Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
In Europa a ajuns prin Rusia, unde era denumita ceai de cvas. Inca de la descoperirea ei de catre
japonezi, s-a observat ca ceaiul de kombucha intinereste si reda vigoarea pierduta, elimina efectele
otravirilor lente ale organismului si apara de majoritatea bolilor, fiind considerat un panaceu. In toata lumea,
este utilizata in tratamentul celor mai grave boli pina la cele mai usoare rani.
Ce este Kombucha?
Ciuperca de Kombucha este o colonie de bacterii si ciuperci, in jur de 12 specii de microorganisme, care
traiesc in simbioza. Colonia formata se hraneste cu zahar si ceai negru sau amestecuri de ceai negru si
plante medicinale, transformind ceaiul intr-o bautura terapeutica cu efecte vindecatoare.
Cercetarea bauturii rezultate in urma fermentarii a aratat ca aceasta contine vitamine precum cele din
complexul B si vitamina C. De aceea, ceaiul este un foarte bun revitaminizant, dar si un foarte bun
revigorant. De asemenea, ceaiul contine substante antibiotice si antivirale, fiind foarte bun in tratamentul
bolilor infectioase. Este recomandat batrinilor si adolescentilor datorita continutului de substante cu efecte
hormonale.
Pentru a avea o cultura cit mai buna de ciuperca, se va folosi un vas de sticla, ceramica smaltuita sau
portelan. Pentru prepararea ceaiului se folosesc 2 litri de apa fiarta, 160 g zahar, 2 pliculete de ceai negru,
100 ml ceai fermentat de kombucha si o ciuperca sanatoasa.
Zaharul cu apa fiarta se pun in vasul de sticla sau portelan si se amesteca pina se topeste, apoi se
adauga ceaiul negru. Se lasa la infuzat 5 minute, se scot pliculetele sau se strecoara si se lasa sa se
raceasca complet. Se adauga ceaiul de pornire, apoi se pune si ciuperca inauntrul vasului. Se acopera totul
cu o pinza pentru a permite circulatia aerului. Amestecul de plante pentru prepararea ceaiului cu plante
medicinale trebuie sa respecte proportia de ¼ ceai negru. Adica se va pune o parte ceai negru si 3 parti
plante medicinale.
La folosirea ceaiurilor medicinale se va avea in vedere: plantele folosite sa nu contina exclusiv uleiuri
volatile. Macerarea se face timp de 10 zile, apoi se strecoara bautura si se pastreaza la frigider. Daca nu se
doreste sa se inceapa o noua „recolta", ciuperca poate fi pastrata la frigider intr-un vas inchis ermetic si cu
putin ceai fermentat.
Trebuie stiut ca pentru a obtine o bautura de calitate vasele trebuie sa fie foarte curate. Macerarea se va
face in camere fara fum sau mirosuri grele si la o temperatura de circa 23-28 grade. Orice fum poate duce la
moartea ciupercii. Timpul de fermentare insa se poate ajustra in functie de temperatura la care este tinuta
ciuperca. In cazul in care cultura a facut mucegai, acesta se va indeparta spalind kombucha cu otet sau suc
de lamiie.
Majoritatea bolilor in care a fost folosita bautura a dat rezultate bune astfel ca ea este
In cosmetica, se fac tamponari cu ceai pe pielea fetei, decolteu si git, dar si masti cosmetice din ciuperca
mixata in mixer. Aceste masti se mentin 20 de minute pe ten, apoi se indeparteaza cu ajutorul un tampon
muiat in apa calduta.
Harald W. Tietze spune ca miraculoasa Kombucha este folosita in SUA in tratamentul celor bolnavi de
SIDA. In comunitatile de oameni bolnavi de sindromul imunodeficitar, bautura este considerata un adevarat
miracol care „creste numarul de celule T din singe si sporeste greutatea cu pina la 5-7 kg".
Datoritã acestor multe efecte benefice acest ceai a fost supra numit si "ceaiul divin" sau
"ceaiul miraculos". Cultura "ceaiului divin" a fost utilizatã de sute de ani, ba chiar de mii
de ani în anumite pãrti ale lumii. Aceasta este o confirmare a faptului cã aceastã bãuturã a
fost beneficã pentru multi oameni si a vindecat multe afectiuni. Rusii, germanii, suedezii
si lituanienii - printre altii - au adunat informatii despre beneficiile acestei bãuturi timp de
aproape o sutã de ani. În cartea sa “Kombucha, Healthy Beverage and Natural Remedy
from the Far East”, Günther Frank enumerã o listã mare de a doctori rusi si germani care
au stabilit o multitudine de beneficii pentru pacientii lor tratati cu acest ceai. Cultura de
ceai Kombucha are multe nume. Günther Frank afirmã în cartea sa: "Din multele nume
pe care le cunoastem devine clar cã originile acestei culturi se aflã posibil în est: China,
Japonia, India si Rusia." Este cunoscutã sub numele de Combucha (cuvânt japonez pentru
burete sau ciupercã de ceai), Kombucha (formã germanizatã a cuvântului japonez, acum
folositã international), Algã Marinã (brazilianã), Ceai Kvass (rusã), Olinka (mãnãstirile
boemiene si moraviene), ceai Kargasok (japonezii au adus cultura din Kargasok, Rusia),
Ciupercã Manciurianã (în Manciuria, provincie din nord-estul Chinei), ca si multe alte
nume. Conform anumitor texte, cultura acestui ceai ar fi fost introdusã în Japonia de
doctorul corean Kombu în anul 414 e.n. Desi este cunoscutã în mod obisnuit sub numele
de ciuperca Kombucha, NU ESTE O CIUPERCÃ. Bacteria si fermentul formeazã o
colonie ce trãieste în simbiozã pe un substrat celulozic. Se dezvoltã în timpul procesului
de fermentatie, producând o altã colonie, numitã adesea "pui". Termenul stiintific pentru
aceastã masã asemãnãtoare jeleului este "zooglea". Atunci când este plasatã într-un
substrat corespunzãtor, fermentul din cultura Kombucha, alimentat de substante nutritive,
se multiplicã rapid si produc alcool. Mediul bogat creat de fermenti permit bacteriei sã
transforme alcoolul în acid acetic, care este de fapt elementul principal în otet. :n
Kombucha a fost identificatã bacteria Acetobacter aceti, subspecia Xylinum împreunã si
cu alte organisme asociate productiei de otet. Este interesat de observat cã otetul a fost
utilizat de oameni de mii de ani. :n cartea sa "Kombucha, The Essential Guide",
Christopher Hobbs afirmã: "Otetul a fost mentionat în scrierile asirienilor, grecilor si
romanilor ca un medicament important prin el însusi". Deoarece cultura Kombucha este
un organism viu expus la toate tipurile de influente, bãutura finalã nu are întotdeauna
aceeasi compozitie si gust. Cercetãtoarea stiintificã de origine rusã, Danielova afirma în
1954 "... cã actuala compozitie a culturii diferã în functie de conditiile geografice si
climatice si depind de ce tip de fermenti si bacterii existã pe plan local". Diferente pot
apare în fiecare lot de Kombucha si pot deveni mai evidente în timpul modificãrilor de
temperaturã ce apar odatã cu schimbarea anotimpurilor.
Ceaiul este produs prin plasarea unei colonii uscate de Kombucha într-o solutie de ceai si
zahãr. Ceaiul negru si zahãrul alb sunt cele mai bune substante nutritive. Pe durata a 6-15
zile, au loc procese metabolice biologice si chimice ce produc o multitudine de substante
cu efecte benefice.
Multi alcoolici care beau Kombucha au descoperit cã aceasta le reduce dorinta de a bea
alcool. Iatã ce spune un alcoolic ce bea Kombucha: "Am descoperit cã mã ajuta sã
depãsesc cu usurintã dependenta de alcool. :mi minimizeazã mahmureala atunci când o
beau împreunã cu bãuturi alcoolice (neamestecate ci între pahare de bere si coniac). Dar
cel mai interesant... am descoperit cã atunci când beam zilnic ceaiul Kombucha, aveam o
foarte micã sau chiar deloc dorintã de a bea alcool."
Multi diabetici beau acea variantã a ceaiului Kombucha care are continutul de zahãr
foarte scãzut. În numerele viitoare vom publica mãrturii ale unor persoane bolnave si care
s-au vindecat folosind ceaiul "divin" Kombucha (stim cel putin 700 de persoane care îl
cultivã în întreaga lume plus sute de mii care doar îl beau).