul ne"ru. +ntr!o cana de ceai fierbinte (nu conteaza de care, poate fi busuioc, menta, cimbrisor etc.) se pun !' varfuri de cutit de piper ne"ru. -e lasa cateva minute, dupa care se bea cu in"hitituri mici. Efectele sunt aproape imediate< "atul se descon"estioneaza, narile se desfunda, o fierbinteala placuta se raspandeste in intre" corpul. 4aceala trece numaidecat. ! =usea C -e pun intr!o 0umatate de litru de rachiu tare sau, mai bine, de spirt alimentar diluat cu apa, $ lin"uri de piper ne"ru macinat, dupa care se lasa la macerat minimum ( zile. 6reparatul obtinut in acest mod se filtreaza, dupa care se administreaza astfel< se pune o lin"urita de macerat intr!un pahar cu apa si se amesteca. De cate ori simtim nevoia sa tusim, luam cate o in"hititura mica. =erminatiile nervoase a caror iritare "enereaza tusea vor fi in acest fel pur si simplu anesteziate, iar "atul va fi dezinfectat. ! -ensibilitate la fri" C 7reme de o saptamana nu consumati deloc hrana rece (mai ales de la fri"ider) si la fiecare masa consumati !' varfuri de cutit de piper ne"ru macinat. ! 4eumatismul C Cu o plamadeala de piper ne"ru in

rachiu, obtinuta la fel ca cea de la tuse, masati zonele dureroase de !' ori pe zi. 6iperul ne"ru incalzeste articulatiile si le face sa fie mai elastice, calmand durerile reumatice. =ratamentul este eficient mai ales atunci cand este fri" si umezeala afara. ! Astenia C 7enirea sezonului rece si lipsa de lumina ne fac pe multi dintre noi sa devenim inactivi, sa evitam e)cesiv de mult iesirile afara, Jparalizandu! neK parca initiativa. 6oate parea "reu de crezut, dar cateva doze de piper ne vor incalzi si la propriu si la fi"urat, lecuindu!ne pe data. +ntroduceti la fiecare masa o doza de piper ne"ru cat de mare puteti suporta (nu trebuie sa apara 0ena di"estiva sau alte stari de disconfort). Acest tratament se face ma)imum ( zile la rand, iar efectele sale sunt miraculoase. 6recautii< 6iperul ne"ru poate a"rava afectiuni cum ar fi< "astrita hiperacida, hipertensiune, starile de nervozitate. +n aceste afectiuni va fi deci administrat cu prudenta. Este contraindicat in starile inflamatorii acute si in hipertensiune "rava.Cuisoarele (Eu"enia carSophillata) Au fost aduse din +ndia in urma cu multe milenii, iar apo"eul carierei lor medicale l!au atins in E"iptul Antic. Cuisoarele sunt una din plantele dezinfectante cele mai puternice de pe pamant. 5 sin"ura cuisoara pusa, de e)emplu, intr!o fiertura de carne ii va prelun"i termenul de valabilitate cu $ de ore. De aceea, sunt necesare la conservarea aproape oricarui aliment, dar si pentru combaterea unei multitudini de boli infectioase. +ata un mic "hid terapeutic al cuisoarelor. ! Colita de putrefactie, disfunctii biliare C -e pun in salatele de fructe (de mere, "rapefruit, lamaie) .! varfuri de cutit de cuisoare pisate. -e fac cure cu astfel de salate, mancate inainte de fiecare masa, vreme de o saptamana. ! Balonare C +nainte si dupa masa se ia un varf de cutit de pulbere de cuisoare. @ustul vom vedea ca este destul de "reu de suportat, dar efectul este mai puternic decat al oricarui medicament. ! 6revenirea racelilor C -e mesteca .! cuisoare pe zi, mai ales atunci cand intram in contact cu mari a"lomeratii umane. ! Durerea de masea C -e piseaza o cuisoara si se pune la masea. Efectul anesteziant este aproape instantaneu. ! ?ancarimi ale pielii si piscaturile de insecte C -e amesteca praf de cuisoare cu apa pana se face o pasta, care se aplica pe piele. 7a va surprinde puterea efectului lor.Cardamonul (Elettaria cardamonum) Este un condiment traditional arab, care relativ curand a a0uns si la noi. +l veti "asi in ma"azinele naturiste sub denumirea de cardamon si in
$1

ma"azinele arabesti sub denumirea de hell. Este folosit mai ales in condimentarea cafelei si a dulciurilor cu cacao, deoarece neutralizeaza to)icitatea anumitor alcaloizi. Cea mai mare faima si!a casti"at!o cardamonul ca reintineritor, fiind pe drept cuvant numit in franceza samanta dra"ostei. -a cunoastem impreuna cateva taine ale folosirii acestei plante aromatizante< ! +nto)icatii diverse C -e consuma zilnic .% seminte de cardamon, mestecate pe stomacul "ol. -e adau"a $!( boabe de cardamon in cafea pentru a!i neutraliza acesteia to)icitatea. ! +mpotenta si fri"iditate C -e pun peste doua "albenusuri de ou varfuri de cutit de cardamon si lin"urite de miere lichida. -e amesteca foarte bine totul, dupa care se consuma cu in"hitituri mici acest eli)ir. Efectele sunt cu atat mai puternice, cu cat tratamentul cu samanta dra"ostei este facut mai des. ! Eructatii C Dupa fiecare masa se mesteca cateva seminte de cardamon. ! Di"estie lenesa C +nainte de masa cu .% minute, se iau cu putina apa cateva seminte de cardamon pisate in piua. 1u doar di"estia, ci intre" or"anismul se vor inviora imediat.-cortisoara (Cinnamonum ceSlanici) Este un arbore ori"inar din insula CeSlon (-ri AanPa), a carui scoarta are un parfum cu totul si cu totul special, fiind recoltata de secole pentru a fi adusa in Europa. Este folosita inca din Evul ?ediu pentru intarirea inimii, combaterea "ripei, ca afrodisiac si pentru tratarea durerilor interne. Aa noi in tara era introdusa de poticarasi (nume dat in =ransilvania farmacistilor) in toate remediile administrate contra colicilor "astrice si abdominale. +ata afectiunile in care se foloseste cu succes scortisoara. ! 6robleme circulatorii si cardiace C -e iau in fiecare zi, dimineata si seara, doua varfuri de cutit de scortisoara cu miere lichida. Acest tratament are si efecte re"latoare asupra activitatii sistemului nervos. ! -u"hit, spasme di"estive C 6este trei varfuri de cutit de pulbere de scortisoara se toarna un pahar de apa fierbinte. -e lasa putin la infuzat, dupa care se consuma cu in"hitituri mici. Actiunea sa binefacatoare este prompta. ! -an"erari ale "in"iilor C -e face o infuzie concentrata din o lin"urita scortisoara si o cana de apa fierbinte. -e fac cu acest preparat clatiri ale "urii de doua ori pe zi. ! Dere"lari ale apetitului C -e fac cure cu salata de fructe si cu dulciuri usoare in care se adau"a scortisoara. Aceste dulciuri sunt foarte a"reate de cei cu apetit slab, iar pe mancaciosi ii tempereaza.1ucsoara (?Sristica fra"ans) Este o sora a scortisoarei, aceste doua condimente

fiind adesea folosite impreuna. +n cantitati mici, nucsoara stimuleaza di"estia si este un e)citant usor3 in doze mai mari, nucsoara este calmanta si somnifera. +ata cateva retete cu nucsoara. ! +nsomnie C -e pun la macerat de dimineata pana seara .! lin"urite de nucsoara cu o cana de apa. Beti atat cat puteti din acest macerat (cu sau fara miere) inainte de culcare. ! 1evral"ii C -e bea un ceai fierbinte in care s!au pus !' varfuri de cutit de nucsoara. Durerea va fi alinata considerabil si veti simti o stare a"reabila de confort. ! Qalena (miros urat al "urii) C +nainte si dupa masa se ia un varf de cutit de nucsoara, impreuna cu un varf de cutit de cuisoare. ! E0aculare precoce C -e ia zilnic 0umatate de lin"urita de nucsoara pisata, cu apa, in doza unica.Dafinul (Aaurus nobilis) Era una din plantele cele mai iubite in @recia Antica pentru mireasma intensa si delicata a frunzelor sale. A fost introdus in alimentatie, mai intai ca un fel de medicament adau"at la hrana zilnica, pentru a creste puterea de di"estie si a evita into)icatiile. -i!a intrat in drepturi o data cu aparitia zacustilor si a celorlalte conserve de toamna, in a caror pastrare si aromatizare este neinlocuit. Ca leac este foarte puternic (putand fi folosit si ca planta de prim! a0utor) in urmatoarele afectiuni< ! Betie, into)icatii, otravire C %!'% de frunze de dafin oparite cu o cana de apa si lasate la infuzat % de minute sunt un vomitiv si antito)ic redutabil. -e bea dintr!o data intrea"a cantitate preparata, efectul de eliminare fiind foarte prompt. ! Di"estie "rea (atonie di"estiva) C -e pun in mancaruri .! frunze de dafin. -e face tratament vreme de o luna cu cate trei frunze de dafin pe zi, mestecate pe stomacul "ol, cate una dimineata, la pranz si seara. Efectul de intarire a di"estiei este remarcabil. ! 4a"useala, pierderea vocii, infectii ale "in"iei C -e pun .% frunze de dafin intr!o cana de apa clocotita. -e lasa la racit, dupa care se fac "ar"ara si clatiri ale "urii cu acest preparat. =ratamentul este mai eficient daca este repetat de trei ori pe zi. ! @ripa, bronsita C -e pun coa0a de la o portocala si $ frunze de dafin intr!un litru de apa. -e lasa la macerat $ ore, dupa care se filtreaza totul si se bea pe stomacul "ol in mai multe reprize (in loc de apa). Acest preparat scade febra, elimina durerile de cap si ne a0uta sa ne refacem rapid. 6recautii< Deoarece in doze mari este vomitiv, dafinul trebuie pus in cantitati mici in mancare, fiindca s!ar putea sa consumati hrana cu placere, dar sa o dati afara imediat. E)ista persoane care nu suporta (tot din cauza efectului sau vomitiv) nici
$2

cantitati mici de dafin3 in cazul lor, mancarea va fi pre"atita fara dafin. +lie =udor