Nutraceutice-Nutracosmeceutice

1. Introducere: definiție și aspecte generale

Termenul de „nutricosmetice” este un concept apărut din fuziunea a doi termeni,

și anume „nutraceutice” și „cosmetice” de la care a împrumutat anumite conotații pentru
a reflecta scopul acestor produse, de a asigura starea de sănătate și aspectul frumos al
pielii, al unghiilor și al părului, prin consumarea regulată de produse nutritive.
Nutricosmeticele cuprind o gamă largă de suplimente pentru înfrumusețare, alimente
funcționale și băuturi care pretind faptul că includ ingrediente active și nutrienți cum ar
fi: steroli, licopeni, esteri, enzime, proteine, minerale și vitamine care îmbunătățesc
sănătatea și frumusețea. [1]

Suplimentele nutricosmetice sunt concentrate de substanțe cu efect nutritiv sau

fiziologic, conținând nutrienți (colagen, peptide, proteine, vitamine, caroteni, minerale,
acizi grași omega 3), derivate din produse alimentare/vegetale și extracte de fructe și se
găsesc sub forma unui lichid, a unei pudre sau sub formă de pastile și tablete.

Alimentele și băuturile nutricosmetice sunt alimente funcționale în care s-au

adăugat anumite molecule cu beneficii medicale sau de înfrumusețare. Batoanele,
produsele de brutărie și cofetărie sunt alimente fortificate folosite de industria de
nutricosmetică pentru a ameliora aspectul pielii, al unghiilor și al părului. Băuturile
fortificate precum apa fortificată, cafeaua fortificată, ceaiurile pe bază de plante și
sucurile din fructe și legume ajută la hidratarea naturală a pielii. [2]

2. Aspecte legislative

În Statele Unite, piața nutricosmeticelor este reglementată de FDA (Food and

Drug Administration) în urma actului despre suplimentele dietare în sănătate și educație
(„Under the dietary Supplement Health and Education Act”) din 1994.

În Europa, cadrul legislativ 1924/2006 al Autorității Europene pentru Siguranța

Alimentară (EFSA) în „ghidul pentru cerințele științifice pentru mențiuni de sănătate
referitoare la oase, articulații, piele și sănătatea orală” descrie clar și delimitează
afirmațiile legate de „menținerea structurii normale a pielii, a hidratării, elasticității și
aspectului acesteia”. Legislația UE cu privire la suplimentele alimentare este în
principal sub directiva 2002/46/EC, modificată de directiva 2006/37/EC (European
Commission 2006a) și reglementarea 1170/2009/EC (European Commission 2009a).
Obiectivul acestei directive este de a proteja consumatorii de potențiale efecte negative
ale acestor produse și de a se asigura că acestea nu oferă informații care ar putea induce
în eroare consumatorul. În prezent, doar afirmațiile referitoare la sănătate care figurează
în Registrul UE sau cele care au același înțeles pot fi folosite în comunicarea cu
pacienții. Comisia Europeană a aprobat asumpții legate de sănătatea pielii pentru un mic
număr de nutrienți, cum ar fi „contribuie la menținerea normală a pielii/ pigmentării
normale a pielii”, „menținerea funcției de barieră a pielii”, „sinteza normală de colagen
și țesut de legătură”. Majoritatea acestor afirmații se bazează pe dovezi în legătură cu
afecțiuni ale pielii care rezultă dintr-un deficit nutrițional, care pot fi reversibile dacă se
restabilește un nivel adecvat al nutrientului respectiv. Toți nutrienții pentru care aceste
afirmații au fost aprobate sunt esențiali în dietă și au multiple funcții în organism. De
asemenea există o mare varietate de alimente care fac parte dintr-o dietă echilibrată și
care pot furniza cantități suficiente de nutrienți, nefiind necesară recurgerea la
suplimente. Opiniile EFSA în legătură cu acești nutrienți sunt bazate pe prevenția
simptomelor alterării sănătății pielii în condițiile unei carențe și nu sunt valabile în
cazul suplimentării micronutrienților în absența unui deficit, contracarând ideea „mai
mult, mai bine”. [3]

În Japonia, `Foods for Specified Health Uses` definește precis ce asumpții pot fi
făcute sau nu despre un astfel de produs.

3. Piața nutricosmeticelor

Frumusețea care vine din interior nu este un concept nou pentru piața asiatică, de
unde își are originea această mișcare. În Asia și în special în Japonia, nutricosmeticele
precum colagenul se găsesc frecvent în alimente și băuturi, incluzând ceaiuri, prăjituri,
ciocolată, cafea și apă. Acceptarea nutricosmeticelor este, în general, mai bună în Asia
decât în Europa sau Statele Unite, deoarece multe ingrediente nutricosmetice, cum ar fi
ceaiul verde și fiertura din oase sunt specifice medicinii tradiționale asiatice. În general,
consumatorii din UE și SUA tind să fie mai sceptici față de ideea de „alimente pentru
frumusețe” și sunt mai predispuși să caute o bază științifică pentru astfel de afirmații.
Similar cu Asia, piața din America Latină este extrem de receptivă la conceptul de
frumusețe din interior. Din 2012 până în 2016, America Latină a înregistrat cea mai
rapidă creștere a lansărilor de noi produse pe bază de colagen de 33% CAGR, urmată de
Asia cu 23%. În schimb, America de Nord și Europa au avut rate de creștere mult mai
lente în lansările de produse care conțin colagen, cu CAGR de 16%, respectiv 11%. În
funcție de standardele de frumusețe din diferite zone, există priorități diferite în ceea ce
privește aceste produse. În Asia, una dintre priorități constă în albirea pielii, în timp ce
în Statele Unite și Europa, consumatorii doresc protecție UV și produse de netezire a
ridurilor. Deși băuturile de înfrumusețare predomină în Asia, nutricosmeticele sub
formă de tablete, geluri moi sau capsule sunt mai populare în Statele Unite și Europa.
[4]

`Analytical Research Cognizance` estimează că piața globală a nutricosmeticelor va

crește cu 8,8% până în 2025, ajungând la $7.64bn. [5]

Fig. 3.1. Estimarea valorii globale și a creșterii, 2025 [5]

4. Ingrediente active
a. Lipide: Acizi grași Omega-3

Acizii grași polinesaturați omega-3 (acid docosahexaenoic, acid eicosapentaenoic,

acid α-linolenic și acid linoleic) sunt utilizați în bolile de piele pentru ameliorarea
simptomelor de îmbătrânire, cancer, dermatite, în vindecarea rănilor și în melanogeneză.

Aceștia intră în competiție cu acidul arahidonic pentru a inhiba producția de

eicosanoidă proinflamatorie și reglează sinteza și activitatea citokinelor pentru a
promova vindecarea rănilor . [3]

b. Peptide: peptide colagenice

Colagenul este o proteină structurală a țesuturilor conjunctive (piele, cartilaje,

tendoane și oase). Există diferite tipuri de colagen, dar cel mai studiat este colagenul de
tip II. El este produs în țesutul conjunctiv de fibroblaste și în numeroase celule
epiteliale .Suplimentele de colagen sunt folosite pentru a menține sănătatea pielii,
părului, unghiilor și a țesuturilor. Suplimentarea orală cu peptide colagenice crește
semnificativ hidratarea pielii și induce producția de glicozaminoglicani. În plus,
suplimentele colagenice, îmbunătățesc formarea creatininei, refac țesutul muscular în
procesul de recuperare, refac structurile articulațiilor deteriorate și ajută la o
performanță cardiovasculară avansată. [3]

c. Polizaharide: Acid hialuronic

Acidul hialuronic (HA) este o polizaharidă compusă din acid D-glucuronic și N-

acetil-D-glucozamină . Este un element constitutiv al matricii extracelulare a pielii și
deține un rol important în metabolismul dermului. Odată cu îmbătrânirea, conținutul de
HA din epiderm scade, iar în pielea îmbătrânită, când există un conținut scăzut de HA,
capacitatea epidermului de a reține apa scade, având drept consecință pierderea
netezimii pielii. Suplimentarea cu HA îmbunătățește elasticitatea și hidratarea pielii și
reduce rugozitatea pielii și adâncimea ridurilor. [3]

d. Zinc

Zincul este un micronutrient implicat în diviziunea celulară, procesul metabolic,

funcționarea sistemului imunitar, controlul glicemic, mecanismul de protecție
antioxidativă, coagulare și vindecarea rănilor.. Zincul joacă un rol important în
morfogeneză, reparare și întreținerea pielii, fiind un cofactor esențial pentru mai multe
metaloenzime (MMP), superoxid dismutază, metalotioneină și ARN polimeraze . [3]

e. Seleniu

Seleniul este un oligoelement antioxidant. În natură, există două forme de seleniu:

selenat și selenit (anorganic); selenometionină și selenocisteină (organică). Ambele
forme sunt surse dietetice bune, dar corpul uman absoarbe 90% din forma organică și
doar 50% din forma anorganică. Seleniul este depozitat în ficat, rinichi, mușchii
scheletici, creier și testicul. Deficitul de seleniu poate avea legătură cu cancerul de piele.
Seleniul previne stresul oxidativ și daunele cauzate de stresul oxidativ fiind un cofactor
al glutation peroxidazelor și al tioredoxinei reductazei și de asemenea, contribuie la
eliminarea hidroperoxizilor lipidici nocivi, a peroxidului de hidrogen și a
peroxinitriților. [3]
 f. Vitamina A

Vitamina A contribuie la menținerea pielii normale. Simptomele deficitului de

vitamina A includ uscăciunea pielii datorată hiperkeratozei foliculare (dezvoltarea
excesivă a keratinei în foliculii de păr). [4]

g. Vitamina E

Vitamina E este o vitamină liposolubilă cu proprietăți antioxidante. Deficitul de

vitamina E provoacă îmbătrânirea prematură a pielii, vindecarea dificilă a rănilor,
iritabilitate, reduce fertilitatea și capacitatea de concentrare. [3]

h. Vitamina C

Vitamina C este o vitamină hidrosolubilă cu proprietăți antioxidante. Este un

cofactor în biosinteza sistemică, participă la procesele metabolice ca moleculă care
transferă electroni, influențează biosinteza colagenului, accelerează vindecarea rănilor și
a escarei, contribuind participă la metabolizarea grăsimilor, colesterolului și a acizilor
biliari în biosinteza hormonilor suprarenali, facilitează absorbția de fier nonhemic,
participă la eritropoieză și de asemenea, are proprietăți stimulante și bacteriostatice. [3]

i. Carotenoide

Carotenoidele sunt pigmenți naturali prezenți în fructe și vegetale, precum și în alge

și unele bacterii, care conferă protecție împotriva luminii excesive. Criptoxantina,
luteina, zeaxantina și licopenul sunt cele mai frecvente carotenoide dietetice .O dietă
bogată în fructe și legume mărește concentrația de carotenoizi în pielea umană, dar
poate fi scăzută de radiațiile UV, alcool și fumat. Carotenoidele sunt folosiți în
nutricosmetică pentru fotoprotecția pielii împotriva radiațiilor UV. Administrarea orală
cât și aplicarea topică a luteinei și zeaxantinei a demonstrat o hidratarea cutanată mai
pronunțată în comparație cu tratamentele izolate Consumul combinat de probiotice
pentru piele și carotenoide timp de 6 săptămâni scade deteriorarea pielii provocată de
razele UV, cu o doză moderată de β-caroten înainte și în timpul expunerii la soare și
conferă protecție împotriva arsurilor solare prin scăderea semnificativă a eritemului și
creșterea celulelor Langerhans. [3]

j. Astaxantina
 Astaxantina este un carotenoid xantofil. Suplimente bazate pe astaxantina
îmbunătățesc linii fine și ridurile pielii, dimensiunile petelor textura pielii, a stratului
corneocitar și elasticitatea pielii. Mai mult, astaxantina stimulează tipul I de colagen și
factorul de creștere al fibroblastelor, scade deteriorarea ADN-ului, inflamația și stresul
oxidativ și îmbunătățește răspunsul imunitar, prin creșterea celulelor NK, a celulelor T,
a celulelor B și a nivelurilor IL-6. [3]

k. Coenzima Q10

Coenzima Q10, un nutrient asemănător vitaminelor și un compus liposolubil, care

este format din 10 unități izoprenoide atașate de inelele benzochinonei. Aceasta are trei
stări redox (ubiquinonă, semiquinonă și ubiquinol). Coenzima Q10 are proprietăți
antioxidante: în fibroblastele umane accelerează regenerarea nivelurilor de ATP după
iradiere și în keratinocitele umane, menține nivelurile energetice celulare. Pe piele,
previne efectele nocive ale fotoîmbătrânirii, reduce ridurile și crește netezimea pielii. [3]

l. Extracte din plante

Încă din cele mai vechi timpuri, extractele botanice au fost utilizate în produsele
cosmetice și de îngrijire a pielii. Ele sunt un amestec complex de compuși naturali cu
structuri și funcționalități diferite.

 Amestecuri de orz și soia fermentate

Amestecurile de orz și soia fermentate au un efect protector sinergic care previne

deshidratarea pielii indusă de UVB, degradarea matricei, stresul oxidativ și sinteza
colagenului

 Coada calului (Equisetum arvense L.)

Extractele de coada calului sunt o sursă de potasiu, flavonoide și siliciu cu

proprietăți antibacteriene, au proprietăți remineralizante și regenerante sunt foarte
avantajoase pentru frumusețea epidermei, părului și a unghiilor. Nivelurile de siliciu
influențează biosinteza colagenului, întăresc pereții vaselor de sânge, reduc
permeabilitatea lor și accelerează procesul de vindecare a rănilor. La vârste înaintate,
fragilitatea unghiilor și a părului și predispoziția infecțiilor fungice și bacteriene se
datorează nivelurilor scăzute de siliciu.

 Aloe vera
 Suplimentele pe bază de Aloe îmbunătățesc producția de colagen și reduc expresia
genei MMP-1 degradante a colagenului, îmbunătățirea ridurilor și a elasticității pielii
fotoîmbătrânite, fără relație doză-răspuns. Ingerarea de aloe sterol contribuie la
producerea de colagen și HA în fibroblastele dermice, îmbunătățind umiditatea pielii,
pierderea de apă trans-epidermică și elasticitatea pielii.

 Scoarța de pin (Pinus pinaster)

Suplimentele din extract de coajă de pin conțin în principal flavonoide (catechine și

procianidine) și acizi fenolici (acizi cafeici, ferulici și p-hidroxibenzoici). Au efect
fotoprotector și cresc hidratarea și elasticitatea pielii. Efectele lor biologice sunt legate
de creșterea acidului hialuronic sintetază, de expresia ARN și de expresia genică
implicată în sinteza colagenului.

 Extracte din Grapefruit (Citrus paradisi) și Rozmarin (Rosmarinus

officinalis)

Extractul de citrice, obținut din fructele imature de Citrus paradisi, conține

naringenină și extract de rozmarin (Rosmarinus officinalis). Este bogat în compuși
fenolici și diterpenici (acid carnosic) și au efecte antiinflamatoare, fotoprotectoare și
efecte de anti-îmbătrânire. Consumul de produse scade adâncimea ridurilor și crește
elasticitatea pielii. [3]

m. Probiotice și prebiotice

Suplimentarea cu tulpină de Lactococcus lactis îmbunătățește foliculii de păr și

elasticitatea și hidratarea pielii. Lactobacillus reuteri, Lactobacillus rhamnosus,
Lactococcus lactis și Streptococcus thermophilus îmbunătățesc formarea melaninei și
minimizează pierderile de apă trans-epidermice. Suplimentarea cu galacto-oligozaharide
(prebiotice) crește hidratarea pielii și activitatea catepsinei (indicator al diferențierii
keratinocitelor și un marker al funcției de barieră a pielii. [3]

n. Ciuperci

Câteva ciuperci precum Lentinula edodes, Ganoderma lucidum, Inonotus obliquus,

Grifola frondosa și unii dintre metaboliții lor sunt utilizați în produsele nutricosmetice
pentru întinerirea aspectului pielii. [3]

5. Concluzii
 Piața globală a nutricosmeticelor experimentează o creștere solidă datorită
numeroaselor investiții care se fac. Cererea de produse cosmetice naturale este tot mai
mare și companiile se aliniază în mod constant preferințelor consumatorilor. Este
cunoscut faptul că o dietă echilibrată este importantă pentru sănătate, dar pentru ca
aceste produse inovative să se bucure de un succes de durată este nevoie de mai multă
cercetare în domeniu. În prezent, majoritatea afirmațiilor se bazează pe experimente
desfășurate pe animale și studii in vitro, ceea ce nu poate fi în totalitate extrapolat la
oameni. Dacă aceste condiții vor fi îndeplinite, piața nutricosmeticelor se va bucura cu
siguranță de mare interes din partea tuturor celor care încă sunt sceptici și așteaptă
argumente științifice.

Referințe:

1. Tabor A, Blair RM et al-Nutritional Cosmetics. Beauty from within, William

Andrew, Oxford, 2009, 1, 1-20.
2. Dini I, Laneri S -Nutricosmetics: A brief overview, Phytother Res, 2019,
33:3054-3063.
3. Spiro A, Lockyer S -Nutraceuticals and skin appearance: Is there any evidence
to support this growing trend?, Nutrition Bulletin, 2018, 43:10-45.
4. Rattray J.B.M, Bloomer S, Kleiner L et al –Nutricosmetics, AOCS Press,
Urbana, 2019, 29(5):5-15.
5. Copp LT, Wray J, Allen J et al-Cosmetics Business reveals the 5 biggest beauty
supplements trends in new report, Cosmetics Business, 2019, 1:1-20.