Sunteți pe pagina 1din 15

Şcoala specială nr.

2
Bucureşti

GHID
pentru elaborarea

„PROGRAMELOR
EDUCAŢIONALE
INDIVIDUALIZATE”

Realizat: prof Elisabeta Gânju

septembrie 2008
Educaţia specială este un serviciu,
nu un loc anume, unic, în care se realizează.

2
De ce „Programe educaţionale individualizate”?
Pentru că, fiecare elev cu dizabilităţi, (şcolarizat în şcoala obişnuită sau în şcoala
specială) trebuie să beneficieze de un program educaţional individualizat (PEI).
PEI poate fi aplicat şi în şcoala obişnuită şi în şcoala specială.
PEI este documentul care identifică nevoile unice ale unui elev cu dizabilităţi.
Recomandările PEI privind sprijinul, serviciile şi programul modificărilor şi
adaptărilor vizează direct nevoile unice ale elevului şi participarea lui la curriculum
general al şcolii obişnuite.
PEI este un document util care ghidează activitatea de învăţare a unui anumit elev şi în
acelaşi timp precizează criteriile, procedurile şi instrumentele care măsoară progresul
şi realizarea obiectivelor formulate direct pe nevoile unice ale acestui elev.

Introducere

Îmbunătăţirea rezultatelor la învăţătură ale elevilor noştri este un element esenţial al


politicii educaţionale promovate de Şcoala specială nr. 2
Considerăm că există multiple căi şi modalităţi de a învăţa, de a participa la activităţile
şcolare, pentru a asimila cunoştinţe şi a forma capacităţi utile integrării în comunitate.
Elevii cu diversitatea şi unicitatea nevoilor lor de învăţare, impun adaptări,
modificări ale programelor şcolare, ale manualelor, ale strategiilor didactice şi
resurselor materiale şi nu în ultimul rând schimbări de mentalitate şi atitudine ale
întregului personal salariat al şcolii speciale.

Aşadar, PEI este elementul cheie al educaţiei speciale şi este conceput pentru fiecare
elev.
Programul educaţional individualizat:
- presupune aşteptări pozitive pentru elevii cu dizabilităţi (o gândire pozitivă din
partea părinţilor şi cadrelor didactice)
- asigură accesul elevilor la educaţie în cadrul şcolii de masă
- amplifică rolul părinţilor
- oferă oportunităţi familiilor să participe la educaţia copilului acasă şi la şcoală
- evidenţiază faptul că educaţia specială este un serviciu, nu un loc special unde
elevii trebuie să stea pentru a beneficia de educaţie specială
- asigură servicii de educaţie specială şi sprijin pentru elevii cu dizabilităţi în
cadrul şcolii obişnuite
- asigură personal didactic competent care are cunoştinţele şi deprinderile
necesare să ajute aceşti elevi să realizeze scopurile propuse, capabil să-şi
schimbe atitudinea pesimistă generală faţă de copiii cu dizabilităţi
- focalizează resursele umane şi materiale pe activitatea de învăţare a elevului

PEI este un document scris, unic pentru un anume elev cu dizabilităţi, care este
conceput, revăzut, dezvoltat de o echipă mixtă, formată din părinţi şi cadre didactice
ale şcolii.
PEI este instrumentul care asigură unui elev cu dizabilităţi accesul la curriculum
general al şcolii obişnuite, asigură adaptările, serviciile speciale şi sprijinul conform
nevoilor elevului, pentru ca acesta să înveţe împreună cu elevii fără dizabilităţi,
depăşind dificultăţile generate de dizabilitatea sa.
Fiecare elev cu dizabilităţi trebuie să aibă un PEI la începutul anului şcolar.

3
Fiecare PEI trebuie să cuprindă următoarele informaţii:
1. dizabilitatea elevului
2. o descriere a nevoilor unice ale elevului
3. scopurile anuale pe care trebuie să le atingă elevul
4. serviciile de educaţie specială de care beneficiază elevul în condiţiile unui
mediu cât mai puţin restrictiv pentru el

Echipa care elaborează, dezvoltă, revizuieşte PEI este formată din:


- elevul peste 14 ani (dacă este posibil)
- părinţii elevului
- alţi părinţi (din cadrul Comitetului de părinţi pe clasă)
- cadrul didactic de la şcoala obişnuită (pentru elevii şcolarizaţi în şcoala
obişnuită)
- prof. psihopedagogie specială din şcoala specială (pentru elevii şcolarizaţi în
şcoala obişnuită)
- dirigintele din şcoala specială (pentru elevii şcolarizaţi în şcoala specială)
- educatorul din şcoala specială (pentru elevii şcolarizaţi în şcoala specială)
- prof. TTL
- prof. kinetoterapie
- prof psihodiagnoză, consiliere şi terapie pentru diagnostice severe
- medicul şcolii

Etapele în elaborarea şi aplicarea PEI:

- Obţinerea informaţiilor despre elev; se identifică nevoile unice ale elevului,


capacităţile (în plan cognitiv, fizic, comportamental) şi modul în care
dizabilitatea împiedică participarea elevului la curriculum general al şcolii
obişnuite.
- Determină necesitatea serviciilor de educaţie specială. Pentru copiii de
vârstă şcolară sunt identificate următoarele dizabilităţi pentru care copilul
beneficiază de servicii de educaţie specială:
1. autism
2. surditate,
3. hipoacuzie
4. ambliopie
5. orbire
6. surdo-cecitate
7. tulburări emoţionale
8. dificultăţi de învăţare
9. retard mental
10. dizabilităţi multiple
11. dizabilităţi motorii
12. tulburări de limbaj
13. alte situaţii de boli cronice, care creează dificultăţi în participarea şi
dezvoltarea copilului în cadrul curriculumului general al şcolii obişnuite
14. sechele post-traumatice

- Identificarea nivelului actual al performanţelor educaţionale

4
Nivelul prezent al capacităţilor, deprinderilor şi al nevoilor individuale trebuie
să fie foarte bine evaluate. Aceasta include şi descrierea modului cum
dizabilitatea împiedică participarea şi progresul elevului în cadrul
curriculumului general al şcolii obişnuite. Aici sunt enumerate şi nevoile
specifice ale elevilor din clasa a VIII a, activităţile necesare pentru trecerea la
o etapă nouă în viaţa lor (continuarea studiilor, angajare, -viaţa în comunitate,
în familie).

- Identificarea şi proiectarea obiectivelor pentru perioada de tranziţie, şcoală-


postşcoală.
Pentru elevii din clasa a VIII-a, trebuie luate în considerare nevoile lor speciale,
preferinţele, interesele şi identificarea obiectivelor pentru fiecare elev în ariile:
angajare, continuarea studiilor, traiul în comunitate (familie).

- Stabilirea unor scopuri anuale realiste şi măsurabile.


Pentru fiecare scop anual se stabilesc paşi intermediari (obiective pe termen
scurt) între nivelul prezent al capacităţilor elevului şi scopul anual.
Aceste scopuri vizează direct nevoile unice ale elevului.

- Se determină serviciile de educaţie specială de care elevul are nevoie,


adaptările, modificările, sprijinul specific.

- Se determină setul activităţilor de tranziţie pentru viitorii absolvenţi

- Se stabileşte locul unde aceste servicii se vor desfăşura, luând în considerare


mediul cel mai propice dezvoltării elevului

- Aplicarea foarte repede după ce a fost elaborat. Fiecare ia cunoştinţă de


responsabilităţile care îi revin

- Se măsoară progresul pe tot parcursul anului şi se informează părinţii

- Dezvoltarea , revizuirea programului(cel mai târziu anual). Se iau în


considerare:
1. progresul elevului de-a lungul anului
2. opinia părinţilor
3. informaţiile obţinute în urma noilor evaluări
4. progresul general al elevului în cadrul şcolii obişnuite
5. nevoile de adaptare a evaluărilor
6. identificarea condiţiilor de mediu cel mai propice pentru evoluţia elevului

- Revizuirea evaluării informaţiilor despre elev.


Nevoile elevului se schimbă permanent. Este necesară reevaluarea nevoilor
individuale ale elvilor şi reconfirmată continuarea serviciilor speciale.

5
Principiile
pentru elaborarea unui
„Program educaţional individualizat”
 Elaborarea PEI este activitate centrată pe elev. Nici o altă problemă,
acţiune, scop nu trebuie să interfere.
 Informaţiile de la părinţi cu privire la posibilităţile şi nevoile copiilor
lor reprezintă o parte importantă a evaluării şi sunt luate în
considerare în procesul de elaborare a PEI, aceasta fiind o condiţie a
progresului elevului.
 Contribuţia fiecărui membru al echipei trebuie apreciată şi încurajată.
 Toţi membrii echipei sunt responsabili de evoluţia elevului.
 Părinţii elevului şi pe cât posibil şi elevul însuşi trebuie încurajaţi să
participe la elaborarea şi dezvoltarea PEI.
 Educaţia specială este un serviciu nu un loc anume unde se
desfăşoară. PEI sprijină progresul elevului în cadrul curriculumului
general al şcolii obişnuite, oferind servicii în cadrul celui mai puţin
restrictiv mediu pentru elev.
 Recomandările PEI se bazează pe nivelul actual al performanţelor,
cunoştinţelor şi capacităţilor elevului şi vizează direct nevoile,
interesele şi preferinţele elevului, luând în considerare şi opiniile
părinţilor.
 PEI este un document scris care ghidează activitatea de învăţare a
elevului şi măsoară progresul în satisfacerea nevoilor individuale
 PEI se adresează numai nevoilor unice ale elevului, fără să ia în
considerare alte aspecte mai puţin semnificative
 Sunt identificate cele mai eficiente servicii pentru elev
 Nevoia unui elev din clasa a -VIII- a pentru servicii de tranziţie este
avută în vedere în elaborarea PEI; aceste servicii se stabilesc pe baza
nivelului performanţelor şcolare, a obiectivelor proiectate după
terminarea şcolii, a scopurilor anuale şi obiectivelor pe tremen scurt,
serviciilor, acomodărilor, modificărilor şi specificului şcolii unde
învaţă elevul (şcoală generală, şcoală specială).
 Părinţii elevului participă în elaborarea, dezvoltarea, revizuirea,
aplicarea PEI şi sunt informaţi regulat de evoluţia elevului.
 PEI va include şi paşii pentru aplicarea lui

6
Model de formular de
„Program educaţional individualizat”

Modelul de formular prezentat nu reprezintă cel mai bun formular posibil, ci cel care s-
a dovedit practic mai eficient; el poatw orienta cadrele didactice să elaboreze PEI
personale. Fiecare îşi poate crea propriile formulare.
Indiferent de forma de prezentare, noi recomandăm ca PEI să conţină următoarele
secţiuni şi informaţii:

1. Informaţii de identificare
2. Nivelul prezent al performanţelor şi nevoile individuale
3. Obiectivele proiectate post-şcoală
4. Scopurile anuale; Obiectivele pe termen scurt sau Nivele de
realizare
5. Programul şi serviciile de educaţie specială recomandate
6. Coordonarea setului de activităţi de tranziţie (Şcoală – Post-şcoală)
7. Informarea părinţilor despre progresul copiilor
8. Recomandarea şcolii şi formei de şcolarizare
9. Recomandările pentru elevii care ies din categoria elevilor cu
dizabilităţi
10. Informaţii suplimentare, referitoare la părinţi şi elev
11. Aplicarea PEI

Fiecare elev are propriul său PEI, care nu seamănă cu al altui elev, deoarece PEI
răspunde nevoilor individuale.

Explicaţii suplimentare privind completarea PEI

Informaţii de identificare
Este importantă prezentarea informaţiilor referitoare la întâlnirile CIEC: data şi
felul întâlnirii:
- iniţial: întâlnirea în care se elaborează prima formă a PEI
- la cerere: o întâlnire solicitată de părinţii elevului, sau de personalul şcolii,
pentru a discuta o anumită problemă
- anual: o întâlnire în care se revizuieşte PEI , elaborat pentru un an
- reevaluare: o întâlnire în care se revăd rezultatele şi dacă este cazul se
revizuieşte PEI
- altele: orice altă întâlnire care trebuie să rezolve o problemă anume; ex.
completări la planul de intervenţie în domeniul limbajului

Nivelul prezent al performanţelor şi nevoile individuale


Recomandările PEI se bazează pe nivelul prezent al performanţelor şi indică
nevoile din fiecare din cele 3 arii:
a. cunoştinţe şi deprinderi educaţionale generale şi caracteristici ale
activităţii de învăţare a elevului
b. dezvoltare socială
c. dezvoltare fizică

7
Prezentarea nivelului actual al performanţelor şi al nevoilor individuale în ariile
sus enumerate trebuie să cuprindă informaţii cu privire la:
- modul cum dizabilitatea afectează progresul elevului în cadrul curriculumului
general al clasei
- pentru elevii din clasa aVIII –a, nevoile, preferinţele, interesele şi activităţile de
tranziţie necesare

Nivelul prezent al performanţelor şi nevoile individuale se stabilesc pe baza :


- rezultatelor obţinute la ultimele evaluări de la nivelul clasei
- observaţiilor şi opiniilor părinţilor referitoare la educaţia copilului lor
- rezultatelor obţinute de elevi la probele elaborate la nivelul şcolii
- condiţiilor speciale create de dizabilitatea elevului, ca de ex. nevoile elevului în
domeniul comunicării, comportamentului (al capacităţii de relaţionare cu
ceilalţi), hipoacuzie etc
- modului particular în care influenţează dizabilitatea adaptarea elevului la
curriculumului general, participarea la activităţile clasei
- nevoile , preferinţele, interesele asociate activităţilor de tranziţie

Nivelul prezent al performanţelor şi al nevoilor:


- sintetizează informaţiile obţinute din mai multe surse
- traduce informaţiile tehnice specifice evaluărilor, în termeni clari şi concişi
- identifică implicaţiile în activitatea de învăţare a evaluărilor
- descrie în termeni familiari pentru părinţi şi cadre didactice, care pot înţelege
nevoile unice ale elevului căruia i se adresează PEI şi care identifică nivelul
performanţelor în ariile în care se manifestă nevoile

Ariile/ domeniile în care se stabilesc nivelul prezent al performanţelor şi nevoile


individuale:

A. Cunoştinţe şi deprinderi general educaţionale şi caracteristici ale învăţării :


- nivel al operativităţii intelectuale (comparaţie, analiză, sinteză, abstractizare,
generalizare, transformare, grupare, seriere etc), inteligenţă generală, atenţie,
memorie, abilităţi de a rezolva probleme, capacităţi de comunicare, forma de
limbaj predominantă etc
- comportament adaptativ la condiţiile naturale şi sociale ale mediului său,
capacitatea de a elabora judecăţi şi de a lua decizii, calitatea judecăţilor şi
deciziilor luate
- nivelul aşteptat al progresului în achiziţia de noi cunoştinţe şi formarea de noi
deprinderi (stilul în care elevul învaţă noi informaţii, îşi formează noi
deprinderi, având în vedere nivelul actual al capacităţilor cognitive, interesele,
vârsta şi modul particular în care progresează)
- modul de a învăţa (modul predominant folosit în învăţare: vizual, auditiv,
acţional, în grup, individual, prin repetiţii numeroase etc)

B. Dezvoltare socială
- specificul relaţiilor cu persoanele de aceeaşi vârstă şi adulte
- imaginea de sine şi aprecierea propriei persoane
- adaptarea socială în şcoală şi în comunitate

8
C. Dezvoltarea fizică
- dezvoltarea în plan motor şi senzorial
- sănătatea
- vitalitatea
- deprinderi fizice şi/sau limitări care influenţează activitatea de învăţare

Stabilirea nevoilor
Se apreciază natura şi gradul în care următorii factori permit elevului să
participe la curriculum general:
- modificări ale condiţiilor de mediu: ex. aranjarea mobilierului în clasă,
materiale şi acţiuni cu ele, reguli prezentate în scris, număr redus de obiecte pe
masă etc
- resurse umane: ex. personal de sprijin care să ajute elevul să rezolve sarcinile
etc
- resurse materiale: ex. 2 seturi de manuale, pentru acasă şi pentru şcoală, caiete
cu liniaturamai mare, texte scrise cu litere de dimensiuni mai mari etc
Modul cum dizabilitatea afectează progresul în cadrul curriculumului general
Nivelul prezent al performanţelor trebuie să includă descrierea modului în care
dizabilitatea elevului afectează dezvoltarea lui în cadrul curriculumului general
şi serviciile organizate pentru fiecare nevoie a elevului, care să-i permită
acestuia accesul la curriculum general.
Exemple:
„Dificultatea pe care o întâmpină Adrian în organizarea materialului şi a
informaţiilor afectează abilitatea sa de a răspunde independent la probele de
evaluare şi de a redacta texte scurte.”
„Maria are dificultăţi în organizarea informaţiilor în unităţi largi (idei
principale, teme etc). Ea înţelege părţi din text, dar întâmpină dificultăţi în
extragerea ideilor principale şi scrierea rezumatului unui text citit.”
„Daniel preferă să stea singur şi devine furios (ţipă, loveşte) când un coleg se
apropie prea mult de el. Rezultatul este numărul redus de relaţii cu colegii şi
timpul scurt al jocului cu colegii.”
„Problemele de atenţie ale Ioanei o împiedică să urmărească acţiunile şi
explicaţiile profesorului, să vorbească în faţa clasei, să participe la activitatea
în echipă.”

În stabilirea nivelului actual al performanţelor trebuie să răspundem la


întrebările:
- Care sunt nevoile care rezultă ca urmare a dizabilităţii sale?
- Ce poate şi ce nu poate elevul în acest moment?
- Care sunt capacităţile şi cunoştinţele elevului în acest domeniu?
- În ce mod dificultăţile generate de dizabilitatea sa, împiedică elevul să participe
la curriculum general al şcolii de masă?
- Care sunt opiniile părinţilor referitoare la educaţia copilului lor?
- Care sunt serviciile şi ajutoarele necesare elevului în acest an şcolar?
- Ce adaptări, modificări, ajutoare suplimentare trebuie prevăzute pentru a
răspunde nevoilor elevului în acest an şcolar?
- De ce fel de ajutor are nevoie elevul în activitatea de învăţare?
- De ce activităţi de tranziţie are nevoie elevul pentru a-l pregăti pentru viaţa în
familie, pentru a învăţa şi munci în comunitate ca un adult

9
De reţinut!

Nevoile individuale ale elevului reclamă un program educaţional individualizat:


„Noi am individualizat acest program educaţional ca urmare a manifestării
nevoilor de învăţare datorate dizabilităţii sale în domeniul .............................
(scris-cititului, înţelegerii şi exprimării verbale, organizării informaţiilor,
memoriei vizuale-auditive, auzului fonematic, rezolvării de probleme, atenţiei,
deprinderilor motorii etc)”.

Ce poate şi ce nu poate elevul în fiecare domeniu în care s-au identificat nevoi de


învăţare:
„În domeniul ................................., ştim că acest elev poate în mod
obişnuit ........................................................................................................................
....,dar nu
poate ...................................................................................................................
(în domeniul memoriei, el poate să-şi reamintească etapele unei acţiuni în 2
secvenţe, dar nu poate să-şi amintească succesiunea etapelor unei acţiuni formate
din secvenţe multiple, de ex. pregătirea pentru masă )”

Care sunt caracteristicile stilului personal de învăţare al elevului pe baza cărora


poţi construi:
„Elevul învaţă mai bine ..........................................................................................
(ascultând şi scriind, vizualizând şi repetând cu voce tare, modelând, repetând de
mai multe ori, singur, împreună cu un coleg, făcând pauze dese etc )

Care este mediul şi care sunt resursele umane şi materiale de care are nevoie
elevul pentru a progresa în educaţie:
„Elevul are nevoie de următoarele resurse pentru a-şi satisface nevoile de
învăţare .........................................................................................................
........................................................................................................................
........................................................................................................................
(stabilirea clară şi păstrarea nemodificată a succesiunii activităţilor zilnice, ajutorul
unei persoane pentru a lua notiţe, modificarea mobilierului pentru cei cu dizabilităţi
motorii, caiete cu liniatura mărită, texte scrise cu caractere mari etc)”

Indicatorii de Nivelul actual al performanţelor şi nevoile de învăţare:


calitate  reflectă nevoile individuale determinate prin evaluare
 prezintă cele mai relevante informaţii despre elev
 identifică modalităţile prin care elevul progresează
 sunt descriptive şi specifice
 fundamentează scopurile anuale, direcţiile programului
educaţional şi serviciile stabilite
 sunt prezentate în aşa fel încât să fie înţelese de orice persoană
care le citeşte (părinţi, cadre didactice etc)
 se bazează pe rezultatele evaluărilor recente

10
 reflecă priorităţile şi opiniile părinţilor asupra educaţiei
copilului lor
 reflectă nevoile elevilor care trec de la şcoală la post-şcoală
 identifică la ce nivel se află elevul în prezent, ce urmează să
înveţe în continuare şi de ce servicii şi ajutoare beneficiază
pentru a realiza scopurile
 identifică impactul pe care dizabilitatea elevului o are asupra
capacităţii sale de a participa şi a se dezvolta în activităţi
apropiate vârstei sale şi împreună cu copii fără disabilităţi

Scopurile anuale şi obiectivele pe termen scurt sau nivelurile de realizare

Stabilirea nevoilor individuale constituie baza pentru formularea scopurilor anuale.


PEI prezintă lista cu scopurile anuale concrete, măsurabile şi cu abilităţile care trebuie
formate din momentul aplicării PEI, până la data încetării lui, dată fixată CIEC.

Pentru fiecare scop anual, PEI indică:


- obiectivele pe termen scurt / nivelurile de realizare
- criteriile de evaluare, procedurile de evaluare, perioadele de timp când se
măsoară progresul în cursul realizării scopului anual

Obiectivele pe termen scurt sau nivelurile de realizare, trebuie să fie măsurabile, trepte
intermediare între nivelul actual al performanţelor şi scopurile anuale stabilite pentru
elevul cu dizabilităţi.

Scopurile anuale măsurabile, incluzând obiectivele pe termen scurt sau nivelurile de


realizare trebuie să:
- satisfacă nevoile de învăţare ale elevului încât să-i permită acestuia să participe
la activităţile cu colegii săi
- să satisfacă orice nevoie educaţională determinată de dizabilitatea sa

Ce sunt scopurile anuale?


Scopurile anuale sunt afirmaţii care identifică cunoştinţele, deprinderile sau
comportamentele pe care un elev ar trebui să le demonstreze la sfârşitul perioadei de
timp de la aplicarea PEI, până la data finală, stabilită de CIEC, înainte de revizuirea
acstuia.
Scopurile anuale trebuie să se identifice cu nevoile individuale ale elevului şi să le
regăsim în nivelul prezent al performanţelor.
Scopurile anuale se centrează pe cunoştinţele, deprinderile, comportamentele şi
strategiile care vizează nevoile elevului.
Nevoile elevului se referă în general la: citire, scriere, exprimare verbală, înţelegere
verbală, organizare de informaţii, deprinderi generale de învăţare, comunicare,
dezvoltare fizică, deprinderi motorii, activităţi cognitive, rezolvare de probleme,
atenţie şi memorie (vizuală, auditivă), deprinderi sociale (de relaţionare), deprinderi de
joc, percepţie (vizuală, auditivă), comportament, control emoţional, exprimare
emoţională, deprinderi de viaţă în familie şi comunitate (autonomie personală şi
socială).

11
Scopurile anuale din PEI trebuie să se adreseze direct nevoilor, care interferă cu
abilităţile elevului pentru a-i permite acestuia să participe şi să progreseze în cadrul
curriculumului general.
Scopurile nu trebuie să prezine afirmaţii referitoare la educaţie în general (acelaşi
curriculum cu elevii fără dizabilităţi), sau o listă cu tot ce se aşteaptă ca elevul să
înveţe în diferitele arii curriculare, domenii neafectate de dizabilitatea sa.
În dezvoltarea scopurilor PEI, CIEC va selecta scopurile pentru a răspunde la
întrebarea:
„Ce deprinderi trebuie să-şi formeze elevul pentru a participa la curriculum
general?” şi nu „De ce conţinut curricular are nevoie elevul pentru a progresa?”

Exemplu:
„Un elev obţine rezultate foarte slabe la probele scrise, el exprimându-se foarte greu
în scris. Scopul din PEI, pentru acest elev, se va centra pe dezvoltarea deprinderilor
de exprimare în scris şi nu pe scopul curriculumului general care stabileşte ca elevul
să realizeze un rezumat sau o compunere.”

În general, scopurile se adresează nevoilor unice ale elevului, făcând abstracţie de


conţinutul diferitelor arii curriculare, astfel se formează deprinderi de bază-precursoare
ale deprinderilor specifice fiecărui domeniu.

Scopurile anuale ghidează activitatea de învăţare, servesc ca bază pentru a măsura


progresul, reprezintă conţinutul rapoartelor către părinţilor, şi evidenţiază calitatea
serviciilor şi a sprijinului acordat.

Un scop anual indică ce se aşteaptă să demonstreze un elev la sfârşitul anului, când


PEI încetează.
În realizarea unui scop anual se porneşte de la nivelul prezent al performanţelor şi se
ajunge la nivelul aşteptat al performanţelor la sfârşitul anului.

Scopul anual descrie deprinderea, comportamentul, cunoştinţa, pe care o va putea


demonstra elevul.
Exemplu:
„De acum şi până la sfârşitul anului şcolar:
- Mihai va scrie 10 propoziţii simple, respectând punctuaţia.
- Gabi va pune întrebări referitoare la informaţiile prezentate, pentru a dovedi
că a înţeles conţinutul acestora.
- Adrian va îndeplini la comandă verbală acţiuni compuse din 4 secvenţe.
- Ana va realiza o acţiune împreună cu un coleg.
- Lisa va face 10 paşi independent.
- Dragoş se va exprima în propoziţii.
- Maria va descrie o imagine fără ajutor.”
Pentru a fi măsurabil, un comportament trebuie să fie observabil sau cuantificabil.
Scopurile descriu ceea ce elevul va face, nu ce nu va face:
Se va spune corect: „Elevul va cere voie să iasă din clasă.” şi nu „Elevul nu va ieşi
din clasă fără să ceară voie”.

Cum va indica PEI paşii pe care elevul îi are de parcurs pentru a atinge scopul
anual? Obiective pe termen scurt sau niveluri de realizare.

12
Pentru fiecare scop anual PEI include obiective pe termen scurt sau niveluri de
realizare.
Aceste obiective pe termen scurt sau niveluri de realizare trebuie să cuprindă criteriile
de evaluare, procedurile de evaluare şi intervalele de timp la care se măsoară progresul
spre atingerea scopului anual.
Obiectivele pe termen scurt sau niveluri de realizare trebuie să fie indicatori generali ai
progresului, nu planuri detailate ale activităţii de învăţare.
Obiectivele pe termen scurt sau nivelurile de realizare reprezintă deprinderi şi
cunoştinţe pe care elevul trebuie să şi le însuşească într-o ordine anumită pentru a
realiza scopul anual.
Obiectivul pe termen scurt sau nivelul de realizare împarte formarea deprinderii în
paşi mici, necesari învăţării componentelor ei, care reprezintă etape în realizarea
scopului anual.
Exemplu:
„Mihai trebuie să stea în cabinet întreaga perioadă (35 minute) şi să solicite ajutor
atunci când nu poate rezolva singur exerciţiile.”
Paşii ce urmează a fi parcurşi sunt următorii:
- Mihai va fi capabil să identifice ceea ce îl deranjează, înainte de a se
manifesta zgomotos;
- Mihai va fi capabil să identifice ceea ce simte când exerciţiul este prea greu şi
îl determină să iasă din cabinet;
- Mihai va cere ajutor atunci când nu poate singur rezolva exerciţiul.
Sau, altfel formulat (niveluri de realizare)
- Pînă în noiembrie, Mihai va rămâne în cabinet 10 minute fără întrerupere
- Până în februarie, Mihai va rămâne în cabinet 15 minute fără întrerupere
- Până în aprilie, Mihai va rămâne în cabinet 20 minute fără întrerupere
- Până în iunie, Mihai va rămâne în cabinet 35 minute fără întrerupere
Trebuie adăugate: criteriile, procedurile şi timpul când se va realiza evaluarea.
Evaluarea
1. Criteriile de evaluare identifică cât de bine şi pentru ce perioadă de timp
elevul trebuie să execute deprinderea, comportamentul, pentru a putea fi
considerat realizat.
Criterii care măsoară cât de bine realizează comportamentul:
- frecvenţa: 9/10, 4/5 etc
- durata: pentru 20 minute
- distanţa: 1,5 m
- acurateţea (corectitudinea): 90%
Perioada de timp în care o deprindere sau un comportament trebuie să se
manifeste:
- număr de zile: peste 3 zile consecutiv
- număr de săptămâni: 4 săptămâni
- cu diferite ocazii: în orele de citire, în 6 ocazii consecutiv
2. Procedurile de evaluare identifică metoda care va fi folosită pentru a măsura
progresul şi pentru a determina dacă elevul a realizat obiectivul sau nivelul.
Un procedeu de evaluare trebuie să fie o metodă obiectivă, în care
comportamentul elevului este măsurat şi observat.
Exemplu: observaţii organizate în sala de clasă, jurnal de observaţii în care se
monitorizează comportamentul elevului, lucrări scrise, înregistrări audio-video,
grafic pentru înregistrarea comportamentelor, produse ale activităţilor practice.

13
3. Perioada în care se face evaluarea, stabileşte data intervalului de timp când
se vor aplica procedurile de evaluare, pentru a măsura progresul elevului în
realizarea obiectivelor sau atingerea nivelului dorit. Nu este o data la care
elevul trebuie să atingă maximum.
Exemplu: până în martie 2004, în 3 luni, lunar, săptămâna

Scrierea/formularea obiectivelor pe termen scurt şi a nivelurilor de realizare


Următorul model ne poate îndruma în scrierea obiectivelor pe termen scurt şi a
nivelurilor de realizare.

Elevul va ..................................(ce va face) - (cât de mult) – (pentru ce perioadă de


timp) , .......................... (când va fi evaluat) .......................... (procedura de
evaluare) ...................................... în ............................. (perioada de timp).

Exemple:
„S va aştepta să-i vină rândul în cadrul jocului în grup; se consideră realizat
obiectivul dacă reuşeşte să aştepte 3 din 5 runde de joc, timp de 3 zile consecutiv şi va
fi evaluat lunar cu ajutorul graficului de observaţie.”
„M va sublinia cuvintele importante din text; va fi considerat realizat obiectivul dacă
realizează 4 sublinieri corecte din 5 încercări timp de 2 săptămâni consecitiv; se
evaluează lucrările scrise în clasă o dată la 2 luni.”
„Până în decembrie, R va parcurge neînsoţit distanţa de la tramvai la şcoală, fără să
se oprească pe drum, în 10 minute; se va observa comportamentul şi se va nota în
jurnalul de observaţii o dată pe lună.”
„L se va exprima în propoziţii (însoţit de gesturi) pentru a cere diverse obiecte
(alimente, jucării); se consideră realizat obiectivul, dacă reuşeşte zilnic în 5 situaţii,
timp de 2 săptămâni consecutiv; se va observa comportamentul şi se va nota în
jurnalul de observaţie la fiecare 2 luni”
„D va asculta toate instrucţiunile înainte de a începe o activitate; se va considera
realizat obiectivul dacă reuşeşte 9 din 10 ocazii; va fi observat comportamentul şi se
va nota în graficul de observaţii la fiecare 4 luni”

Indicatorii Scopurile anuale, inclusiv obiectivele pe termen scurt sau nivelurile de


de calitate realizare:
 vizează direct nivelul prezent al performanţelor
 sunt formulate în termeni concreţi, măsurabili şi observabili
 identifică nivelul performanţelor care trebuie atins
 identifică procedurile de evaluare a progresului elevului
 identifică cunoştinţele şi deprinderile necesare pentru a realiza
obiectivele stabilite pentru activităţile de tranziţie
 sunt accesibile elevului, în raport cu nivelul actual al
performanţelor, rata preconizată de progres, capacităţile şi nevoile
 sunt relevante din punct de vedere educativ
 sunt formulate în termeni accesibili, uşor de înţeles

14
Programe de educaţie specială şi servicii de educaţie specială
PEI trebuie să precizeze programul de educaţie specială şi / sau serviciile necesare
elevului.
Programele şi seviciile de educaţie specială includ:
- activitatea în „clase speciale”
- „cabinete” (pentru elevii care au nevoie de activităţi suplimentare de învăţare
care completează activitate de la clasă; se desfăşoară individual sau în grup
mic; se desfăşoară activităţi de citire, matematică etc)
- „consultarea” directă / sau indirectă a unui profesor de psihopedagogie specială
- „activităţi de orientare” pentru elevii care nu se orientează în mediu, care se
deplasează greu (acasă, în şcoală, în comunitatea în care trăiesc etc)
- „activitate de învăţare coordonată la domiciliul elevului”
- „profesori itineranţi” (propun măsuri de adaptare a metodelor de predare, a
materialelor din sala de clasă, etc)
- „adaptarea activităţilor de educaţie fizică” (jocuri sportive, jocuri de mişcare,
activităţi pentu dezvoltarea ritmului adaptate intereselor, capacităţilor şi
limitelor elevului cu dizabilităţi )
Aplicarea acestor programe presupune ca prof. de psohopedagogie specială să lucreze
în echipă pentru a răspunde nevoilor de învăţare ale elevului cu dizabilităţi şi pentru a
diminua efectele dizabilităţii sale.

Servicii asociate
Sunt servicii care vizează acţiuni de dezvoltare, corectare etc.
- terapia tulburărilor de limbaj
- terapie specială pentru nevăzători şi deficienţi de auz
- terapie psihologică
- consiliere
- cfm
- orientare şcolară
- consilierea familiei şi exersarea ei pentru a lucra cu copilul (părinţii sunt ajutaţi
să înţeleagă nevoile de învăţare ale copilului, posibilităţile lui de dezvoltare, să
sprijine realizarea PEI, continuînd acasă aplicarea PEI; ei pot deveni consilieri
şi sprijin pentru alţi părinţi)
- terapie ocupaţională

Programul modificărilor, adaptărilor, ajutoarelor suplimentare şi serviciilor


Sunt realizate în primul rând în şcolile obişnuite pentru a permite participarea elevilor
la curriculum general.
- materiale instructive în formate diferite: scriere cu caractere mari, cu imagini
mari şi mai multe etc
- pauze mai lungi şi mai dese; activităţi cu timp de lucru adaptat posibilităţilor de
concentrare a elevilor; timp suplimentar la evaluări
- aşezarea mobilierului în sala de clasă
- folosirea unei încăperi separate pentru munca independentă
- cărţi tipărite în funcţie de nevoile elevului
- ajutor dat de alte persoane, care lucrează cu elevul

15

S-ar putea să vă placă și