Istoria ceaiului incepe cu trei mii de ani in urma.

Potrivit legendei, primul care a descoperit intamplator efectele sale benefice a fost imparatul chinez Sen-Nung. Ceaiul a fost introdus treptat, dar mai intai ca si condiment pentru mancaruri. Cultul ceaiului a aparut doar in timpul dinastiei Han (206-220), cand a inceput sa fie utilizat ca medicament. Incetul cu incetul au aparut si ceainariile: mai intai prin vanzatorii ambulanti, apoi au aparut si mici ceainarii. Cand Marco Polo ajunsese in China, ceainariile faceau parte deja din cultura locala. In mod ciudat marele descoperitor nu pretuia mult ceaiul, considerand ca este "bautura femeilor si batranilor".Ceaiul ajunge in Europa doar in sec. XVII, in momentul in care compania olandeza din India Orientala a importat primul transport din Macao in Amsterdam. Cu putin timp in urma si Anglia incepea comertul de ceai. Initial, Franta a avut retineri fata de bautura din Orient, dar foarte rapid ceaiul a cucerit si curtea lui Ludovic al XIV-lea. Cu toate ca si la ei multa vreme doar aristocratia avea acces la ceaiuri, ei au fost primii care l-au raspandit si in randul maselor largi. Desi englezii au introdus in cultura lor mult mai devreme ritualul bautului de ceai, primele saloane de ceai sunt deschise la inceputul anilor 1900 la Paris. Tipuri de ceai Dupa apa, lichidul absolut necesar vietii, ceaiul este cea mai consumata bautura in lume si totodata cea mai populara, pentru o multime de oameni din diverse tari. Considerat un medicament natural si extrem de benefic pentru organism, ceaiul este recunoscut pentru efectele sale curative, in culturi precum cea indiana, chineza, japoneza si engleza. Cele mai cunoscute tipuri de ceai sunt: ceaiul negru, ceaiul verde si ceaiul rosu. In functie de gradul de procesare a frunzelor de camellia sinensis rezulta ceai verde, negru sau rosu.Ceaiul verde este cel mai putin procesat, frunzele fiind uscate prin expunere la aburi, o metoda traditionala japoneza sau prin gatire uscata in tigaie, metoda traditionala chinezeasca. Ceaiul este procesat in maximum doua zile dupa culegere. Pentru ceaiurile negru si rosu, frunzele sunt partial uscate, maruntite si fermentate. Timpul de fermentare, care cauzeaza innegrirea frunzelor, decide daca ceaiul va fi negru sau rosu. Beneficiile ceaiului In China, ceaiul verde a fost mult timp venerat pentru multiplele sale beneficii asupra sanatatii.Ceaiul verde a devenit tot mai popular in ultima vreme si tot mai multe persoane sunt constiente de proprietatile sale miraculoase. Ceaiul verde este recomandat atat adultilor, cat si copiilor. Cercetarile recente au demonstrat faptul ca ceaiul verde pote preveni cancerul, iar ceaiul negru poate preveni accidentele vasculare cerebrale si atacurile de cord Fluorurile naturale, flavonoidele si taninurile previn cariile dentare Ceaiul verde contine fluoride naturale care pot ajuta la prevenirea cariilor. Vitamina A regasita inceaiul verde ajuta la mentinerea dintilor sanatosi si rezistenti. Ceaiul are proprietati antibacteriene si previne respiratia urat mirositoare Reduce inflamatiile si amelioreaza artrita Intareste sistemul imunitar , ajutand organismul sa lupte impotriva racelilor si a altor maladii Grabeste procesul de ardere a caloriilor Scade colesterolul Stabilizeaza metabolismul

Ceaiul verde poate ajuta la combaterea obezitatii in randul copiilor, ajutand la oxidarea grasimilor si mentinerea unei greutati normale. Scade tensiunea arteriala si previne formarea cheagurilor de sange periculoase Inlatura problemele gastro-intestinale Copiii care au probleme cu stomacul ar trebui sa bea ceai verde. Ceaiul verde poate calma durerile gastro-intestinale. Reduce stresul si ajuta la relaxareAntioxidantii, care ajuta la prevenirea deteriorarii celulare, se gasesc mai ales in fructe si legume.Ceaiul contine de asemenea antioxidanti, sub forma de compusi numiti flavonoide. Ceaiul verde are un continut bogat de flavonoide simple sau catechine despre care cercetatorii sunt de parere ca ar putea fi un antioxidant eficient in prevenirea cancerului. Ceaiul negru contine flavonoide mai complexe despre care cercetatorii spun ca pot consolida arterele si reduce sansele de accident vascular cerebral si bolile de inima. Antioxidantii combat radicalii liberi, care sunt niste molecule de oxigen instabile ce distrug peretii celulari ai organismului nostrum si in consecinta, AND-ul. "Radicalii liberi", provin din poluare, fum, radiatii, substante toxice, radiatii ultraviolete si sunt chiar si un produs secundar fabricat, atunci cand organismul converteste alimentele in energie. "Radicalii liberi" distrug celulele noastre, facandule incapabile sa lupte in mod eficient impotriva cancerului, imbatranirii si altor boli. Vitamine si minerale Ceaiul verde contine mai multe vitamine si minerale benefice pentru dezvoltarea sanatoasa a unui copil aflat in crestere. Ceaiul verde este bogat in mangan, necesar pentru o crestere fizica normala. Acesta contine vitaminele B1 si B2, care sunt necesare pentru o inima sanatoasa si care ajuta la functionarea sistemului nervos. De asemenea, ceaiul verde contine cantitati suficiente de vitamina C si E, care ajuta la o buna circulatie si lupta impotriva infectiilor. Acesta contine potasiu, un mineral cu rol important in procesele metabolice ale organismului. Ceaiul verde este, de asemenea, bogat in vitamina A, care imbunatateste vederea si mentine pielea sanatoasa. Obiceiul ceaiului s-a format in China in timpul dinastiei Tang, defalcat pe trei categorii: pentru
oamenii obisnuiti, pentru preotii de la manastire si pentru familiile regale. In vreme ce obiceiurile calugarilor de la manastire au fost introduse ceva mai tarziu in Japonia, unde au devenit religie (Chao Dao), cele ale familiilor regale au inceput sa varieze, in functie de preferintele fiecaruia, de la dinastie la dinastie. In ceea ce priveste ritualul oamenilor obisnuiti, acesta merita mentionat si el, pentru ca a refuzat eticheta, adoptand inima conceptului, ce vorbea drespre relaxare si placere. Chinezii au inceput sa bea ceai acum 5.000 de ani, si au pastrat obiceiul pentru oaspetii care le intra in casa. Niciodata nu trebuia intrebat daca oaspetele vrea sau nu sa guste o ceasca de ceai. A lasa un oaspete sa astepte in sufragerie, fara sa i se serveasca ceaiul, insemna o umilire grava, ca si un indiciu ca acesta nu este binevenit in acea casa. Iar daca se dorea ca oaspetele sa nu stea foarte mult, atunci stapanul casei solicita membrilor familiei sau servitorilor "sa serveasca ceaiul", ceea ce insemna ca oaspetele va trebui in curand sa-si incheie vizita. MODALITATI DE A BEA CEAIUL Bautul ceaiului este una dintre activitatile zilnice ale chinezilor, la fel cum este bautul cafelei pentru europeni. In sudul Chinei lucrurile au mers chiar mai departe, ajungandu-se la a bea "ceaiul de dimineata", "ceaiul de pranz" si "ceaiul de seara". Aceste activitati sunt departe de obiceiul englezilor de a-si bea ceaiul, pentru ca la ele se adauga mancarea, nu in exces, si discutiile cu prietenii, totul transformand acest ritual intr-o activitate sociala extrem de apreciata in zonele dezvoltate ale Chinei. Chinezii au trei modalitati de a bea si aprecia ceaiul: gustarea, bautul si mancatul. A gusta inseamna a bea cantitati mici de ceai, respectand si admirand calitatea acestuia, gustul si mirosul. A bea inseamna, normal, a utiliza cantitati mari de ceai in fiecare zi, in loc de apa, iar a manca presupune gustarea frunzelor de ceai, pentru a le aprecia calitatea, aroma si prospetimea. De asemenea, ceaiul se foloseste, in unele cazuri, si la prepararea unor feluri de mancare, astfel ca el isi gaseste locul potrivit si la bucatarie, in functie de priceperea bucatarului. In ceea ce priveste apa, aceasta putea fi cea obisnuita, desi destul de des apa provenea din izvoare limpezi, curate, dupa gustul persoanei care prepara ceaiul.

CASA CEAIULUI Casa ceaiului, ca parte integranta a culturii ceaiului, a devenit foarte populara in China, mai ales in timpul dinastiei Ming, oferind doritorilor de ceai tot felul de ceaiuri si de obiecte adiacente ritualurilor existente. Nu intamplator, in aceste case au fost jucate si piese de teatru, fie drame, fie teatru scurt, spre deliciul consumatorilor. Spre deosebire de restaurante, casele ceaiului nu serveau niciodata mancare, dar ofereau fructe uscate sau produse din orez. Oamenii discutau, cantau si se relaxau aici, in timp ce chelnerii de pe atunci umblau cu recipiente gigantice sau de dimensiuni mai reduse pentru a-i servi pe meseni. "Tea House", o drama scrisa de Lao She, care s-a sinucis in timpul revolutiei culturale din China, a fost pentru o lunga perioada de timp una dintre cele mai apreciate drame jucate in casele ceaiului, deoarece aceasta reflecta toate aspectele legate de ceai si servirea sa, in perioada dinastiei Qing.
Cel mai probabil ceaiul a fost introdus in Japonia in secolul 8 , de un calugar zen-budist chinez , si pentru cativa ani ceaiul era folosit numa in cadrul manastirilor budiste. In 1191 , un calugar numit Eisai , a adus semintele plantei de ceai din China , si odata cu ele , ceremonia ceaiului , bazata pe ritualul calugarilor budisti din China , care credeau ca ceaiul ii ajuta la meditatie. Acest lucru a revitalizat bautul ceaiului , iar in urma acestui lucru Eisai scrie prima carte Japoneza dedicata ceaiului , Kitcha-Yojoki. In timp , ceaiul a devenit popular si in afara manastirilor , iar ceremonia ceaiului a inceput sa fie o expresie a elegantei si sofisticarii. Ca si in ceremonia descrisa de Lu Yu, prepararea ceailui are ca rezultat mai mult decat o bautura calda. Idea taoista de a cauta frumusete a fost combinata cu unul din crezurile zen-budiste , care credeau ca orice lucru mondenmarut are aceeasi importanta ca orice lucru spiritual. Prin urmare , ceremonia ceaiului , exemplifica urmarirea idealului intr-o lume marunta si plina de defectiuni.

Sen No Rikyu La inceput , ceremonia ceaiului era apreciata doar in manastarile zen-budiste. In afara lor , lucrurile au evoluat treptat. Ceaiul era cunoscut in Japonia din secolul 8 , dar era mai degraba folosit impreuna cu alcoolul sau langa pariuri decat intr-o ceremonie. In timp , acest lucru s-a schimbat , in mare parte datorita influentei unor trei mari maestrii ai ceaiului. Ultimul dintre ei , Sen No Rikyu (1522 - 1591) , a trait majoritatea vietii lui in Kyoto , unde a studiat Zen-ul. Rikyu a incorporat estenta Zen-ului in Ceremonia Ceaiului , iar forma care a dezvoltat-o , Calea Ceaiului - chado (in japoneza) este cea care se practica si azi. Rikyu a devenit maestrul personal a lui Hideyoshi , si a fost unul din ajutoarele lui de baza , dar relatia dintre ei s-a destramat datorita urzelilor specifice acelor vremuri. In urma acestor urzeli , lui Rikyu i s-a cerut sa isi faca sepukku (sinucidere rituala la japonezi) , o moarte considerata onorabila. O ceremonia mai formala , bazata pe invataturile lui Rikyu , ar avea loc intr-o camera special construita pentru ceai (Sukiya) , consruita cu o foarte mare grija. Exista de asemenea o antecamera (midsuya) , unde ustensilele de ceai erau spalate si aranjate , un portic (machiai) , unde oaspetii asteptau pana erau chemati in camera ceaiului, si o carare printr-o gradina (roji). Inauntru , camera ceaiului e simpla , dupa princiile Zen. Plimbarea prin gradina este considerata primul stagiu al meditatie si rupe legatura cu lumea de afara. Oaspetii trebuiau sa se apropie in liniste, in ordinea rangului lor. Toate armele trebuiau lasate afara , inainte de a te apleca sa intri in camera ceaiului (printr-o usita mica).

Regatul Unit
Ceaiul a ajuns n Anglia n 1652, fiind consumat la nceput de nobili datorit preurilor ridicate. Elizabeth I a nfiinat John Company, o companie care avea monopol asupra comerului cu Asia i dreptul de a cuceri teritorii i de a guverna, de a bate moneda, de a purta rzboaie atunci cnd ea considera necesar. Acesta a fost cel mai mare monopol din istoria omenirii. El a tinut pretul ceaiului

nejustificat de mare, ceea ce a creat in timp multe probleme imperiului britanic. Pentru ceaiul luat de la chinezi, englezii ofereau opiu, pe care l plantau n coloniile din India. [modificare]Hong

Kong

Ceaiul este o butur important n Hong Kong deoarece cultura sa gastronomic a fost influenat i de China i de Regatul Unit, ambele ri unde ceaiul este but frecvent. Ceaiul din Hong Kong se bea cu lapte, ca n Regatul Unit, i este vndut n timpurile moderne la majoritatea supermarketurilor, autoservirilor i restaurantelor tip fast food. Exist i ceaiuri tradiionale chinezeti, ncluznd ceaiul verde i ceaiul de crizanteme. [modificare]Iran Ceaiul a ajuns n Persia (astzi Iran) din India, i n scurt timp a devenit butura naional. Nordul Iranului este o zon important pentru cultivarea plantei de ceai. n aceast zon, milioane de persoane lucreaz n cultivarea ceaiului. Iranienii au una dintre cele mai mari consumaii medii de ceai din lume, i aproape fiecare strad are o cas de ceai, sau chikhne. Aceste case sunt locuri importante sociale i n ziua de astzi. Iranienii beau tradiional ceaiului fr nici un alt ingredient, dei exist un obicei unic care nu se gsete nici unde n lume: se plaseaz un cub de zahr n gur nainte de a se bea ceaiul pentru a "ndulci" gustul. [modificare]Irlanda Irlanda este ara cu cel mai mare consum de ceai pe cap de locuitor, fiecare irlandez avnd o medie de patru pahare pe zi. Ceaiul se bea frecvent n loc decafea. Obiceiurile i stilurile de ceai sunt similare cu cele din Regatul Unit. [modificare]India India este printre cei mai mari productori de ceai din lume, i butur este popular n multe state din ar ca butur de mic dejun i cin. Este servit n general cu lapte i zahr i de multe ori cu alte ierburi care dau o arom plcut. Majoritatea ceaiului consumat n India este ceai negru, i frunzele de ceai sunt fierte n ap, laptele fiind adugat la sfrit. Este un obicei cultural s li-se ofere la oaspeii ntr-o cas o ceac de ceai. [modificare]Sri

Lanka

Ceaiul n Sri Lanka este servit n stil englezesc, cu lapte i zahr, dei laptele este ntotdeauna nclzit de nainte. Butul ceaiului este o parte important a culturii Sri Lankane.

Ceaiul imbunatateste randamentul intelectual Ceaiul (planta Camelia Sinensis) este o importanta sursa de antioxidanti care au ca efect intarirea imunittii naturale, protejarea organismului de efectele nocive ale radicalilor liberi si intarzierea imbatranirii. O frunza de ceai contine 40% glucide, 20%proteine, 2% lipide, 9% minerale (mangan, magneziu, fluor, potasiu), vitamina C, vitamine din complexul B si altele. O echipa de cercetatori de la Universitatea din Ohio a realizat un studiu asupra efectelor anticancerigene ale ceaiului verde. Polifenolii pe care ii contine ceaiul verde stopeaza producerea unei enzime proteolitice incriminate in producerea metastazelor a fost concluzia

studiului. Adica au rol preventiv. Ceaiul verde este protector vascular, reduce riscul afectiunilor digestive si stimuleaza sistemul imunitar. Are efecte psihostimulante, creste capacitatea de concentrare a atentiei si rezistenta la stress, imbunatateste memoria si randamentul intelectual; revigoreaza tonusul psihic si este revitalizant general. Leacul potrivit la of-ul potrivit! Fie ca esti obosit, stresat, deprimat, nervos, apatic, anemic, nu te lasa coplesit! Bea un ceai autohton! Ceaiurile din fructe de maces, catina si frunze de urzica sunt indicate in caz de avitaminoze si stari de oboseala. Ghimbirul si sunatoarea alunga grijile si tensiunea. Esti furios? Alege: menta, soc, sunatoare, valeriana, roinita, pelin, musetel, maghiran. Esti deprimat? Menta, rozmarinul si valeriana au efect anti-melancolic. Ai insomnii? Ciubotica cucului si florile de tei sunt recunoscute pentru efectul lor calmant. Te plangi ca ai probleme de concentrare? O bautura din ceai de urzici proaspete iti este potrivita. Grupele sanguine voteaza in unanimitate cu ceaiul verde Ca apartii grupei A, 0, B, AB, ceaiul verde iti va mari rezistenta la stres. Ceaiul negru te va stimula excesiv, asa ca ar fi bine sa il eviti. Grupa A. Pui mult suflet in ceea ce faci. Suprasolicitarile ameninta sa iti epuizeze resursele energetice si sa iti zdruncine imunitatea, dar ceaiul verde iti mentine tonusul. Grupei 0. Preferi un stil de viata activ. Cand esti obosit si stresat bea ceai verde. O sa observi cum puterea de concentrare si rezistenta la oboseala va creste si vei fi surprins ca ai atata initiativa. Asta se datoreaza efectului psihostimulant al ceaiului verde. Grupa B. Echilibrul este trasatura care te defineste. Pentru o mai buna armonizare a emotiilor, ceaiul de sunatoare este ingerul tau pazitor. Grupa AB. Esti mai degraba misterios si rezervat. Stresul intelectual te oboseste. Pentru ca randamentul sa nu iti scada dramatic, nu uita ca aliatii tai sunt ceaiul de macese si musetel. Vrei sa mananciceai? In Thailanda si Birmania, ceaiul se conserva pentru consum ca o leguma, nu ca o bautura. Mon-khmer este un fel de varza acra din ceai. Cum se prepara delicatesa? Dupa recoltare, frunzele sunt fierte in aburi, iar apoi se invelesc in frunze de bananier sau in bucati de bambus. Astfel se pastreaza in urcioare si sunt lasate sa fermenteze timp de mai multe luni, uneori un an. Cand sunt gata, sunt spalate cu minutiozitate si marinate in ulei de susan, asezonate cu lamaie, sare, usturoi si piper. Se servesc alaturi de mancaruri rafinate si crocante: mazare sau usturoi prajit, susan copt si creveti uscati. In Birmania, se degusta de obicei la sfarsitul mesei, in momentul pauzei de cafea. Pregatirea ceaiului este un exercitiu spiritual Nu este nimic de ascuns. De vrei sa pregatesti un ceai bun si sa te bucuri de el, este important sa traiesti momentul prezent, fara sa lasi gandul sa se intoarca in trecut sau sa se abata in viitor. Ia aminte la fiecare gest pe care il faci. Simti cum respiri? Rasuflarea ta trebuie sa fie in armonie cu fiecare gest. Pregatirea unui ceai bun inseamna sa devii constient de starea de

spirit, de ceea ce se afla in jurul tau si de propriile dorinte. Astfel, intregul ceremonial ar reflecta imaginea ta spirituala. Orice emotie intensa, orice bulversare afectiva strica aceasta armonie. De aceea, inainte de a degusta ceaiul, detaseaza-te de toate grijile si temerile, cauta sa fii in armonie cu tine pentru a putea transmite si celorlalti aceasta liniste. Un ceai bun se prepara dupa reguli de aur Pastreaza ceaiul intr-o cutie ermetic inchisa, ferita de lumina si umiditate. Calitatea apei pe care o folosesti pentru preparare este de asemenea importanta. Apa usor carbonatata si cea de izvor ar fi de preferat celei de la robinet. Vrei sa pregatesti un ceai bun? Urmeaza acest ritual: 1. Incepe cu ceainicul; ideal ar fi sa folosesti un ceainic de portelan si sa ai gija sa fie cald. Clateste-l cu apa fierbinte. 2. Pune in ceainic o lingurita plina cu ceai; pentru fiecare ceasca aproximativ 2,5 grame de frunze. 3. Apa trebuie pusa la fiert intr-un recipient folosit numai in acest scop. In momentul in care incepe sa fiarba, varsa o singura data peste frunze cantitatea de lichid dorita. 4. Acum, asteapta sa se infuzeze. Timpul de infuzare este intre 2-5 minute. 5. Amesteca rapid cu o lingura in continut si toarna licoarea in cesti. Gata! Ceaiul indian si de Ceylon se consuma, de preferinta, cu lapte rece. Cel chinezesc, fie ca este aromat, fie ca este verde, se consuma simplu. Arta divinatorie in frunzele de ceai este amenintata sa dispara Inca din timpuri stravechi,oamenii au incercat sa smulga viitorului unele din secretele sale prin interpretarea dispunerii micilor frunze aromate. In tarile orientale, ghicitul in ceai (ca ritual) era o practica obisnuita; astazi pare a fi uitata. Existau ghicitori specializati in aceast arta divinatorie. Ghicitul presupune calm, capacitate de concentrare, dar si rabdare pentru observarea atenta a aranjarii frunzelor. Mai mult, o imaginatie bogata faciliteaza interpretarea. In China si Japonia, ritualul ceaiului acompania exercitiile de meditatie. Daca vrei sa ti se ghiceasca in ceai, nu trebuie decat sa bei dintr-o ceasca cu ceai traditional. Ceea ce ramane pe fundul cestii, se rastoarna intr-o farfurie din ceramica alba. Configuratia frunzelor umede, varietatea de forme si simboluri reflecta starea prezenta si viitorul tau. Din pacate, aceasta arta este pe cale de disparitie. Un bun de folosinta indelungat plantatiile cu ceai! Ceaiul se cultiva in regiuni cu clima calda si umeda, cu ploi abundente. Este, de fapt, un arbust cu frunze verzi, a carui inaltime poate varia de la 1,20 metri pana la 10-15 metri. Plantatia de ceai incepe sa rodeasca dupa 3-4 ani si poate furniza frunze timp de 10-15 ani. In functie de procentul la care participa pentru productia mondiala, cele mai mari tari producatoare de ceai sunt:

India (31%), China (24%), Sri Lanka (10%), Kenya (10 %), Indonezia (5 %), Japonia (4 %), Bangladesh (3 %), Turcia (3,5 %), Argentina (1%), Iran (1%), Malaezia (1%), Taiwan (1%), Vietnam (1%). Ceaiul nu este numai o bautura, ci o adevarata terapie. In numeroase culturi, ceaiul a inspirat ceremonii a caror esenta este profund filozofica si umanista: Gongfu Cha, ceremonia ceaiului chinezesc de inspiratie taoista; Chanoyu, ceremonia japoneza de inspiratie budista zen; Five oclock, ritualul ceaiului englezesc; ritualul samovarului, ritual rusesc de inspiratie crestin ortodoxa. Sa pregatesti si sa bei un ceai bun devine un exercitiu de cunoastere de sine si a lumii in care traiesti, care se aprofundeaza cu fiecare ritual.