Apiterapia n afeciunile sistemului nervos

Produsele apicole sunt folosite n tratarea bolilor neuropsihice (afeciuni ale sistemului nervos), indiferent de etiologia acestora. Numeroi compui toxici, cu condiia ca acetia s fie produse liposolubile, pot traversa bariera hemato-encefalic i ptrunde la nivel cerebral unde i exercit efectele toxice. Produsele stupului au capacitatea de a stimula neurotransmisia pe cteva ci ale sistemului nervos central, motiv pentru care sunt recomandate n egal msur i celor ce trebuie s exercite o activitate intelectual intens sau n caz de oboseal intelectual la studenii sau elevii afla i n perioade de examene. Aceste aciuni benefice se datoreaz coninutului bogat n principii active pe care le conine fiecare produs apicol n parte. Mierea de albine este un nutritiv excelent pentru sistemul nervos i ofer energia necesar pentru buna funcionare a celulelor nervoase. Mierea asociat cu lecitina din polen i pstura contribuie la intensificarea funciilor cerebrale. Orice tip de miere are proprieti specifice. Astfel mierea de tei - are aroma cea mai plcut i cea mai puternic dintre toate tipurile de miere. Este recunoscut drept calmant psihic, somnifer, anafrodiziac. Coninutul mierii de tei Mierea de tei este trecut n categoria celor mai bune i celor mai apreciate sorturi de miere, bogat n vitamine mai ales (vitamina B1 (thiamina)) i aminoacizi, n sedimentul ei granulele de polen ajungnd pn la 70-80 % . Deschis la culoare i cu reflexe verzui, cristalizeaz uor, mai ales dac este pstrat la rece. Conine oligoelemente ca potasiu, calciu, mangan. n afeciuni ale sistemului nervos se recomand cte 30 g de miere, de trei ori pe zi. Un bun tonic i stimulant al sistemului nervos i endocrin se prepar din aloe, miere i suc de lmie. Se iau 75 g frunze de aloe, se toac i se pun ntr-un vas de sticl. Se adaug 125 g de miere, se omogenizeaz, dup care se adaug 50 g suc de lmie. Se las la macerat cinci zile, dup care se ia cte o lingur de amestec, de trei ori pe zi. Pstura i polenul sunt benefice n bolile neuropsihice de etiologie toxic i alcoolic. Lecitina din polen i pstura sintetizeaz acetilcolina i au n componen inozitol; ele mbuntesc memoria n boala Alzheimer. Prin coninutul su n vitamina B, n vitamina E i n fosfolipide precum si n flavonoizi, polenul recoltat de albine i pstura derivatul su natural

exercit la rndul lor o aciune remarcabil asupra procesului de mbtrnire aflat frecvent la originea pierderilor de memorie. Aceast valoroas proprietate este explicat i prin prezena unor importante cantiti de acid glutamic n cele dou produse. Acest aminoacid este de fapt capabil s traverseze bariera hemato-encefalic i s stimuleze activitatea neuronal. Afeciunile sistemului nervos se vindec cu doze zilnice de 15-40 g polen sau 5-20 pastile de pstur,dar efectele sunt mai rapide i mai durabile dac li se asociaz propolisul i apilarnilul sau lptiorul nglobate n miere. Nu putem omite oetul de miere i miere indicat n aceste boli. Lptiorul de matc are efecte vitalizante, mbuntete tonusul psihic i mintal, este un neurotransmitor puternic, conine factori colinergici (colina, acetilcolina). Lptiorul de matc este foarte bogat n vitaminele aparinnd grupului B i conine i urme de vitamina E. Numeroase lucrri tiinifice au artat eficacitatea acestuia n prevenirea instalrii premature a acestei afeciuni. Prevenirea degradrii funciei cognitive constituie o atitudine esenial deoarece recuperarea este foarte dificil dac nu chiar imposibil, odat ce acest deficit este instalat. Vitamina E este foarte activ n tulburrile trofice cerebrale i n funcionarea conexiunilor nervoase. Nu trebuie uitat nici rolul acetilcolinei ca mediator n procesul de transmitere a influxului nervos. Tratamentul de ntreinere cu lptior de matc imediat ce apar primele guri de memorie chiar dac acestea sunt ocazionale, nu poate fi dect benefic. Este deasemenea foarte important ca aceste cure s fie suficient de prelungite i regulate. Lptiorul de matc pur se pstreaz la frigider i se omogenizeaz cu miere: 10 g lptior pur n 500 g miere. Se administreaz dimineaa, cte o linguri sublingual, timp de 30 de zile . Veninul de albine are o influen foarte benefic asupra bolilor sistemului nervos datorit compoziiei lui bogate n neurotransmitori, pepide avnd efecte anestezice, antiinflamatoare i antipiretice. Veninul de albine protejeaz membranele celulare nervoase, datorit melitinei, dopamine etc. Este folosit pe larg mai ales de sportivi pentru ameliorarea afeciunilor sau accidentelor. Nu are efecte secundare (bineneles c cei care sunt alergici la veninul de albine nu au voie s l administreze) i este folosit mai ales pentru diminuarea durerilor. Terapia cu veninul albinelor poate fi realizat cu ajutorul unui apicultor, de un alt pacient sau de rudele celui bolnav, cu condiia s fie nvat s umble cu albinele. O albin este luat din stup sau dintr-un borcan, cu ajutorul unei pensete, pus pe zona cu probleme a corpului unde ea va nepa.

Numrul, locul i frecvena nepturilor depind de pacient i de necazurile cu care se confrunt el. Pentru o boal cronic, cum este artrita, sunt necesare dou- trei edine pe sptmn, cu mai multe nepturi la o endin, timp de una- trei luni. Apilarnilul este un extract din larvele de trantor ce contine si mici cantitati de laptisor de matca, pastura, miere si propolis. Acesta stimuleaza anabolismul, mareste puterea sistemului imunitar, imbunatateste memoria, apetitul, mareste energia organismului, vitalitatea si puterea regenerativa. La copii, apilarnilul mareste performantele intelectuale si imbunatateste neuropsiho-motricitatea.

Boli ale sistemului nervos tratate prin apiterapie Principalul adjuvant este veninul, ns proprietile acestuia sunt completate i de celelalte produse apicole. Apiterapia poate intervenii n diferitele tipuri de dureri, hernia de disc, dereglri ale sistemului nervos, efectele mucturii de cpu, paralizii, boala Parkinson, Alzheimer, scleroza multipl, reduce dependena de nicotina i efectele alcoolismului, etc. Scleroza multipla Terapia prin produse apicole sau apiterapia a luat amploare de cnd multe persoane suferind de scleroz multipl au afirmat c au constatat mbuntiri n urma tratamentului. Scleroza multipl rspunde destul de greu la tratament, uneori poate dura luni de zile pn cnd pacienii s se simt mai plini de energie. n aceste cazuri se recomand un tratament de dou- trei ori pe sptmn timp de ase luni pn la primele rezultate, dar exist cazuri n care organismul a rspuns i mai repede. Scleroza multipl este o boal neobinuit, care necesit metode neobinuite de tratament. Ea este cauzat de procesul de demielinizare cronic a nveliului de mielin cu posibile schimbri regenerative ale esuturilor nervoase. Pstura (polenul din faguri) mpreun cu lptiorul de matc i propolisul, asociate cu veninul de albine prin nepturi n puncte specifice, reprezint tratamente ce duc la regresie i cteodat la ameliorri spectaculoase n cazul pacienilor diagnosticai cu scleroz multipl. Laptisorul de matca are un alt rol foarte important in cadrul tratamentului, si anume, acela de a ajuta celulele din sistemul nervos distruse de boala sa se regenereze.

Laptisorul de matca se administreaza o doza zilnica de 8/10 g, timp de o saptamana, apoi de face o pauza de 4 saptamani,dupa care tratamentul se reia Veninul de albine se aplica in straturile superficiale ale pielii, sub forma de injectii intradermice sau de intepaturi directe, care se fac pe puncte de acupunctura, pe anumite zone consacrate pentru terapia sclerozei multiple sau chiar in vecinatatea unor zone din sistemul nervos, afectate de boala. Tratamentul cu venin de albine ajuta la restabilirea unor functii ale sistemului nervos cum ar fi cele motorii, senzitive, de coordonare. De asemenea, se pare ca tratamentul cu venin de albine este cel ce stopeaza evolutia bolii. Anxietatea Anxietatea este una dintre cele mai raspndite tulburari ale afectivitatii, ca o consecinta fireasca a vietii traite ntr-o societate nstrainata de natura, n care dispare, treptat, respectul valorilor morale, lipseste sentimentul unui viitor asigurat si apar, tot mai frecvent, excese de violenta. Omul modern a devenit mai vulnerabil ca niciodata n fata stresului general, a vietii sedentare si a viciului supraalimentatiei necontrolate. Toti acesti factori contribuie la afectarea sanatatii fizice si psihice, uneori pe termen ndelungat. Anxietatea consta dintr-o stare de teama, neliniste, agitatie, nesiguranta si nervozitate, care provoaca o tensiune interioara si tulburari neurovegetative (dispnee, paloare, tahicardie, transpiratie excesiva). Anxietatea se ntlneste frecvent n nevroze, confuzii mentale, depresie psihica, melancolie si schizofrenie. Frecventa anxietatii a devenit destul de ridicata. Din statistici rezulta ca 6,5% din populatia lumii sufera de aceasta boala, diagnosticata medical n faza acuta sau cronica. Se considera ca exista, n plus, foarte multe persoane care sufera n tacere, fara a-si recunoaste afectiunea. Intensitatea anxietatii variaza de la o usoara neliniste pna la teroare si disperare. Cercetatorii au realizat un experiment cu sobolanii de laborator, care au fost mpartiti n trei grupuri. Unul a fost hranit cu miere, al doilea cu zaharoza, iar al treilea a fost lasat fara dulce. Tuturor soarecilor li s-a permis sa patruda n labirintul experimental, unde acestia au fost urmariti. Rozatoarele, hranite cu miere, au aratat cel mai scazut nivel de anxietate, au intrat n labirint mai activ si au demonstrat o memorie spatiala mai buna. Cercetatorii au concluzionat ca includerea mierii n dieta va reduce nivelul de anxietate si contribuie la o buna conservare a memoriei. Depresia

Depresia este o boala a intregului corp, afectand trupul, sistemul nervos, dispozitia, gandurile si comportamentul. Ea afecteaza ritmul in care cineva doarme sau mananca, ceea ce simte o persoana despre sine insasi si modul in care aceasta reactioneaza si se gandeste la oamenii si lucrurile din jurul sau. Oamenii cu depresie sunt retrasi si se ascund de societate. Ei pierd interesul fata de lucrurile din jurul lor si devin incapabili de a experimenta placerea. Ei sunt cronic obositi, au tulburari de somn (fie insomnie, fie somn excesiv), schimbari de apetit (mananca prea putin sau prea mult), experimenteaza dureri de cap, dureri de spate, probleme digestive, neliniste, iritabilitate, anxietate, pierderea interesului sau a placerii in lucrurile in care in mod obisnuit produc placere, sentimente de nonvaloare si stima sau respect de sine scazut. Pentru ei lucrurile par sterpe, fara valoare si timpul pare sa treaca incet. Experimenteaza sentimente de tristete si chiar disperare, multi gandindu-se la moarte sau chiar luand in considerare suicidul. Laptisorul de matca pur are efecte antidepresive, mai intense decat chiar sunatoarea, si este, la fel ca si aceasta, lipsit de efecte majore adverse. Pacientii depresivi sau depresiv-anxiosi care iau laptisor de matca pur isi recapata treptat tonusul psihic si mental, apetitul alimentar si somnul revin la normal, dispar starile astenice. Desi inca nu se stie exact mecanismul de actiune al acestui produs apicol, majoritatea cercetatorilor tind sa creada ca sub actiunea sa scoarta cerebrala incepe din nou sa secrete si sa elibereze in cantitati suficiente in organism neurotransmitatorii care induc stari de optimism si tonus psihomental. Laptisorul de matca este de obicei de un real folos in aceasta situatie. Cu siguranta, problemele legate de stilul de viata trebuie eliminate. Imprudentele in dieta sunt si ele o cauza majora a depresiei. Exista desigur si alte cauze medicale, totusi, in cele mai multe cazuri, influenta nutritiei sau dietei este foarte importanta. In mod frecvent, individul este dependent de dulciuri, ciocolata, produse de patiserie, prajituri, gustari (chifle, chipsuri etc.). Consumul de alcool este

o alta cauza majora. La fel ca zaharul, alcoolul distruge o gama larga de nutrientii atat de necesari creierului si are efect toxic direct asupra celulelor din creier. Chiar si in cantitati mici, bauturile spirtoase distrug milioane de celule ale creierului. Stresul este, de asemenea, o cauza majora a depresiei, prin efectul de epuizare a organismului de substante vitale, precum vitamine, minerale si hormoni.

In depresia cronica, laptisorul de matca este un supliment sigur si eficient. laptisorul in stare cruda creste puterea mentala completeaza deficientele. El asigura nutrienti rar intalniti in alta parte: neurotransmitatori, precum acetilcolina, si material genetic, ARN (acid ribonucleic) si ADN (acid dezoxiribonucleic). Acetilcolina, pe care o contine laptisorul de matca pur, este un compus cu rol in transmiterea influxului nervos, atat in sistemul nervos central, cat si in cel periferic, cu efecte notabile asupra acestuia. Anorexia nervoasa Anorexia nervoasa se caracterizeaza prin reducerea anormala a greutatii corporale, cu teama persistenta de ngrasare. Aceasta afectiune este o tulburare psihica ce face parte din grupa tulburarilor de alimentatie. n toate tipurile de anorexie scaderea n greutate este privita ca sursa a stimei de sine, devenind istovitoare si pornind de multe ori de la obsesia pentru un corp perfect. Anorexia se poate dezvolta prin mai multi factori declansatori, de origine sociala, biolgica sau psihologica. Chiar daca nu s-a demonstrat stiintific, anumite studii sustin ca de vina ar fi si nivelul crescut de serotonina, neurotransmitator care duce la aparitia unor fenomene precum retragerea sociala si lipsa apetitului. Efectele anorexiei pot fi ameliorate si chiar combatute folosind produse apicole dupa cum urmeaza: - cura cu polen timp de trei luni de zile se tine o cura cu polen poliflor. Dimineata, inainte de masa se consuma un pahar de suc natural in care se adauga o lingurita de polen si una de miere. - cura cu laptisor de matca se administreaza timp de o luna de zile cate 1 g laptisor de matca, sublingual. De preferat este administrarea de laptisor de matca proaspat, in forma pura (doar aceasta forma asigura rezultate corespunzatoare deoarece laptisorul de matca se altereaza foarte repede). Se mai poate administra si laptisor de matca in capsule (insa rezultatele nu sunt ca in prima sa forma). Polenul mai poate fi administat si sub alte forme (cu miere sau cu alte produse naturale dupa ce in prealabil a fost dat prin rasnita de cafea). Unul din produsele cu care poate fi amestecat polenul este iaurtul (polenul se amesteca de seara cu iaurt si se pastreaza la temperatura camerei pana dimineata cand se consuma). In acest fel continutul graunciorului de polen este deversat in iaurt si devine mai usor digerabil. Acest tratament readuce pofta de mancare si implicit duce si la cresterea in greutate

In produsele apicole se gasesc toate vitaminele, mineralele, hormonii si substantele cu rol de prehormoni, enzime, glucide simple direct asimilabile, proteine, aminoacizi estentiali si neesentiali, lipide ca biomolecule, deci bioactive fara nicio alta metabolizare, antioxidanti enzimatici si nenzimatici. Mai mult produsele apicole contin toate substantele care intra in componenta celulei umane si a matricei extracelulare cu rol de protectie la nivel celular: antivirale, antitumorale, factori de crestere. Produsele apicole sunt medicamente veritabile. In concluzie apiterapia este pe cale si trebuie sa devina una dintre cele mai importante ramuri ale stiintelor medicale, datorita multiplelor sale valente profilactice si terapeutice. Apiterapia este biomedicina viitorului.