Arta chinez a ceaiului

Wang Ling
Arta chinez a ceaiului
China - locul de nastere al artei de a bea ceai

Cartea spune istoria originii i originea artei de ceai bea

ceai din China antic. Autorul citeaz pe aceast antice
tratatele butur, i urmrete evoluia artei de ceai n
diferite perioade istorice, explicnd influena sa asupra
filozofiei, cultura i tradiiile din Chi
Cuprins
Wang Ling art chinez de ceai
China - locul de nastere al artei de a bea ceai
Capitolul 1 Obinerea de utilizare a ceaiului ca butur,
i apariia culturii ceaiului
agricultor divin studiaz proprietile medicinale ale
plantelor
Pundits dinastiei Han i ceai
Deeuri de Est i Jin de Vest, de Nord i de Sud i
educarea dinastii integritate cu ajutorul ceaiului
savani vechi de metafizic i ceremonia ceaiului
Immortals i Tea Party
constatri
Capitolul 2 Diseminarea i nflorirea artei chinez de ceai
cultura de ceai chinezesc n epoca de Tang
mi place ceaiul din China, rezideni ai dinastiei Tang
Lu Yu, zeul de ceai
"Ceai Canon" Lu Yu i arta de ceai n Tang
Ceaiul ca o distracie oferind i ceai sunt att n epoca
Song
Ceaiul ca o jertf n epoca Song
Ceai ca distracie n epoca Song
Dezvoltarea culturii ceaiului n epoca Yuan, Ming i Qing
n epoca Yuan culturii ceaiului a devenit mai uor
Ceremonia ceaiului, promulgate de ctre unul dintre
prinii pictura dinastiei Ming i Ming dedicat ceaiului
n epoca culturii ceaiului Qing a ptruns n societatea
chinez larg
Capitolul 3 Arta ceaiului chinezesc

ceai Arta
ap
ustensile de ceai
Frunzele de ceai i degustare de ceai
ceaiul brewed
ceai umed
Umed ceai de flori
semi-ceai
ceai gata
Capitolul 4 Spiritul ceremoniei ceaiului chinezesc
Confucianismul i spiritul ceremoniei ceaiului chinezesc
natura moale i panic ceai ntruchipeaz ideea de
"medie de aur" - baza confucianismului
Ceremonia ceaiului chinezesc - un fel de activitate
cultural care aduce bucurie
Dezvolta onestitate, gust delicat i atitudine activ la
via, a cunoate spiritul de ceai
Ceremonia ceaiului ca un ritual
Spiritul culturii ceaiului taoiste
Combinaia dintre umane i naturale, i a nceput s se
uite la lumea din punct de vedere al culturii ceaiului
Taoistii au baut ceai pentru a imbunatati sanatatea
Valorile taoiste i caracteristici distinctive ale bautorii de
ceai
Rolul budismului n cultura ceaiului
Capitolul 5 ceainarii Cultur
Bashu Cultur i ceainarii Sichuan
Cultura U-Yu i case de ceai Hangzhou
Case de ceai Tianjin, Shanghai i Guangdong
Cultur ceainarii Beijing
Prezicerea viitorului i literatura oamenilor "shuchaguan"
Divertisment n Beijing ceainarii "tsinchaguan" i
"tsichaguan", unde vizitatorii se jucau ah
Capitolul 6 ceai, art i literatur

"Ceai" pictura
Caligrafia i ceai
Legende despre ceai
Capitolul 7 Ceaiul i ritualuri publice
Ritualul de ceai de but n viaa de zi cu zi
ceremonii i tradiii de ceai de nunta
ceremonii funerare, sacrificii i tradiia ceaiului
Capitolul 8 Poporului ceai de art
Huzhou obiceiuri strvechi
Kung Fu Ceai de Chaozhou i Shantou n
Ceremonia ceaiului Yunnan
Capitolul 9 ceai vamale grupuri etnice din China
Vamale de ceai n Yunnan, Guizhou i Sichuan
cultura de ceai tibetan
Printesa Wencheng i istoria ceaiului tibetan
Ceremonia ceaiului n temple tibetane
Tratarea oaspeii i ulei de ceai lapte; Festivaluri tibetane
i obiceiuri
ceai lapte pe platoul i a punilor
Aportul manciurieni n dezvoltarea culturii ceaiului
Capitolul 10 cultura de ceai chinezesc rspndit n
ntreaga lume
Rspndirea culturii ceaiului chinezesc n Japonia i
Coreea
Rspndirea de ceai chinezesc la vest
notie

Tea Tree - arbust peren vesnic verde, face parte din

familia de camelii. Ceaiul joac un rol important n relaiile
umane; un faimos proverb chinezesc spune: "Cnd ne
trezim dimineaa, primul lucru pe care trebuie s ne
pregtim foc, orez, ulei, sare, soia, otet si ceai", ceea ce
indic faptul c ceaiul este o cerin principal. Atunci cnd
ne adunm n jurul mesei, sau s se ntlneasc cu
prietenii, ceac de ceai parfumat ofer o nuan
suplimentar srbtorii noastre. n cele mai vechi timpuri,
muli mprai erau mari consumatori de ceai mari. ntr-o zi,
n timpul domniei dinastiei Qing mpratul Kangxi, care a
domnit din 1662 pn n 1722, a venit la lacul Taihu n
provincia Suzhou. Acesta a fost n a treia excursie la zona
situat la sud de fluviul Yangtze. Asta e atunci cnd cineva a

sugerat o ceac de ceai mpratului, care a fost num it "de

intimidare i de ucidere." Dupa ce au baut-o, Kangxi a
considerat c butura este excelent, dar numele buturii nu
prea prea memorabil. tiind c plantele din care s-au
pregtit butura, au fost colectate n primvar la partea de
sus a muntelui Bilo, Kangxi a numit bilochunskim i a
introdus n lista de oferte de obiecte recunoscute.nepotul
su, mpratul Qianlong (a domnit de la 1736 pn la
1795), este de asemenea foarte pasionat de ceai. n prima
lun de lun n fiecare an, el este unul dintre zilele de bun
augur organizate ceai partid, timp n care adunarea a but
ceai i poezii compuse.
Este bine cunoscut faptul c China - un ceai naturale
zona in plina dezvoltare, precum i prima ar unde a
nceput n mod deliberat s creasc, s produc i s
bea. Dar, cnd China a descoperit i a nceput s foloseasc
ceai? Judecnd dup "Cartea clasic a Divine plantelor
agricultori", chiar i acum 2700 de ani, Farmer Divin a
ncercat diferite plante care sunt colectate i care erau de
multe ori toxice. Mai trziu, el a gsit un arbore de ceai,
care are o aciune antitoxic. Acest lucru sugereaz c, n
cele mai vechi timpuri oamenii au crezut ceai exclusiv
plante medicinale. Numai foarte mult mai trziu a nceput
s foloseasc ceai ca butur. Wang Bao n "contract cu un
copil-slujitor" su, scris n 59 .Hr.. E., am menionat c
acest slujitor a fiert pentru ceai, iar stpnul su du-te la
Uyan (la est de Pensyan, provincia Sichuan, n acele zile celebra pia de ceai) pentru a cumpra ceai acolo. Acest
lucru nseamn c ceaiul a nceput s fie folosit ca o
butur, nu mai trziu dect n epoca Han de Vest. n epoca
Regatelor trei (220-280), regele statului Dunvu Soare Hao
(242-283) a ordonat minitrilor si s bea vin, i ob inerea
de plcerea de intoxicaie lor ori de cte ori le-a
tratat. Ministru Wei Yao nu a putut s bea, aa c Sun Hao
ia permis n secret s bea ceai n loc de vin. De atunci,

printre oameni educai s devin treptat la mod pentru a

trata oaspeii cu ceai.
n epoca de Nord i de S ud dinastiilor (420-589), a
nceput s se rspndeasc budismul i clugri a but ceai
n timpul meditaiei i citirea textelor sacre. Ceaiul de but
este larg rspndit n biserici mari i mici, n cazul n care
arborii de ceai a crescut i a studiat proprietile
ceaiului. Acest fenomen se numete integrarea ceaiului i a
budismului.
n epoca dinastiei Tang (618-907), Tea Party a devenit
chiar mai popular. Avnd n vedere c ceaiul poate stimula
procesul de gndire, oamenii de tiin au bucurat de o
butur, a scris poezii i desenat imagini n care ceaiul a
fost motivul principal. n timp ce arborii de ceai cultivate n
Sichuan, Hunan, Hubei, Jiangxi, Fujian i alte locuri, precum
i cantitatea de ceai vndute a crescut treptat.epoca
poetului Tang Bai Tszyui a scris: "profit Merchant alungare i
acordat mai puin atenie soiei sale. Acum dou luni, el a
mers la Fulya pentru ceai. " Fulya (curent Tszindech- jen,
provincia
Jiangxi),
a
fost
apoi
un
centru
comercial. Comerciantul a fcut un profit, Lund ceaiul de
vnzare, i de multe ori din nou, a prsit soia lui i a
continuat de afaceri. Pe parcursul acestei perioade, Lu Yu
(733-804) a rezumat cunotinele predecesorilor si despre
ceai i a scris "Canonul de ceai", primul tratat din lume
dedicat ceaiului. n aceast carte, Lu Yu a descris originea
ceaiului, proprietile sale, istoria i teritoriul creterii sale,
precum i - instrumente de colectare a ceaiului, procesul de
tratament, metode de ceai si cesti de ceai de but. Mai
trziu, a fost numit "sfnt ceai".
n epoca dinastiei Song
1308), n practic, a inclus o
de a ctiga lauda de mare,
aib produsul cea mai buna

(960-1279) i Yuan (1271evaluare a ceaiului. n scopul

proprietarul ceai a trebuit s
calitate (care a fost cea mai

important condiie), ap curat i gustoase i seturi de

ceai forma elegant i frumos culoare pe deplin a pornit
culoarea ceaiului. De-a lungul lunga istorie a ceaiului a
dezvoltat o art special i simplu de ceai chinezesc. Ceaiul
de but nu a fost doar o modalitate de a potoli setea i s
se distreze, dar, de asemenea, o modalitate de a stabili
legturi de prietenie i de a consolida nelegerea
reciproc. De exemplu, poezii si picturi de analisti chinezi,
precum i cntece, dansuri i chiar oper mici dedicate
ceaiului, arat ct de aproape relaia dintre but ceai i
lucrarea sufletului. ceai tradiiile de consum reflect
interesul oamenilor din China antic la cultura de ceai. Un
exemplu tipic a fost apariia caselor de ceai pe strzi i alei
din oraele chineze. Totul, de la cei mai nali oficiali i nobili
la
commoners,
i
plcea
s
se
adune
n
ceainarii. Comercianii fcut schimb de informaii de afaceri
acolo, stenii s-au adunat acolo doar pentru a discuta unele
cu altele, iar oamenii de tiin - pentru a face schimb de
opinii cu o ceac de ceai. Chiar disputele i conflictele
rezolvate i discutate n ceainarii.Exist, de asemenea sa
bucurat de spectacole realizate de artiti s-au adunat, au
ascultat i vrjitori povestitori. Putem spune c, ceainarii au
fost un microcosmos al vieii sociale a Chinei, precum i
centre politice, economice i culturale.
Astzi, cele mai renumite ceainarii din China, este o casa
de ceai de Lao Ea de la Beijing, Guangzhou i Taotaotszyu
Bayu Chongqing. oameni Guangzhou fiecare vizita ceainarii
zi pentru a bea o pereche de cesti de ceai cu desert si
aditivi. n Sichuan, vizitatorii pot bea ceai i vorbesc despre
orice, aezat sau culcat pe rnduri de scaune de bambus. La
Beijing ceainarii sunt un fel de club, n cazul n care avei
posibilitatea s bea ceai i mnnc, se bucur de arta
populara sau pentru a gsi noi prieteni.
Cele
mai
multe
ceai
este
servit
la
darul
logodnei. Deoarece era imposibil s replanta ceai, lund-o

ca un cadou, ea nu putea s schimbe decizia s se

cstoreasc. n cartea "Visul de Camera Roie", scris de
Cao Xiuqin n epoca dinastiei Qing, Wang Xifeng a spus Lin
Daiya: "Din moment ce ai but ceaiul, de ce nu ai devenit
fiica noastr n lege" Acest citat este un exemplu de obiceiul
de a "lua un cadou de ceai" .
Tratarea oaspeii ceai este baza comportamentului
chinez n relaiile unii cu alii. n cazul n care casa oaspeii
vin, chinezii ofer mereu el (sau ea), o ceac de ceai, ca
semn al dispoziiei sale prietenos. Una dintre poeziile
spune: "Cnd un oaspete a venit la casa mea de frigul
nopii, m-am grbit s aprind focul de bambus pentru a
trata ceai proaspt preparat."
China - patria ceaiului. nainte de ceai dinastiei Tang din
China a fost exportat mare i pe uscat, mai nti n Japonia
i Coreea, apoi - n India i Asia Central, i chiar mai
trziu, n epoca dinastiilor Ming i Qing - Peninsula
Arabic. La nceputul secolului al XVII-lea ceai chinezesc a
nceput s fie exportate n Europa, n cazul n care clasele
superioare au mbriat moda pentru ceai. ceai chinezesc,
cum ar fi de mtase chinez i porelan, a avut o contribu ie
semnificativ la cultura material i spiritual a lumii.
Cu scopul de a studia ceai i ceai cultura chinez,
aceast carte spune povestea originii ceaiului, istoria sa,
cile i obiceiurile de but ceai, vasele folosite n partid de
ceai, dar conine, de asemenea, o mulime de alte informaii
interesante. Cititorul va gsi aici o mulime de informaii
interesante despre ceai chinezesc.

Capitolul 1
ncepe s bea ceai ca butur, i apariia culturii
ceaiului
agricultor divin studiaz proprietile medicinale
ale plantelor
Aceasta carte spune povestea spiritului i culturii
ceaiului. Cu toate acestea, studiul nostru de aceast
problem ncepe cu o descriere a propriet ilor de ceai i de
a folosi ca o butur.
Deschiderea i nceputul utilizrii de ceai din China, se
duce napoi la zilele domniei agricultorilor Dumnezeu
(conductorul legendar, al doilea dintre cele trei mari, care

se crede c a inventat plug i a gsit proprieti medicinale

n plante).
Chinezii de multe ori se refer la ei nii ca descenden i
ai lui Yan Di i mpratul Galben. Dup ce a studiat textele
antice, istoricii au ajuns la concluzia c Yan Di i Farmer
Divin - este una i aceeai persoan. n urm cu
aproximativ 5000 de ani, Farmer Divin (care a fost
considerat zeul agriculturii) a inventat unelte agricole i au
nvat pe oameni s creasc de cereale. China - o ar n
care a fost foarte mult timp n urm stpnit
agricultur. spturi arheologice i nregistrri istorice
confirm faptul c acesta este Divin Farmer dezvoltat
metode de producie agricol. Conform legendei chineze, el
a fost, de asemenea, un zeu al vindecrii. Pentru a salva
oameni de la durere, el a ales o varietate de plante
slbatice i le-a folosit n scopuri medicinale. Nu este fric
s se sacrifice, el a ncercat s-i imagineze efectul lor,
pentru a examina impactul lor asupra organismului
uman. Se spune c o zi a fost otrvit patruzeci i dou de
ori, de colectare i de degustare de plante slbatice care
cresc pe munte. Mai trziu, el a gsit o plant care s-au
dovedit la ceai. El a strnit o plant ntr-un vas de lut i s
bea lichidul rezultat. Ca rezultat al tuturor toxinele prinse n
organism a disprut. De atunci, chinezii au nceput s
foloseasc ceai ca un medicament preios, adus la oameni
ca un dar din cosmos. Aceast povestire confirm faptul c
primul chinez folosit ceaiul ca medicament.
La nceputul dinastiei Zhou (secolul al XI - .. 771 BC),
ceaiul a fost folosit ca medicament de toate - de la
commoners i la familia imperial. De exemplu, locuitorii din
ceai Sichuan adus ca un cadou de la mpratul dinastiei
Zhou, care a trit n jurul secolului al XI-BC. e. n "rituri
Zhou" - un cod antic al legilor poporului chinez, chipurile
scrise de conductorul lui Zhou n urm cu aproximativ
3000 de ani, conine o mulime de nregistrri ale

funcionarilor care au fost responsabili pentru utilizarea i

depozitarea de ceai de la curtea conductorii acestei
dinastii.
Unii cred c de ceva timp ceaiul a fost considerat o
legum. Cu toate acestea, n timpul dinastiei Han (206 BC
-.... 220 AD), ceaiul a fost folosit ca o butur magic. Pe
parcursul acestei perioade, ceaiul a fost crescut peste tot,
ceea ce face posibil utilizarea sa pe scar larg. n
celebrele morminte ale conductorilor Han (construit n
secolul al II-lea .Hr.. E.) n Mawangdui, Changsha, provincia
Hunan, a fost descoperit cutie de ceai. n mormintele care
aparin perioadei de Wen Di (care a domnit din 179 .Hr.. E.
La 156 AD. E.) n Tszyanline, Hubei, rmie umane i o
cutie de ceai au fost gsite. Toate aceste constatri indic
faptul c, n perioada timpurie a reprezentanilor Han ai
clasei superioare a but ceai i a p us-o n mormntul
morilor ca un dar preios.
Dup ce a aflat existena ceaiului, chinezii s-au folosit ca
plant medicinal, legume, i apoi ca o butur de peste
3000 de ani. Pe parcursul acestei perioade, de but ceai nu
a fost asociat cu nici un fel de cutare spiritual, chiar dac
a fost folosit ca o plant magic. Cu toate acestea, totul sa
schimbat imediat ce a nceput s fie folosit ca butur.

Pundits dinastiei Han i ceai

Utilizarea oricrui obiect i crearea de uzan ele conexe,
de regul, ncepe printre oamenii de rnd. Cu toate acestea,
este interesant de notat c utilizarea ceaiului ca bautura are
originea printre oamenii de stiinta seniori. ncepe s
consume alcool tradiii de ceai nregistrate n documente
istorice din China. n "Contractul cu un copil-rob", care a
fost scris de Wang Bao n 59 .Hr.. e. n timpul dinastiei Han,
conine un episod interesant. In timpul domniei dinastiei
Han de Vest tria un om pe nume Wang Tszyyuan din

Sichuan, care a mers la Chengdu pentru a lua examenul. El

a oprit la casa prietenului su decedat, n cazul n care
vduva sa a trit Yang Hui.Poate c ea a plcut Van
Tszyyuan ca ea a acceptat si a ordonat fata cu cldur servitor Bian Liao a slujit el cu tot respectul cuvenit, n
special, c ea a cumprat pentru el, i ceai
preparat. Deranjat de acest lucru, Bian Liao a alergat la
mormntul proprietarului decedat, i, izbucnind n lacrimi, a
nceput s se plng cu privire la soarta lor: "bine domnule
meu, mi-ai cumprat c am curat casa ta, dar nu pentru
c am ateptat un iubitor de soia ta!" Auzind cu privire la
acest lucru, Yang Hui i Wang Tszyyuan foarte suprat. Ei
au decis c Van Tszyyuan plteasc 15.000 de monede,
urmat de Bian Liao ar fi servitorul lui i nu au ndrznit s
se revolte. Van Tszy- Yuan a semnat un contract de
cumprare a fost servitori (acest lucru "Contract cu copilrob"), n care sa afirmat c a fost Bian Liao a trebuit s fac
n fiecare zi. responsabilitile sale, printre altele, a inclus:
achiziionarea de ceai la trgul din Uyane, ceai pentru
prepararea
cafelei
si
accesorii
pentru
ceai
de
curare. Aceste puncte de acord indic faptul c n timp ce
oamenii de tiin sunt foarte sensibili la procedura de ceai.
n plus fa de Van Tszyyuanya, ali scriitori celebri
dinastiei Han, foarte mndru de ceai. Combinaia dintre
proz i poezie, care a fost popular la acea vreme, era un
vechi stil de opere literare, care a avut propriile sale idealuri
i dimensiunea estetice. Sima Xiangru i Yang Xiong - dou
bine-cunoscut expert n acest gen de literatur - sunt, de
asemenea, foarte pasionat de ceai. Cnd el nu era nc
cunoscut publicului, Sima Xiangru era ndrgostit de o fat
frumoas. n conformitate cu codul de etic al Chinei
feudale, toate deciziile cu privire la cstorie, mai ales dac
era o fat, prinii mei au acceptat viitorul so i soie. Cu
toate acestea, Sima don Xiangru, care a fost numit Kyaw
Ventszyun, nu a mprtit aceste puncte de vedere comune
i a fugit afar din cas mpreun cu el.Ei nu au avut
mijloace suficiente de subzisten, i a deschis un magazin

de vnzare a produselor alimentare. Experiena lor n acest

domeniu este descris n celebra lucrare "Kyaw Ventszyun
administreaza magazinul." Nu se spune dac vnd buturi
Sima Xiangru sau ceai, dar a scris despre ceai, iar dac nu
chiar vinde ceai, el, cel puin, el a but i a fost un bun
cunoscator de ceai. n ceea ce privete Yang Xiong, el a
scris despre ceai n cartea sa "Dialect". Desigur, scriitori
celebri precum Sima Xiangru, au fost de multe ori la curte,
n cazul n care bea ceai a devenit la mod. n romanul antic
chinez spune o poveste interesant despre obiceiurile de a
bea ceai la curtea imperial. Atunci cnd mpratul Han
Cheng a murit, concubina lui Zhao Feyyuan "ntlnit" el din
somn. Cnd ea a tratat mpratul sa apropiat de ceai a spus
c el nu ar trebui s bea acest ceai ca o concubina nu se
atepta, aa cum trebuia s, cu tot respectul i
consideraia. Zhao Feyyuan strigat n somn i m-am
trezit. Aceast povestire arat c procedura de ceai a fost
analizat n problema grav Han de etichet, iar oamenii al
cror comportament a fugit n contradicie cu normele
acceptate, nu au avut dreptul de a trata pe cineva cu ceai.
Gelyan Zhu, consilier-ef la epoca regatului Shu celor
trei regate (220-280 gg. .Hr. E.), cunoscut nc n aproape
fiecare familie din China. El a ctigat respectul i
recunotina generaiilor viitoare pentru nelepciunea i
meritul su n afacerile civile i militare. Se crede c Zhu
Gelyan dezvoltat puternic ceai n cret ere n Yunnan i alte
locuri. Din moment ce Zhu Gelyana numit, de asemenea,
Kunming, n provincia Yunnan nc de arbore de ceai este
numit "copac Kunming."
n epoca dinastiei Jin (220-280 ani .Hr. ...), poetul
Zhang Zhai n lucrarea sa "Poemul turn Chengdu" a scris:
"Cand beau ceai, cred c despre minunat de via Xiong Yan
i Sima Xiangru i proz magnific i poezie lucrri. "
De ce Tea Party de la bun nceput a fost att de popular
printre marii oameni de tiin? Poate c motivul const n

faptul c ceaiul au primit inspiraia lor, iar butura le-a

amintit de frumoase muni i elemente de ap. Sau poate
ceai i calmeaz i i ajut n meditaiile lor filosofice asupra
universului. Oricare ar fi motivul pentru care, din moment
ce ceaiul a fost folosit ca o butur, el a fost asociat
ndeaproape cu spiritul i filosofia artei, ca i n cazul n care
numai el avea nelepciune. n conformitate cu prevederile
budismului, tot pe pmnt are nelepciunea i persoana
este capabil s comunice cu natura. Aa c poate, ceaiul
este cel mai nelept din toate plantele.
Deeuri de Est i Jin de Vest, de Nord i de Sud i
educarea dinastii integritate cu ajutorul ceaiului
n epoca dinastiei Han de conductorii Chinei ncurajeaz
puternic cumptare. n perioada timpurie a Han de Vest
mpratul a mers ntr-o trsur tras de boi, i utilizate fr
tragere de inim de echipaje. n epoca Han de Est (25 la
220 de ani. Ien. E.) ara a devenit bogat, dar cultura
standardelor de comunicare i de etic a promovat nc
venerarea prinilor, prietenie, amabilitate, onestitate i
lealitate. Chiar i unii oficiali au diferit frugalitate i
integritate. Aa c, oficial Xuan Binh suprafaa cultivat
distribuite n rndul celor sraci i a sugerat c membrii
clanului su propriul su salariu, dei el nsu i n cas nu a
existat nici un stoc de orez. Un alt oficial, Wang Liang, nu a
permis soiei sale s triasc n reedina sa oficial. Dei
societatea feudal a acestor funcionari nu era de ajuns, ei
sunt modelul de virtuile tradiionale ale poporului chinez,
cultivat din timpuri imemoriale.
Cu toate acestea, n epoca dinastiilor sudice (420-589),
de Est i de Vest dinastiei Jin (265-420), precum i de Nord
i,
contiina
public
a
suferit
modificri
semnificative. reprezentani ai clasei superioare s-au
ntrecut unele cu altele n extravaganta. Dinastia Jin ofier
Zeng a mers chiar mai departe dect mprat, n competi ie
cu el n lux i abundena de mbrcminte, echipaje i

produse alimentare. El a cheltuit pe alimente, la 10 000 de

monede n fiecare zi, i fiul su - ct mai multe 20 000.
ntr-un efort de a fi primul n aceast competi ie, omul
bogat Ren Kai cheltuit pe 20 000 de monede pentru fiecare
mas. Shi Chun, cunoscut sub porecla de "sac de bani"
pentru masa de prnz, micul dejun i cina au fost tratate la
o delicatee rar - fructe de mare i sushi - i utilizate u ile
de brocart tapierie i cear pentru a face focul. i-a
schimbat chiar i haina de fiecare dat afar din dressing,
lng care a stat n ateptare pentru el pentru mai mult de
zece cameriste. n epoca de Sud mpratul dinastiei Lyanvu
(502-550) sunt foarte atent pentru a cheltui bani, n timp ce
fratele su Xiao Hong scldat n lux. S-a spus c el a
construit o mulime de depozite proprii. Imparatul Lyanvu
sa dus acolo pentru a verifica aceste informa ii, temndu-se
c fratele su de arme depozitate n curs de pregtire
pentru o revolt. El a descoperit c depozitele sunt vaste
rezerve de bijuterii i mtase, dar fr arme. In plus, au
existat alte 30 de case pentru depozitarea de 300 de
milioane de monede.
Toate aceste excese au tulburat conductori cumptat
care au cutat s promoveze integritatea, de a face ceva n
legtur cu un astfel de stil de via generos. n aceste
eforturile lor au jucat un rol i ceai.
Comparativ cu ceai uman purificat n natur. Se
absoarbe apa de ploaie i rou vrfuri de munte i d via
frunze verzi. Este nevoie de rdcin n corpul munilor,
florile superbe n zori i la apus de soare. n China antic,
oamenii au crezut c ceaiul nu poate fi transplantat, i, prin
urmare, a adus un omagiu plantei, datorit tenacitii
sale. Probabil datorit faptului c au atribuit ceai, toate
aceste virtui, ea s-au opus luxul si extravaganta.
Oficial de Sud Lu dinastiei Jin a fost pe incoruptibil. n
calitate de guvernator al prefecturii, el nu a primit un

salariu. Mai trziu, curtea imperial la numit ef al

Serviciului de Audit Intern. Cnd a mers la locul de
destinaie, familia l-au ntrebat ct de multe barci pentru a
ncrca lucruri, i a spus c este nevoie s cltoreasc doar
cteva
boabe. Restul
ar
trebui
acordat
utilizrii
publice. Atunci cnd Lu a devenit capul la prefectura din
Usin cunoscut General Hsieh a vrut s-l Anh s plteasc o
vizit. Nepotul Lou a hotrt c un astfel de oaspei distins
ar trebui s fie luate cu tot respectul i atenia. Vznd c
unchiul su a fcut nici pregtirile pentru vizita unui invitat,
el a decis s acioneze n mod independent. Atunci cnd Xie
Un sosit la Lou ia dat un ceai i fructe. Vznd acest lucru,
nepotul a dat un banchet magnific, temndu-se c
vizitatorul va fi jignit la o astfel de ntlnire modest. Dup
plecarea lui Lou oaspete pe el a spus iritat: "N-ai respect
pentru mine, dar numai insultat inteniile mele pure." Bratty
nepot a fost de aproximativ pedepsit. Mai trziu, povestea a
devenit cunoscut i popular printre oameni, i muli oameni
au urmat exemplul ei ca comportamentul propriu-zis.Huan
Wen, care a trit la aproximativ n acelai timp, ca i Lou
On, de asemenea, prefer s bea ceai n loc de alcool i a
promovat viguros obiceiul. Acest lucru om de stat, care a
avut un talent militar genial, sa bucurat de respect binemeritata ca au castigat mai multe victorii pe cmpul de
lupt. n ceea ce privete promovarea integritii i
onestitate, el a apreciat nalt eforturile depuse de Lu
Na. Cnd a ntrebat acesta din urm cu privire la obiceiurile
sale de but, el a rspuns c el ar putea s bea doar dou
cupe. Huan Wen a spus acest lucru: "Pot s beau trei cni i
s mnnce cu zece buci de carne. La banchet, am distra
de obicei, oaspeii cu ceai i fructe ".
n epoca de Sud i de Nord dinastii mprai au but
nite ceai n loc de lichior, pentru a arta modul n care
acestea sunt simple n gusturile lor. Drepturile n timpul
dinastiei de Sud mpratul Qi Shijie a trecut pentru un om
foarte luminat. Pe parcursul celor zece ani ai domniei sale n

ar a fost practic nici un rzboi, iar oamenii obi nuii au

posibilitatea de a lucra, nu de a lupta, iar populaia a
crescut.
El nu-i place de divertisment, deoarece este necesar un
mare cheltuial. Atunci cnd Shijie a aflat c avea nevoie s
triasc un pic mai mult, el a scris un testament n care nu
a ordonat s-l ngroape cu pomp, s nu provoace neplceri
considerabile pentru oamenii obinuii. S se pregteasc
pentru a poruncit ceremonia de rmas bun doar apte feluri
de mncare cu orez, fructe i ceai, n loc de tradi ionalele
"trei daruri de sacrificiu." De asemenea, el a cerut ca de
acum nainte, toate - reprezentani ai clasei superioare i
oamenii de rnd - s urmeze aceast regul. Desigur, este
greu de spus dac aceast cerin este ndeplinit de ctre
mprai i funcionarii generaiilor viitoare; dar, cu toate
acestea, ultimul imparat va deveni un exemplu perfect de
modul de a reduce dorina lor de lux si extravaganta.

savani vechi de metafizic i ceremonia ceaiului

Trzie n timpul dinastiei de Est Chin a fost o perioad
de lips de unitate n China, a fost format de Sud i apoi
dinastiei de Nord.Nordul rii a cunoscut o perioad de haos
cauzate de rzboaie interminabile i la sud, n acest
moment a nflorit i a dezvoltat, rzboiul au existat o
raritate. Prin urmare, oamenii de tiin s-au adunat de
multe ori acolo i a vorbit despre literatur, filozofie i
probleme presante. Ei au fost numite nsoitori. n primele
stadii ale existenei unor astfel de saloane culturale
interlocutori au tendina de a bea buturi spirtoase,
conversa pe diverse teme, gama de oriunde dintr-o surs
pur, sau la poalele unui deal verde. "apte demn n pdure
de bambus" Printre ei erau faimosi. Un intervievat a numit
Liu Lin a dat numele buturii, care a fost deosebit de

mndru de.Aceast butur celebru Liu Lina i astzi este

bine cunoscut n China.
Cu toate acestea, mai trziu a devenit interlocutori n loc
de lichior s bea ceai i au fcut acest lucru din dou
motive: n primul rnd, alcoolul ar putea lovi oameni n cap,
i, prin urmare, influeneaz cursul conversaiei; n al doilea
rnd, savantul srac nu avea bani pe alcool, care costul este
destul de scump, i a trebuit s se mbete pe carne. Acesta
este motivul pentru care n perioada ulterioar, cei mai
muli interlocutori s-au baut ceai. De exemplu, celebrul
tovar de Wang Meng a fost foarte mndru de ceai. Atunci
cnd oamenii de tiin au fost n casa lui dezbatere liber,
ei au fost ntotdeauna tratate cu ceai. Puinii oameni care
nu au cum ar fi ceaiul, glumind se face referire la
conversaie n casa lui Wang Meng "dezastru de ap".
n cazul n care "educaia de integ ritate n utilizarea de
ceai", promovat de Lou On, Huan Wen i cealalt, care
simbolizeaz spiritul ceaiului, interlocutorii personalizat de
ceai de but pentru a rmne treaz i pentru a spori de
gndire i pentru a reflecta un efect direct al ceaiului a supra
vieii spirituale a oamenilor.
n epoca de dinastii de Sud i Nord a aprut direc ia
filosofic, numit metafizic. Oamenii de stiinta au studiat
metafizica, taoismul, confucianismul, care a fost foarte
aproape. Cei mai muli dintre ei erau oameni restante. Ei au
aprat cu fermitate inviolabilitatea legturilor de familie,
exemplul su a argumentat nevoia de reinere i o educaie
bun, ncurajnd zborul de fantezie, i a analizat teoria
fundamental a naturii i a societii n raport cu to i
locuitorii pmntului. Le-a plcut s vorbeasc n faa a sute
i uneori mii de asculttori. Desigur, n timpul acestor
conferine, care a durat toat ziua, s-au simit sete. Spre
deosebire de discuiile filosofice ale participan ilor pe pia a
intern, lector trebuie s vorbeasc ntotdeauna i n

consecin, s se comporte norme i cred c n mod clar,

astfel nct ceaiul a fost lectori asisteni indispensabili. Ei lau apreciat ca el este dispus, dar lsnd mintea treaz i
stingator de sete. Pentru metafizicieni fizice i efectele
spirituale ale ceaiului asupra corpului uman sunt
inseparabile. Astfel, de la nceputul culturii de a bea ceai a
fost nvluit ntr-un nor de filozofie oriental misterioas.
Immortals i Tea Party
Cea mai veche este fundamentul culturii chineze
taoismului, a crei istorie este istorie mult mai lung de
confucianism. Taoistii spun c omul - o parte integrant a
naturii i stres, care este n armonie cu universul i
natura. n epoca dinastiei Han cteva idei taoiste formate n
taoism. Taoist spunnd c toat lumea poate depi toate
neajunsurile, s se ridice deasupra pcatelor de moarte i
de a intensifica resursele spirituale, de formare a corpului i
a sufletului. Chinezii numit nemuritoare pe cei care au reuit
s se ridice deasupra ispitele i duce o via ascetic, i au
crezut c ei au o nelepciune special i puteri magice. Mai
trziu, am venit n China indian budism. Din moment ce
poporul chinez nu neleg pe deplin esena acestui timpuriu
budismul, l-au luat de la sine neles c nemuritorii budiste
i taoiste sunt foarte similare, vznd buditi practic
meditaia, cum ar fi Taoistii. Ei au crezut c toate taoiti i
buditi nemuritoare. Pe parcursul perioadei de Sud i de
Nord dinastiilor confucianiste, Taoistii i budi tii se certau cu
privire la beneficiile lor religii. Este interesant de notat
faptul c, indiferent ct de diferit ideile lor, nici unul dintre
ei au respins ceai, i toi au iubit s fac noi prieteni peste o
ceac de ceai. n opere literare i povetile timpului o
mulime de meniune de ceai. n conformitate cu crile
antice chinezeti i cronici, femeia n vrst a trit n timpul
domniei dinastiei Yuan imparatului Di Jin, care este de
multe ori vndute pe piaa de ceai. Cu toate ca ceaiul este
turnat n cupe de dimineaa pn seara, ceainic ei tot au
ramas pe deplin. Btrna a ajutat pe cei sraci din banii

primii din vnzarea de ceai, dar autoritile locale au fost

nemulumii de ea i a pus-o n nchisoare. ntr-o noapte
femeia milostiv a reuit s scape din nchisoare, cu toate
ustensilele i aparatele pentru fabricarea berii de ceai. n
antic chinez a crezut c poate zbura nemuritor, astfel nct
aceast femeie btrn simit nemuritoare. Conform unei
alte documente istorice din China, n timpul dinastiei de Sud
a trit un clugr Fa Yao, care a iubit ceai de but. El a
murit la vrsta de 99 de ani. longevitatea lui este atribuit
proprieti miraculoase ale ceaiului. Omul care a trit pn
la o vrst avansat, a fost considerat ca fiind nemuritor,
ca i n cele mai vechi timpuri, condiiile de via erau prea
dure. In plus, medicina nu a fost att de mare cum este
acum. De asemenea, n conformitate cu aceste documente,
tribut Tsyutszy i Juan Shantszyun a atins cel mai nalt
punct de perfeciune i de via ca i celebrul graie
nemuritoare la iubirea de ceai.
De ce chinezii s-au alturat n ceaiul cu supunere
nemurire? Pentru c, n conformitate cu teoria taoismului cu
privire la meninerea strii de sntate, fora de via a
omului este n vasele de snge, ceea ce contribuie la
purificarea ceaiului. n afar de ceai, care nu este n stare
de ebrietate i nu se amestec poporul, cu toate acestea, a
fost o parte necesar a administraiei de ceremonii taoiste i
budiste, din moment ce, n ambele cazuri, a fost o medita ie
lung. Astfel, Tea Party este strns legat de filozofia antic
de Est, regulile unui stil de via sntos i pentru a atinge
cel mai nalt luminarea n viaa spiritual.

constatri
Din cele de mai sus putem vedea c mai mult de trei mii
de ani de la momentul n care oamenii au descoperit ceaiul,
pentru prima dat au folosit pentru prima data ca un
medicament, i apoi ca butur.

Din moment ce epoca ceaiului Han a nceput n mod

intenionat de reproducere i de a folosi ca butur. Din
cauza proprietilor speciale i efectele asupra organismului
uman, acesta a evaluat mai nti oamenii de tiin i
gnditori. Scriitori, metafizic, oameni de stat i clerul iubit
ceai. Aroma sa delicat i puritate a atras oameni.
Cu toate acestea, n timp ce influena spiritual i
cultural a ceaiului nu a fost nc stabilit. Metodele de ceai
nu a devenit nc art; la fel nu devin o filozofie care s-ar fi
ridicat gndurile i sentimentele omului. Cultura ceaiului a
nceput s se formeze nc din timpul dinastiei Han, atunci
cnd un partid de ceai a fost menionat pentru prima dat
n cronici, i-a continuat dezvoltarea n epoca de sud i de
Nord dinastiile, atunci cnd ceaiul a fost utilizat pe scar
larg de ctre oamenii de tiin i nemuri toare. Dar, n
epoca dinastiei Tang, a existat o cultur de ceai chinezesc,
care a inclus cultivarea artei ceai, ceremonia ceaiului i un
fel de "filosofie" de ceai.

Capitolul 2
Distribuia i nflorirea artei chinez de ceai
cultura de ceai chinezesc n epoca de Tang
mi place ceaiul din China, rezideni ai dinastiei
Tang
Arta chinez de a bea ceai a nceput s se contureze sub
conducerea dinastiei Tang (618-907), adic, n perioada de
glorie epoca feudale. prosperitate economic, social i
cultural a rii, precum i o comunicare plin de via cu
rile strine n acest moment a deschis calea pentru
rspndirea ceremoniei ceaiului.
n acest timp, ceaiul a fost crescut n patruzeci i dou
prefecturi din ar i tradiia de a bea ceai a intrat n viaa

de zi cu zi a tuturor sectoarelor societii. mparatii trziu

Tang, care este deosebit de mndru de ceai, a poruncit ca
toate regiunile unde creste ceai, a trimis la palat frunze cele
mai vechi (i cele mai fine) , ceaiuri, i 5 aprilie , n palat
a avut loc un banchet dedicat srbtorii Qingming, n timpul
creia a comemorat cel decedat. De asemenea , aceast
srbtoare a avut un alt nume - plante de vacan. Unii
oficiali a primit chiar i o promoie dup ce aduce un cadou
de la ceai mprat. ntr - un poem satiric a spus: "Tatal meu
devine o promovare din cauza ceaiului, ceea ce face ,
de asemenea , mai bogat pe fiii si; aa c de ce oamenii
educai nu merg la tiat aceeai scurt n loc de timp de
mai muli ani pentru a studia "primvar i toamn" i
"clre Calea Fluviului Galben"? "Pentru a ctiga
dragostea de concubina mpratului nedumerit asupra
modului de a mbunti metodele de ceai, i n curnd le
-au transformat n joc, cunoscut sub numele de "concuren
ceai." n epoca oamenilor Tang educai care au dorit s ia
un post birocratic, a trecut o selecie dur. Aceste examene
i au prezentat cele mai bune rezultate au fost obinute n
poziia de capital la curtea imperial. La momentul
examinrii, care a avut loc sub supravegherea func ionarilor
instan, candidaii blocat n camere de izolare pentru a
preveni orice fel de fraud. Cu ei ar putea lua doar stocul de
alimente solide. O excepie a fost fcut doar pentru ceai,
care este adus n examenele decas, astfel nct acestea
s poat remprospta i consolida puterea lor. Lund
exemplul
mpratului,
prini
i
minitri
sunt
,
deasemenea , mndri de pasiunea lor pentru ceai. Lee
Deyuy mare consilier folosi chiar apa pura de izvor din surse
situate la o distan de mii de li [1] , din capital, pentru a
prepara o ceac de ceai. Oaspeii sunt , de asemenea ,
de obicei , tratate cu ceai, i a fost considerat foarte
impolitee s nu fac acest lucru.
Iniial, ceai promovat doar oameni educai, iar n epoca
de ceai Tang arta, cum ar fi poezie, a nflorit. poeii mai

devreme consumat alcool pentru a le inspira a lovit, cu

toate acestea, n epoca buturii Tang a fost interzis n mod
oficial i producia de buturi alcoolice a sczut dramatic,
pentru c a fost merge prea mult de cereale. Ceaiul,
stimulator mult mai ieftin activitii mentale, a fost folosit
ca o alternativ la alcool. Acesta a fost n timpul perioada
de glorie a budismului; clugri n templele trebuia s
mediteze ore.Cu toate acestea, ei nu mnnc. Dar pentru
clugrii tineri le prezint anumite dificulti. Prin urmare, n
templul lui Lin-yang pe muntele Tai ca o excepie a permis
clugrilor n timpul rugciunile de sear pentru a bea
ceai. Foarte curnd am nceput s soseasc, astfel n alte
ri din ntreaga ar, i a devenit o practic
comun. Treptat, ceaiul a nceput s aduc ca un cadou de
la Buddha, i au nceput s distreze vizitatorii temple
deosebit de importante. n legtur cu consumul de clugri
de ceai n templele au devenit ei nii s creasc copaci de
ceai. Din moment ce, ca regul, biserici erau situate n
muni, n cazul n care ceaiul o mulime de ploaie i de
soare, templele sunt ntotdeauna cultivate este foarte nalt
calitate. Fara a fi surprinzator, taoiti, care au trit, de
asemenea, n izolare, n muni, erau grdinari bune, i bine
versat n ceai.
Pe msur ce popularitatea ceaiului a crescut n rndul
oamenilor obinuii de pretutindeni au nceput s apar
magazine de vnzare cu ceai, i chiar i n provinciile
cmpiile centrale, cum ar fi Shandong, Hunan i Shanxi, n
cazul n care producia de ceai a fost relativ sczut.
Ceaiul comer a devenit un mijloc de completare a
trezoreriei statului a dinastiei Tang; Ceaiul a fost, de
asemenea, o modalitate de dezvoltare a relaiilor cu
grupurile etnice nvecinate. In acest moment, era obinuit
s se fac afacere barter: pentru a schimba ceai pe cai.

O dragoste neobinuit a locuitorilor statului de a ceai

Tang a dat un impuls pentru studiul acestei plante i
proprietile sale. Zece proprieti de baz ale ceaiului au
fost urmtoarele:
1. Ceaiul este bun pentru sntate, cur organismul
uman, amelioreaz durerile de cap si oboseala.
2. Ceaiul poate reduce efectele alcoolului i pentru a
promova abandonarea utilizrii sale.
3. A servit cu o varietate de sosuri i sosuri ceai este un
produs i satisface foarte hrnitoare foame.
4. Ceaiul faciliteaz fiind n timpul cldura verii.
5. Ceaiul este revigorant, somnolen izgonete.
6. Ceaiul i ajut pe oameni purifica spiritul lor si alunga
anxietatea.
7. Ceaiul ajuta la digestia alimentelor grase, ceea ce
face parte integrant a minoritilor etnice din China, a
cror diet obinuit este lapte i carne.
8. Ceaiul poate fi folosit pentru excreia substan elor
toxice.
9. Ceaiul prelungi viaa uman.
10. Ceaiul promoveaz cunoaterea de sine.
Lu Yu, zeul de ceai
Chinezii acord aceeai valoare a proprietilor materiale
ale lucrurilor (i persoana) i proprietile lor spirituale. De
exemplu, ei mnnc i bea pentru a satisface nevoile
fiziologice ale acestora, precum i pentru a actualiza i
mintea limpede. Consumul de alcool a fost ntotdeauna o
parte a etichetei la diferite recepii i ceremonii de
sacrificiu; Alcoolul a fost, de asemenea, dat soldailor
nainte de a lupta pe care au artat eroism i curajul
lui. Chinezii sunt foarte sensibili la mirosul i gustul
mncrurilor pe care nu ar trebui s numai umple stomacul,
dar, de asemenea, punct de vedere estetic.

Prin urmare, este destul de firesc ca ceaiul, butura este

deosebit de popular printre oamenii de tiin, ea a devenit
subiectul, umplut cu valoare cultural i ideologic. A fost n
epoca Tang a fost dezvoltat n continuare arta cultivrii de
ceai i ceai, care era nrudit cu rima poetic i metru i face
consumul de ceai pentru a reflecta pe filozofia vieii. Lu Yu,
prima persoan care a perfecionat arta ceaiului, de fapt, a
creat ceremonia ceaiului, ceaiul a fost n istoria numelui lui
Dumnezeu.
Lu Yu, nscut n Jinglin, provincia Fuzhou (districtul
Tianmen prezint n Hubei) a trit n epoca glorioas a
Kaiyuan i Tianbao dinastiei Tang. A fost un orfan, a crui
prini au aruncat. El a luat la Tszigun lui, persoanele n
vrst i foarte bine cunoscute buddhist, iar biatul a
crescut n templul longan. Tszigun foarte mndru de ceai i
plantate n jurul templului sunt muli copaci de ceai.Yu a
nvat puine Lu multe de la el despre arta de a creste si de
a face ceai i treptat a devenit un expert n acest
domeniu. Dup cum o legenda merge, o dat Tsziguna
invitat la curtea imperial a instanei de a preda elementele
de baz ale budismului. Ceaiul, care este servit la instana
de judecat, el dezamgit. Cu toate acestea, odat ce ceaiul
sorbind propus, el a simit un val de bucurie i a spus: "Oh,
acest ceai este preparat de studentul meu Lu Yu. El a venit.
" Era adevrat. Lu Yu a fost chemat la palat pentru a
prepara ceai pentru el.
Cu toate c Lu Yu a fost crescut ntr-un templu budist,
confucianismul a fost mai aproape de el. Viaa solitar ntrun templu la distan nu-l atrage. Aa c a decis s fug i
s-au alturat unui grup de artiti rtcitori. Din moment ce
el era foarte inteligent, el nu este numai de joc, dar, de
asemenea, a scris piese de teatru plin de umor. Mai trziu,
el a primit o recunoatere Li Qi-y, prefectul Ching-lin, care lau ajutat s mearg la munte studiu Tian Men
confucianism. Dar vremurile bune nu a durat mult. Studiile

sale au fost ntrerupte de o rebeliune Lushan n partea de

nord, in care imparatul Xuanzong a fugit capitala Chang'an
la sud de Sichuan. Lu Yu a fost forat s fug cu fug revolta
din Huizhou, regiunea de sud, n cazul n care n mod
tradiional cultivate ceai. Acolo, el a nvat o mulime de
informaii utile cu privire la cultivarea, metode de colectare
i ceai berii, i a fcut prieteni cu poei celebri, clugri,
caligrafi i oameni de stat. Ele sunt toate unite printr-o
dragoste de ceai. Pe baza discuiilor detaliate cu prietenii lui
arta de a pregti i a but ceai, i propriul su studiu al
teoriei culturii ceaiului, Lu Yu a scris un tratat "Canonul
ceaiului" ( "Cha Ching") - studiu primul din lume de
proprieti ale culturii ceaiului i utilizarea acestuia.
"Ceai Canon" Lu Yu i arta de ceai n Tang
"Canonul de ceai" este compus din zece capitole. Primul
capitol consacrat originii ceaiului, a naturii i a propriet ilor
sale, precum i a ceea ce solul i clima este cel mai potrivit
pentru cultivarea plantaiilor de ceai. n al doilea i al treilea
capitol, descrie procesul de prelucrare a frunzelor de ceai i
de adaptrile necesare. Capitolul patru descrie livrrile de
ceai folosite pentru ceai n Tea Party.Capitolul cinci este
consacrat preparrii buturii i ritualurile nsoitoare. n
capitolul al aselea discut diferite modaliti de a bea ceai
i standardele prin care s se evalueze calitatea ceaiului. n
capitolul al aptelea stabilete istoria tradiiilor ceai de but
a poporului chinez. n al optulea rezum caracteristicile
diferitelor regiuni unde se cultiv ceaiul, i se refer la
proprietile diferitelor soiuri i tipuri de ceai. n capitolul al
noulea spune povestea de dispozitive de ceai pentru a fi
utilizate n diferite cazuri. Iar discuiile capitol final despre
picturile pe tema ceaiului i a bea ceai i recomand
utilizarea lor ca un ajutor vizual, familiarizare bautorii de
ceai cu tradiiile ceremoniei ceaiului.
"Canonul de ceai" nu este doar un fel de enciclopedie de
ceai, dar, de asemenea,

chintesen de cunotine despre natur i societate,

material i lumea spiritual. Ea recreeaz de fapt tradiia
de ceai, explicnd modul de a face ceai, pentru a alege apa
potrivita pentru ceai, set i instrumente de ceai ca doar
pentru a bea ceai. Si toate aceste elemente de ceai
transporta o estetic special. O atenie deosebit este
acordat n cartea aspectului moral al culturii ceaiului. Lu Yu
a susinut c oamenii care iubesc ceai, pentru a tri o via
virtuoas. El a luat cele mai bune idei Confucianiste despre
virtuile buditi perseveren, n ncercarea de a cunoate
adevrul i a teoriei taoiste c omul este o parte integrant
a naturii i a creat propria sa filozofie, n care totul este cel
mai bun mod armonios combinate ntr-un singur ceai
proces, care permite bautorii de ceai pentru a obine cea
mai mare puritate, cu gust aroma de ceai. "Canonul de
ceai" este considerat expunerea cea mai complet a culturii
ceaiului n forma n care a existat pn la mijlocul dinastiei
Tang. gnditori mai trziu Tan a scris o nou carte despre
arta ceaiului. iar lucrarea a fost "16 tipuri de ceai", printre
aceste cri, scrise de Su i care au fcut noi descoperiri n
cultura ceaiului. A "Comentarii cu privire la tema apei
folosite pentru ceai," Zhang Yushin au proprieti detaliate
de ap n ruri, izvoare i lacuri peste tot din
China. Chzhen- Liu Liang, un eunuc, care a ajuns la nl imi
mari n nelegerea culturii consumului de ceai, chiar a
formulat cele zece virtui ale ceaiului.Cu toate acestea, to i
aceti gnditori n gndirea sa filosofic respinse doar
datorit experienei lui Lu Yu, care a fost primul care a
vorbit despre arta de a bea ceai i urmtoarea generaie,
care au ajuns s considere sfntul patron al ceaiului. La
sfritul erei de Tang Yu Lu a fost numit post-mortem zeul
ceaiului. A cobort din cer, zeii nu existau n China. Zeii au
fost considerate spirite ale marilor oameni. Cu siguran, Lu
Yu a fost demn de acest titlu.
Ceaiul ca o distracie oferind i ceai sunt att n
epoca Song

n epoca de ceai obiceiul Tang rspndit treptat n

ntreaga ar; i, de fapt, rolul principal a fost jucat de
scriitori si pelerini budisti. Cu toate acestea, n epoca Song
(960-1279) dinastii, totul sa schimbat, deoarece efectul
oamenilor de tiin asupra dezvoltrii culturii ceaiului a
sczut. Cu toate c muli scriitori celebri, printre care au
fost Su Shi, marele scriitor al Song de Nord, Li Qingzhao, un
poet proeminent de sex feminin, i Lu Yu, un poet celebru al
Song de Sud, foarte atasat de ceai i dedicat pentru el o
parte din munca lor, ei au fcut doar o mic contribu ie la
dezvoltarea ceremonia ceaiului. ceai cultura de consum n
acest moment pentru a consolida i de a promova cele dou
principii opuse - curtea imperial, i oamenii obinuii.
Ceaiul ca o jertf n epoca Song
mprai Song au fost foarte mndru de ceai, iar unele
dintre ele au fost experi n cadrul ceremoniei
ceaiului. Cntec mpratul Hueytszun chiar a scris un tratat
intitulat "Reflecii pe ceai." Din cauza poziiei speciale a
factorilor de ceai mprat ataat o importan deosebit
pentru gustul natural al ceaiului i a proprietilor fiind
aduse la curtea mpratului sub form de cadouri.
Inca din cele mai vechi timpuri, traditia a fost condus
pentru a face brichete din frunze de ceai, n scopul de a
menine cele mai bune proprieti de ceai. Atunci cnd o
perioad de nflorire cultura ceaiului, oamenii din Song a
nceput s dea acele dale forma original, pentru a seta off
frumusetea ceaiului, si de multe ori pe aceste dale a fost
fcut pentru a imprima imaginea de dragon imperial
Phoenix sau. Acest lucru ofrande de ceai la instana de
judecat este produs n principal n prefectura Chien-chou
i crmizi de ceai au fost fcute de dou schi e cu oficiali
celebri Ding Wei i Cai Xiang.
Prefectura Jianzhou (numele original - judetul jiang'an) a
fost localizat n ceea ce este acum provincia Fujian. Era o
zon pitoreasc, cu numeroase temple budiste, au nflorit

ceai n cretere, i exist ceai fcut dale pentru livrare la

instana de judecat nainte de Sung.
In timpul domniei lui Song Taizong mpratului Wei Ding
a fost manager la plantaiile de cultur ceai n Fujian, n
cazul n care ceaiul a fost fcut mprat. Acesta a fost un
om care a avut o mare varietate de talente: a scris poezie,
pictat, jocul de ah, joc multe instrumente muzicale, tia
budismul i taoismul. Pentru a ctiga favoarea mpratului
(sau o poziie mai bun i salariu), Ding Wei a pus o
mulime de efort pentru a crea noi forme i tipuri de plci
de ceai. n epoca Tang n aceste dale gaura a fost fcut n
centru, astfel nct prin el a fost posibil pentru a sri peste
frnghie i cravat ferm mpreun mai multe dale. Ding Wei
a ordonat s nu mai fac guri n dale i a dezvoltat noi
forme de igle i timbre noi pentru ei.
Cai Xiang, cel mai bun scriitor i caligraf timpului su,
care, n caracter i credine diferite de la Ding Wei,
mpratul a iubit s distreze. Cai Xiang de multe ori el a
susinut cu mpratul i ia spus s fie acas mai u or i mai
preocupat de oamenii obinuii. Pe parcursul celor doi
termeni ai mandatului ca guvernator al Fujian, el a fcut o
mulime pentru oamenii din provincie: construi baraje,
sistem de irigare i pini plantai pentru a proteja mpotriva
distrugerii a lungimii drumului de 700. Omul nobil, cu o
reputaie fr cusur, el ntruchipeaz virtuile care erau
caracteristice unui adevrat om de tiin - consumatorii de
ceai. El a scris un tratat despre ceai, n prima parte a
criteriilor enumerate care ar trebui s determine calitatea
buturii: culoarea, aroma i gustul. n a doua parte a vorbit
despre accesorii de ceai, acordnd o atenie deosebit
nevoii de armonie ntre culoarea de ceai de ceai i
dispozitive. Cai Xiang a contribuit, de asemenea, la
dezvoltarea produciei de ceai n form de o gre sie dragon:
Aceste piese sunt mai mici i mai elegant dect mai
devreme.

Spre deosebire de alte tipuri de ceai finisat, gresie

si ceai sub forma unui dragon i Phoenix au fost o adevrat
oper de art chinez , cu toate caracteristicile inerente n
ea. In plus fata de matrite special concepute pentru gresie
sub forma unui dragon i Phoenix, a avut mucegai i alte
tipuri - acestea sunt realizate sub form de ptrate, flori,
dragoni mari i mici i au fost foarte graios. A fost foarte
dificil s faci un ceai pentru ofrande mpratului, ca frunzele
de ceai trebuie s fie colectate n zori , nainte de ploile
decereale [2] . Aceste frunze sunt atent selectate, prelucrate
aburit, presat, la sol, a pus n forme i se usuc, i apoi
trimis la curtea mpratului. Unele mucegaiuri, un inch n
diametru, sunt folosite numai pentru producia de ceai sute
de dale pe an. Inutil s maispunem c aceste plci de ceai
au fost plasate ntr - un pachet de lux, n primul rnd au
fost nvelite n frunze speciale ale copacului, apoi - n
mtase galben, apoi au fost plasate ntr - o cutii lcuite
roii cu ncuietori de aur i de timbre oficiale i, n cele
din urm, aceste cutii au fost plasate n cutii speciale
realizate din bambus. Aceast varietate de ceai ca "mugur",
similar cu limbajul de psri, aavut cel mult trei muguri pe
fiecare foaie. n termeni moderni, acest lucru este
n valoare de ceai o igl de 400 de mii de monede
decupru. Un astfel de ceai scumpe ar putea aprea numai
pe masa mpratului, mprteasa i iitoarele lui. Oficialii,
cnd dintr -o dat mpratul revrsat asupra lor un ceai
cu gresie, niciodat nu a ncercat, i la rndul su , a dat
-o oarecare prieten apropiat sau pur isimplu a lsat ca
amintire.
Ouyang Xiu, un scriitor proeminent i om de stat al
epocii Song, pentru toi cei 20 de ani de viata a fost doar o
astfel de igl ceai;dar oamenii obinuii aproape c nu a
putut chiar uita la ea. Aceasta traditie este nrdcinat n
ideea supremaiei spirituale a ceaiului i simplitatea
timpurie, avocat Lu Yu. Dar, pe de alt parte, ea a depus

mrturie despre marea art i iluminarea oamenilor care au

fcut acest ceai.
Ceai ca distracie n epoca Song
concursuri de ceai a existat n China antic, pentru cei
care au cutat s evalueze calitatea diferitelor soiuri de ceai
n compania prietenilor i cunoscuii lor. Acest tip de baut
ceai a fost larg rspndit n epoca Tang, i n timpul
domniei lui mprai Soare el a devenit un lucru obi nuit n
ntreaga societate.
concursuri de ceai aprut pentru prima dat n judeul
jiang'an, unde darul a fost fcut ceai. La acest moment, n
munii Beyyuan erau 1.336 de ntreprinderi publice i
private pentru producerea de ceai. Prin urmare, este firesc
ca exista o modalitate de a bea ceai, n care pute i ncerca
diferii productori de ceai i de a evalua calitatea
acesteia. Fan Zhongyan celebru scriitor Sung, a scris
"Cntec de frunze de ceai lung", n care a scris: "nainte de
a aduce dale de ceai mprat, productorii de ceai Beyyuane
colectate i aranjate meciul. Peste tot au existat forme
uscat de frunze de ceai n cazanele de ap pur fierte
Zhonglin de ru, ntr-un praf de mortar nvrtit ceai i o
ceac de spum alb pur s-au adunat expandat - n
general, a fost un spectacol grandios. Aerul a fost umplut cu
mirosul dulce de ceai, mai plcut dect orice alt miros, iar
acest parfum ascute simurile i mintea oamenilor. n cazul
n care concursul sa terminat, ctigtorul a simit n al
aptelea cer de ncntare, iar cel care pierde simt ca solda i
nvins. La scurt timp, astfel de competiii au devenit comune
printre oamenii obinuii precum i ntre oamenii de tiin
i scriitori, iar mai trziu au fost organizate la curtea familiei
mpratului. "Ceaiul i casele de jocuri de noroc," o imagine
pictat de artistul Liu Sung era Sunnyanem transmite foarte
precis atmosfera unor astfel de evenimente.

concursuri de ceai au deschis o nou pagin n arta

ceaiului, care a fost descris de Lu Yu nc n lucrarea sa
"Canonul de ceai." n mod tradiional, pn cnd frunzele de
ceai pentru a insista ntr-un ceainic, ceai s-au adunat la
edina de pe margine, urmrind schimbrile care au loc cu
ap, i meditat misterul etern al naturii. Cu toate acestea,
n epoca de oameni Song a nceput s toarne ap clocotit
ntr-un pahar, care a fost turnat praf de ceai, i se amestec
apa cu perii de bambus pentru ceai i ap, sunt unite au
aprut spum, cum ar fi spuma ntr-un pahar de bere ntr-o
singur bucat i pe suprafaa apei. El a ctigat de obicei
unul care a incitat sub agitare cea mai mare apc de
spum. De fapt, rolul principal jucat n competiia de ceai de
calitate i de calificare participant. n japonez ceai
moderne ceremonia ceaiului, ca i mai nainte, este
preparat din pudra de ceai, dar arta de spuma biciuire a fost
mult timp pierdut. In ultimii ani, cu toate acestea, dup
multe cercetri n Casa de ceremonia ceaiului n Fuzhou a
fost renviat aceast art strveche.
Avnd n vedere c competiiile de ceai rspndit n
ntreaga ar, a nceput s acorde o mare importan pentru
forma i calitatea echipamentului de ceai, mai ales ceti. n
Song oamenii din era iubit ceai luminos, astfel nct
instrumentele de ceai au fost fcute din porelan i celadon
negru, care poate mai bine seta de pe culoarea ceaiului.
Potrivit lui gnditori antici chinezi, in timpul ceaiului
principal accentul concurenei pe stpnirea competitorilor,
precum i proprietile naturale ale ceaiului pus n
umbr. oamenii educai s acorde mai mult atenie
mediului i atmosfera ceremoniei ceaiului.De exemplu, un
Zhongyan ventilator, un mare gnditor al timpului,
prepararea ceaiului n pavilionul pe malul rului, i plcea s
recite versuri i jucnd titera. n jurul pavilionului a crescut
copaci seculari, iar urechile lui fermecat cu psri cntnd ei
ciudate. Celebrul poet Sung Dongpo a spus c armonia
natural de ceai poate fi simtita numai prin luarea de ap

de ru i de preparare a ceaiului pe natura noptii Lunii, cnd

clopotele mnstirii antice i Chimes ale vechiului ora ecou
printre copaci.
Dezvoltarea culturii ceaiului n epoca Yuan, Ming i
Qing
n epoca Yuan culturii ceaiului a devenit mai u or
n epoca Song ceai arta de gtit a fcut un mare pas
nainte, dar gresie de ceai in forma de dragoni i psri
mitice erau prea scumpe pentru oamenii obinuii, i a intrat
n conflict cu proprietile naturale ale ceaiului. Dinastia
Yuan (1279-1368) a fost fondat de mongoli, care au fost
iniial un trib de nomazi care triau n nordul Chinei. n
timpul primelor mongoli Yuan cu greu ar putea s accepte i
s se adapteze la cultura rafinat a Song, ci ca ptrunderea
n elemente de cultur de cultura lor, Han i din cauza
necesitii ntr-un fel de a echilibra dieta (care a fost o
mulime de grsime), ei au acceptat treptat cultura ceaiului
n mare msur, ea simplific.Treptat, ceai caramida din uz,
dar ceaiurile au fost destinate utilizrii largi. A fost un ceai
uoar (similar cu un ceai verde moderne, dintre care
frunzele au fost colectate n primvara devreme), ceai sub
form de pulbere (similar cu cel folosit n ceremonia ceaiului
moderne) i ceai cu gust de nuc (cu adugarea unei nuci,
cedru, susan, castane si caise). Nuc a ctigat popularitate
n rndul oamenilor obinuii. Chiar i astzi oamenii din
Hunan i Hubei nuc bea ceai tradiional.
n epoca ceaiului Song a fost folosit n diverse ceremonii
rituale, comise de membrii familiei imperiale i oamenii de
clas superioar, iar n epoca Yuan, el a devenit aproape o
parte din viaa de zi cu zi a oamenilor obinuii. De fapt, el a
devenit o parte din obiceiurile populare ale vremii; de
exemplu, o fat care tocmai intrase n cstorie, a dat noii
ei rude de ceai i de vizitatori, ceea ce arat respect pentru
ei. Ceaiul a fost, de asemenea, o tem comun a picturilor,
cum ar fi "Tea Concuren" Zhao Mengfu, care arat

competiia de ceai printre oamenii de rnd, i "pine

proaspt coapt i ceai fierbinte" (pictat de un artist
necunoscut). n aceast imagine, doi frai tineri beau ceai i
gust pine proaspt. Aceste imagini arat rolul mare de
ceai n relaiile umane. ntr-o epoc n care oamenii de
diferite naionaliti erau legai de stat unic, era extrem de
important; nu este surprinztor faptul c dup ceai i ceai
pe scar larg partid popularizat.
oameni educai de vrst Yuan a umblat pe urmele
predecesorilor lor, promovnd puternic uurina unei
ceremonii de ceai. Ele sunt de obicei preparate de ceai,
undeva n muni, pe malul rului, n umbra copacilor
seculari i n apropierea caselor de stuf. A fost o reacie
mpotriva lux i sofisticate obiceiurile de ceai din timpul
dinastiei Song, precum i o manifestare a dorinei oamenilor
de a reveni la epoca de natur Yuan.

Ceremonia ceaiului, promulgate de ctre unul

dintre prinii pictura dinastiei Ming i Ming dedicat
ceaiului
Bazat pe apusul feudalismului chinezesc, dinastia Ming
(1368-1644) n mod inevitabil, se confrunt cu numeroase
probleme sociale, cum ar fi urmrirea mongolilor s rmn
la putere, lupta pentru putere la curtea imperial i
numeroase revolte rneti.conductori Ming au fost for a i
s acioneze foarte greu pentru a consolida propria putere i
de oameni educai au czut primele victime ale acestei
politici. Ei au fost interzis s se adune i s organizeze
ntlnirile lor tradiionale i adunri, iar ei au fost primii care
ar putea fi acuzat de opoziia fa de guvernul existent. n
aceste condiii, muli oameni de tiin au gsit n ceai este
un mod de a-i exprima aspiraiile nobile i dispreul fa de
"puterile care sunt".

Zhu Quan, fiul aptesprezecea a primului mprat Ming,

a ajutat pe fratele lui Zhu Di (care a fost al patrulea fiu) s
profite de pe tron. Cu toate acestea, din pcate, noul
mprat a nceput s bnuiasc Zhu Quan i l-au trimis n
exil n sudul rii. Senzaie de la fel de deprimat i
dezamgit, ct mai muli oameni de tiin ai timpului, Zhu
Quan, care cunotea budismul i taoismul, a cutat izolare
i a nceput foarte interesat n subtilitile ceremoniei
ceaiului. El a scris un "Ghid pentru a bea ceai", n care el a
propus pentru a purifica mintea si sufletul cu ajutorul
ceaiului i ceai pentru a schimba nsui procedura care a
fost
format
dup
respingerea
utilizrii
de
ceai
crmid. Propunerile sale au stat la baza ceremoniei
ceaiului Ming. In timp ce oamenii de tiin sunt de obicei
oameni au ars tmie nainte de ceremonia ceaiului, pentru
a remprospta aerul ntr-o camer i s plteasc tribut
forelor cerului i al pmntului; apoi au pus pe mas,
accesorii pentru ceai i ap fiart, forjat frunze de ceai
pentru a face ceai i o perie pentru a dispersa bule de aer
(Zhu Quan a fcut un ceainic n form de container taoiste
si se acopera cu o ramur de rattan, aa cum a fcut-o n
cele mai vechi timpuri. Mai trziu, cineva a nceput utilizate
n acest scop de bambus, un simbol de plenitudine
spiritual.)
n epoca de Sung exist multe cri despre arta de a bea
ceai. De exemplu, Gu Yuantsin a scris, de asemenea, un
"Ghid pentru prepararea de ceai", i Xu Syanchzhun a fost
"plin de atlas de ap." Aceste cri, cum ar fi "Canonul de
ceai" de Lu Yu, rezuma o lung istorie a culturii ceaiului i sa descris noile caracteristici ale acestei culturi, care a aprut
la nceputul imparatilor Ming.
Artiti, de asemenea, au contribuit la promovarea
culturii ceaiului. Ca un exemplu, filme precum "Ceremonia
ceaiului pe Muntele Hueyshan", "Lu Yu i ceai" i "degustare
de ceai" perie Wen Zhengming i "ceai, joc iter i ceai de

degustare" i "mireasma verde ceai "perie Tang Yin

portretizat viu plcut oamenii de tiin de via dinastiei
Ming - n apropiere de apele de munte susur i ruri
graba; n interiorul pavilioane antice au jucat titera si
consumul de ceai, stabilind aspiraiile lor pante verzi ale
munilor i norii albi i colectarea de puterea de a-i apra
integritatea lor n faa dumanilor.
La sfarsitul anilor componenta activ Ming a ceremoniei
ceaiului sunt uscat treptat din cauza politicii interne strns
urmrite de instana imperial n legtur cu oamenii
educai. Ei au fost forai s i prseasc locuinele pentru
a petrece acolo ceremonia ceaiului, precum i toate
caracteristicile naturale i nobile ale ei s-au pierdut
treptat. Pe de alt parte, ceremonia ceaiului a fost mbogit
cu noi elemente: de exemplu, a existat o "100 de imagini
de ceai." n acest sens undele generate n cupa cnd
butura agitat.

n epoca culturii ceaiului Qing a ptruns n

societatea chinez larg
Pentru Qing (1644-1911) a fost caracterizat prin
ptrunderea
culturii
ceaiului
n
viaa
oamenilor
obinuii. abiliti nalte necesare pentru ceremonia ceaiului,
i el nsui spiritul ei s-au ndeprtat prea departe de via a
oamenilor obinuii, astfel nct n epoca Qing care le-au
fcut unele modificri n ea. Cele mai notabile dintre
acestea a fost popularitate tot mai mare de case de ceai, n
cazul n care acestea ar putea comunica n mod liber de
persoane care aparin diferitelor straturi sociale ale
societii. Deoarece tot mai muli oameni sunt fer icii s bea
ceai, ceai i instrumente simplificate, lsnd rolul principal
al fierbtorului i cupe. Serviciul de ceai este adesea numit
"serviciul de mam i fiu", pentru c atunci cnd fierbtorul
a fost turnat ntr-o ceac de ceai, a fost foarte mult ca un

piept de hrnire mama unui copil. Astfel, ntrit i mai mult

relaia dintre ceai i relaiile dintre oameni.
Cu toate c s-a redus numrul de articole n serviciul de
ceai, calitatea a fost mult mai bine, mai ales fierbtor. noi
forme, precum i pentru producerea de noi vase au fost
materiale, cum ar fi nisip rou, cupru, porelan, aur i argint
au fost dezvoltate, jad i email utilizat. n timp ce
exporturile de ceai au fost suficient de mare, i seturi de
ceai au fost vndute n strintate ca bunurile aferente.Mai
mult dect att, atunci cnd vizitatorii strini n China vin,
oficialii le-a tratat la ceai. Ceaiul ca un fenomen social i o
parte a etichetei din China rspndit rapid n ntreaga lume
i a devenit proprietatea omenirii.

Capitolul 3
Arta ceaiului chinezesc
Arta de a bea ceai i ceremonia ceaiului - baza culturii
ceaiului chinezesc. Conceptul de "art" include echipamente
si artistice partea de gtit i degustare de ceai, n timp ce
conceptul de "ceremonie" se refer la o atmosfer n care
are loc acest proces. Avnd n vedere c arta de ceai este
destul de tangibil i componenta spiritual nu este vizibil
pentru oricine, a dori mai nti s vorbim despre arta de a
bea ceai.
Cu toate acestea, nainte de a ncepe cunotin cu arta
de a bea ceai, ar trebui s neleag elementele de baz ale
meditaie n primul rnd, i s dobndeasc anumite
competene. nchide ochii i imagineaz-i c arborii de ceai
cresc n pdure frumoas de munte sub soare strlucitor,

briza starneste copacii i ramurile lor optind n aceast

adiere. Cnd vorbesc despre ap, vei imagina lacurile fr
margini i ruri pline de surse curate. ap curat i
gustoase va spla inima ta i ntregul corp, i s poarte cu
ei oboseala si tristetea ...
ceai Arta
Conceptul de "Tea Art" nseamn c procesul de
cultivare, colectare, preparare i selecie de ceai ar trebui s
fie considerat o plcere estetic, cum ar fi ceea ce citesc
un poem frumos sau de a asculta muzica. Pentru chinezi,
ceaiul este ntruchiparea spiritului universului. Cand ceaiul
ajunge n corpul tu, eti plin de energia soarelui, luna i
pmntul i toate minunile lumii. Acesta este motivul pentru
toate faimoasele cunosctori ai culturii ceaiului chinezesc,
sau ele nsele sunt n msur s creasc, s colecteze i s
se pregteasc ceai sau studiat minuios experien a
produciei de ceai. Lu Yu, fondatorul culturii ceaiului
chinezesc, a cltorit toate zonele de cretere a ceaiului dea lungul rului Yangtze i Lacul Taihu i a urcat sus n
muni. A stat noaptea n templele antice Taoiste sau n
casele productorilor. Astfel, el a fost capabil s studieze n
detaliu proprietile ceaiului, i a acumulat experien n
cultivarea i producia sa.
Cultivatorii trebuie s aleag mai nti la locul potrivit
pentru debarcarea arborilor de ceai. Cel mai bun ceai este
cultivat pe soluri nisipoase pe pante; al doilea ceai grad este
cultivat n pmnt negru, i, n cele din urm, cel mai mic
ceai de grad - pe loess. Ceaiul Wild este ntotdeauna mai
bine n calitate dect special cultivate. Cele mai bune sunt
smarald frunze verzi, n timp ce frunzele de ceai verde
inferior n proprietile lor; laminate ntr-un tub de frunze
mai bine dect dislocate sau tioase. copaci de ceai cresc,
de obicei, pe pantele nordice ale munilor, unde cade
precipitaii moderate i n cazul n care suficient, dar nu
cantitate excesiv de lumin solar. Prin urmare, cea mai
mare parte a terenului n cazul n care se cultiv ceai, sunt

extraordinar de frumoase. Lu Yu clasifica zonele de cretere

a ceai din dinastia Tang, dintre care opt au fost situate n
provincia Sichuan. Cea de a doua cea mai mare suprafa
de cultivare a ceaiului a fost n jurul lacului Taihu, i a fost
renumit pentru ceai, care a fost numit "bambus ro u nchis
uteaz Zhu Gu." Lacul Taihu cu o mare cantitate de ap
ntunecat, cu izvoare limpezi, nconjurate de mun i
pitoreti i pduri, a fost un loc bun pentru cultivarea de
ceai: au existat clim i sol adecvat potrivite pentru
cultivarea ceaiului. Lu Yu a scris "Canonul de ceai" de pe
munte Chzhushan, la sud de lacul Taihu. El a construit, de
asemenea, o cas n Shanzhao, la vest de Taihu. Ceaiul este
produs n provinciile Sichuan, Zhejiang i Jiangxi i Muntele
Wuyi n provincia Fujian, este nc foarte popular. n epoca
de ceai Sung foarte apreciate tszyanchzhuysky, care este
cultivat n provincia Fujian, i muli cultivatori de ceai a
urcat sus n muni pentru a gsi bine-cunoscut ceai.
n epoca Ming a nceput s dea preferin la ceai,
Wuyi. drumurile sale sinuoase i linitite de munte i un
peisaj magnific al Wuyi Munte a atras muli productori, iar
n fiecare an au urcat pe munte, n cutarea de ceai. Unii au
fost o fac de 60 de ani consecutivi.Unii cultivatori de ceai sau construit o cas n vale Bright Moon i cultivate sunt
diferite soiuri de ceai, n scopul de a compara calitatea
lor. Ei au fcut ceai i studiul proprietilor sale din copilrie
pn la btrnee, i n cele din urm ajunge la nlimi
maxime n cunotinele lor. Chuang Tzu, unul dintre
fondatorii taoismului din China, a crezut c numai acele
lucruri care sunt n concordan cu legile naturii, posed
caliti excelente. ntregul proces de formare i dezvoltare a
artei ceaiului chinezesc reflect pe deplin acest concept.
Foarte important este calendarul de colectare a frunzelor
de ceai. n epoca Tang nu a avut reguli stricte cu privire la
colectarea de ceai timp. Ar putea fi martie, aprilie sau
februarie, n conformitate cu calendarul lunar. (Calendarul
antic chinezesc a fost lunar-solar, care este, ea a atras

atenia nu numai n perioadele de cretere i decdere a

lunii, dar, de asemenea, pe perioadele nsorite, ani
longitudine i luni, determinate de fenomene astronomice.
24 perioade solare, de asemenea, luate n considerare
calendarul lunar, deoarece acestea sunt importante n
agricultura. luna lunara incepe mai mult de 30 de zile mai
trziu dect n aceeai lun a calendarului gregorian.) cu
toate acestea, n epoca Song a nceput s se respecte cu
strictee termenii de colectare pentru anumite frunze de
ceai. Cel mai bun moment pentru aceasta este perioada
cuprins ntre trezirea din hibernare (una dintre cele 24 de
"anotimpuri", care ncepe de la aproximativ 6 martie
calendarul Gregorian) i perioada de vreme clar (una
dintre perioadele nsorite, care ncepe la 5 aprilie, cnd
ultima testare de congelare, iarb de anul trecut se
nlocuiete ierburi proaspete i boboci de floare pe
copaci). copaci de ceai plantai sunt cele mai bune
dimineaa devreme ntr-o zi nsorit, n timp ce roua de
diminea nc umed. Dup rsritul soarelui sucuri de
copaci vor alerga afar i de a reduce coninutul de
umiditate n frunzele sale. Frunzele de ceai sunt colectate
unghiile, nu degetele, astfel nct temperatura de arme de
ceai
nu
a
Preparator
afecta
calitatea
materiilor
prime. Circulaia micrilor culegtorii de ceai mn care
amintete de minile unei dansatoare. calitatea de ceai sunt
determinate de forma i moliciunea rinichilor. n general
vorbind, cu att mai uor ele sunt, cu att mai bine. Un
rinichi este ca o floare de lotus, care tocmai a intrat n
momentul de nflorire, aa c se numete "semin e de
lotus"; doi rinichi, similar cu vrful rou de lance antic,
numit "suli ah" trei boboci seamn cu o pasre, care a
deschis ciocul, care se vede vrful limbii ei, i ei se numesc
"limba vrabie". Aceste nume poetice afecteaz emoiile
umane, i acoper un sentiment minunat de pace, chiar
nainte de a intra n ceainrie.

Procesul de ceai este, de asemenea, un proces foarte

artistice. n epoca Tang, exist patru soiuri de ceai: ceai
slab, ceai sfrmicios, praf de ceai i ceai crmid. ceai
slab a fost similar cu ceai de caramida actual, care a fost
uor de transportat, dar a fost produs de o calitate foarte
proast. Ceaiul sfrmicioas a fost similar cu cea
modern ceai de frunze lungi, i a fost colectat imediat
dup maturare. Pulberea de mcinare obinut dup ceai
frunzele de ceai, care a fost fcut din motive de
comoditate. Toate cele trei soiuri de ceai mai sus
menionate au fost folosite n viaa de zi cu zi, n timp ce Lu
Yu a spus doar ceai cu gresie, atunci cnd el a descris arta
de a bea ceai.
In varsta de opt dale de ceai Soare "Grand Dragon" , Jin
a egalat unul [3] , adic erau suficient de severe; dar ceaiul
"Micul Dragon", care cntrete dousprezece dale una jin,
tigle produse sub form rafinat: unele ptrat, cellalt avea
forma de floare deprune, altele de plci alungite , semna
cu jad, care a fost inut n minile conductorilor antici sub
anumite ritualuri. Ele sunt decorate cu imagini de dragoni,
psri zn i nori, i au dus greul ideilor unor oameni.
ap
Acum s vorbim despre relaia dintre ap i ceai
art. Imaginai-v, izvoare barbotare fosnetul valurilor
rurilor, lacurilor de suprafa ceoas i dulce i pur ap
bine.
Relaia dintre ap i ceai sunt aceleai ca i relaia dintre
vin i ap. Toi cunosctori de vin recunosc faptul c
calitatea apei este o condiie prealabil pentru obtinerea
celui mai bun vin; n cazul de ceai n ap plaseaz chiar
cerine mai stricte. Nu putei prepara ceai aromat fr ap
bun. Prin urmare, toate celebre experi ceai sunt bine
versat n calitatea apei. Xu Tsishu, un cunoscator de ceai
Ming, a crezut c numai cu ajutorul apei poate dezvlui cele
mai bune caliti de ceai. Zhang Dafu, un profesionist n

domeniul de ceai, care a trit n epoca Qing, a crezut c apa

este chiar mai important dect ceaiul n sine. n general,
chinezii au crezut c este imposibil s se pregteasc ceai
bun fr ap bun. Zhang Dafu crezut ntr-o mai bun
ceac de ceai conine 20 la sut din ceai i 80 la sut ap,
iar dac nu ai putut gusta ceai bun, este, probabil, sa
datorat faptului c calitatea apei a fost slab.
Lu Yu a elaborat privind rolul apei n prepararea ceaiului
n lucrarea sa "Canonul de ceai." El credea c apa folosit
pentru ceai, ar trebui s difere n mod semnificativ de ap
potabil obinuit. Cea mai bun ap din considerate
muni; ru era inferior n proprietile sale i ap
Kolodeznaya considerat cea mai sczut calitate. Apa din
izvoare de munte a fost mai bun dect apa de la
cascade. Cu toate acestea, apa de munte devine improprie
pentru consumul uman n cazul n care, n vale stagneaz
pentru o lung perioad de timp, pentru c s-ar putea s
apar insecte i parazii. Prin urmare, ar trebui s fie luate
apa pentru ceai din apa curat din zonele cu o densitate
mic a populaiei. Picturile de rou din muntele stalactite,
surse curate i fluxuri de munte curate au fost considerate
cea mai bun ap pentru ceai. Acest punct de vedere este
confirmat de cercetrile moderne. Zhang Yushin, un
cunoscator de ceai Tang, a scris "Note privind procesul de
ceai"; pornind de la experiena Lu Yu, el a enumerat
douzeci de soiuri de faimoasa ap, potrivite pentru ceai, i
le-a aranjat n funcie de calitatea. Era apa din izvorul din
vale Kanvangu Lushan Munte Jianzhou n provincie; Sursa
pe Muntele Hueyshan aproape de Wuxi Changzhou; curs de
apa de munte n muni de Lanxi Tsichzhou; ru, broasc n
form, care curge prin vale, avnd forma unui ventilator, n
Xiazhou; Sursa Templul Hutsyu la Tiger Hill din Suzhou; iaz
la podul de piatr altar Zhaoxiang pe Muntele Lushan n
Tszyanch- Zhou; Linshui Lacul n bazinul Yangtze River n
Yangzhou; Se ncadreaz n Munii Hongzhou de Vest;sursa
Huaishui rului n zona Tonbay Prefectura Tanchzhou; Sursa

Dinlun Lushan Munte din Jianzhou; templul bine de

Avalokitesvara
n
jude
Danyang
Prefectura
Zhunchzhou; lacurile Linshui n cursul superior al rului
Hantszyan; Junsu de primvar Yusu ntr-o peter din
Guizhou; Sursa
provincia
West
Valley
Uguane
Shanchzhou; Ru n Suzhou Usuntszyan; cascad Summitul de vest al Muntelui Terasele Ceresc n Chaozhou; surs
binzhou n grdin; Coasta Yanlin n Tonglu District n
Yangzhou. Ultima pe list a fost meltwater.
Mai trziu, oamenii au nceput s aib ndoieli cu privire
la posibilitatea de Lu Yu, ntr-adevr, toate clasificate aceste
ape. De exemplu, n locul aisprezece n list este cascada,
dei este cunoscut faptul c Lu Yu a fost opus utilizrii apei
din ceai cascada. Zhang Yushin a acordat o mare
importan pentru calitatea apei, i a dat un impuls pentru
a studia n continuare proprietile sale. Cu toate acestea,
se pare c nu este necesar, prin urmare, de a clasifica
sursele, ca apa de diferite potrivite pentru gtit soiuri
diferite de ceai, i toat lumea - propriul su gust. Cu toate
acestea, cunosctori de ceai s fie ultimul unit n evaluarea
calitii apei, prefernd apele curgtoare curate surse
gustoase i uoare.
Imparatul Qian lung al dinastiei Qing (1736-1796) a fost
nu numai un politician minunat, dar, de asemenea, un
cunosctor i susintor al culturii tradiionale chineze. El a
fost deosebit de interesat n cultura ceaiului, i avea propriul
su punct de vedere cu privire la calitatea apei, deoarece
este foarte bine cltorit. Cnd a gsit sursa de ap de
calitate excelent, el a cntrit cu solzi de argint. Drept
urmare, el a ajuns la concluzia c apa de la sursa de jad,
munte situat n suburbiile de vest de la Beijing, i de la rul
Isyun c Marele Zid, a fost lumina. Dar apa de la sursa la
Jinan Pearl i sursa Munilor de aur pe malurile Yangtze a
avut loc al doilea i al treilea.

Cunosctorii din epoci trecute imaginat diferit rolul de

ap i a fcut destul de o list a celor mai renumite surse de
ap. Nu putem decide cine are dreptate i cine este - nu,
deoarece condiiile de mediu sunt n continu schimbare, iar
calitatea apei, n acelai loc, pot fi diferite n momente
diferite. Lu Xin, un cunoscator de ceai, a prezentat un
principiu foarte important - arta ceaiului este imposibil fr
ap de nalt calitate. Unii experi au crezut c ceaiul nu
face neaprat ceai pe baza de apa din cunoscutele izvoare,
deoarece oamenii pot gsi ap de nalt calitate, i n cazul
n care ei triesc. De exemplu, apa din fluviul Yangtze ar
trebui s fie luate la miezul nopii, n cursului su superior i
mijlociu, pentru c n aceste locuri flora minunate i
atmosfer
calm
datorit
densitii
sczute
a
populaiei. Unii oameni obine ap, se topete prima zapada
din roua de diminea i de ploaie. Apa de ploaie colectate
n vase, care a fost pus n aer liber, la o pictur de ploaie
nu a putut ajunge la sol, astfel nct apa a fost numit "care
nu are rdcini." n cele mai vechi timpuri, cnd poluarea
aerului a fost neglijabil, de pe pmnt a venit de evaporare,
care cade n cele din urm sub form de zpad i ploaie,
purificat n mod natural. Prin urmare, apa era limpede. n
acelai timp, un procedeu de preparare a apei implic o
legtur cu spiritul universului de ceai. n epoca Han
mpratul Wu Di a avut o figur de bronz de "roua
nemuritoare, de colectare."Astzi, aceeai statuie de bronz
este situat n Parcul Beihai din Beijing - este figura
nemuritoare, care deine mna ridicat n vasul n care este
de gnd s ploaie i rou cznd din cer. cunosctori ai
culturii ceaiului viewpoint chinezesc se reflect pe deplin
teoria taoist a nevoii de a absorbi buntatea naturii i
cutarea frumuseii naturale, pentru a salva omenirea.
ustensile de ceai
Un vechi proverb chinezesc spune: "Pentru a face treaba
bine, trebuie s avei instrumente bune." Acest lucru este
valabil
att
pentru
un
simplu
ambarcaiune
i

creativitate. Ca orice obiect material, arta are un nceput

spiritual i artistic, astfel nct dispozitivele de ceai trebuie
s fie nu numai comod de utilizat, plcut combina iile forma
de ochi i de culoare, precum i s serveasc drept o surs
de plcere estetic. ceai Lu Yu a dezvoltat 24 unitate, care
este descris n lucrarea sa "Canonul de ceai." Aceste "24 de
nave", n ordinea n care acestea sunt prezentate n
ilustraie, includ urmtoarele:
1. Cuptorul sau vatra cu traciune bun. Am folosit un
foc pentru ceai. Forma sa este n deplin concordan cu
teoria taoist a unitii celor cinci elemente i regulile de
conduit i de spiritualitatea confucianismului. De obicei,
acesta a fost turnat fier, dar mai trziu, o parte a cuptorului
au fost fcute din lut ars.
2. Bamboo co. n form de ptrat cumprturi de
bambus esute, folosite pentru colectarea de ceai. n cele
mai vechi timpuri, consumatorii de ceai ataat o mare
importan pentru latura practic a ceremoniei ceaiului i,
de obicei, colectate personal, s-a uscat i tratat cu frunze de
ceai.
3. Instrumente de cracare a crbunelui. n cele mai
vechi timpuri a fost folosit pentru fierberea carbune de ceai,
pentru c ei au crezut c calitatea ceaiului depinde de ceea
ce este folosit pentru un incendiu. Unelte a avut ase duze,
din metal.

cuptor

co de bambus

Unelte pentru carbune de despicare

4. clip refractar. Folosit pentru a arunca crbunele n
cuptor.
5. Cazanul pentru a fierbe apa. Acest produs este nc
folosit n ceremonia ceaiului japonez. n epoca Tang a fost
fcut din font sau din piatr, dar au existat unele vase de
argint n familii bogate.
6. Stand din lemn. Plasat deasupra vetrei, iar pe acesta
a fost plasat cazanul pentru a fierbe apa. n epoca Ming,
precum i mai trziu, n epoca Qing ceramice de cuptor
frunze de oel folie de bambus sau ratan, asa ca suport de
lemn a fost mai inutil.
7. Sac de hrtie. Acestea au acoperit ceai brewed pentru
a pstra aroma.
8. piatr de moar i o perie pentru a colecta ceai
praf. Polizor folosite pentru mcinarea frunzelor de ceai si se
amesteca - pentru purificarea ei de praf de ceai. Poarta de
Dharma Temple n Shanxi putei vedea primele astfel de
mori descoperite printre dispozitivele de ceai n timpul
spturilor. Acesta a constat dintr-o piatr de moar
dreptunghiular i un cerc cu un mner.

9. Ceai co. Folosite pentru stocarea de ceai.

10. Lingura (Tse). Se pare ca o lingur pentru
distribuirea de test. Am folosit pentru a msura cantitatea
necesar de ceai.
11. Capacitatea de a stoca ap fiart.

clip refractar

cazan

stativ de lemn

pung de hrtie

Piatr de moar i o perie pentru a colecta praf de ceai

12. Sita pentru ntinderea de ap pentru ceai. De obicei,
acesta este realizat din cupru, lemn sau bambus.
13. Scoop. Acesta a fost folosit pentru a pune mna
ap. Pentru a face un dovleac, dar, uneori, realizate din
lemn.
14. bete de bambus. Folosit pentru amestecarea apei, n
scopul de a arta mai bine toate proprietatile ceaiului.

15. Castor. n epoca de sare partid ceai Tang a fost

folosit ca un condiment.
16. cana de apa fierbinte. n epoca Tang n prepararea
de ceai, oameni a acordat o atenie la trei puncte
principale. Atunci cnd apa fierbe, pentru prima dat,
trebuie s toarne ceai direct in oala pentru a fierbe apa s-l
fac; urmat de o lingur pentru a colecta spuma de ceai i
se pune ntr-un borcan; i n cele din urm a treia oar
necesar pentru a turna apa fiarta de la un fierbtor de ap
cana de fierbere.
17. Potir. Vasele de degustare utilizate pentru ceai.
18. Cutii (ben) boluri de depozitare.
19. Perii (Ja) pentru dispozitive de ceai de splat. Erau
ca o perie pentru vase de splat.
colector 20. Drip pentru stocarea apei.
21. Capacitatea de colectare a deeurilor de ceai.
22. prosop pentru tergere ustensile de ceai.
23. Suport pentru ustensilele de ceai. Forma seamn
cu un ceai de mas modern sau un suport pentru
depozitarea vinului.
24. coul de mare pentru toate ceai accesorii dup ceai.

sit

bee de bambus

linguri

Shopping pentru stocarea de ceai

Pistoane

Capacitatea de a stoca ap fiart

Perii de spalare de cupe

Ulcior de ap cald

castroane

sare

Cutii pentru depozitare boluri

Omul modern este greu de neles c, pentru astfel de
lucruri simple, ca petrecere de ceai, a trebuit s foloseasc
toate aceste faciliti. Cu toate acestea, n zilele de demult,
toate aceste elemente au fost o parte necesar a
ceremoniei ceaiului. n timpul utilizrii, toate aceste
dispozitive oamenii se pot schimba, de asemenea, starea de
spirit sau de a mbunti abilitile lor. Oameni care se
cunosc i neleg mncarea chinezeasc, tiu c a existat o
ntreag cultur de a folosi o mare varietate de aparate
pentru gtit. Aceste aparate de buctrie au forma lor
tradiional i un anumit scop. Acest lucru este demonstrat
de vasele de bronz utilizate n epoca de dinastii Yin, Shang
i Zhou. Mai mult dect att, aceste vase de bronz utilizate
nu numai de ctre familia imperial. ntr-o familie tipic,
cnd masa a fost servit de vin, de aptezeci de ani (sau
vechi) a folosit un numr mult mai mare de vase sau boluri
pentru vin dect membrii obinuii ai familiei. Aceast
practic reflect respectul tradiional chinez pentru
atenia n vrst i a crescut la educarea copiilor. Desigur, n
comparaie cu cultura vinului, cultura ceaiului este n mare
msur o reflectare a apropierii de natura i plcerea de

via. Cu toate acestea, ambele se bazeaz pe ordonarea i

proporionalitatea.

antet

prosop

Stand pentru ustensile de ceai

Capacitate de colectare a deeurilor de ceai

molly
In ultimii ani, n timpul spturilor la poarta Templului
Dharma n Shanxi mai multe seturi de ceai au fost gsite. Ei
au fost donate la templu de ctre mpratul Tang Sitszunom
(873-889); ei erau att de graios, de lux i frumos, care
nici mcar nu am cuvinte pentru a le descrie n Lu Yu, n
lucrarea sa "Canonul de ceai." n acest set de feluri de
mncare incluse: main de tocat, co, lingura de
msurare, agitator de sare i cupe de but. Unii dintre ei au
fost chiar gravate porecla afectuos al mpratului ", al
cincilea frate,"
greutatea
lor, precum
i
numele
productorului. Majoritatea subiecilor au fost acoperite cu
aur, decorat cu picturi tipice taoist - nemuritoare de
echitatie o macara, nori curate i lebede, precum i
imaginea Datura i floare de lotus, care a fost tipic al culturii

budiste. Produse
minunate
a
provocat
admiraia
universal. Printre ei a fost un castron de culoare de
msline, fcut din porelan, calitate uimitoare, care a
strlucit ca un cristal. Fr ndoial, acesta este un exemplu
rar de la lucrrile de masterat antice chineze.Cnd ea a
turnat ceai, ea a nceput s strluceasc ca un curcubeu.
n epoca de seturi de ceai Song a fost diferit de cele
utilizate n epoca Tang. Cu toate acestea, datorit faptului
c societatea a devenit populara competiie de ceai, au fost
acordnd o atenie la calitatea i culoarea cupelor pentru
but ceai. Pentru c ceaiul alb a fost popular i ntrecndu
s-au btut n castroane de spum de culoare alb, o mare
pe scar larg negru i ntuneric castron verde, care se
poate mai bine umbra le-a turnat ceai. Unele porelan negru
acoperite cu desene speciale; i sa fcut, atunci cnd
livrrile de ceai au fost de ardere. De exemplu, n castron
"ochi divin", aplicat motive decorative, cum ar fi n form de
ochi pe un fundal de cer negru; i o ceac mic de "blan
de iepure" imagine semna cu peri albi ieit dint r-o blana
de animale negru. Aceste instrumente de ceai sunt
considerate de nepreuit.
n epoca Ming seturi de ceai tacamuri a ncetat s mai
includ capacitate de susinere pentru frunze de stocare a
apei i ceai, dar s acorde mai mult atenie la produc ia de
ceainic i ceti pentru but. n aceast perioad a fost creat
multe seturi de ceai elegant, pentru c a fost perioada de
glorie din porelan chinezesc. Ceainicul este de calitate fin
i un design frumos. Prin Ordonana mprailor multe
porelan vesel produse. Unii dintre ei s-au fcut din "rubin"
porelan de Syuande albastru i alb, porelan i porelan
albastru i alb Chenghua. Formularul Dummies a fost foarte
divers: o form alungit, plat, rotund i ptrat. Picturi
manechine erau flori i psri, elemente importante ale
picturilor au fost deasemenea peisaje i imagini ale
oamenilor.

n epoca de cazane Qing nu numai c a fcut din

porelan; dar, odat cu dezvoltarea tehnologiei de producie
de porelan a nceput s-l produc n cantit i mari i au
nceput s exporte n multe ri.
Vorbind despre istoria de ustensile de ceai din China, a
dori s vorbesc despre separat ceainice de por elan, pentru
producia de care a folosit nisip rou. Dup cum tii, cultura
de gtit rol important a jucat realizri strlucitoare de olari
din China. Mai trziu, articolele din bronz i fier, precum i
produse ceramice pus pe plan secund, cu toate c por elan
este nc folosit datorit naltei caliti.In plus, acestea sunt
uor de splat. Cu toate acestea, n epoca ceramicii Ming
luat din nou locul su de drept n viaa de zi cu zi,
deoarece sa ntlnit nevoile culturii ceaiului. Odat ce a oprit
utilizarea rezervoarelor auxiliare pentru ceai, ceai a nceput
s fiarb direct n fierbtor. n prepararea unui ceai semifermentat fermentat i a luat foarte mult timp. Ceainicele
de porelan au fost att de strns nct la depozitare
ndelungat n ele portul de ceai. Pentru a rezolva aceast
problem ntr-un fel, i a fost inventat de un ceainic din
ceramica de nisip rou. A fost fcut din lut, care este minat
n Yixing, Sianyam, Chaozhou i n alte orae. Dupa ardere,
acest lut a cptat o culoare de bronz. n epoca Ming, un
fierbtor de ap, la un cost egal al unei familii bogate, astfel
nct v putei imagina ct de scump au fost aceste
produse. n timp ce unii oameni sunt astfel de mari fani ai
acestor manechine pe care le colecteaz, petrecndu- i
ntreaga colecie avere. i a fost foarte frecvente, chiar
nainte de venirea la putere a dinastiei Qing. Aceste cazane
sunt ntotdeauna foarte apreciate de ctre colecionari.
De ce sunt att de foarte apreciate? n primul rnd, ele
pot fi preparate ntr-un ceai mare, bine-infuzat, ntr-adevr
parfumat i delicios. Ceramica de lut este absorb uor
miros, fierbtor de ap, astfel fcut calitativ pstreaz
aroma de ceai pentru o lung perioad de timp i "da"

aroma sa atunci cnd re-preparat ceai. Astfel, aroma de

ceai "duble". Pe de alt parte, aceste cazane satisface pe
deplin toate cerinele culturii ceaiului. Poporul chinez au fost
mult timp un susintor al simplitii. Ceainici din nisip rou
sunt ntruchiparea frumuseii naturale i s dea o persoan
un sentiment de satisfacie i mulumire mici atunci cnd el
deine ceai cu ambele mini. Acest efect este indisolubil
legat de un sentiment de repaus, care este n conformitate
cu cerinele culturii ceaiului are att manifestare extern i
intern.
Fierbtoare de nisip rou este de asemenea foarte
cutat
datorit
abilitatea
de
designeri
i
productori. Specialistii in fabricarea acestor manechine au
fost destul de puine. Filtru inventat clugr din templul de
nisip auriu, al crui nume rmne necunoscut. Cu toate
acestea, ceai, avnd valoarea de zi cu zi, a fost creat de un
om pe nume Chun Gong, iar de atunci a inventat ceaiul este
numit n mod tradiional gunchunskim. Chun Gong n
tineree a fost un slujitor ntr-un anumit savant i cuno tea
toate realizrile i abilitile practice au avut cunotin de
spiritualitate. Budismul a avut un impact foarte mare. n
primul rnd el a ncercat s fac ceai, ca atunci cnd a trit
n templul de nisip auriu. Muli factori au influenat formarea
stilului su artistic. Operele sale erau simple i sofisticate n
form i culoare, dar au diferit ntr-o varietate de stiluri unele au fost la fel ca pepenele galben, umplut cu mirosul
pmntului, alii arta ca trunchiurile de arbori, iar cei care,
la rndul su - persoanele n vrst, a spune publicului o
lung istorie de ceai, au existat cazane un muguri parfumat,
era destul de natural i consecvent scop fierbtor de ap.
Shi DABIN, un expert i un specialist pentru producerea
de manechine care au trit dup Chun Gong, de multe ori
sa dus la valea rului Songjiang. El a fost familiarizat cu
Chen Tszizhu, ceai celebru expert al dinastiei Ming, i a luat
ideile sale despre cultura ceaiului.Forma de ceainice lui a

devenit ntruchiparea material a acestor idei. De exemplu,

un mic ceainic a fost fcut n glug clugr ap, care a
condus n mod firesc la o concluzie a unui clugr n templu
se nal antic se roag lui Buddha. Implicaia a fost clar:
oamenii beau ceai pentru a purifica sufletul, i un fierbtor
de ap poate transfera imediat lumii budiste i face un
suporter.
Frunzele de ceai i degustare de ceai
Avnd n vedere c zilele Han i Tang modaliti de but
ceai schimbat de mai multe ori. Principalele metode sunt
enumerate mai jos.
ceaiul brewed
praf de ceai este preparat direct n fierbtor. Aceast
metod a fost cel mai popular n Tang. Lu Yu a descris n
detaliu n lucrarea sa "Canonul de ceai."
n primul rnd, este necesar, cu ajutorul unor mori
pentru mcinarea dale de ceai ntr-o pulbere i apoi se
toarn ap ntr-un mod special factorii de decizie
tastate. Apoi, va aduce la fierbere pe foc (diluat pe crbune)
i se adaug pudra de ceai. Ceai i ap ar trebui s intre n
interaciune direct. n cazul n care apa ncepe s fiarb a
doua oar, ea a format o spum alb; Aceast spum se
spune "Bomo". Lu Yu crezut c ceaiul ei crema. Spuma ar
trebui s lingura i plasat ntr-un vas de ceramic. Ceaiul i
ap continu s interacioneze ntre ele, iar cnd apa este
de fierbere a treia oar, valul va fi. Dup aceea spuma
(Bomo) nou adugat la ibric. Lichidul rezultat se numete
tszyufey sau Yuhua. Atunci cnd spuma precipit, ceai
poate aduce la masa.
ceai umed
In acest fel de ceai originea n Tang i a devenit deosebit
de popular n timpul dinastiei Song, atunci cnd oamenii nu
fac ceai n ceainice. Este necesar s se macine dale de ceai
la o pulbere i se fierbe ceai, completai n vasele cu pu in
ap de fierbere. n acest caz, ceai i ap, de asemenea,
trebuie s se angajeze n strns cooperare, astfel nct
atunci cnd aceast metod de a face ceai un rol important

pentru a juca perie de ceai, concepute pentru agitarea

ceaiului. In cele mai multe cazuri, o perie din bambus, cu
toate c ele pot fi, de asemenea, realizate din fier, argint i
aur. Cantitatea i calitatea spumei depinde de forma de
perie, precum i ceai de calificare se amestec uman. Apa
ar trebui s fie turnat ntr-o ceac de ceai, i a lovit brusc
pensula. Ap i ceai trebuie s se amestec, i, treptat, se
va face spum (Bomo), similar cu norii albi sau
zpad. Privind calitatea ceaiului ar trebui s fie judecat de
ct de curnd va spuma alb i ondulaiile d e pe suprafaa
apei. n cazul n care spuma a venit destul de repede, i
valuri - prea trziu, i nu a distrus spuma, atunci acest ceai
este considerat o prim clas i iubitorii de ceai pot a
srbtori. Un caz n care spuma alb, care a incitat maestru
ceai de gtit a crescut de peste cupa ca un snowbank sau
un plafon de nori albi. In ultimii ani, bautorii de ceai au fost
din nou pentru a studia acest proces de ceai i poate
biciuire spuma s se ridice peste cupa, dar acest lucru nu
este similar cu spuma si are un nor n interiorul spaiului
gol. Poate c e n form de perii i modul n care agita ia de
ceai, care sunt destul de diferite de cele utilizate n
antichitate. n ceremonia ceaiului japonez de curent, folosit,
de asemenea, aceast metod. Cu toate acestea, praf de
ceai - o destul de nalt calitate, iar puterea de agita ie nu
este prea mare. Ca rezultat, ceaiul verde amintete de
patch-uri verzi, plutind pe suprafaa apei.
Umed ceai de flori
Aceast metod a fost inventat de Zhu Quan, care a
trit n epoca Ming. Ceaiul preparat n acest fel a avut o
aroma deosebita si un impact estetic uimitoare. Este
necesar s se pun boboci de prune flori cu un miros dulce
de iasomie si tarhon cu ceaiul n ceac, i s accelereze
procesul de descoperire muguri cu abur. V putei bucura n
acelai timp gustul ceaiului, cele mai bune de mirosul i
culoarea plcut ochiului.
semi-ceai

Ceaiul a fost adugat castane, semine de pepene

galben, semine de pin, si fructe uscate, amestecul s-a
turnat ap fierbinte.Iubitorii de ceai folosit pentru a petrece
timp de colectare, berii i degustare de ceai jumtate
terminat n muni i pe cmpii.
ceai gata
Aceast metod bine cunoscut de luare de ceai a fost
utilizat n epoca dinastiilor Ming i Qing, i este folosit
pentru aceast zi.Dei este foarte simplu i uor, rezultatul
aplicrii sale depinde de obiceiurile unei anumite localit i i
ceaiuri. n prepararea rou (sau negru, aa cum se spune n
Occident), verde sau aromatizat de ceai necesit diferite
momente; n plus, n fiecare caz, temperatura apei va
varia. Ceaiul verde este foarte delicat, astfel nct
temperatura apei nu ar trebui s fie foarte mare. De
exemplu, ceai Longjing va absolut fr gust, n cazul n care
dou sau de trei ori, pentru a stinge cu ap cald. Ceaiul
oolong este mai rezistent, iar frunzele sale sunt suficient de
gros, astfel nct s ia mai mult timp s se
pregteasc. Pentru prepararea ceaiului aromat nu au
nevoie de ap foarte fierbinte i o mulime de timp. Oameni
care stiu foarte multe despre ceai, pregtindu-l, nu numai
pentru a potoli setea. n primul rnd, ei se vor bucura i va
determina tipul de form i locul de aspectul i
mirosul. Diferite ceaiuri au forme diferite. Uscate Longjing
ceai are o form alungit, Pekoe este profilat sub form de
ace, i perle similare cu perle de ceai. Comportamentul lor
n ap este de asemenea diferit. Unele frunze de ceai
chiuveta la partea de jos, n timp ce alii ntoarse i s
rmn pe suprafa. De exemplu, trifoi rdcin este
similar cu inelul de aur i ceai huantszinguy are o culoare
portocalie si devine ca aurul.
In acest mod de ceai necesit o abilitate special la
turnarea ceaiului. ceai bun specialiti merg ntr-un cerc,

turnarea de ceai dintr-un ceainic pe o duzin de cupe, fr

verse o singur pictur n acelai timp.
Aa cum arta, Tea Party ar trebui s aib loc ntr-o
atmosfer special. n timpul srbtorilor imperiale i
partide prietenoase vechi s-au adunat o mul ime de
oameni. De exemplu, mpraii Kangxi i Qianlong din
dinastia Qing a efectuat o nalt calitate, vacan e de
ceai. Aceste srbtori au avut loc n Sala Armonia Supreme
n Oraul Interzis. Mii de oameni au luat parte la ele. Cu
toate acestea, conform teoriei ceremoniei tradi ionale ceai
chinezesc, nu este necesar ca membrii au fost att de
muli. Teoria este c trebuie s bea ceai n mprejurimi
elegante, cum ar fi n apropierea sursei nete sau ntr-o
colib de bambus n muni, templele antice si pavilioane
mici, admirnd zpad, flori sau pete. Ming artiti ilustrat
n picturile sale doar un astfel de peisaj. De exemplu, n
pictura "Ceai Degustarea" perie Tang Yin iubitorii de ceai
bea aceast butur ntr-o colib de paie de lumin printre
copaci seculari i plante verzi pe versant verde. n epoca de
ceai Ming a nceput bautori s construiasc n propriile lor
curi ceainarii. Ei au ars tmie pentru a improspata aerul
din camer, se spal ceaiul nainte de a bea toate
dispozitivele i apoi a invitat la un prieteni de partid ceai
pentru o ceac de ceai, citete poezie, face pictur, sau
pur i simplu pentru a vorbi. De fapt, calitatea ceaiului,
calitatea moral a consumului de ceai i mediu trebuie s fie
n armonie deplin. Oamenii au nevoie s dea natura s
triasc viaa lor, ca ei beau ceai acas. Li Qingzhao, poet
Sung, a fost foarte pasionat de ceai. Cele mai multe dintre
poeziile sale foarte trist si sumbru. Cu toate acestea, un
tnr a avut o familie minunata. Soi baut ceai de multe ori,
i, n acelai timp, a scris poezie, care la acea vreme s-au
umplut de fericire i bucurie. Soul ei Zhao Mingcheng a
scris epigrafia i a fost un mare cunoscator de dispozitive de
ceai antice. Cu toate acestea, nu se putea compara cu soia
lui sau ca poet, nici un cunosctor de ceai. Ea de multe ori a

rs i chiar vrsat ceai pe hainele care nu erau conforme cu

legea, potrivit obiceiului feudale. Ceaiul a avut o butur
ntr-o atmosfer armonioas i natural.
Capitolul 4
Spiritul ceremoniei ceaiului chinezesc
Oamenii care au vzut vreodat ceremonia ceaiului
japonez, de multe ori pune ntrebarea: de ce aceast
procedur este numit o ceremonie n Japonia, iar n China
- arta de ceai? n cazul n cazul n care, ntr-o ceremonie de
ceai China, nu, per se, sau n care, n China, o procedur
este adus la perfeciune, cum ar fi n Japonia? Unul dintre
experii cultura de ceai, el nsui originar din Japonia, a spus
odat: "China - mama ceremoniei ceaiului. Unul dintre fiii ei
au stabilit n Japonia i a obinut rezultate uimitoare acolo
". Aceste cuvinte sunt adevrate, n sensul c ceremonia
ceaiului de fapt originea n China. ntrebri cu privire la
originea sa provin din lipsa de cunotine despre
dezvoltarea culturii ceaiului, precum i din cauza
diferenelor n nelegerea chinez i conceptul japonez de
"Tao".Chinezii cred c "Tao" nseamn natura, sursa, iar
legea fundamental a ntregii existene de pe pmnt.
"Moduri de natura misterioas", - chinezii spun c
rareori folosesc cuvntul "tao". n ceea ce pentru japonezi,
apoi, sub "dao" ei neleg abilitile: arta de flori a ranjament
au numit "calea florilor", iar arta de a lupta - "judo". Pe
msur ce procesul de acest tip de ceai-potabil a activit ii
culturale este, de asemenea, numit "Tao". Noi credem c
chinez latura artistic a procesului de ceai - este doar o
form, mantaua exterioar; n timp ce scopul este de a
exprima spiritul interior de ceai. De asemenea, noi credem
c arta ceremonia ceaiului i a ceaiului - cele dou pr i ale
aceleiai probleme. Arta de ceai - este activitile materiale
vizibile, dar poate fi numit "DAO" numai n cazul n care, n
cursul acestei activiti se nate putere spiritual. Prin
urmare, eu cred c esena culturii ceaiului sunt "arta cii
vizibile i invizibile (Tao)." De fapt, Lu Yu, i ali cunosctori

de ceai trecut a cutat n primul rnd prin procedura culturii

ceaiului pentru a exprima spiritul. Pentru a exprima mai clar
gndurile, a dori n primul rnd s v prezint un concepte
din trecut spirituale.
Coninutul de spiritual al ceremoniei ceaiului chinezesc
este un sistem profund i complex, care combin cele mai
bune idei ale confucianismul, taoismul i budismul, care
este ntruchiparea ideii nativ din China a unei relaii strnse
i interaciunea dintre material i spiritual.
Confucianismul i spiritul ceremoniei ceaiului
chinezesc
Fiecare
naiune
are
propriul
sistem
unic,
cu
caracteristicile sale inerente. ntre Est i Vest exist o
diferen semnificativ n tendinele de dezvoltare a culturii
i a valorilor umane de baz. Vest propovduiete foc i
putere, n timp ce China - un simbol al pcii, blndee i
buntate, n timp ce duritatea i tenacitatea. Aceste
caracteristici sunt pe deplin manifestate n ideea de
armonie, iar media de aur, care este ideea fundamental a
confucianismului. Ceai, prin nsi natura sa, este moale i
panic, este n deplin concordan cu aceast idee. Dei
dezvoltarea culturii ceaiului joac un rol important, i
taoismul i budismul, confucianismul a considerat
fundamentul componentei spirituale a ceremoniei ceaiului,
care se manifest n urmtoarele patru aspecte.
natura moale i panic ceai ntruchipeaz ideea
de "medie de aur" - baza confucianismului
Se spune c oamenii de Vest sunt deschise si energic,
iar starea de spirit cum ar fi vinul, n timp ce oamenii de est
- sobru, sensibil, discret si rezistente, caracterul lor este ca
o ceac de ceai. De asemenea, noi cutm o atitudine
prietenoas fa de cealalt i s menin o rela ie
armonioas. Prin urmare, omul occidental este prin natura
sa un individualist, i la est - colectivist. cultura de ceai

chinezesc reflect aceste trsturi pur orientale. Aceasta

sugereaz c trebuie s fie unul cu altul ca o rela ie
armonioas ca om i natur. Confucianiste a adus aceast
idee n ceremonia ceaiului, un efort de a crea o atmosfer
armonioas n ceai. proprieti de ceai i ap sunt similare:
dei pare a fi o moale, apa are de fapt o mare putere; Cu
toate ca ceaiul este doar o butur obinuit, ceai n proces,
oamenii nva s fie tolerant i s se neleag
reciproc. Prin urmare, n cele mai vechi timpuri la curtea
trimiilor strini imperiali am fost tratai la ceai, iar acum
vizitatorii sunt nc tratate la ceai, pentru a arta prietenia
i consolida relaiile de prietenie. n China, unitile de la
sfritul anului i fabrici deinute pri n cazul n care
oaspeii sunt tratate la ceai. La aceste partide controleaz
consumul de ceai, mpreun cu personalul i de a afla
punctul de conversaie intim de vedere reciproc, nelegere
care arat i respect. La aceste pri se pot rezolva
contradiciile cele mai acute.
Confucianiste s adere la principiul "nseamn de aur":
aceasta nseamn c oamenii ar trebui s abordeze
problemele din toate punctele de vedere, nu pentru a merge
la extreme. Acest principiu al "nseamn de aur" a fost
punctul central al ceremoniei ceaiului.Ap i foc par absolut
incompatibile, i, cu toate acestea, Lu Yu a vorbit de unitate
i de continuitate a acestora. Cum se poate fierbe apa fr
foc? Cum pot face ceai fr ap? Acesta este motivul pentru
ceainice Lu Yu portretizat animale i Firebird, pete i ap:
el a vrut s arate indisolubil link-ul de vnt, foc i
ap. Sufl vntul focul, focul aduce ap la fierbere, insista
apa de ceai. Yu opiniile Lu i au originea n "Cartea
schimbrilor" - primul dintre Pentateuhului. n conformitate
cu aceast carte, vntul - este "Song"; incendiu - "Will" i
ap - "kan". "Song" i "este" sunt denumite n mod colectiv
"DIN", cu care v putei pregti mese i buturi. Apa i
focul sunt denumite n mod colectiv "tszitszi", care exprim
ideea c totul este gata. Incendiu se ridic n timp ce apa

scade. Cu
toate
acestea,
chinezii
s-au
schimbat
locurile. idealul nostru social este de a nelege armonia
universal a lumii. Natura este format din aur, lemn, ap,
foc, aer, care sunt "cele cinci elemente de baz i" cinci
elemente armonioase ", n nelegerea noastr a naturii. Lu
Yu a promovat cultura ceaiului i a crezut c statul va fi
unit, numai n cazul n care oamenii s triasc n armonie
unele cu altele. Si toate bolile vor fi distruse numai n cazul
n care toate cele cinci elemente vor fi n armonie unele cu
altele.
Sub influena acestor idei pe care fiecare element al
culturii ceaiului a fost impregnat de spiritul de unitate i
armonie. Pe "picturi reprezentnd sute de copii" de lucru Su
Hanchen pictat o sut de copii minunat, care joac i bea
ceai. Aceast imagine a simbolizeaz unitatea tuturor
grupurilor etnice din China. Cunoscatorii de ceai de multe
ori cu ajutorul seturi de ceai i-au exprimat ideile. Oamenii
numesc ceainic "mama de ceai" i "ceti de ceai fiilor,
artnd astfel c mama are ntotdeauna grij de fiecare
dintre copiii lor. n epoca Qing Chen Minyuan a creat Maker,
"trunchi", care a fost fcut din rdcini strns legate ntre
ele de copaci antice. Acest ceai a constat din trei rdcini,
duza de ap i capac, exprimndu-se astfel ideea c "este
imposibil s se rup n jos ntr-o singur mi care de zece
perechi de beele" i c toate grupurile etnice din China sunt
legate indisolubil de o singur rdcin. Chinezii au crezut
c este coninut n nsi ideea ceremoniei ceaiului c omul
se nate virtuos. Oamenii din ntreaga lume pot fi inspirate
de ceremonia ceaiului, n cazul n care doresc s- i
mbunteasc relaiile.
Ceremonia ceaiului chinezesc - un fel de activitate
cultural care aduce bucurie
Ceremonia ceaiului japonez este mprumutat n principal,
din cultura de ceai chinezesc. Budist ei caracteristici i s-au
concentrat asupra tristee i conciliatorismul. Cultura

ceaiului chinezesc este plin de bucurie, aa cum ea a

absorbit opiniile de baz ale confucianismului.
Chinez declar panteism (politeism), i cred c toi
muritorii care au contribuit la dezvoltarea omenirii, dup ce
zeii morii devin.Cu alte cuvinte, zeii chinezi - sufletele
muritorilor, deci noi credem n puterea inepuizabil a
omenirii. Odat cu trecerea timpului, sperm c noua
generaie de a realiza ceea ce nu a putut fi fcut pentru
noi. Suntem ncreztori n viitor i o via de dragoste
pasional. n consecin, n chinez ceremonia ceaiului
concubinelor imperiale i prinese ar putea bea ceai i s se
bucure de muzic n acelai timp; oamenii de tiin ar
putea s bea ceai i s se joace de instrumente muzicale,
vopsea, poezie citesc sau s se bucure de peisaj
frumos. Ceaiul a fost, de asemenea, plin de bucurie i
fericire activitilor familiale. Chiar i clugrii s-au bucurat
de procesul de ceai. Jiao Zhang, un clugr celebru Tang
er i un prieten apropiat al lui Lu Yu, a ajutat la
rspndirea culturii ceaiului. n loc de a predica un ascetism
strict, el a susinut cu trie ceai de conectare i de a admira
florile parfumate i luna strlucitoare, se bucur de muzic
frumoas, care este nrudit cu atingere uman. El a fost,
de asemenea, un poet celebru, i de multe ori a rspuns
prietenilor si n versuri, el a stat cu ei pentru o cea c de
ceai.
Chinezii cred c gustul amar i dezamgirea nu va dura
pentru totdeauna i le ofer o oportunitate excelent pentru
oameni de a stopa pasiunile lor. Aa cum natura este
ntotdeauna n micare, iar viaa uman dureaz fr
sfrit, aa c trebuie s fim optimiti.Noi bem ceai, pentru
a dezvolta vitalitatea lor i fr regret ajuta prietenii
ti. Spiritul ceremoniei ceaiului chinezesc const ntr-un
spirit sobru, optimist, entuziast, tolerant i publice, este
fundamentul confucianismului.

Dezvolta onestitate, gust delicat i atitudine activ

la via, a cunoate spiritul de ceai
Unii oameni neleg n mod greit ceai i bea ceai ca o
modalitate de a trece timpul pentru lenei i novicilor. n
epoca dinastiilor Ming i Qing, cei mai muli cunosctori de
ceai a fost stabilit foarte pesimist. La sfritul dinastiei Qing
a revoltei "Opt Banners" a crezut ceai nensemnat
distractiv. Cu toate acestea, dac urmrim istoria culturii
ceaiului, devine clar c locul principal a fost nevoie de o
abordare
proactiv
a
vieii,
deci
inerente
confucianism. Oamenii de stiinta chinezi au un nalt sim de
responsabilitate i de apel i ntotdeauna "consider c este
de datoria lor de a aborda problemele globale" i "s lucreze
pentru oameni." cultura de ceai chinezesc a absorbit spiritul
acestor minunate tradiii. n epoca dinastiilor estic i
sudic Jin de Vest i condus de Lu Na, Huan Wen i al i
politicieni au creat o cultur de ceai devreme, n timp ce
caut s utilizai ceai pentru a aduce onestitate. Peste o
ceac de ceai pri un schimb de opinii liber pe o varietate
de evenimente. n epoca sistemului Tang Lu Yu stabilit
oficial al culturii ceaiului chinezesc, care a combinat cele
mai
bune
idei
ale
confucianismul,
budismul
i
taoismul. Acest principiu de baz al acestui sistem a fost
principiul lui Confucius atitudine activ fa de via . Lu Yu
crezut ntotdeauna despre ara sa i poporul su. Atunci
cnd Lu Yu a creat doar un cuptor de ceai special a fost pus
jos o revolt condus de o Lushan. Haosul a schimbat din
nou ordinea. Lu Yu n acest moment a fost n oraul
Huzhou, i tiri a revoltei din ara de ordinea obinuit a
lucrurilor la umplut de bucurie. Yan Zhenqing cu care Lu Yu
a studiat cultura ceaiului, el a fost un faimos caligraf i
politician. Un Lushan a ridicat o rebeliune armat n nord i
n curnd a condus trupele sale spre sud. n mod alternativ
a sczut Prefectura din provincia Hubei; yan Zhenqing a
reuit doar s pstreze Prefectura Pinguan. n calitate de
ef al Biroului de pedeaps, el a insultat pe mprat i
consilier ef, vorbind cu ei este inacceptabil brusc. Dup

aceea a fost trimis la Huzhou, unde sa ntlnit cu Lu

Yu. Astfel, vedem c fondatorii culturii ceaiului acut
contieni de responsabilitatea lor fa de ar i popor. n
cazan, a fcut Lu Yu, a fost un stilou ptrat - un simbol al
integritii; margine larg simbolizeaz idealurile nalte; la
sol de mijloc - i o parte inferioar alungit. Muli
cunosctori de ceai perfect conservate tradi ia reflect
principiile de baz de funcionare a rii, prin forma
ustensilele de ceai. La mijlocul anilor i trzii imparatilor
Ming au fost cele mai lenei i narcisist; De ce ceai experi
de cultur au acordat o atenie special educa iei de
onestitate, distanndu-se de frdelegi i oameni
nedemni. Ei au nfurat bambus frunze de palmier
buzunare i le-a numit "kutszetszyun" (dl onestitate fr
compromisuri), subliniind astfel faptul c oamenii au multe
de nvat de la bambus cu calitatea sa de neegalat. Ceai de
cntrire msur numit "chzhitsyuan". "Quan" - face parte
dintr-un vechi instrument de cntrire, - i anume, partea
sa mobil. O singur unitate mic a setului de ceai a fost
standard de adevr msurare i minciuni, i a mrturisit
faptul c cunoscatorilor de ceai pot distinge una de
alta. Confucianiste
a
ncurajat
puternic
dezvoltarea
calitilor morale ale omului, punnd n ordine afacerile
familiei sale. Numai atunci ar putea considera-te gata
pentru administraia de stat. Cu toate acestea, n loc tot
timpul pentru a menine pe faa lui o expresie de ngrijorare
pentru om afacerile statului ar trebui s "de lucru alternativ
cu restul, aa cum se obinuia la conductorii Wen i
Wu." Prin urmare, nu ar trebui s fie considerat un semn de
prost gust atunci cnd brewed unele dispozitive tip de ceai
i gust n intimitatea n poala de animale slbatice.

China a
aceast ar
sunt adesea
teren public.

Ceremonia ceaiului ca un ritual

fost ntotdeauna celebru pentru faptul c
are reguli stricte i ordine. Oamenii moderni
sistem de ritualuri confundat cu sistemul de
Confucianismul i ritualurile sale, sistemul nu

reglementeaz numai comportamentul oamenilor

i
guverneaz viaa social, dar respect reciproc, de
asemenea, a predicat, dragoste i nevoia de a arta respect
pentru btrni i atenia i dragostea pentru tineri. Pentru
relaiile atitudine demnitatea uman bune ntre frai,
respect pentru profesori i atenia studenilor. n timpul
petrecerii de ceai oamenii sunt mai nelepi i mai nelept,
i ca urmare, acestea se pot nelege cu uurin spiritul
ritualuri i s le ndeplineasc.
n primul rnd servesc ceai n punerea n aplicare a
ceremoniilor rituale a nceput n epoca Song. In acest
moment, ceremonia ceaiului a fost aranjat n toamna i
primvara
n
timpul
festivitilor
de
judecat
grandioase. Detaliile acestor evenimente sunt descrise n
"Istoria dinastiei Song." Ceaiul "prezint un cadou" atunci
cnd examinrile imperiale au fost efectuate atunci cnd
mpratul a vorbit cu oficiali i pentru a primi ambasadori
strini i n cadrul ceremoniei de comemorare a persoanelor
decedate n timpul diferitelor srbtori. Acest sistem a
afectat, de asemenea, minoritile etnice. n primul rnd, a
existat o lupt ntre stat i instana Liao dinastiei Song, cele
dou pri au fost de multe ori n rzboi unele cu altele. n
conformitate cu acordul pe lac Tanyuan, ei au promis s
devin frai. Atunci cnd la curtea imperial a luat Song
Statele Liao emisar, ceremonia ceaiului organizat n onoarea
sa. O ceremonie similar a avut loc, iar la plecarea sa. Dei
statul a fost organizat de Liao Khitan (care erau nomazi), au
apreciat ritualul sistemului Sun stat.Multe ceremonii detalii
de ceai a avut loc cu ocazia naterii mpratului i
mprteasa-mam n timp ce ofer sacrificii i daruri ale
munilor n timpul ritualurilor n onoarea soarelui,
nregistrate n "Istoria statului Liao."
nregistrate n dezvoltarea internetului 115 ani "Istoria
dinastiei Song", cnd prinul a luat o concubina, a trebuit s
se prevad ei o sut de baruri de ceai i alte cadouri.

Mai trziu, obiceiul a devenit exploataie ceremonii de

ceai la nunti. Ritualurile Ceaiului i au originile n filosofia
budist, care a avut mai trziu impactul acesteia asupra
familiei i societii n ansamblu. n carte, Qiu iunie a lui
"ritualuri de familie", create n epoca Ming, ceremonia
ceaiului este descris n mod exhaustiv. Aceast ceremonie
a ceaiului a fost rspndit pe scar larg n China, i mai
trziu, n Coreea. Chiar i astzi, n Coreea de Sud acord o
mare importan pentru respectarea tuturor regulilor
ceremoniei ceaiului.
Spiritul culturii ceaiului taoiste
sunet public al culturii ceaiului chinezesc se reflect n
principal n filosofia confucianismului, n timp ce con inutul
su estetic i practic dezvoltat sub influena filozofiei
taoiste.
Filozofic colar taoismul i taoismul - sunt dou lucruri
complet diferite. Filosofia taoismului a aprut filosofia
confucianist mult mai devreme. Filozofia confucianista este
n principal preocupat de relaiile din cadrul societii
umane, n timp ce filozofia taoismului se concentreaz mai
mult pe relaia dintre om i natur. Fondatorul colii de
filozofie a taoismului Lao Tzu a fost nscut n starea lui Chu
n urm cu peste 2.700 de ani. Nimeni nu tie ci ani a trit
- unii spun 200 de ani, iar unele chiar numit numrul 600
Lao-tzu nvat vederea dialectic natura lucrurilor, i a
subliniat c oamenii ar trebui s depun eforturi pentru a
vedea nu numai strine, dar, de asemenea, partea din spate
a lucrurilor. De exemplu, atunci cnd alii spun c duritatea
este mai bine moliciune, el a rspuns c dinii umani solide, dar ele cad pe masura ce imbatranim; limbajul uman
- moale, dar el rmne cu el pn la sfritul vieii. Cnd i
sa spus c spaiul umplut - este bine, el a sus inut c numai
ntr-o camer goal, putei pune o mulime de lucruri i de
a dobndi noi cunotine, care poate fi luat doar scpa de
idei vechi. Chuang Tzu, un alt filozof taoist, i plcea s

prezinte adevrul n form de fabule amuzante, iar limbajul

acestor fabule era plin de via i plin de umor. Lao Tzu si
Chuang Tzu credea c natura i societate exist o singur
lege a universului. Prin urmare, este imposibil s se separe
spiritualul de material i uman - din natur. cultura de ceai
chinezesc, n care materialul natural i combinat cu
nceputul spiritului uman, a absorbit filozofia taoismului.
Prin urmare, dei cultura de ceai se bazeaz n principal
pe ideile confucianiste, foarte formarea sa a avut loc
semnificativ influenat de filosofia taoist.
Combinaia dintre umane i naturale, i a nceput
s se uite la lumea din punct de vedere al culturii
ceaiului
n conformitate cu filosofia taoist, omul i natura sunt
legate ntre ele. Omul este o lume mic, i o ceac de ceai
simbolizeaz pe mare. Cultura ceaiului a absorbit ideea
filosofic.
Cu toate ca ceaiul - doar o butur, dat omului prin
natura sa, este sediul unei legi a naturii, iar omul trebuie s
neleag legea prin intermediul partidului de ceai. Ceaiul este cel mai bun n natur, precum i fabricarea berii i
utilizarea acestuia, se poate afla mai multe despre
schimbrile care au loc n natur. Atunci cnd oamenii antici
pregteau ceai, au fost zdrobite gresie, ceai sau frunze de
ceai proaspt s-au adunat i le-a uscat mai nti, i apoi
cernut printr-o sit de un rou-fierbinte, i apoi plasat n cel
mai bun cazan de pulbere. Atunci cnd apa fiarta, ceai i
schimb n mod magic proprietile sale, i ceai i ap sunt
combinate ntr-o singur unitate.Prin observarea acestor
schimbri, oamenii pot aprecia pe deplin frumusetea
proprietile naturale ale lucrurilor. Lu Yu a descris poetic
procesul de conectare a pulberii de ceai i ap clocotit,
scriind c ceai frunze cum ar fi "flori de data de palmier,
plutind pe suprafaa lacului" sau "tnr lintiei n iaz, clipocit

sub suflarea vntului." De asemenea, el a scris ca spuma

seamana cu un "nor alb, un vl care acoper
cerul." Cunoscatorii de ceai a fost considerat cea mai pura
si ceai minunata creatie a naturii, astfel nct atunci cnd
oamenii beau ceai, ei se simt parte din natur. Lu Chuan,
poetul Tang era, cunoscut sub numele de ceai Apprentice, a
scris c atunci cnd bea ceai, se simte ca i n cazul n care
se spala ploaie, iar vntul a suflat n stare proaspt i
toat lumea devine extraordinar de luminoase i
curate. Cnd el a but apte ceti de ceai, el a simit
puternic, ca un magician. Su Shi, marele poet al dinastiei
Song, i plcea s noate ntr-o barc mic, pentru a trage
apa din ru i gti propriile lor ceai, undeva la marginea
oraului sau ru. El credea c, procednd astfel, umple o
can cu lumina lunii de argint. cunosctori de ceai din China
a crezut c oamenii nu ar trebui s ia numai de la natur,
dar, de asemenea, s aib grij de ea i s n eleag-l s se
s triasc n pace i fericire. Astfel, ntr-o ceac de ceai
este toat nelepciunea filosofiei taoiste.
Taoistii au baut ceai pentru a imbunatati sanatatea
Taoitii, care au fost numii nemuritoare, foarte at eni la
sntatea lor: au crezut ca ceaiul poate prelungi via a
lor. Nemuritorilor zeificat ideile lor
i le-a numit
taoism. Important n filozofia lor este de a face mintea i
sufletul de la toate dorinele i temerile; cel mai bun mod
de a mbunti sntatea i prelungi viaa au crezut c
viaa n pace cu ea nsi. n scopul de a atinge starea
ideala a mintii si a corpului a fost de a dezvolta energia
vital necesar i necesar pentru acest lucru:
1) s stpneasc tehnica de respiratie profunda pentru
a elibera canalele prin care circul energia vital;
2) s-i concentreze toate gndurile asupra naturii sau o
anumit parte a corpului;
3) prezente n imaginaia lumina strlucitoare a soarelui,
cu jet de ploaie i dewdrops, stelele clipeal pe cer, i
mintea purificat, a scpa de boal;

4) mnca alimente sntoase.

Ceaiul a devenit vital pentru taoiti, pentru c el ar
putea menine sobrietate mental, pentru a mbunti
digestia, cur vasele de snge. Qiu Ju-un, un cunosctor
celebru al culturii ceaiului din timpul dinastiei Ming, a but
ceai de multe ori i a mncat att fructe i nuci de pin, cnd
a trit n muni, fcnd-o n auto-mbuntire. Tehnica
taoist a fost n deplin concordan cu teoria farmodinamiki
i cur organismul, caracteristica de medicina tradi ional
chinez. Taoitii spun c, n procesul de suflet ceai i
creierul uman vin n conformitate cu fiziologia, iar aceasta a
fost contribuia lor la dezvoltarea culturii ceaiului.
Valorile taoiste i caracteristici distinctive ale
bautorii de ceai
Taoistii au proprieti ale viziunii active a naturii. Ei nu
au crezut n voia lui Dumnezeu i doresc s triasc cu cerul
i pmntul. Ei au promovat subordonarea rituri taoist
autohtone s-au bazat pe legile naturii, dar, de asemenea,
numit de ngrijire din mulimea madding. S-ar prea c
aceste dou concepte sunt contradictorii. Dar, de fapt,
aceast teorie intr n conflict cu o viziune comun a
bogiei, frumuseea unei femei, o reputaie nemeritat,
bogie i intrigi. cunosctori de ceai au adus aceste idei la
ceremonia ceaiului i livrate de la oprim depresie lor. Cele
mai multe dintre ele sunt obinuii cu stricte disciplina ei
nii prin formarea continu i dezvoltarea estetic. Tradiia
a continuat i n timpurile moderne. Cnd China a invadat
de armate strine, oameni educai n ar prefer s bea
ceai cu tortilla, dar s nu fie lachei au noi stpni. i
datorit faptului c aceste idealuri sunt inerente n societate
n ansamblu, China a fost n stare s se ridice deasupra
necazurile lor i nc o dat s devin un stat puternic.
Lao Tzu si Chuang Tzu, filosofia taoist a fondatorilor, au
fost de multe ori n mod deliberat i a acionat contrar
opiniilor general acceptate. Lao Tzu credea c oamenii nu

gsesc satisfacie, n mod constant eforturi pentru plcere,

pentru c am fost contient de pericolul plin cu pozi ii
nalte i bogie. Zhuangzi mai viu i artistic exprima ideile,
care sunt, de asemenea, nu coincid ntotdeauna cu general
acceptate. El credea c nelepii sunt demne de admiraie,
pentru c prea muli oameni au pierdut drumul lor n
lume; n cazul n care toate devin nelept, atunci nu ar mai
fi oameni nelepi. Cu toate Rhino - un animal mare, el nu
poate prinde un mouse.cunosctori de ceai din China dornici
de a afla mai multe despre Lao Tzu si Chuang Tzu. De
exemplu, Lu Yu a ales s devin un artizan, cu toate c
ocupaia era considerat nedemn; el a renunat la postul de
la curte i sa dedicat studiului culturii ceaiului. Zhu Quan,
un cunosctor bine-cunoscut de ceai dinastiei Ming, a fost
un membru al casei imperiale; El nsui a construit o bolt
ntr-un munte ndeprtat din sudul Chinei, cnd el era nc
foarte tnr, pentru a se dedica n totalitate filozofia
taoismului i budismul.Cunoscatorii de ceai au crezut c,
chiar i cei sraci oficiali care merit s ia mit pentru c
sunt spirit pur. Astfel, cultura ceaiului taoist mai potrivite
pentru oamenii de tiin i oameni obinuii dect scriitori
i oficiali. ceai de art i ceremonia ceaiului a fost mai
natural i nu este limitat de normele externe.
Rolul budismului n cultura ceaiului
Cnd oamenii vorbesc despre cultura de ceai chinezesc,
menionm adesea relaia sa cu budismul. n China i
Japonia , a emis urmtoarea zical: "ceai i Chan [4] . - O
singur entitate" Cu toate c Chan este doar una dintre
direciile de budism, le - a fcut o mare contribuie la
formarea componentei spirituale a ceremoniei ceaiului i a
jucat un rol important n difuzarea culturii ceaiului n
Est.Primul predicator al budismului n Japonia a fost ,
de asemenea , un mare nvat i fondator al ceremoniei
ceaiului japonez. clugri japonezi a acordat o importan
deosebit pentru caracteristicile unice ale ceremoniei
ceaiului, comune printre chinezi buditi.

Cultura ceaiului este indisolubil legat de natura i de

societate, n timp ce budismul este chemat s ating
fericirea n ceruri.Cultura ceaiului chinezesc este plin de
optimism i dragoste de via i a budismului a predicat
valoarea de singurtate i de testare. n filozofia budismului
Zen, aceast contradicie a gsit soluia, i ca urmare a
dou abordri ale culturii de ceai, pentru a forma un
convers ntreg coerent.
China este un cuptor de topire imens n care este
necesar s se "topeasc" orice filozofie strin, nainte de a
prinde rdcini. Acest lucru nu se datoreaz faptului c
cultura de nutrieni este excepional. De fapt, China a fost
destul de deschis i receptiv fa de cultura strin ca ntrun stadiu incipient de dezvoltare a societii feudale, iar n
zilele sale de glorie. Acest lucru a fost valabil mai ales
pentru dinastia Tang, i a fost creat atunci cnd cultura de
ceai. Budismul a fost introdus n China, din Asia de Sud. n
primul rnd a fuzionat cu coala filosofic a mpratului
Huang i Lao Tzu (sectorul taoist n perioada statelor
combatante i la nceputul dinastiei Han. mpratul Huang i
Lao Tzu a fost vzut ca fondatorii filozofiei taoiste). Taoistii a
nceput s promoveze ceaiul. Cu toate acestea, numai n
epoca Tang a existat o convergen deplin a filozofiei
budiste i a culturii ceaiului.
Cele mai multe secte budiste au ptruns n China, a
aparinut direcia Marelui Vehicul, care i are originea la
sfritul anului I - nceputul secolului al II-lea. Esena
acestei filosofii este direcia pe care orice fiin vie poate
deveni un Buddha, astfel nct Buddhismul este accentul
principal a fost pe faptul c o persoan trebuie s triasc
pentru binele lor i altora. Buditii cred c teoriile lor cele
mai bune, de unde i numele - marele carelor; sect tocmai
a predicat eliberarea din ciclul de renatere, sunt numite car
mici.De exemplu, Sanlun sect Suhvati, Vinaya i Fasyan

aparinut direcia marelui carul i a venit din India. Cu toate

acestea, aceste doctrine religioase nu au gsit un rspuns n
inimile poporului chinez. De exemplu, adepii sectei Sanlun
credea c oamenii nu trebuie s se team de moarte i ar
trebui s "plng, este nc n via." Chinezii iubea viaa i
nu au vrut s fie de acord cu ideea c oamenii pot fi fericit
numai dup moarte. sect Membrii Suhvati au crezut c
lumea - este doar un teren murdar, i am considerat ara
mamei sale, pe care cresc copaci frumoi, flori i stropi de
mare, maiestuos. Prin urmare, am putea accepta faptul c
ara noastr - e doar mizerie? Li Shimin, primul imparat al
dinastiei Tang, a considerat el nsui un descendent al lui
Lao Tzu - Li Er. El a fost foarte suprat cnd clugrul ia
spus c numele lui de familie nu are nimic de-a face cu Lao
Tzu. mpratul a spus c, odat clugr ia spus c cu itul lui
Buddha nu poate provoca efecte adverse asupra oamenilor,
de ce s nu-l experien pentru tine, dup ce sa rugat lui
Buddha, timp de apte zile. Clugrii nu aveau de ales
dect s admit c mpratul - Buddha nsui, i s se roage
pentru el timp de apte zile. Aa c a scpat de moarte. Era
destul de evident c teoria budist ar trebui modificat,
astfel nct s poat asimila n cultura chinez.Astfel, a
aprut Tiantai sect, Huayan, i alii care sunt aproape de
cultura chinez i ideologia. Dar, Chan a devenit un
adevrat China.Membrii si predice efectua ritualuri budiste
n timpul meditaiei lung, al crui scop este acela de a gsi
pacea interioar i s triasc n pace cu ei. Acest lucru este
similar cu modul n care teoria meditaiei taoiste, si cu
strvechile ideile confucianiste despre nevoia de autombuntire; a fost bun pentru sntate, a contribuit la
eliberarea spiritului i mintea tot ceea ce este starea
pctoas i mai bun a minii. Hui Neng (638-713), al
aselea ef al sectei Chan, care a trit n perioada de glorie
a dinastiei Tang, a cerut un studiu al lumii interioare, care
se reflect n fraza: "Macelarul, care pune deoparte cuitul
deveni imediat un Buddha." El credea c oamenii pot deveni
Buddha fr a merge la mnstiri. Prin urmare, instana nu
mai trebuia s rezolve disputele de teren ntre mnstiri i

teorii religioase au devenit mai strnse i mai u or de

neles pentru oameni.
Odat cu apariia sectei Chan budism a nceput s
dobndeasc caracteristici chinezeti, iar teoriile sale au
intrat n deplin concordan cu ideologia culturii
ceaiului. Chan secta a contribuit la rspndirea culturii
ceaiului dup cum urmeaz.
n primul rnd, este popularizat puternic practica de a
bea ceai.
Judecnd dup "Records a auzit i a vzut Feng", scris
de Feng Yan n epoca Tang, a "suditii i plcea s bea ceai,
n timp ce din nord nu au avut la nceput acest obicei. n
mijlocul domniei lui Kaiyuan maestru al mblnzire demonii
n templul lui Dumnezeu Rocks pe Muntele Taishan a fost
activ n secta Chan. Atunci cnd clugrii au nceput s
practice meditaia, ei nu aveau voie s doarm sau s
mnnce. Dar ei au fost lsate s bea ceai. Astfel, fiecare
dintre ei i a but ceai preparat. Oamenii au urmat, i n
curnd a devenit o petrecere de ceai personalizat ... Oraul
a deschis o mulime de magazine de ceai n cazul n care sar putea cumpra ceai.Produse pe ceai de munte este o
varietate de soiuri diferite, i au existat att de mul i; el a
fost transportat de brci i de transport din vile rurilor
Yangtze i Huai. "
n al doilea rnd, au distrus plantaiile de ceai i ceai
cultivate pe pantele muntelui.
Ceai, care a cumprat mnstirile de clugri, care cost
le scump, aa c, n unele zone ale clugrilor au nceput s
creeze plantaii de ceai sau cresc ceai pe pantele muntelui.
Cea mai mare parte a mnstirii este situat adnc n
muni, unde era o mare de ap, sol fertil i aer curat - pe

scurt, tot ce ai nevoie pentru cultivarea ceaiului. Tszigun,

profesorul Lu Yu, a crescut de ceai i sa dedicat studiului
proprietilor sale. n epoca Tang n mnstirile cultivate
varietate de ceaiuri. Calugarii de la Muntele Putuo a pus o
mulime de copaci de ceai, dar cel mai faimos a fost "ceai
budist Putuo." Tradiia plantaiilor de ceai de reproducie au
supravieuit Ming. Btrnul clugr de la Putuo Munte a dat
Li Zhihua, care a trit n epoca Ming, o pung de ceai
"White Rock". Mirosul proaspat de ceai gladdened inima i
remprospteaz mintea.n epoca de Sud Tang multe
manastiri au fost construite n Jiangnan, iar cele mai multe
dintre ele cultivat un ceai excelent, i ca un clugr, iar
pelerinii aveau obiceiul de a bea ceai, iar mnstirile erau o
mulime de teren. In plus, clugrii au suficient timp pentru
a explora tiin tot mai mare de fabricare a berii i a
ceaiului degustare. Ca rezultat, ei au contribuit la
dezvoltarea culturii ceaiului, iar oraul Jiangnan a devenit
un renumit centru de producie de ceai n epoca Song.
n al treilea rnd, au venit la arta ceaiului din punctul de
vedere al cunoaterii de sine i a creat o ceremonie a
ceaiului budist componente.
n vederile sale filosofice Chan secta se afla n pozi ia de
izolare i de a schimba caracterul i starea de spirit a
persoanei n numele su adevrat "I". Atunci cnd spiritul
unei persoane a atins cel mai nalt punct al cureniei i al
sntii, el ar putea nelege adevrul. Ceaiul ar putea
ajuta s-l rmn calm i sntos n procesul de
meditaie. Prin urmare, proprietile caracteristice ale
ceaiului au fost asemntoare cu budismul. clugri Chan
but ceai nu numai pentru a remprospta i ntineri; Ele
combin proprietile de ceai cu teorii i Chan a ajuns la
concluzia c adevratul scop al lumii este s caute pacea
sufleteasc. Jiao Zhang, un clugr celebru al dinastiei
Tang, a fost un poet i un mare cunosctor i iubitor de
ceai. A fost un prieten de Lu Yu, iar acestea sunt de multe
ori a studiat filosofia cu ceremonia ceaiului i filozofia

budismului i a scris poezie mpreun. Ele descriu, de

asemenea, sentimentele care decurg din acestea n procesul
de ceai, care leag n pereii aroma ceaiului i ideea
fundamental a budismului. Jiao Zhang crezut c bea o
ceac de ceai, o persoan nu poate cdea n adormire; el
simte influena cerurile deschise i pmntul. A but o
ceac de ceai, se simte ca i cum s-a splat de ploaie
proaspt. membrii sectei Chan a crezut c Buddha poate
fi, pur i simplu a scpa de patimi, i ceai poate ajuta n
atingerea acestui obiectiv. Dupa ce au baut a treia cupa,
omul cunoate natura lucrurilor.ideologi Chan a sus inut c
oamenii intenionat sa scape de grijile lor. Ei au nevoie
pentru a liniti inimile i sufletele noastre pentru a nelege
relaia de ceai cu muni i ruri, natura, cerul i pmntul,
omul i material, dintre trup si suflet.
n alte secte au avut, de asemenea, propriile lor opinii
cu privire la ceremonia ceaiului.
De exemplu, cultura de ceai a nflorit n mnstirile
tibetane. Tibetanii considera ceai un miracol al marelui
Buddha. Mnstiri s-au dat oamenilor obinuii ceai ca o
binecuvntare a lui Dumnezeu i Buddha. n Johan templu
din Lhasa nc pstrat igl ceai, care este deja veche de
100 de ani. Chinezii spun adesea c vinul de epoc, cu att
mai bine; cu toate acestea, nu este cazul cu ceai: a mai
proaspt, cu att mai bine. Ceaiul, care are o vechime de
100 de ani, nu mai este potrivit pentru prepararea unei
buturi, dar clugrii au crezut c aceast igl ceai
protejeaz mnstirea. Misionarul, care a vizitat China n
epoca Qing, a scris c partidul ceai organizat de Lama
Katvenpalmo, 4000 au participat Lamas; credincioii
obinuii s-au culcat pe podea i care ofer rugciunile ctre
Buddha, clugrii tineri pstrat vase calde i ceai au fost
distribuite publicului, iar apoi oamenii au nceput s cnte
cntece de laud. Avnd n vedere c, n acest caz, ceaiul
face parte dintr-o ceremonie religioas, ea nvluie vlul

secretului. Buddha a fost chemat s salveze toi triesc pe

Pmnt, astfel nct aceste ceaiuri au cazane mai mari au
fost folosite pentru toat lumea a primit suficient de ceai. La
partidele de ceai a avut loc mnstiri Chan sect din Central
Valley, ceaiul a fost considerat un mijloc de a ajuta o
persoan s neleag adevrata lui "I", i ceai n ceai
mnstirile tibetane a fost vzut ca un miracol, acordat de
zei. Acest punct de vedere era mai caracteristic idealismului
obiectiv, i este complet diferit de spiritul ceremoniei
ceaiului Chan. Am examinat coninutul interior al ceremoniei
ceaiului, cu punctele de vedere ale confucianismului,
taoismul i budismul. Cu toate acestea, s fie contieni de
faptul c aceste coli de gndire nu sunt izolate, dar strns
legate ntre ele i se consolideaz reciproc. Ele au ctigat o
mulime de susintori.Utilizatorii vor putea s neleag
situaia de baz a acestor coli de gndire, i fr a studia
toate caracteristicile complexe ale artei ceaiului. La sfritul
anilor Qing i Republica timpurie Chinez (1912-1949),
atunci cnd China a experimentat multe ncercri i oamenii
au rmas n srcie, oamenii de tiin de multe ori pus pe
mas o climar, carte i un set de ceai umil, s- i exprime
idealurile nobile. oamenii obinuii adesea pun set de ceai
pe masa ptrat n camera central a casei, iar seara la masa
ntreaga familie s-au adunat pentru o ceac de ceai. Dup
mii de ani de curare i aruncarea napoi n mare spirit
lipsit de valoare a ceremoniei ceaiului a venit n carne i
sngele poporului chinez.
Capitolul 5
ceainarii Cultur
case de ceai, locuri publice, n orae, unde oamenii vor
s-i petreac timpul cu o ceac de ceai a aprut n Tang i
epoca Song a fost o perioad de prosperitate. Ei au fost
deosebit de populare n sudul Chinei, ca sudi tii iubesc
ceaiul, dar casele erau destul de mult i n partea de nord a
Chinei. Exist diferite tipuri de ceainarii. Ei au servit o
varietate de ceaiuri, inclusiv ceai regulat, ceai de ghimbir cu

condimente, ment i ceai de prune. n ceea ce privete

funciile publice, n epoca ceainarii Tang i Song au fost doar
locul de ntlnire pentru locuitorii oraului.
n cultura caselor de ceai a fost un important pas nainte
atunci cnd cultura lor a fost realizat integral cu cultura
regiunii.
Bashu Cultur i ceainarii Sichuan
Bash - aceasta este una dintre primele faimoasele ceai
n cretere zone din China. Localnicii nc mai cred c ceai
partid joc favorit. Spune proverbul: "Sichuan cteva zile
clare, dar multe case de ceai"; i n Chengdu ceainarii erau
de diferite dimensiuni. sute de mari adpostite de vizitatori,
i mici - doar cteva. O atenie deosebit a fost acordat
nivelului de serviciu, design exterior elegant, ceai de nalt
calitate, seturi de ceai i abiliti de luare de ce ai. Ele sunt
servite n mod tradiional de ceai n cazane de cupru ro ii pe
tvi de staniu, n cupe (cu capace) din por elan excelente,
produse n Tszindechzhene. Au fost, de asemenea, propuse
frunze de ceai comprimate, care a luat forma unui bol i s
serveasc sunt extrem de profesionist.
Cu toate acestea, ceainarii Sichuan a atras oameni nu
numai servicii excelente, dar, de asemenea, rolul su n
societate.
Provincia Sichuan este diferit peisaj minunat i o
cantitate semnificativ de minerale. n cele mai vechi
timpuri, cultura acestei provincii prospere. n epoca Trei
combatante Chzhuche Liang a ajutat Liu Bei nfiinat n
Sichuan Shu regat, care a jucat un rol important n
dezvoltarea culturii Bashu, iar locuitorii din Sichuan acut
interesat de problemele statului. Din moment ce accesul la
Sichuan a fost foarte dificil, localnicii nu au fost u or pentru
a obine informaii cu privire la ceea ce se ntmpl n
ar. Prin urmare, ceainarii a jucat un rol important n
difuzarea de tiri. Dar cel mai important avantaj al ceainarii
a fost c oamenii s-ar putea doar s comunice unul cu

altul. Fiecare casa de ceai mare a fost un model de

societate n miniatur. Case de ceai pot fi gsite n orice
ora mare sau mic Sichuan, inclusiv Chongqing i
Chengdu. Anterior, locuitorii din Chongqing au fost
efectuate n ceainarii foarte mult timp.S-au dus acolo disde-diminea, doar iesi din pat, i exist unele chiar
splate. Ei au but ceai i micul dejun i apoi pur i simplu
vorbind unul cu altul.
Ceainarii situaie a fost de aa natur nct oamenii
simit acolo ca acas. Vizitatorii pot sta la o mas sau culcat
pe ezlonguri de bambus i ceai. Cnd vizitatorii intr n
casa de ceai i a czut ntr-un sezlong, chelnerul l-au
salutat i pregtit pentru el ceai cu cldur . Administrarea
unei camer de ceai cu mna stng pentru a scoate
capacul din cupa, iar ceaiul berii din dreapta. El a fcut
acest lucru uimitor dibcie, i zeci de cupe pline in cel mai
scurt timp, i nu o singur pictur vrsat. Acest lucru este
n deplin concordan cu tradiia de "nivel de spum", n
cultura de ceai i de a demonstra micarea ritmic i
ceainarii ministru de ndemnare.Locuitorii din Sichuan i
plcea s bea Tochal - presat frunze de ceai cu o aroma
tarta si o aroma delicata, mai ales atunci cnd edina
pentru o lung conversaie, deoarece proprietile nu Tochal
deteriorat pentru o lung perioad de timp. Unii oameni
beau ceai n dimineaa devreme, nainte de prnz i a cerut
ministrului s nu pentru a cura plcile lor, astfel nct
acestea s poat continua sa bea ceai dup cin. Witty i
iubitor susin locuitorii din Sichuan ar putea vorbi cu vechi i
noi prietenii mei despre tot. ceainarii Sichuan au fost un fel
de cas de compensare, iar acest lucru este rolul lor
principal.
De
asemenea,
ei
au
acionat
ca
instane
informale. Localnicii se adun n ceainrii i a fcut apel la
liderii de grup influeni pentru a asigura sigurana elitei
locale sau la capitolul "Paoge" (o societate secret care a
existat n provinciile sud-vestul Chinei), pentru a rezolva

situaia de conflict. Nimeni nu tia dac decizia a fost corect

sau nu. Cu toate acestea, practica arat c ceainarii
sychuantsy considerat locul adecvat pentru soluionarea
litigiilor. n comparaie cu alte locuri din ceainarii Sichuan a
ndeplinit funciile politice i sociale mai explicite.
n ceainarii Sichuan, de asemenea, de multe ori schimb
de mrfuri a avut loc, i a fost o caracteristic foarte
important, care, cu toate acestea, de multe ori nu acorde
atenie. n Chengdu s-au construit case de ceai speciale
pentru strini. Camerele lor erau foarte confortabile acolo,
mpreun cu ceai servite buturi rcoritoare i pot exista n
orice moment pentru a comanda o mas. Aceste case au
fost foarte convenabil pentru ntlniri de afaceri. In zilele
vechi au fost cumprate i vndute aceste case pozi ii,
exist oameni i de a crea noi consolida vechile prietenii,
pentru a obine o promovare. Oamenii de afaceri sunt, de
asemenea, de multe ori colectate n ceainarii rurale.
Avnd n vedere politice, sociale i culturale ceainarii au
jucat un rol n Sichuan, este greu de neles c, n curnd a
devenit ntr-un fel compenseaz neajunsurile i dificultile
vieii n jurul lui. Desigur, acestea nu pot fi numite uniti
rafinate pentru crema societii, dar au fost locul n care se
manifest cel mai deplin caracteristicile culturale i sociale
ale ceaiului.
Cultura U-Yu i case de ceai Hangzhou
Situat ntr-o locaie la distan de centrul politic al rii,
gura vii rului Yangtze a pstrat identitatea cultural, care
a format un stil unic i caracteristici ale culturii antice regate
Wu i Yu (mai trziu vom numi cultura U-U). Aceast
regiune a fost mult timp stabilit n estul triburilor
antice. Aceasta este una dintre cele mai renumite zone
viticole de ceai din China, precum i locul n care, de fapt,
nscut la cultura de ceai, deoarece ceai verde crescut n
provincia Zhejiang, a jucat un rol crucial n ea. Unii factori

mai importani a contribuit la ntrirea importanei regiunii

n cultura ceaiului.
Faimos pentru peisajele sale minunate, regiunea nu are
doar condiii naturale favorabile pentru cultivarea ceaiului,
dar atmosfera cultural care s conduc la o mai bun
evaluare a proprietilor de ceai. Aceast regiune este
renumit pentru ceaiuri sale, muni i ruri. cultura de ceai
chinezesc a predicat ntotdeauna necesitatea de a tri n
armonie cu natura. Prin urmare, regiunea Y Yu, inclusiv
lacul Taihu i valea rului Tsyantantszyan, a devenit o mare
casa de ceai naturale.
Sud-estul Chinei - este o zon n care budismul puternic
i taoismul. Cu toate acestea, exist mai puin budism
pstrat caracteristicile sale originale, dect, s zicem, n
Qinghai, Tibet i alte regiuni vestice ale rii. Acest lucru sa
ntmplat pentru c oamenii din regiune Y Yu n mare parte
blocat la obiceiurile lor strvechi i tradi iile locale. Orice
cultur trebuie s fie modificate pentru a se potrivi cel mai
bine obiceiurile locale. Budismul esoteric sunt distribuite n
principal n regiunea Qinghai - Tibet, i el a pstrat
trsturile ancestrale ale indiene budism; Beijing, n timpul
Vinaya a suferit unele modificri pentru a se potrivi
idealurilor culturii chineze; n ceea ce privete U-Yu, sa
rspndit budismul Zen. Ea a modificat complet coala
budist de gndire, care este acum mult mai aproape de
confucianismul
i
taoismul
cultura
chinez
"nativ". Celebrul cartier cultur ceai de U-Yu este cunoscut
pentru faptul c acesta este conectat, aa cum au fost cele
mai bune din cele trei coli de filozofie - confucianismul,
taoismul i budismul - i aceast conexiune a creat un
sistem de cultur ceai chinezesc.
Inca de la domnia dinastiilor Sui i Tang, economia a
nflorit vale mai mici Yangtze. Guvernul Song de Sud a
mutat capitala n Linan, i a dat un impuls pe ntru
dezvoltarea rapid a culturii locale. In plus, a existat o mare

influen cultural asupra regiunilor sudice, precum i

elemente ale culturii locale este strns legat de obiceiurile
antice. cultura de ceai chinezesc n timpul nostru a suferit
numeroase modificri, dar esena ei rmne aceeai, nu
numai n zona U-S, dar, de asemenea, n provinciile
Zhejiang i Guangdong.Pana in prezent nfloritoare pe
pieele de ceai n Zhejiang, i exist mai multe organizaii
noi, s-au format. Printre acestea, grupuri private i Lu Yu
Jiao Zhanya i ceai popular Huzhou; n Hangzhou este un
institut de cercetare modern de ceai chinezesc i ceai
muzeu; Putei meniona, de asemenea, ceainarii n Lacul de
Vest i Asociaia bautori de ceai, care combin
caracteristicile institutului casa de ceai, petreceri de ceai i
de cercetare de ceai.
Cultura ceainarii Hangzhou a nceput n epoca Song de
Sud (1127-1279). Dup ce oamenii Jin (o minoritate etnic
din nordul Chinei, care a fondat dinastia Jin, care a domnit
de la 1115 pn la 1234), a rasturnat Song de Nord (9601127), Song de Sud Hangzhou a anunat capitala
statului. Confucianismul i cultura palat din campii centrale
rspndite n ora au nflorit casele de pia de ceai i
ceai. O carte spune c ceainarii Hanch- Zhou au fost
decorate cu flori, sezon, respectiv, i faimoasele picturi
pitoreti din ele tot timpul anului servit ceai excelent, sup
i vin, de exemplu, n timpul iernii a fost furnizat leycha
(ceai apte comori), gogoi prjite , ceai ceapa sau
yanchutan, iar vara - din petale de flori de vin de
prune. Astfel, putem observa c n ceainarii Hangzhou
personalizate s-au ridicat pentru a combina pictur i
caligrafie realizri cu diferite moduri de sfaturi i de but
vin. Acest proces a nceput n epoca Song de Sud. Leycha, o
bautura sanatoasa facut din frunze zdrobite de ceai, ulei de
susan, orez, flori i alte ingrediente care ar putea excita
apetitul. Ceapa ceai de ceai aproape Yandi, care este acum
popular n provincia Chzhets- zyan. n epoca Song n ceai
este de multe ori adaug ceapa i hamei.

Acum, zona ceainarii U-U mai puin dect n provincia

Sichuan, deoarece majoritatea locuitorilor din Zhejiang ceai
de but acas.Cu toate acestea, ceainarii atmosfera
Hangzhou este foarte atractiv.
Hangzhou Tea Case au mai multe caracteristici
distinctive. n primul rnd, ei se concentreaz asupra
importanei calitii apei pentru prepararea ceaiului i
atmosfera n care butura este vinul. Astfel, realizat dou
adevratul scop al artei ceaiului.
Spre deosebire de ceainarii Sichuan, n cazul n care
existau locuri pentru vizitatori, seturi de ceai cu o gam
complet de accesorii i un minitri abil, ceainarii Hangzhou
difer de ingenuitate. Ceaiul Longjing este considerat cel
mai bun din Hangzhou. Este foarte dificil de a gsi un ceai
Longjing de prim clas, deoarece aceasta nu este cultivat
n satul Longjing. Acesta crete la nlimea Leului.Cu toate
acestea, putei ncerca n continuare ceai Longjing cea mai
mare sau clasa nti. Este considerat un ceai verde, care
pstreaz culoarea natural a frunzelor de ceai. Ceac de
ceai lunar Ching - o oper de art, care combin apa
limpede, muguri de frunze frumoase i arom uoar care
amintete de gustul de rou. ap de calitate ridicat este
esenial pentru prepararea acestui ceai. Cea mai bun
surs de ap este considerat un "Running tigru"; calitatea
apei n alte zone, dei mai mici dect, dar nc mai bine
dect calitatea apei continentale. Oamenii se bucur de
vizitand Lacul de Vest i Templul preasfntului Solitude,
unde poti bea o ceac de ceai de prima clasa lunar ching,
preparat cu ap de la Running surs. Farmecul const n
faptul c ceaiul i apa pstreaz culoarea original a
acestora, mirosul, gustul i calitile naturale.
Atmosfera din camere de ceai West Lake District este
diferit de ridicare i rafinament i adevrat spirit budist.

n Hangzhou, cele mai multe camere de ceai sunt simple

i elegante n acelai timp. Foarte puine dintre ele sunt
similare cu camera de ceai de la Beijing i Tianjin, n cazul
n care vizitatorii se pot bucura de ceai n reprezentrile n
genului shuochzhan, care combin teatru i spectacole
muzicale, precum i spectacole de ansambluri folclorice. n
Hangzhou este, de asemenea, nici o ceainarii, care sunt n
Shanghai, s serveasc bile publice.
Foarte puine case de ceai Hangzhou luate mpreun cu
ceai servi buturi rcoritoare i terci de vizitatori cu
carne. Deci, n Hong Kong i Guangzhou. camere pentru
oamenii de tiin i spaiu pentru meditaie desemnat un
cuvnt "camer" de lectur. Prin urmare, din cauza
simplitatea de decor i o atmosfer calm ceainarii
Hangzhou numit camera de ceai.
n magazinele mici de la camerele de ceai vnzarea de
produse realizate manual, cum ar fi, de exemplu, fanii,
suveniruri i sculptate din bam bus, miniaturi Tsziguna i
extract de rdcin de lotus, n cretere n Lacul de Vest.
Cnd vizitatorii beau ceai n camera de ceai, situate de-a
lungul cea mai mare parte a barajelor de pe rul Su i
Golful, ei simt c lacul, cerul, ceai, iar acestea sunt o
singur entitate. Cnd ei admira clocotete sursa Running
Tiger si asculta legenda populara asociate cu acest loc, ele
sunt scufundate n lumea sublim a filozofiei taoiste. Cnd
ei beau ceai Longjing i ascultnd murmurul sursei i
clopotele carillon, uitam ca fumul se ridica spre tmie
ardere cerului, i s asculte cntarea de buditi n templul
preasfntului Solitude, ei nva sensul alegoriei budiste,
chiar dac acestea nu sunt budist. Camera Asociaiei
iubitorilor de ceai, care se afl lng editura "Silen", decorat
cu picturi, desene i citate din caligrafice poezie, pe care le
confer elegan i rafinament. Astfel, Hangzhou Ceainarii
vizitatorii se pot bucura pe deplin aspectul cultural al

ceaiului, nu numai din cauza familiarizare cu diferite moduri

de a face ceai, dar, de asemenea, din cauza atmosferei
istorice de ei nii ceainarii. Ceaiul are un nalt spirit,
pentru c ea crete n pmnt, n care se afl rm i ele
sfinilor i pelerini nemuritoare.
peisaj frumos din Hangzhou este fundalul natural pentru
dezvoltarea caselor de ceai de cultur din Lacul de Vest.
n general, ntreaga Hangzhou - o mare natural "casa
de ceai". Ceaiul formeaz n mod natural un singur ntreg cu
persoana cerul i pmntul, muni i ruri, nori i cea cu
bambus i pietre, flori i copaci. Societatea uman i
natura, cultura ceaiului i cultura de U-Yu se dizolv unul n
cellalt. Cu toate acestea, casele de ceai sunt un loc n care
diferite conflicte sunt rezolvate. Cele dou pri aflate n
conflict trebuie s vorbeasc unul cu altul ntr-un ton calm,
chiar i apra poziia. Partea care pierde pltete pentru
ceai, aceast practic se numete "chipincha". Ca rezultat,
fr a insulta reciproc, ambele pri se pot n elege cine are
dreptate i cine nu este, de fapt, i arat principiul
"nseamn de aur" i teoria c aciunile sale nu pot merge
mpotriva naturii.
Case de ceai Tianjin, Shanghai i Guangdong
Tianjin a devenit un ora dup dinastii de Jin i Yuan. El
a venit pentru a satisface nevoile de Grand Canal.
n prezent este un important centru industrial i
comercial din nordul Chinei. Din cauza faptului c Tianjin
este situat n apropiere de capitala rii - Beijing, case de
ceai din ora au fost create n imaginea capitalei. n trecut,
n plus fa de ceainarii formale, ceaiul este servit, de
asemenea, n bile publice, case publice, restaurante i
grajduri ceai.

n ceea ce majore ceainarii Beijing, direct n ceainarii

Tian Jin a servit buturi rcoritoare. n acelai timp,
vizitatorii pot asculta-l din opere arii, spectacole de
povestitori, prezicatori si barzi, care a cntat balada lui la
toba mic acompaniament sau un alt instrument. Fiecare
vizitator este dat un fierbtor de ap i ceac. n cazul n
care ntr-un grup de casa de ceai de vizitatori au venit, au
servit ceai i cteva ceti. Reprezentanii diferitelor profesii
au baut ceai, a mncat un desert de lumin i de a asculta
spectacole.Unii dintre ei au venit la casa de ceai pentru a
cuta un loc de munc - zidari, lacuri, tmplari.
Astfel, ceainarii au fost un fel de schimb de
munc. Ceainria "san- desyuan" artizanii din ceai de
diminea i de but caut de lucru, iar seara au existat
povestitori i poei; n ceainrie "dunlaysyuan" diminea
realizat din arii opere (efectuate buctar lor), iar seara
Mummers.Un i poei au dat spectacole comune. n
"dunlaysyuan" a vizitat de multe ori arti ti celebri Peking
Opera. i-au petrecut reprezentanii lor timp liber din toate
categoriile de via; au citit ziarele, schimbate de tiri, sau
joc de ah. Spre deosebire de ceainarii la Beijing, din care
fiecare a avut propria specializare i locul n "Tabelul
Rangurile", sau ceainarii Sichuan i Hangzhou, care a purtat
amprenta distincta de culoare locale, ceainarii Tianjin au
fost proiectate pentru a satisface nevoile oamenilor de
afaceri din diferite zone din China.
n vechile zile Tian Jin vizitatori ceainarii a oferit o
ceac de ceai cele mai bune, de ndat ce au trecut pragul
casei de ceai, astfel nct acestea s poat lua o baie
rcoritoare. Dup aceea, principalele feluri de mncare
servite. nc o dat ceaiul a fost servit dup o mas, astfel
nct vizitatorii se pot odihni nainte de a pleca. A fost o
tradiie foarte bun. Astfel, ceainarii satisface pe deplin
nivelul
de
dezvoltare
social
i
de
afaceri
a
oraului. Localnicii beau ceai n vrst de trei ori pe zi. Cu

toate acestea, atmosfera cultural a caselor de ceai era

departe de gastronomic, i era case caracteristice ceai toate
din nordul Chinei.
Acest lucru nu este casele de ceai din Shanghai, un alt
centru industrial i comercial major. In trecut, grdina de
ceai-camere sunt ntotdeauna merg la oaspei i
prieteni. Copiii de ceteni bogai a mers acolo pentru a
nva bunele maniere i de a socializa cu scriitori i oameni
de tiin, i, n acelai timp - i pentru a arta cele mai
bune din partea lor. Dar, spre deosebire de la Beijing, n
cazul n care nu a servit ceainarii desert i buturi
rcoritoare, case de ceai n Shanghai, atmosfera a fost mai
mic dect sublim. Cu toate acestea, ele au fost considerate
uniti foarte fine. Ceainarie langa Chzhenhuanmyao (oras
zeul templu) a fost o astfel de instituie. De exemplu, n
casa de ceai "deilu, la parter am fost cea mai mare parte
merge meseriai, portari i ali reprezentani ai profesiilor
de lucru, precum i n magazinele de la por i de vnzare
cookie-uri de susan. La etajul al doilea, unde vizitatorii au
but ceai i au ascultat povestitorilor i ghicitorii, atmosfera
a fost mai rafinat, dar la etajul al treilea, unde iubitorii i
cunosctorii de psri, a existat intotdeauna distractiv. Cel
mai elegant i decorate cu gust camera de ceai a fost n
grdina Yuan, lng Cheng Huang Temple.Cu toate c
aceast grdin nu a fost la fel de luxos ca i grdinile
Suzhou, era nc frumoas. Camerele de ceai situate pe
malul
lacului,
nconjurat
de
desisuri
de
bambus. Shanghaians numit ceainarii "fuchaguan" pentru ai exprima dragostea lui pentru o distracie plcut. Astfel,
putem vedea c n oraele moderne ceainarii sa bucurat de
o mare popularitate.
case de ceai n Guangzhou, un alt ora nou un aspect
mai impuntor. Localnicii numit micul dejun "tszaocha" (ceai
dimineaa). n cazul n Cantonez spunnd: "Vreau s v
invit mine ceai", ceea ce nsemna c el va invita s lua i
micul dejun mpreun. Guangdong mai vechi camere de

ceai au fost ieftin. Patroni a oferit o ceac de ceai i dou

chifle calde cu felii de carne de porc prjit pe gratar, mere
coapte n aluat, sau mere cu crevei. Cu toate acestea,
casele actuale sunt destul de diferite. Chelneria ia imediat
vizitatori ibric de ceai tare i le cere s comande din meniul
extins.
Unele case de ceai mici, n satele mai mult ca foi or de
coast Guangdong, mprejmuite cu bambus sau coaja de
stejar. Vizitatorii sunt servite o ceac de ceai i dou mere
coapte n aluat, sau alt desert, dar n comparaie cu
ceainarii Guangzhou i Hong Kong atmosfer a acestor
ceainarii era mai sublim. Nu la fel de elegant ca i casele de
ceai din Lacul de Vest, aceste locuri fara pretentii si
ndeprtate ale oraului s-au umplut cu farmecul satelor de
coast. Sateni aici but ceai de trei ori pe zi. au admirat
rsritul soarelui dimineaa i dimineaa cea, ziua oamenii merg pe aici. iar seara - n cretere n est i luna
reflectate n ru. Aa c au scpat de oboseal. ceainarii de
coast
numit
"Tancha". "Tan"
menit
s
se
bucure. Atmosfera este ceainarii rustic erau pline de reflec ii
filozofice asupra vieii i a naturii.
Cultur ceainarii Beijing
case de ceai Beijing a absorbit cele mai bune tradi ii ale
ceainarii n alte orae. Ele se disting printr-o mare
diversitate n design, plus ele poart o anumit sarcin
social i cultural.
Punct de vedere istoric, c la Beijing a fost o mul ime de
diferite tipuri de case de ceai, inclusiv "dachaguan" - ceai
mare;"Tsinchaguan" - case, care nu a prezentat un
desert; "Shuchaguan" - ceainarii, n cazul n care au fost
povestitori i ghicitorii;"Erhunpu" - case care au vndut i
ceai, i vin, i mncruri calde; "Hunluguan" - case, n cazul
n care cuptorul rou a stat; i "echaguan" - case, situate n
suburbii. A existat, de asemenea, un numr foarte mare de
tarabe i chiocuri.

Casele de ceai au devenit un loc de ntlnire pentru

toate sectoarele societii. Oamenii au fost mult mai
convenabil pentru a merge doar despre afacerea lor acolo
dect la un eveniment sau ntr-un restaurant, pentru c era
mult mai ieftin. In plus, ei se simt este mult mai liber dect
chiar acas. A sosit la Beijing, fr o familie se pot relaxa i
relaxai-v acolo. Casele de ceai au ctigat popularitate pe
scar
larg
datorit
naturii
compoziiei
populaiei
regiunii. Prin urmare, n Beijing, exist multe ceainarii
diferite, care au efectuat total diferite funcii sociale. A dori
s v prezint la unele dintre ele.
Prezicerea viitorului i literatura oamenilor
"shuchaguan"
Romanele de Ming i Qing dinastiei ocup un loc
important n istoria literaturii chineze. Cu toate acestea,
spre deosebire de literatura clasic occidental, romane
antice chinezeti, n special lucrrile la scar natural nu au
fost scrise numai n birourile scriitorilor. Ele au fost scrise pe
baza a ceea ce a auzit de la povestitorilor populari i
prezictori. Mai nti au avut o form oral de creativitate,
acestea pot fi auzite in ceainarii si restaurante. Printre
aceste capodopere au fost "Trei Regate" i "pungai n
mlatini."Aa cum vechile romane chineze s-au nscut
printre oameni, ei au avut o mare vitalitate. De la momentul
Song i Yuan ceainarii cultur dinastii au contribuit la
dezvoltarea genului romanului, i la Beijing "shuchaguan" a
devenit cea mai bun dovad.
n zilele de demult de la Beijing, a existat o mul ime de
ceainarii, n cazul n care ceaiul era doar o ocazie formal,
dar mai ales de oameni au venit s asculte povestitori
populare. Povestitori au fost de dou ori pe zi: 15 - 19:06 i
pn la 7-8 11-12 ore de noapte.Uneori, timp de vorbire a
fost mutat de dou ore mai devreme, pentru a permite
nceptori s ncerce s foreze. Inainte de discursul servit

ceai fr desert, astfel nct trectorii ar putea veni i potoli

setea lor. Dup nceperea performanelor n ceainarii noi
servim numai cei care au ascultat naratorului. Printre
vizitatorii ne-am ntlnit tot felul de oameni, inclusiv
nefericitele oficialilor, politicieni, comerciani i deintori,
doamnelor n vrst i commoners. Factura emis pentru
participarea la prezentare, nu ceai, deoarece ceaiul a fost,
n acest caz, un supliment. Celebru "shuchaguan" au fost
mobilate elegant, cu trestie de zahr i mese din lemn i
scaune;zidurile au fost decorate cu picturi i desene sau
modele grafice pentru a crea o atmosfer de timp
corespunztoare. Proprietarii Ceainarie au fost de acord n
prealabil cu naratorul. Uneori, performana este ntins la
dou pn la trei luni. Proprietarul casei de ceai n sine a
luat 30 la suta din profituri, iar povestitorul a luat-o la 70 la
sut. Fiind o persoan educat, naratorul nalt proprietar al
casei de ceai respectate. Povestiri pot fi foarte diferite relatri istorice, cum ar fi "Trei Regate", "Records din Est i
din Vest dinastiei Han," cronicile dinastii Sui i Tang
dinastii; amintiri de probleme juridice complexe, cum ar fi
"cazuri considerate de ctre domnul Bao" i "probleme
discutate Domnul Pan"; legende de zei i buturi spirtoase,
cum ar fi "Cltorie spre Vest", "Domnul Li Biografie" i
"poveti ciudate despre frumoasa camera", n care au fost
colectate poveste de dragoste minunata. Pentru a afirma c
acestea pot fi doar ntr-un stil care ar satisface i publicul
sofisticat, i oamenii obinuii. La urma urmei, dac vorbeti
limba oamenilor obinuii, i-a pierdut sensul original al
naraiunii; n cazul n care numrul de pe un public foarte
educat, povestea este greu de neles. Vizitatori cu mare
plcere ascultnd povetile zeilor i spiritele n prezentarea
povestitori exceleni care au extins interpretarea poveti
pentru
a
demonstra
diversitatea
lumii. Ceainarii
"shuchaguan" in regiunea Tentszao au fost reprezentan i ai
diferitelor genuri de art popular, inclusiv povestitori, care
au nsoit performanele sale de joc toba. Aceast poveste
ar putea avea loc la Beijing, iar n dialectul Tien
Shan. Naratori alese pentru povetile lor spectacole de la

publicaii sau manuscrise s-au multi-volum le compun,

pentru a ine pasul cu vremurile.
Ceaiul de case "shuchaguan" oameni au venit pentru a
reface cunotinele lor istorice, pentru a trece timpul i s
se distreze. Cele mai multe dintre toate ceaiurile Domky se
apropie de persoanele n vrst. mi amintesc c la
nceputul istoriei noastre post-rzboi de vecinul vechi al
bunicii mele, care a lucrat ca ric, de multe ori a dus la o
casa de ceai n Gulou. Dupa ce bunica mea timp de cteva
ore ascultnd narator, el a adus-o acas. Familia noastr
obinuia s-l invite s ia masa cu noi. Acum, n vrst o
mulime de probleme. Renatere ceainarii "shuchaguan" n
mai multe moduri de a le ajuta s rezolve aceste probleme.
Divertisment n Beijing ceainarii "tsinchaguan" i
"tsichaguan", unde vizitatorii se jucau ah
Cu toate casele de ceai "shuchaguan" a fost atmosfera
puternica de arta populara, au fost un pic monoton. Prin
urmare, la Beijing a fost o mulime de ceainarii
"tsinchaguan" n cazul n care oamenii din toate categoriile
de via ar putea fi distra.
n aceste ceainarii ceai servit fr desert. Situaia din
cele mai multe dintre ele a fost foarte simplu: existau mese
de patrate si scaune din lemn, iar ceaiul a fost servit n
boluri cu capac. In primavara, vara si toamna sau in afara in
curte face baldachin. Zon sub un baldachin proiectat
pentru utilizatorii obinuii, dar n interiorul camerei - pentru
obisnuitii. In
curtea
amenajata
un
loc
foarte
confortabil. Lng poarta sau sub streain atrna o
scndur de lemn pe care au fost scrise de caractere,
spunnd c, n aceast cas de ceai care servete ceai de
cea mai bun calitate. case de ceai deschis la cinci
dimineaa. Majoritatea vizitatorilor au fost oameni, nu
mpovrat de griji, inclusiv reprezentani ai fostei dinastii
Qing,
puii
de
o
familii
aristocrate
srace
i
commoners. rezideni vechi Beijing obine, de obicei foarte

devreme i au tendina de a-i exercita - lyutszao. S-au dus

la o plimbare, lund psrile lor n cuti, i apoi a face
exerciii fizice de pe malul unui ru sau lac. Respira aer
curat, s-au ntors n ora i a mers la casele de ceai. Agat
pasre cuti pe un stlp de construcii, au but ceai cu
cntarea psrilor. Special instruit ciocrlii i alte psri a
publicat o varietate de sunete, care imit vocea Hawks,
cucilor, gte slbatice i patruzeci. La acest moment,
obisnuitii discutau progresul lor n cultivarea de ceai i
animale de companie, au fost mici vorbesc sau mprt i i
opiniile lor cu privire la evenimentele curente. Proprietarii
de ceainarii "tsincha-Guan", a ajutat iubitorii de animale de
companie cunoscute de a organiza o petrecere, n cazul n
care acestea se pot bucura de o ceac de ceai, iar psrile
cntnd. Ele sunt trimise vizitatorilor si o invitaie special,
fcut pe hrtie fin i sigilate n plicuri ro ii i punerea n
sus anunuri pe strzi. Proprietarii de psri vin la aceste
ntlniri, iar vizitatorii sa bucurat de cntnd minunat, iar
gazdele primesc ceainarii venituri semnificative. n timpul
iernii, nclzirea i lund o conversaie plcut, vizitatorii au
admirat fluturi i urmrit greierii de lupt, ceea ce face o
varietate de zile de iarn plictisitoare. Aceste scene au fost
unice la casa de ceai din Beijing.Dupa ce obi nui ii masa de
prnz ceainarii nlocuiete oameni de afaceri i comercian i,
care au discutat problemele lor i au existat negocieri de
afaceri.
n Beijing, au existat, de asemenea, case de ceai
"tsichaguan", unde vizitatorii au avut sah distractiv
joc. Interiorul acestor ceainarii a fost foarte simplu. busteni
de multe ori s-au rindeluite sau punile de lemn au fost
vopsite cu chessboards, dar ar putea fi mese de ah, cu
bnci de pe fiecare parte. n fiecare sear, la casa de ceai
de but ceai i joc de ah pentru mai mult de zece
vizitatori. Beijingers au chiar i n zilele de demult au avut o
nclinaie pentru pasiuni deosebite. Cnd au fost jocul de
ah ntr-o ceac de ceai regulat sau aromatizat, tabl de

ah a fost scena de lupte pentru ei, iar pentru aceasta au

uitat despre problemele lor. Acest ceai este o butur
numit, suflare tristee.
Din dorinta de a admira grdinile magnifice, oamenii au
mers la ceainarii sat ( "echaguan") sau n ceai de var n
aer liber. n vechile Beijingers iubesc, de asemenea, deschis
ceai. In primavara, au admirat peisajul minunat acolo, n
vara - lotus nflorit, toamna - arar frunze colorate, iar n
timpul iernii - o vedere la munii de Vest acoperite cu
zpad strlucitoare. Persoanele mai in varsta a placut
pentru a vizita pe terenuri pepene galben pepene galben, vii
i iazuri, n cazul n care creterea petilor, astfel nct
aceste ceai n aer liber, aranjate n aceste locuri
pitoreti. De exemplu, casa de ceai "Maytszy" din
Chaoyanmenvee a fost construit ntr-o locaie linitit i
retras, nconjurat de numeroase iazuri i stuf. Agricultorii
angajate n agricultura de pete, de multe ori a mers acolo
pentru a prinde purici de ap. Atunci cnd soarele apunea,
oamenii vechi au fost de mers pe jos de-a lungul poteci,
pavate prin cmpuri, i s-au adunat la casa de
ceai. Ceainarie din Lyupukane a fost nconjurat de pepeni
dynnymi i rsadurile de fasole. Vizitatorii de aceasta casa
de ceai poate aprecia frumuseea de nflorire de castravete
i vinete, admirat zborul de fluturi, n timp ce bea ceai, la
fel ca Lu Yu, aa cum el a vorbit cu fermierii d espre
cultivarea de cnep i de dud copaci. ntr-o astfel de
atmosfer oamenilor le place s se ntoarc la rdcinile lor.
Tea House n podgoriile din Chaoyan- menvee latura de
vest cot cu cea mai pur surs; la est i la sud de acesta
este un iaz, iar n vi de vie nord aproape de el, se
ntorceau i nali copaci seculari. Oamenii de stiinta au
folosit pentru a merge acolo pentru a juca ah, rezolva
puzzle-uri i poezie scriere.

Beijing puin ap a fost de nalt calitate, de multe ori

apa curenta a dat amrciune. Pentru palatele imparatii
Qing a luat apa din izvorul de pe sursa de munte jadeit
unde apa era dulce i curat. Aceast surs este situat la
nord-vest de Beijing. Din cauza calitii proaste a ceainarii
de ap urbane preferat s se construiasc ntr-o loca ie
pitoreasc n apropierea izvoarelor. Case de ceai "Shanlun"
i "Syalun" erau de aa natur, fiecare dintre ele ar putea
accepta 100 de vizitatori. n epoca templului Qing a existat
prosperitate, i la nord de aceast locaie are mai mul te
iazuri. Atunci cnd copacul a inflorit de trei sute de ani de
memorie al regelui Wen, parfumul florilor raspandit in jurul
ceainrie. n apropierea templului era o fntn cu ap
curat i cu gust dulce. monumente culturale bogate,
peisaje pitoresti si apa excelenta, acest loc a fost creat doar
pentru ceai. Proprietarul unui pavilion de ceai construit
lng fntn, unde a vndut ceai, vin i fasole fierte. Sam
casa de ceai a fost o mic cldire n stil estic, care se afla pe
un deal. Cand vizitatorii au baut ceai fiert pe ap "Shanlun"
din pu, i admirat pe fereastr la copacii seculari care cresc
n curte i n jurul sondei, pe stuf i linti pe iaz, soarele,
nclinat spre Munii Apuseni, precum i de a asculta
clopotele n templu, ciori i cini ltrnd n sat, ei se simt
frumuseea i amrciunea vieii. Casele de ceai au poduri
Gaolyantsyao Bayshitsyao i a nflorit, deoarece n epoca
alupele Qing destinate pentru amuzamentul oreni au
navigat acolo. Deschise casele de ceai situate departe de
zgomotul orasului, face o varietate vieii umane i creterea
interesului pentru but ceai. Cu toate c nu au fost la fel ca
i solitar casele de ceai din Lacul de Vest din Hangzhou, dar
nepretentios curat, a stat mai aproape de adevratele
componentele spirituale ale ceremoniei ceaiului chinezesc.
Aceste case de ceai aveau de obicei un drum liberpicioare pavilioane parc de ceai. Cel mai cunoscut dintre ele
este ntr-un mic paradis vestic al lacului de Vest, unde lotu i
a crescut. Acolo hrnite ceai de migdale, pere piure i carne
sutszao.

ntlnete oameni a mers la mare ceai "dachaguan",

care a servit nu numai ceai, dar, de asemenea, mai multe
alimente
substaniale. "Dachaguan"
vechi
Beijing
ndeplinete funciile sociale suplimentare. Ei au servit ceai
i snacks-uri au fost servite i oameni de toate
profesiile. Faimoasa Opera Lao Ea este "Ceainaria" este
descris doar un astfel de tip de ceai. Lao Ea Ceainarie n
Tsyanmene a continuat aceast tradiie i a deschis calea
pentru fani. Case de ceai "dachaguan" a ctigat
popularitate datorit serviciile excelente i rolul su n via a
public.
Ceainarie "Tyanhueysyuan" n Dyanmenvae a fost cel
mai faimos dintre ei i ceai "Hueyfensyuan" din
Dunganmenvee a fost enumerate n tabelul de pe locul al
doilea.
Aceste case de ceai au fost mobilate cu gust foarte
bun. Primul contor chiar la intrarea de vnzare buturi i
alimente pentru a ine departe, precum i pentru vizitatorii
la prima sala; al doilea contor deservete clienii slii
centrale care conecteaz instalaiile cu raz lung de fa
i; al treilea contor s satisfac cele situate n camera de
departe, i invitai speciali. n mod natural, clienii acestor
camere difer n statutul lor social. ntr-un ceai mare sali
ndeprtate i centrale au fost conectate mpreun, n altele,
toate camerele au fost izolate una de alta.
Cei ceainarii a servit vizitatorii cu un gust rafinat. Ceai
ntr-o ceac cu un capac pentru o lung perioad de timp
pentru a rmne cald i protejat de ptrunderea
murdriei. Beijingers acordat o mare atenie respectarea
regulilor de etichet. Ei au folosit capacul pentru a se
amestec ceai, i acoper gura. Chelneri monitorizeaz
starea dispozitivelor i a tabelelor de ceai, astfel nct
vizitatorii pot continua sa bea ceai dup mese.

n ceea ce privete serviciul de vizitatori, mare Beijing

ceai mprit n "hunluguan" - ceai cu cuptoare de
roii; "Vovoguan" - ceai, n cazul n care ceaiul a fost servit
cu desert; i "banhuguan" - ceai cu un ceainic mare de
cupru.
Rou cuptoare de crmid coapte de obicei manciurian
i dulciuri chinezeti. Aceste dulciuri erau mai mici i mult
mai gustoas dect cele vndute n magazine. Clienii care
au ceai i biscuii gustat.
Ceai "vovoguan" a servit o varietate de deserturi,
inclusiv chifle calde poroase i biscuii, cu o varietate de
nuci.
n ceea ce privete ceaiul, care era un ceainic de cupru
rou, au fost calculate pe vizitatorii cu att rafinat i gustul
cel mai frecvent.
Exist i un alt tip de case de ceai ( "erhunpu"), n cazul
n care nu sunt servite deserturi, dar ofer articole pentru
gtit.
Astfel, vizitatorii a primit un fel de mncare gtit
oricare dintre ingrediente, pre-achiziionate de ctre
proprietar, fie aduse de ctre vizitator.
oameni educai i plcea s se adune n casa de ceai
"Lunhaysyuan" pe strada Chanantsze. Motivul este c, n
epoca trzie Qing Baoding dintr-o dat, exist coli noi, i n
jurul valorii de aceasta, desigur, a nceput imediat
controverse. Sustinatorii tipurilor Beijing de coli s-au
adunat pentru a discuta despre ceea ce au nevoie s ia
msuri de contracarare. Aceasta traditie a condus la faptul
c educaia colar Beijing, a fost numit uneori coala
"Longhai".
n oameni "dachaguanyah" bea ceai, cina, au stat de
vorb i s-au distrat. Ei au fost mult mai mult dect alte
case de ceai, i, prin urmare, impactul lor asupra societ ii a
fost mai profund. Astzi, casa de ceai Lao Ea este popular
printre oameni din toate categoriile sociale. Ceaiul a fost i

rmne un fel de mediator n stabilirea de contacte ntre

oameni, respectiv, i ceainarii efectuate i s continue s
ndeplineasc o funcie social important.

Capitolul 6
Ceai, art i literatur
"Ceai" pictura

Cultura ceaiului chinezesc i are originea n perioada de

glorie a dinastiei Tang, i n jurul acelai timp a nceput s
apar opere de art dedicate tradiia ceaiului chinezesc. Cu
toate acestea, aceste produse, cum, de altfel, i picturi
dedicate activitilor de petrecere a timpului liber sau de
vacan reprezentat doar procesul de ceai n sine de but,
dar nu reflect o anumit specificitate i spiritul de ceai. De
"canon de ceai" de Lu Yu a avut cteva ilustraii, dar mai
ales ele au capturat procesul de luare de ceai, astfel nct
oamenii au foarte putin pentru a afla mai multe despre ceai
n sine. De fapt, ei au fost un fel de publicitate nou
produs. Cu toate acestea, printre butorii de ceai au avut o
mulime de poei care, cum ar fi Lu Yu, a creat multe lucrri
excelente pe acest subiect. Acest lucru a permis mai trziu
generaii s neleag relaia dintre art i ceai i a fcut
pictorii i caligrafi mai trziu reflecta profund asupra
coninutului operelor lor.
Imaginea Yan Liben "Xiao i a studiat caligrafie
capodoper Lan Tignes" este prima lucrare din lume dedicat
ceaiului. Acesta arat confucianist i doi clugri care beau
ceai mpreun. Dreapta - clugri i vorbesc despre
confucianista esena budismului i confucianismului n
anticiparea de ceai. Stnga - doi servitori, tineri i btrni,
se pregteasc intens ceai. Vechea sluga pune fierbtorul
pe vatra i ceai berii cu atenie, iar tinerii n acest moment,
care deine un castron, de ateptare se poate aplica
stpnului su. Caracterele arata ca picturile de via:
pictura n sine a fost scris foarte atent, reflect un mod
foarte simplu de via, care era inerent clugrilor obinuii
i confucianiste. Aceast simplitate se reflect n modul n
care acestea beau ceai. Lucrarea de fa este valoroas
pentru motivul c aceasta nu este doar procesul capturat
ceai i ceai, i a intrat un sens profund. Pnza reflect ideea
c buditii i confucianiste peste ceai discuta probleme
filosofice. Prin urmare, este clar c conversaia ntr-o ceac

de ceai este mult mai important dect doar fabricarea berii

i de but ceai.
Pictura Zhang Xuan "prosperitate i fericire" arat
Minhuan mprat al dinastiei Tang peste o ceac de ceai. El
se sprijin pe un pat, iar trei servitori de ncredere sunt n
apropiere. O alt servitoare care deine o tav cu fructe i
ceai. Se pare c mpratul a terminat doar ceai, i a ordonat
menajera pentru a transporta ustensilele de ceai. Examinai
imaginile din accesoriile de ceai de imagine, unii exper i au
ajuns la concluzia c artistul a recreat metoda de preparare
a ceaiului Lapsany n Tang. Cu toate acestea, nu ne-am
acorde mai mult atenie la el, i numele imaginii, n care se
afl ideea autorului. maestru necunoscut "Palatul de
Muzica" ne introduce la modul n care beau ceai
doamnelor. Palatul este ncrcat astfel de mas de lux, cu
boluri de vin. Este n valoare de un borcan mare de ceai, i
lng ea - o oal de turnare pentru turnarea
ceaiului. Femeile dein instrumente muzicale. Acestea au
rochii frumoase, pr de mare, i este clar c ei cnt la
propriul su acompaniament. Ei stau pe bnci elegante din
mtase brodate; o exploataie cupa cu ambele mini i s
bea ceai; alii joac n lut cu patru coarde din China, xiao
(flaut de bambus), precum i alte instrumente muzicale
antice. Mai multe tipuri doamne servi la mas. Dac ne
uitm la aceast imagine din punct de vedere al culturii
ceaiului, este clar c vinul i ceai ar putea foarte bine
coexista unele cu altele, dar coninutul principal al imaginii
este acela de a se asigura c partea de ceai - o parte
integrant a srbtorii. Judecnd dup documentele, am
fost dedicat ceaiului i alte picturi ale dinastiei Tang, cum ar
fi "ceai" i "Femeile fac ceai", dar, din pcate, ei nu au
supravieuit.
n general, n epoca Tang, atunci cnd subiectul ceai a
inceput sa apara in pictura, artistii meticulos a scris toate
detaliile prepararea ceaiului i a procedurii de ceai, dar ei nu
au avut adncimea de latura spiritual a tradiiei de ceai de

transmisie. Cu toate acestea, ei au deschis o nou cultur

de ceai. Sub influena artelor plastice oamenii au devenit nu
numai o mai bun nelegere a proprietilor fizice ale
ceaiului i efectul su asupra persoanei, dar, de asemenea,
esena sa spiritual.
n epoca celor cinci dinastii la con inutul de la nceputul
dinastiei Song de picturi dedicate ceaiului, a devenit mult
mai bogat i mai profund. Ei au descris o mare banchete
de ceai n palate i case de funcionari sau oameni de
tiin, consumul de ceai n birourile lor, sau oamenii de la
masa de ceai. Din moment ce cele mai multe dintre aceste
lucrri au fost scrise de ctre artiti celebri, valoarea
acestor picturi este foarte mare. Printre acestea, o mulime
de lucrrile executate de comand special, i mai mult de
un deceniu mai trziu a devenit subiect de control.
Pictura Gu Hongzhong "Han Xizang particip la recepie
de sear" (epoca de cinci dinastii) arat un ceai mare
banchet. Unele dintre personajele din aceast imagine beau
ceai, uitam femeile danseaza. Cameristele pstreaz plcile
pe care dispozitivele sunt foarte asemntoare cu cele
descrise n pictur "prosperitate i fericire." Prin urmare,
unii cred c banchet nu numai c a but ceai i vin.
Zhao Ji mprat Hueytszun de Nord dinastiei Song, a fost
un conductor ru, dar un artist bun, un juctor de ah
desvrit, un caligraf bun i a jucat apte coarde titera din
China. El a iubit mai ales arta ceaiului. Pictura lui
"Reuniunea pundits" se crede c descrie o petrecere de
ceai. n grdina clasic, cu un iaz, nconjurat de mun i i de
slcii, este o mas ptrat mare, ncrcat cu fructe,
deserturi i mncruri cu ceai. n jurul mesei sunt
pundits. n colul din stnga jos al imaginii servitorilor
pregti ceai - putei vedea centrul, echipamentul de ceai, un
co mare de accesorii pentru ceai. n spatele unui birou
mare, printre copaci i flori, vzut o alt mas cu tmi e i
un instrument muzical. Astfel, autorul a dorit s arate c

oamenii de tiin au fcut un eveniment spiritual petrecere

de ceai.
Dac vorbim despre abilitatea artistic a acestor lucrri,
este primul loc aparine picturi Liu Sunnyanya (epoca Song
de Sud). Noi am auzit de lucrarea artistului "Grinding frunze
de ceai", "ceai degustare de ceai plantaie" i "Liu Tong face
ceai." Ultimele dou tablouri sunt de continut profund si
tehnica excelenta de performanta.
n pictura ilustrat "degustare de ceai pe o plantaie de
ceai" oameni judeca calitatea ceaiului. Figuri de brbai,
tineri i btrni, femei i copii sunt scrise foarte clar. n
general, scena a evalua calitatea de ceai este plin de
via. Pe partea stng o femeie cu un copil vinde ceai n
co; n inima comerciantului de ceai cu dou couri
suspendate pe un stlp, de asemenea, vinde ceai; dreapta cumprtori duce o disput cu privire la calitatea de
ceai. Fiecare din couri cu ceai i ceai accesorii, ag at pe
un om btrn pol este o etichet cu inscripia: "ceai primul
ru de clas." brbai btrni, femei i copii axat pe
evaluarea calitii procedurii de ceai, care subliniaz n
continuare subiectul principal al imaginii. Toate personajele
din imagine, degustare de ceai, au ustensile de
ceai. Procesul de degustare de ceai evacuate n mare
detaliu, cu toate detaliile. Concureni sunt foarte interesai
de rezultatul degustare, pentru c toate produc ceai de
calitate foarte nalt. Strlucitoare i viaa reafirmrii, acest
tablou este o capodopera de arta si un material extrem de
important pentru studiul istoriei ceaiului.
O alt imagine a Lou Sunnyanya "Liu Tong face ceai"
este o ilustrare pentru poemul Liu Tong dedicat pentru a
bea ceai. Pictura infatiseaza oameni de tiin care beau
ceai n lumina lunii pe un fundal de muni i tufri uri de
bambus. Autorul transmite nelepciunea i fericirea

oamenilor care beau ceai. Ar trebui remarcat faptul c, n

acest caz, arta imagine ceai ct mai aproape de natur.
Uita la o imagine Liu Sunnyanya, i dai seama c, n
epoca culturii ceaiului Song de Sud a afectat toate
sectoarele societii i ctig n funcii sociale.
n epoca Song a fost creat i alte picturi ale savan i care
se bucur de ceai n birourile lor. De exemplu, ntr-un tablou
de un autor necunoscut "Caractere" om de tiin n biroul
su, n cazul n care tabelul expus instrumente muzicale,
cri i desene. n centrul camerei sunt flori, iar focalizarea
este pe dreapta. Pn n prezent, n focar a izbucnit focul
sluga- ceai adolescent fiert. ntreaga scen este nobleea
ciuruit i odihn.
Pictura Su Hanchen "Copiii care se joac n primvar",
copiii se joac pe instrument muzical naional, face
caligrafie i s bea ceai. Imaginea spune publicului despre
prietenie ct de puternic din copilrie.
n general, epoca dinastiei Song a deschis ua ctre o
er a marilor realizri n genul de "ceai" de pictur.
n Ming i Yuan cultura de ceai a avut dou
caracteristici. Prima a fost n meditaii filozofice profunde pe
tema vieii n armonie cu natura - i anume, n comuniune
cu muni i apa, aerul i pmntul, spre cosmos. A doua a
fost legat de tradiiile de a bea ceai rspndit printre
oamenii obinuii, precum i faptul c prietenia i relaia
armonioas dintre consumatorii de ceai a avut o mare
influen
asupra
comportamentului
i
obiceiurile
oamenilor. Frumoase picturi i Ming Yuan reflect aceste
caracteristici. Cu toate acestea, artitii timpului s acorde
mai mult atenie la coninutul ceremoniei ceaiului, i nu
tehnologia. Acest lucru coincide cu dezvoltarea tendin ei
generale a culturii ceaiului chinezesc. Dupa domnia culturii

feudale chinez Ming i Yuan intrat ntr-o perioad de

maturitate, conflicte sociale i ideologice intensificat, ceea
ce a fcut "ceai" pictura un coninut mai profund.
Zao Mendy, celebrul pictor al dinastiei Yuan, a scris
pictura sa "Ceaiul Degustarea" mult mai trziu picturi
celebre Liu Sunnyanya.El d cel mai important subiect de
degustare de ceai nu este permis n imagine nu este nimic
de prisos, subliniind personajele din patru personaje
principale, care au scris toate detaliile i cu cea mai mare
grij.
Uita la imaginea de Zhao Yuan "Lu Yu, consumul de
ceai", vom vedea c, spre deosebire de locuitorii din Tang i
Song, care beau ceai n birourile lor, curti si palate, n epoca
Yuan a nceput s bea ceai n muni i n domeniile,
reflectnd limea viziune asupra lumii sale.
Pictura un necunoscut autor Yuan er "compatrioilor i
asociaii", copii minunat bea ceai i burgeri coace; toate
aceast scen fr complicaii este plin de semnificaii
profunde.
n epoca Ming Zhu Quan, fiul lui Zhu Yuanzhang XVII,
mpratul Tai Chi, a dezvoltat arta ceaiului chinezesc, i a
devenit principalul reprezentant al iubitorilor de ceai ce
caut confort n armonie cu natura. Din cauza rsturnri
politice i numeroasele conflicte, el a devenit un pustnic i
sa dedicat crearea unei ceremonii de ceai naturale. De
atunci, exemplul su a fost urmat de muli dezamgi i n
pundits de via. Printre ei erau poei i artiti. De exemplu,
n imagine Dean Yunpena "Ceai n Yuychuani" scena de
degustare de ceai pe un deal n apropiere de copaci de
banane. Wen Zhengming i Tang Yin (Bohu), doi dintre
"patru oameni restante Utszona" n timpul domniei
mpratului Jiajing, a scris o imagine excelent. Fotografie
de Wen Zhengming "Lu Yu, ceai preparat", "degustare de
ceai" i "ceai seara, n munii Hueyshan", sublinia cu
fermitate necesitatea confidenialitii n munii nali i

jungl, iar imaginea Tang Yin "muzician" i dou tablouri

sub un singur nume "degustare de ceai" - curat, superb i
nu sunt similare ntre ele.Toate acestea - capodopere ale
"ceai" de pictur.
n epoca Ming, muli oameni de tiin au scris picturi i
am but ceai n camerele lor private. Aceasta reflecta o
anumite condiii de via i tradiie pe scar larg a but
ceai printre oameni educai, cu toate acestea, n comparaie
cu Tang Yin, Wen Zhengming i ali maetri ai ei, nu are
sens s menioneze nici ideologic, nici n sens
creator. Ilustraiilor pentru corpul de munc Ming,
reprezentnd partidul de ceai ntr-o curte confortabil, pe o
barc plutind pe ru, acoperite cu frunze de lotus verde, i
alte culturi de ceai reflect n totalitate i participarea la
toate categoriile de via. Ilustratie "zpad i ceai berii de
curare", pentru romanul "prune n Vaza de Aur", descrie
viu personajele crii i scena din ea.
n epoca Qing a primit, de asemenea, o mul ime de
picturi dedicate categoriei de ceai. Din moment ce n acel
moment erau populare moduri diferite de a face ceai, autorii
de modele de pictura "ceai" au atribuit o importan
deosebit pentru imagini de cupe i ceainice i scene de
imagine ceai care reflecta, probabil, caracteristicile vieii
sociale, mai degrab dect nsi procesul de luare a
ceaiului. n special, "ceai" pictura perioada de glorie a
acestei epoci, cnd tronul erau Kangxi i Tsyan- sateli i,
armonie cea mai mare parte a fost difuzat i ceai
vitalitate. De exemplu, n imagine Dean Guanpena "calm n
Trgul de primvar" (n timpul domniei lui Qianlong) a
descris prezicatori bea ceai parfumat din cupe elegante, sub
pini i prune pe un covor magnific de iarb gros; care trece
printr-un vechi om - un ceai comerciant - ceai transport
dou couri pe umr. Artistul a Mei Lan dinastiei Qing pe
pictura sa "Admirand luna" reprezentat o scen de odihn
complet n cazul n care oamenii beau ceai, admirnd luna

n grdin. n epoca de partid ceai Qing a fost popular

printre oamenii obinuii, care se reflect n picturile, create
de ordinare din China. De exemplu, gravuri n tehnica
Yanlyutsina femeie de but ceai i joc de ah. n plus fa
de acest tip de meserii, ar putea fi de multe ori vzut
ilustraii ale operelor lui Liu Sunnyanya i cri despre arta
ceremoniei ceaiului, Lu Tong.
n epoca Republicii Chineze (1912-1949) cultura de ceai
publice pe scar larg, iar dup ce acolo i opere de art
dedicate casei de ceai. Noi nu avem tiri i mostre de "ceai"
de picturi n cri despre arta picturii, precum i ilustra ii
pentru opere de ficiune.
n general, din moment ce timpul dinastiei Tang, ceaiul a
fost tema principal a lucrrii de artiti care au creat multe
picturi minunate. caracter ceai special a fcut o modalitate
important de exprimare a gndurilor i sentimentelor
artitilor nii. Aceste picturi sunt att a servit ca surs de
cea mai cultura de ceai, care reflect ntr-o form vizual
arta ceaiului i ceremonia ceaiului, precum i de a ajuta
oamenii s neleag mai bine secretul de ceai.
Caligrafia i ceai
scrierea caracterelor artistice numit caligrafie. Acesta nu
este doar un echipament special, dar este o art, care este
esena vieii, vitalitatea i spiritul. Cred c muli caligrafi
caligrafie abil - nu este doar o abilitate, realizat ca urmare
a mai multor ore de gndire;Caligrafie este strns legat de
starea de spirit i gndurile scriitorului. Ceaiul poate
menine claritatea minii i n acelai timp oameni pentru a
crea starea de spirit a acestora, ca i n cazul n care se simt
o parte a cosmosului. Poate c este din cauza acestei relaii
speciale ntre ceai i caligrafie, multe caligrafi i plcea s
bea ceai. Astfel, caligrafie ceai, ceea ce face obiectul poeziei
sale de art despre ceai, sau cuvntul "ceai", a fost larg
rspndit printre pictorii i caligrafi. Multe dintre caligrafi

celebri au fost "notebook-uri de ceai" sau scris n poeme n

stil caligrafic despre ceai. Astfel, ei au exprimat gndurile i
abilitile lor.
Relaia dintre ceai i arta de caligrafie a fost format
foarte devreme. Chiar i atunci cnd Lu Yu a pus bazele
pentru cultura ceaiului chinezesc i a fost un "canon de
ceai", caligrafi a participat activ la partidele de
ceai. Chzhen- Yan Qing a fost un prieten de Lu Yu, dei
diferena de vrst au avut foarte mare. El este cunoscut ca
fondator al propriului su stil de caligrafie (stil Yang). Muli
tia c Yan a fost celebrul caligraf, dar pu ini oameni tiau
despre succesul su n politic i statutul su oficial. Dupa
ce confucianista yan Zhenqing imprietenit clugr pustnic
Lu Yu i Jiao Zhanem n Huzhou, au nceput s colaboreze n
multe domenii i, pentru prima dat a vorbit despre relaia
de ceai i caligrafie. Sa luam, de exemplu, s vorbim despre
"trei Pavilion Gui." Sala de primit numele de ziua, luna i
anul, Gui, cnd a fost construit. Anul Gui - aceasta este
ultima din cele zece rdcini cereti. n taoism, cuvntul
"trei" nseamn "a da via totul pe pmnt." Dar, Lu Yan
Jiao i au fost trei prieteni. Studiile au artat c Lu Yu a
proiectat pavilionul, Jiao Zhang a scris un poem n onoarea
lui, i Yan Qing Chzhen- imprimat istoria sa n piatr. Aceste
trei lucrri sunt nc considerate capodopere.Astfel,
caligrafie ceai n epoca Tang a devenit oficial parte a culturii
ceaiului.
Imparatul dinastiei Song Hueytszun iubit ceai, poezie i
caligrafie. El - autorul "Descrieri de ceai" i mai multe eseuri
cu privire la acest subiect; El a pictat n stilul de "ceai" de
pictur i stil caligrafic de a scrie n jos poemele dedicate
ceaiului. Stilul su caligrafic numit stil fin. n lucrarea
"Colectia de oameni de tiin", o capodoper de art
plastic, care combin elemente de pictur, poezie,
caligrafie i ceai, putem vedea scrise n font caligrafic din
poeziile sale i a minitrilor si.

n epoca Ming Tang Yin i Wen Zhengming deinute pe

deplin arta de ceai, poezie i p ictur. Cu toate acestea,
trebuie remarcat faptul i Zheng Banqiao, unul dintre "opt
strini Yangzhou", care a trit n epoca Qing. El a fost, de
asemenea, numit Zheng Xi, i el a semnat numele su de
munc Kezhou. Nscut n Xinhua, provincia Jiangsu, a fost
celebrul caligraf, pictor i poet, i, prin urmare, el a fost
considerat un om perfect n aceste trei persoane. Este
deosebit de bine pictat orhidee, negru bambus, roci form
ciudat i de origine, iar liniile sale au fost ntotdeauna
claritate i perfeciune. poemele sale au avut tendina spre
realism, fcnd apel la libertate i noblee; caligrafie
combin stilul formal, stilul obinuit, scrierea script-ul i
altele. i plcea, de asemenea, ceai. n poemul su "eful
consiliului, oferindu-mi ceai n timp ce am trit n
Yangzhou", el a scris: "Calitatea ceaiului a fost dat n ceruri,
regretatul ministru Cai Xiang i Ding Wei; cum a fi crezut
c mi-o dai? "Din aceste linii putem vedea c Zheng
Banqiao, ca un cunoscator de ceai, poezie i pictur, a
cunoscut istoria ceaiului.
Graie relaiei speciale dintre ceai i caligrafie multe
caligrafi mari au scris lucrri speciale de stiluri de caligrafie
de ceai. Unii oameni chiar au fost colectarea de mostre de
"ceai" pentru un studiu comparativ de caligrafie. De
exemplu, ei au luat mostre de "ceai" Caligrafie din "Turnul
Syuanmi", "Explicaii i principii de nvare pentru a crea
personaje" i opere scrise de astfel de caligrafi renumite ca
Yan Zheng, Mi Fu, Xu Wei, Su Guo, Dong Qichang, Jiang
Zhaytu, Van Dichzhin, au Zhangshi, Zhao Mengfu i Zheng
Byantsyao, i le combin ntr-o caligrafie carte. i, dei n
aceeai pagin au fost colectate o varietate de stiluri de
caligrafie, ei nu arata de loc.
Legende despre ceai

n diferite pri ale Chinei exist numeroase legende

despre ceai. Unii dintre ei au relatat originea celebrelor
soiuri de ceai, iar ceaiul a fost creat n jurul valorii de un
halo de romantism, pentru a face aceste poveti apel i s
v spun despre frumuseea i prosperitatea diferitelor orae
din China. teritoriul Chinei a fost vast i bogat, dar
legendele locale a fost doar dou sunt comune pentru toate
caracteristicile - ceai i vin. Au existat poveti de cereale i
plante, poveti "Zeita florilor" sau "Caterpillar Shelkovichnoe
c Qiu Hu sa ntlnit n grdina dud." Cu toate acestea,
povestea de ceai ar trebui s fie mai specifice. Au fost
frumoas legend romantic despre toate faimoasele soiuri
de ceai, n care oamenii humanizes muni i ruri, fcndule s doreasc i s admire celebrele cea iuri. Cu ajutorul
unor astfel de legende cresctorii de ceai ceai
touting. Printre legendele despre ceai au reprezentat un
procent mare din legenda despre originea celebrelor soiuri
de ceai, i toat lumea a avut o legend minunat.
Una dintre cele mai renumite soiuri de ceai chinezesc
este ceai, "Mao Feng", cultivate n Huangshan (provincia
Anhui), i ceai verde chinezesc "Tunxi" este considerat un
"aur verde". Ace verde "Tunxi" ceai este, de asemenea,
adesea menionat ca o comoar ntre diferite soiuri d e
ceai, iar pentru el este o legenda minunata despre
dragoste. O dat la poalele Huangshan Munte a trit un
orfan pe nume Luo Xiang. Delicate ca o fat de flori cules de
ceai i cnt cntece uimitoare. oficiali de rang nalt,
domnilor nobili, oameni de tiin, fii ai oamenilor bogai i
negustori bogai au oferit mna i inima ei. Xiang Luo a
anunat c se va cstori cu cel care alege ceaiul pre ios,
cel pe care ea a colectat. 8 martie, la poalele Huangshan sau adunat compatrioii ei, i printre ei erau cei bogai i cei
sraci. Luo Xiang a pus la ua casei sale i masa n fa a
fiecrui candidat pentru un so plasat o ceac de ceai
preios. Ea a spus: "Astzi voi alege un so, iar eu sper
Dumnezeu ma binecuvntat. Am pus n ceaiul meu

vitalitate. Soul meu va fi cel n care ceac orice contur din

figura mea. "
Auzind acestea, toi cei care au oferit mna lor Lo i
inima devin monitoriza ndeaproape cupe lor. Cu toate
acestea, numai n cupa pe care ea a stabilit un logger Shi
Yun, a nceput s urce n sus norii parfumat de abur, care a
luat iniial forma de frunze de ceai nflorete, i apoi arbore de ceai. In aceste cluburi, ai putea vedea figura de
Luo Xiang, colectarea de ceai sub un copac. Ea a fost, de
asemenea, n afara i n interiorul paharului precum i ceai
ntr-o ceac i a fost, n muni i - toate weaved
mpreun. Ca rezultat, Ao Xiang cstorit cu un tietor de
lemne. Aceast
veste
a
ajuns
la
autoritile
locale. guvernatorul districtului a luat Xiang Luo ceai
preioase i a dat mpratului. Ceaiul era foarte aromat, dar
cei doi nu se nasc din forme bizare. Prin urmare,
guvernatorul arestat Shi Yong i l-au supus la torturi, ca n
urma cruia a murit. Cu toate acestea, Luo Xiang a salvat
cu apa din munii Huangshan i cel mai preios dintre toate
ceaiurile, care au avut proprieti miraculoase a reveni
oameni la via, dar numai n cazul n care a fost preparat
pe ap de la sursa de Huangshan Mountain.
Nu exist o alt legend despre ceai, "Mao Feng" de
Huangshan, i d hran pentru gndire . In timpul domniei
dinastiei Ming a trit Tyantsi educat, instruit i guvernator
districtul incoruptibil numit Xiong Kaiyuan. ntr-o zi, el a
mers la templu pe muntele Huangshan Yungu, mpreun cu
servitorul su tnr. Rectorul ia dat un ceai fin, care pe
frunze galbene au fost mici "antene", similar cu firele de pr
alb. El a fcut ceai, pune la cale cu ap clocotit din mun ii
Huangshan, i a vzut c acest lucru nu a fost doar ceai cu
nimic comparabil cu gustul, aroma i culoarea; Acest ceai a
fost modificat i a ridicat deasupra cupei ca o floare de lotus
alb. Potrivit rectorului, atunci cnd Divine Farmer otrvit,
plante de degustare diferite, ceai i zn zeu al muntelui

Huangshan a salvat viaa prin intermediul ceai. Umplut cu

recunotin, agricultor divin le-a dat vasul lotus sacru. Din
aceast legend, este clar c utilizarea de ceai garantate de
sntate bun i longevitate. Mai trziu, guvernatorul
districtului, care era dornic s obin o pozi ie nalt, a dat
doar acest ceai la mprat pentru meritele sale nu au fost
uitate ara. Dar, pentru c el nu tia c floarea de lotus nu
se ridic mai sus, o ceac de ceai, n cazul n care nu se
face din apa de izvor de munte Huangshan, el nsui
rnit. n cele din urm Xiong Kaiyuan a demisionat i a
devenit clugr la templu Yungu. El a petrecut timp cu o
ceac de ceai, "Mao Feng", la primvar i conversa ia cu
ca-minded. La prima vedere, se pare c exist o diferen
mic ntre aceast legend i povetile obinuite, dar se
dovedete a fi o analiz amnunit, nu este aa. n primul
rnd, n aceast legend este inclus pe legenda Divinului a
agricultorului i experimentele sale cu plante care ne
amintete nc o dat c ceaiul a nceput s foloseasc la
nceputul vieii agricultorilor lui Dumnezeu. n al doilea
rnd, legenda care a luat forma unei perechi de floare de
lotus ceai, numai n cazul n care ceaiul este preparat n apa
de izvor, reflect relaia filosofiei budiste, care este sacru
floare de lotus, i cultura de ceai. Stare Hui Neng Xiong Kai
Yuan i mpreun practicat ceremonia ceaiului n templu
Yungu. Acest lucru sugereaz c adevratul cunosctor al
ceaiului ar trebui s fie detaat numai din lume i om
virtuos. n ceea ce privete District Magistratul, care este
ntotdeauna mgulitor la mprat, el nu avea nimic de-a
face cu caracterul nobil de ceai, "Mao Feng". Aceast
poveste popular comun reflect o mulime de probleme i
arat modul n care arta popular profund i variat.
Cu toate acestea, n legendele de ceai mai mult magie
dect filozofia budista. Magie o influen mai mare asupra
chinez Budism dect ca vrjitori i znele sunt fiin e vii,
ntruchiparea frumuseii i a nelepciunii, iar aceste calit i
au fost ntotdeauna apreciate de ctre poporul chinez, n

special lucrtorii obinuii. ceai Taiping "Hawk" (provincia

Anhui), conform legendei, a fost prezentat la cele dou
maimue vechi care vin pe drum. Cu toate acestea, unii
oameni susin c el a fost o fat pe nume adult Hou Kui
datorit energiei sale. Atunci cnd pune la cale "Hawk"
soiuri de ceai de frunze de ceai, putei vedea cum peste
fierbtor cu abur, care ia formele de contur ale membrilor
familiei. De asemenea, multe legende despre ceai "Red
Dress" Muntele Wuyi. Cineva mi-a spus c ntr-un an prost
la Mount Wuyi bun vechi Doamna Qing a salvat nemuritor
vechi, care a ramas ceva timp mai trziu, un b n pmnt,
iar acest stick-ul a devenit un arbore de ceai. Dup aceea,
mpratul spat ntr-un copac, i l-au pus n palatul su. Cu
toate acestea, copac magic de spargere de la sol i a zburat
la Muntele Wuyi. Frunzele sale roii au fost zboar prin nori
colorate rochie de ceai zn. Cu toate acestea, unii oameni
spun c mpratul a acoperit cu trei arbori de ceai robe ro ii
n semn de recunotin pentru faptul c ceaiul mprteasa
a vindecat de o boal incurabil. Este demn de remarcat
faptul c, n multe legende despre faimoasele soiuri de ceai
are o poveste emoionant, cu eliberarea obligatorie de
boal. Aceste poveti au evideniat proprietile terapeutice
ale ceaiului, precum i natura lui moral. Exista o legenda
foarte interesant despre ceaiul "Junshan" cu Lacul Dongting,
care spune povestea unui preot taoist vechi, care a dat
sfaturi valoroase pentru regina-mama a Chu stat. Ea este
adesea bolnav, i afeciunea filial pentru fiul ei ei, Chu
rege, a atins cerul. Gri-brbos preotul taoist a venit s
vindece regina. El a spus c este n regul, cu excepia
faptului c ea a mncat prea mult teren i la mare
delicatese, i aa ea a avut, i au probleme cu
stomacul. Dup cum a plecat, el a lsat-o ceac de ap cu
divinul, i a scris urmtoarele dou rnduri: "Dou decocturi
pe zi i mai multe legume cu fiecare mas. Dac dorii ca s
trieti o via lung, vin dup cin, pentru o sut de pai. "
Regina mam recuperate; dar un oficial a vrut s se
mute divin munte Junshan ap n palatul regal. Infuriati de

acest lucru, vechiul preot taoist munte stropit Junshan ap

divin, care a transformat mii de arbori de ceai, are acelea i
proprieti ca i nsi apa este divin. Rege al preotului
Chu stat taoist acuzat de fraudarea regelui, dar preotul a
spus, dac regele a luat apa divina, el ar fi, prin urmare, a
comis o infraciune, i anume, s-ar nela oamenii, pentru
c fiecare ar are propriile sale metode de a proteja
oamenii care triesc acolo. Regele a fost forat s
cedeze. De atunci, el a trimis n fiecare an o sut de fete n
rou pe deal pentru a colecta Junshan ceai. Fete, mprii n
grupuri de douzeci de persoane fiecare, erau ca ni te flori
frumoase mprtiate pe pantele verzi ale muntelui.La
vederea acestui rege peisaj pitoresc a czut ntr-o stare de
poezie extaz. "n mijlocul de tufe verzi fat n ceai rou
recoltate frunze ..." Melc aceste linii, el a realizat brusc c
personajele "ceai" de caractere, ceea ce inseamna "om",
este ntre "iarba" i "copacul", iar simbolul de baz "iarb
"poate fi scris ca o versiune simplificat a cuvntului"
douzeci ", iar aceast cifr coincide cu numrul de femei
din fiecare grup. De ce regele a insistat asupra transferului
de ap din divinului de munte Tszyun- shan, n cazul n care
totul are o cauza naturala? Un compus ingenios aceast
poveste au btut joc de conductori i le-a dat o lec ie, i n
cele din urm se ncheie: bea o ceac de ceai, regele a
devenit om sensibil nu caut pentru a obine prea mult, i
nu provoac prea multe probleme altora.
ceai bun este preparat pe baza de apa foarte buna aceasta este o lege imuabil a artei ceaiului. Acest lucru se
poate spune cel mai bine de oameni, pentru c ei triesc
adesea n apropierea celebrelor surse de ap i nu sunt n
cutarea ei n mod constant i persistent. Exist mai multe
poveti despre descoperirea i protejarea surselor i izvoare
bine-cunoscute. De exemplu, se spune c inelul surs din
Hangzhou a fost spat de ctre doi frai Dahu i erhu care
aveau putere supraomeneasca. Aceti frai au devenit tigri,
pentru a salva locuitorii din zon.

Guilin (Autonom Okrug Guansichzhuan), exist o

poveste despre sursa Dragonului Alb i ceai "Liu
Xianyang." Se spune c ceaiul preparat cu ap din sursa
Dragonului Alb, a fost neobinuit de parfumat, iar aburul
ridicndu-se din cupa, a luat forma unui dragon alb.Prin
urmare, aceast ap este considerat a fi un dar demn de
un mprat. Se spune c ceaiul "Liu Xianyang" crescut
nemuritor numit Liu Jing, n epoca dinastiei Song. De fapt,
aa-numitul nemuritor era un om obinuit, care a ajuns la
Calea (iluminare). Din aceste exemple, este clar c legenda
de ceai i ap de izvor sunt o reinterpretare a vie ii de zi cu
zi.
Unele legende reproduce fapte istorice i s le prezinte
ntr-o form pe care oamenilor le place. Una dintre aceste
legende spune c calul a fost schimbat la "Canonul de
ceai." In ultimii ani, regii mici dinastiei Tang cu arme
instalate regimuri separatiste i s-au rzvrtit mpotriva
curii imperiale. mprat n mod constant nevoie de cai,
pentru a suprima revolta, astfel nct curtea imperial a
schimbat ceai pe cai Hueyhe regat. n toamna acelui an,
reprezentanii dinastiei Tang i Hueyhe regat ntlnit din nou
la frontier. La acest moment, mesagerul mpriei Hueyhe
a vrut s schimbe o mie de cai puternici n "Canonul de
ceai." Cu toate acestea, autorul crii, Lu Yu, a murit deja,
iar cartea nu era nc cunoscut tuturor. Aa c mpratul a
poruncit apostolilor si s fac totul pentru a gsi o carte n
Tyaosi, Huzhou, n cazul n care a fost scris de autor, i n
judeul su natal Jinglin (astzi - County Tianmen,
Hubei). n cele din urm, marele poet Pi Zhisyu a luat
manuscrisul, care a fost ulterior schimbate pentru cai. De
atunci, "Canonul al ceaiului", a nceput cltoria n jurul
lumii. Indiferent de cine a fost autorul acestei legende,
oameni obinuii sau oameni de tiin, a fost foarte
rezonabil, desenat ca ceai legat schimbul de cai cu
rspndirea "Canonul de ceai." Intr-adevar, Tan Guvernul a
avut contacte frecvente cu regatul Hueyhe, i este n epoca

de "ceai Canon" Tang a aprut n regiunile nord-vestice ale

rii noastre. Aceasta legenda ne d un indiciu important
pentru rezolvarea misterului culturii ceaiului n nord-vest.
Potrivit unei legende, judeul Lulyan (provincia Yunnan),
exist un mare Camellia. Ea a fost mai mult de 6,6 metri n
nlime i lungimea braului n circumferin, iar fiecare
dintre cele opt sale flori a avut petale i stamine
nou. Oameni numit acest copac, Regina Camellia. Cu toate
acestea, legenda copacului este asociat cu regula n Yunnan
au
Sangua. Se spune c, atunci cnd Wu Sang a propus s
devin mprat, dup ce a ntrit puterea lor n Yunnan, el a
construit un palat la Muntele Wuhua i grdin Asyan n
jurul valorii de iaz de lotus i a nceput s caute peste tot
flori exotice i plante rare, iar apoi a fcut trecerea camelii
Regina din judetul Lulyan la palatul su. Sa dovedit faptul
c arborele are o capacitate unic: ea a dat frunze, dar nu a
inflorit, iar acest lucru n ciuda rnilor provocate pe el bici n
Sangua. Trei ani mai trziu, ntr-o potrivire de furie Sang
ucis aproape un grdinar. Dup aceea, n visul lui a venit
spiritul de ceai i a nceput s cnte:
Nu fi nebun, Sango,
Grdinarul nu este vinovat,
Si tu - sunt greite.
Ca o fat dintr-o familie de rani,
Nu caut locuri de munc i bogie,
Vreau doar s merg acas
i acolo petrec tot restul vieii.
Auzind aceasta, Wu Sang a scos sabia, dar n loc s
strpung vizitatorul neateptat, taie capul balaurului pe un
scaun. Apoi a auzit din nou cntnd:
Sczut, josnic i infame,
i-ai trdat stpnul su pentru faim.
Necinstit, sunt complet scufundate
n construcia palatului su,

i tronul tu acoperit cu snge.

Ceea ce ai fcut-a cauzat
Indignarea larg rspndit i nemulumire,
Fantome vor urmri, te pedepsi.
Atunci cnd Wu Sang a auzit acest lucru, el a sim it
ameit, i team sa trezit ntr-o sudoare rece. Sa dovedit c
el a avut un vis.Dup ce a auzit despre fantome, consilierul
su ia spus s "ntoarc" Regina camelii n judeul
Lulyan. Aceasta legenda este cea mai mare parte servete
pentru a ilustra natura inflexibil a ceaiului, pe site-ul
folosind un fapt istoric c Sangeet s-au rzvrtit i sa
declarat mprat. n general, n Yunnan sunt legenda foarte
frecvente, avnd sub o baz istoric. De exemplu, n multe
dintre ele se referea la Zhuge Liang, care a nv at pe
oameni s creasc i s foloseasc ceai, subliniind n mod
clar ptrunderea reciproc a culturii strine i ceai. Zhuge
Liang a fost, de asemenea, cunoscut sub numele de Kun
Ming, astfel nct n multe pri ale Yunnan oameni numit
mari copaci de ceai "Kong Ming copac". Noi nu tim dac
oamenii din Yunnan ntr-adevr au nvat cum s creasc i
de a folosi ceai numai dup Kun Ming a mers acolo. Cu
toate acestea, oamenii de diferite naionaliti, din diferite
motive se refer respectuos figuri istorice. Unele legende inventate indiferent de oameni obinuii sau oameni de
tiin - ntr-adevr foarte interesant. De exemplu, este
poveste interesant despre "oferta de ceai, n conformitate
cu singurtatea i nobleea." Zheng Banqiao, un mare artist
i caligraf, precum i "dinastia Opt strini"
Qing, fac ntotdeauna cercetrile sale n Zhenjiang. ntro zi, el sa dus la stareul templului Dzinshan pentru a
admira capodoperele de caligrafie. primul preot arogant nu
s-au uitat la Zheng Banqiao, pentru c era o hain
simpl. El fr tragere de inim s-l aeze. Apoi, el a
ordonat s atepte pe clugr: "ceai" pentru conversaie
preotul a aflat c el i Zheng provine din acelai ora, dup
care a spus: ". Te rog stai jos" Apoi, el a ipat din nou

clugr: "D-mi ceai!" Dar cnd a aflat c n fa a lui celebru

Zheng Banqiao, el a fost att de entuziasmat nct repede a
spus: "Te rog, s ia locul de onoare - rapid i ordonat
clugr: - D cel mai mult de ceai. " Dupa ce au baut ceai,
Zheng sa ridicat i a fost gata s plece. Apoi btrnul
clugr ia cerut s-i dea una dintre picturile sale i una d in
probele de caligrafie. Zheng fluturat i a scris prima linie:
"Stai jos; Te rog, stai jos; V rugm s luai locul de onoare
".
n al doilea rnd, el a scris: "ceai! D-mi nite ceai! Dceai mai parfumat! "
Dou linii n armonie unul cu altul; minunat rimate
cuvinte i se pstreaz o ironie profund. O alt poveste
spune despre Zhu Yuanchzhane, care a dat servitorul su n
ceainrie capac i centura lui. Odat ce fondatorul dinastiei
Ming, Zhu Yuanzhang inspectat instituie de nvmnt
superior, dup banchet seara. Buctreasa ia dat o ceac
de ceai aromat. Sa ntmplat c Zhu a fost foarte sete. Cu
ct a but mai mult, cu att mai mult el prea ceai
parfumat. Prin urmare, acesta este primul impuls al
sufletului a dat gteti caciula si centura lui. Unul dintre
studenii din curte, pe care a fcut nici o impresie, a cntat:
"Zece ani de studiu greu i privarea nu nseamn nimic n
comparaie cu o ceac mic de ceai." Toat lumea a fost
surprins de faptul c elevul a ndrznit s jignesc pe
mprat. Dar, Zhu a continuat linia cu un zmbet: "El tie
mai puin dect tine, dar ai cel mai ru destin." Aceast
poveste ntreag arat dragoste Chu la ceai. De altfel,
aceasta este n concordan cu faptele istorice. n calitate
de origine sczut, Zhu ntotdeauna ateni lucrtorilor. i,
pentru c el a avut aproape nici o educaie, el a pltit cu
mult mai mult atenie practic.

Capitolul 7
Ceai i sociale ritualuri

Obiceiuri populare, este o parte important a culturii

naionale, a dat ntotdeauna o idee despre caracteristicile
psihologice ale unei naiuni. In trecut, aceste practici au fost
n mod clar locale. Adevrat a spus c "doar 10 este partea
i obiceiurile foarte diferite." Toate aceste practici au fost
foarte colorate i variate n ceea ce privete fap tul c
adevrul este adesea ignorat. Cu toate acestea, toate
acestea reflect caracteristicile fundamentale ale culturii i
psihologia oamenilor. Acelai lucru se poate spune despre
Tea Party. Dei cele mai comune modaliti de a face ceai
nu au fost la fel de standardizate ca teoria culturii ceaiului n
confucianism, taoismul i budismul, majoritatea popula iei
pentru a aduce spiritul culturii ceaiului n haine de lucru,
produse alimentare, de locuine i vehicule, precum i n
astfel de ceremonii ca nuni i de nmormntare, i, desigur,
n comunicarea de zi cu zi. Astfel, au artat c ceremonia
ceaiului a devenit o parte integrant a contiinei oamenilor
obinuii.
Ritualul de ceai de but n viaa de zi cu zi
Una dintre cele mai comune obiceiuri chineze a fost un
ceai cu oaspeii trata, indicnd un mare respect pentru
el. n diferite regiuni ale rii, cu toate acestea, ceaiul a fost
hrnit n mod diferit.
familii bogate i influente din China de Nord (valea rului
Galben i zona de nord a acesteia) a tratat oaspeii ei cu
ceai n trei doze. n primul rnd, gazda a condus oaspeii n
camera principal. Dup un schimb de saluturi de oaspei a
cerut copiilor sau servitori pentru a servi ceai. Prima ceac
de ceai, care ofer imediat dup sosirea lui, a fost doar o
formalitate. Oaspeii pot lsa neatins, sau s bea o gur
din ea. A doua oar, ceaiul a fost servit n timpul unei
conversaii aprins ntre oaspete i gazd. Oaspete a avut
un gust de ceai fin. Au vorbit n ceai i au mprtit
sentimentele lor. A treia oar ceaiul a fost servit dup
terminarea convorbirii, atunci cnd ceaiul a devenit prea

puternic. Dupa aceea oaspeii pleca i proprietarul l-au

vzut off. Cu toate acestea, la o ntlnire prieteni apropia i
aceste formaliti, de regul, nu au fost respectate, mai ales
atunci cnd au vrut s vorbeasc inim la inim.
Persoanele care locuiesc n zonele situate la sud de
Yangtze, oaspeii au fost tratate la cel mai bun ceai i cele
mai bune feluri de mncare pentru a le oferi respectul lor i
s dea binecuvntarea. Sa ntmplat din nou n Song i
Yuan. Locuitorii din Hunan oaspeii au fost tratate la ceai cu
adaos de soia uscate, semine de susan i hamei. Oaspeii
au but ceai n timp ce ronind fasole, seminte de susan, i
frunze de ceai. n loc s foloseasc beioarele, au supt
umplutura delicioasa a cupelor. Stenii din provincia Hubei,
la ora obinuit de ap potabil simpl i oaspeii au fost
tratate la ceai facut din fulgi de porumb. Uneori, ei au
adugat mal pentru a face un respect deos ebit pentru
oaspete. n zonele situate la sud de oameni Yangtze a servit
ceai oaspeii de district Yuanbao pentru a le doresc fericire,
bogie i prosperitate n anul urmtor. Acest lucru a fost
fcut n timpul Festivalului de primvar, iar ceaiul a fost
realizat din msline din China crestate care artau ca
districtul Yuanbao (lingouri de aur sub forma unei
potcoave).
rezidenii chinezi au fost tratate la un ceai oaspete sau
da ca un cadou de la prieteni i rude. n epoca locuitorilor
Song Kaifeng erau oameni foarte buni la suflet i drepi. Ei
au ajutat de multe ori oameni de alt snge, care
asuprite. Atunci cnd un rezident al Kaifeng mers ntr-o
cas nou, vecinii l-au oferit ceai i l-au invitat la ceasca de
ceai, pentru a-i exprima uurina i ngri jirea lor. Acest ceai
se numete tszychha. Mai trziu, dinastiei Song de Sud a
mutat capitala n Hangzhou, iar aceast tradiie minunat a
prins rdcini acolo. Obiceiul de a arta oaspetele su
dispoziie prietenoas de ceai i trateaz pstrat pn n
ziua de azi.

La nceputul verii (termen solar a aptea) fiecare familie

n Hangzhou (Zhejiang) a dat prieteni i rude ale noilor
recolt de ceai i fructele lor. Aceast practic (numit
tsitszyacha) a aprut n epoca Song, i este nregistrat
ntr-o carte scris n timpul dinastiei Ming. n conformitate
cu "Body of riturilor chineze", locuitorii statului au luat
ceaiul de la vecinii lor i la nceputul verii pe pregtit anul
trecut colul lui.
Ceaiul este folosit nu numai pentru a trata oaspeii, dar,
de asemenea, s-i exprime dragostea i respectul pentru
membrii de familie ai acestora. Ceremonia ceaiului reflect,
de asemenea, ordinea feudal i ierarhia social. n epoca
Song i Yuan o parte important a vieii de familie a fost un
membru senior ceai trata de familie. Chinezii au subliniat
ntotdeauna importana legturilor de familie i a susinut
cu fermitate necesitatea respectrii btrni i de ngrijire
pentru tineri. n zilele de demult, n China, copiii prin ilor
bogai i influeni au nceput ziua cu un salut prin ii i cel
mai mare fiu sau fiic, n numele tuturor celorlal i copii a
servit ei proaspete ceac de ceai aromat. Aceast practic
a fost cea mai raspandita in sudul Chinei. Tnra soie a
trebuit s te trezeti devreme i s prezinte un ceai aromat
proaspt i socrul drept, atunci cnd ea ia salutat pe a doua
dimineaa de dup nunt. Acest ritual a fost destinat s
demonstreze c tnra soie respect prin ii so ului ei; mai
devreme s se ridice, nu lene, i a reuit abil
casa; inteligent i agil.
Pe de ceai sol tnr femeie cstorit, nu tie cum s
fiarb i servi ceai, considerat lipsit de tact i nimic pe baz
non-defect.
familii
bogate
Jiangxi
ceai
urmat
strict
de
rutin. Servitorilor, lucrtorii salariai i portari palanquins
but ceai din baohu - un vas imens, acoperit cu bumbac i
livrate ntr-un butoi mare. Ei au turnat ceai printr-o gaur

mic. Membrii obinuii ai familiei i oaspeii au but ceai

din Thanh - mici ceainic de porelan. Proprietarul casei i
invitaii speciali, care au venit la casa de srbtori,
preparat ceai n pahare cu capace. Acest lucru a reflectat
respectarea strict a principiilor ierarhiei i respectului
pentru btrni n funcie de vrst i de locaie.
Han ritual de a bea ceai rspndit n rndul minoritilor
etnice. n zona de Dali, unde a locuit reprezentani ai Bai
etnice n fiecare vacan i Anul Nou, fiecare familie de but
ceai, admirnd florile. Ei au creat mici grdini, copaci i flori
cultivate sau ghivece cu plante plasate n curte sau pe
verand. Uneori au invitat prietenii lor peste pentru ceai,
pentru a admira grdina cu flori. Fiecare copil ar trebui s
poat servi ceai la prini i btrni. Primul test pentru
mireasa pentru a obine pn devreme i a servi ceai i
tata-in-lege, pentru a le exprima respectul meu. Dac ar fi
putut face acest lucru, a fost considerat un greu de lucru i
inteligent, iar dac nu - lene, lipsit de tact i
mitocnesc. Respectul pentru persoanele n vrst a fost
coninutul principal al ceremoniei ceaiului ntr-o familie din
China. Dei societatea feudal, n cadrul ceremoniei au
existat i unele trsturi negative, cum ar fi, de exemplu,
reduce poziia femeii, dar el a meninut principiile
respectului pentru btrni i de ngrijire pentru tineri, trind
n armonie una cu alta munca, greu i capacitatea de a rula
economia.
ceremonii i tradiii de ceai de nunta
ceai tradiia de but s-au gasit o mai mare reflectare n
ceremonii i tradiii de nunt. n comparaie cu europenii
chinezii acord o mare importan relaiilor de familie i a
considerat cstorie (sau cstorie), cel mai important
eveniment din viaa uman. tradiiile de ceai sunt reflectate
n ceremoniile de nunta din cauza faptului c ceaiul
personificat de puritate, duritate, i c cei mai muli copii
din familie, deci este mai puternic i mai fericit. Ceaiul
chinezesc este considerat cel mai curat obiect, care

simbolizeaz iubirea pur i sublim ntre un brbat i o

femeie. oamenii antici credeau c pomul transplantat nu va
s se obinuiasc cu noua locaie (dar acum oamenii au
nvat s transplant cu succes copaci), astfel nct ceaiul
este uneori numit "butsyan" - imobiliare, pentru a exprima
notiunea de iubire de durat. Din moment ce ceaiul a dat o
mulime de semine, acesta este un simbol al nelepciunii
populare din China c oamenii mai fericii, cu att mai mult
copiii i nepoii si. Prin urmare, atunci cnd tradiia
ceainarie s-au alturat cu ceremonia de nunta, a devenit
una dintre cele mai importante din viaa uman.
n sudul Chinei, locuitorii regatului lui Han era urmtorul
obicei: ziua soului angajament a dat cadouri de nunta
pentru familia miresei. Acest rit se numete "syachali" (care
ofer ceai). Ceremonia de nunta in sine este numit
"Sanchaa" (Rit de trei ceaiuri), care, n zonele situate la sud
de Yangtze a explicat n felul urmtor: poate c a avut de a
face cu cele trei etape prin care fiecare pereche a avut loc n
timpul angajamentului i nunta. Ei au fost "syachali" n
timpul misiunii, "dinchali" - n timpul nunii i "Hatch" - in
noaptea nuntii. Peste tot ceaiul a jucat un rol important. Cu
toate acestea, este posibil ca acest nume sa datorat faptului
c, n timpul de ceai ceremonia de nunta a fost servit de trei
ori: prima dat a fost un biloba, al doilea - semin e de
lotus; al treilea - doar ceai. Dar, n orice caz, simbolizat
ntotdeauna o iubire de nezdruncinat ceai curat.
Pentru prima dat, ceaiul a fost servit la nun i n epoca
Song. Mirele touted ceai familia miresei, cnd a o ofert
fcut. Acesta a fost numit "bat la u." Peitoare este, de
asemenea, de multe ori numit "om, care poart o pereche
de ceai." n ajunul nunii a fost familia miresei la casa
mirelui pentru a decora camera miresei, iar proprietarii
ofer ceai i vin. n "Pavilionul Bujorului", scris de Tang
Xianzu, tatl a spus: "Acum trei ani, fiica mea a murit. Nici
un om nu ne-a dat darul ceaiului i nu a cerut mna fiicei nu

a fost niciodat angajat nainte de a fi nscut. " i n

"ventilator cu flori de piersic" perie Kun Shan- jen descrie ca
"trgi mireasa erau gata s o duc n casa mirelui, iar
familia mirelui a adus ceai viitorul familiei". In romanul
clasic "Visul Camerei Roii", Wang Xifeng a spus Lin Daiya,
"Pentru c ai but familia noastr de ceai, trebuie s se
cstoreasc cu un membru al familiei noastre." Toate
aceste citate sugereaza si ca ceaiul a fost simbol via a de
familie testat n timp. Ceaiul a fost un accesoriu al
ceremoniei de nunt, n provincia Jiangxi. Peitoare difuzat
card cu scris pe ea n aur vopsea ora, data, luna i anul
naterii miresei si familia mirelui a trecut ca ceai cadouri
speciale, fructe, aur i argint, familia miresei. In ziua nuntii
mireasa a mers la casa miresei, cu o targ i a a tepta la
poart. El a trebuit s treac braele n faa ta i ndoii
joas, venind n cas, n timp ce nu a ajuns nc la camera
principal, i salut tatl miresei i oaspeii de onoare. Dup
aceea, el a servit trei ceti de ceai, iar apoi a intrat n
camera viitoarei mame n drept, n cazul n care acesta a
ateptat pn cnd mirele se ridic pe o targ. Aceast
ceremonie a fost numit "ceai servit la deschiderea uii."
n provinciile Hunan i Jiangxi, faimoasele regiuni de
cultur de ceai, ceaiul a ocupat, de asemenea, un loc
important n cadrul ceremoniei de nunt. Dup cum se
spune n Liuyang i n alte locuri, "brbai tineri i femei, sau dat o promisiune de a se cstoreasc cu o cea c de
ceai." n cazul n care tnrul i fata a fost de acord s se
ntlneasc peitor n ziua numit tnrul a condus casa
fetei. n cazul n care ea a fost de acord s vorbeasc cu el,
ea ia dat o ceac de ceai. n cazul n care tnrul l iubea,
paharul a lsat plata pentru ceai, pentru a arta ceea ce
privete o fat, iar apoi se ntoarse paharul cu susul n
jos. Tax pentru ceai a trebuit s fie calculat chiar numr 2 pn la 100 de yuani. Dac un om a fost but ceai,
cstoria a fost de gnd s fie de succes. n provincia
Hunan, brbai tineri i femei au demonstrat atitudinea lor

fa de alii cum au but ceai i au mncat ou. Dac fata

era n casa unui brbat i ea este destul de fericit cu el, el a
oferit-o de trei sau mai multe ou. n cazul n care nu - el ia
oferit doar dou ou. Ea a demonstrat locaia sa, fericit
mananca trei sau mai multe ou. Dac un brbat a intrat n
casa fetei, iar el a aranjat pentru ea, ea l ofer ceai i
ou; n cazul n care nu a servit doar ceai.
Ritualul de a bea ceai cu angajament n provincia Hunan,
a fost fascinant n felul su. Familia mirelui a mers la casa
miresei cu daruri, printre ei a fost o plac, pe care se afla
figura mitica pasre Luan, Phoenix si "coofan, purtnd n
cioc o ramur de prune".Cifrele au fost realizate din ceara
uscat, iar spaiul dintre ele este umplut cu ceai i
sare. Acest obicei a fost numit "chzhencha" (ceai oficial). n
cazul n care familia miresei a acceptat nunta lui a fost
considerat o concluzie dinainte, i niciuna dintre pri nu a
putut renuna la cuvintele sale.
n Hunan mireasa si mirele sa ntlnit cu prin ii lor i au
fost hrnii cu ceai aromat, atunci cnd, dup ceremonia de
nunt invitaii au luat locurile lor, fiecare dintre prin i pune
bani de hrtie roie pe tava de ceai, dup ce el sau ea bea
ceai. In unele parti ale noptii nunta mireasa si mirele
impreuna bea ceai, la fel ca i tnr n nordul Chinei a but
vin "fraternitate", a ochelarilor cu unul pe altul. n cazul n
care mireasa a intrat n dormitor, mireasa ia oferit o cea c
de ceai, pe care a avut loc n ambele mini. Mireasa ia o
nghiitur, iar apoi a fcut acest lucru mirele. Dup cum au
terminat ceremoniile lor cele mai solemne n via.
Chinezii srbtoresc adesea o nunta in camera mireasa
si mirele. n provincia Hunan oameni a jucat diferit de
distracie, n care rolul central atribuit de ceai. Un astfel
amuzamente descris n "Codul de rituri chinezeti", i este
popular n ziua de azi. Mirele si mireasa sa aezat pe o
banc, cu care se confrunt reciproc i a pus piciorul drept

pe piciorul stng al partenerului. Mirele a pus mna stng

pe umrul miresei, iar mireasa - mana dreapta mirelui pe
umr. Apoi au trecut degetul mare i index degetele
minilor pentru a forma un ptrat. "Ptrat", ei au inut o
ceac de ceai, precum i toate celelalte, la rndul su ia o
nghiitur de la ea. "Tai Chi" Un alt obicei a fost
numit. Mirele si mireasa care deine o tav, pe care se afla
o ceac de ceai, i a cerut oaspete la rndul su, s bea
ceai.nainte de a bea ceai, fiecare invitat a trebuit s spun
cuvinte de respect; n cazul n care el nu a putut veni cu, el
a dat rndul su oaspetele urmtor. n unele zone, cuplul a
servit prinii ceai i ou, iar apoi prinii le-a dat bani
nvelite n hrtie roie.
ceremonii de ceai legate de cstorie, Huzhou au fost
similare, cu aceleai ritualuri n Hunan i Jiangxi. Primirea
de cadouri de nunta din familia mirelui numit "chicha" (Tea
Party) i "shucha" (atunci cnd este luat ca un ceai
cadou). prini cstorii servit ceai n semn de respect fa
de el. "Ciobani" prini Cadouri Tinerii casatoriti au fost
numite. n nordul Chinei, mireasa a revenit la casa mamei
sale n a treia zi dup nunt - o tradiie numit
"hueymen". i, n unele zone din provincia Zhejiang din
prinii miresei au vizitat fiica lor n a treia zi dup nunt acest obicei a fost numit "vanchzhao". Prinii au adus
fasole 0,5 Ch'in uscate, susan i ceai, cereale recoltate
nainte de ploaie (al aselea termen solar), pentru a face
ceai. Ambele familii au vorbit peste ceai. Acest obicei a fost
numit "ceai, donat de mama miresei."
Atunci cnd un tnr fiu sau fiica de familie nscut, a
jucat n felicitri ceremonia ceaiului destul de un rol
diferit. n Huzhou, la sfritul primei luni de viata capului
copilului ras si apoi s-a splat ceaiul s- i doreasc mintea
copilului i o lung, prosper i plin de respect pentru
via. Acest obicei a fost numit "chayuy Kai-shek."

Reprezentani ai judeului Bai etnice, Yunnan Dali locuia

la poalele lacului Erhai Kanshan, ar de ceai. Prin urmare,
ceremonia de nunta pentru a reflecta pe deplin spiritul de
ceai. Fetele tinere au fost reale ceai craftswomen. Ei au fiert
apa pentru trepied de fier, amplasat n camera principal, i
coapte ntr-un vas mic de ceai de nisip, n picioare lng un
trepied. Apoi au turnat ap clocotit pentru ceai este copt,
i el a nceput s emit o arom minunat. Din ciocul cnii a
nceput s urce perechi, amintind de perne de ac.Despre o
mireas judecat dac acesta va fi n msur s prezinte un
astfel de prini ceai uimitoare a soului. Prietenii mirelui si
cei mai tineri membri ai familiei pentru a srbtori cstoria
n camera de mireasa si mirele, iar mireasa si mirele de trei
ori le-a oferit ceai, adic, zile nu obi nui i. Pentru prima
dat, n loc de ceai cu zahar servit ceai amar puternic; a
doua oar - ceai dulce cu zahar si nuci, iar a treia oar ceai de lapte cu brnz i zahr ars. "Prima cupa a fost
amar, al doilea - un dulce, iar al treilea a prsit postgust
divin." n aceast ceremonie a fost ncheiat ntreaga
filosofie a vieii.
"Imperial" ceai Menghai County din provincia Yunnan a
fost bine cunoscut acas i n strintate. Conform
obiceiului local, mireasa a trebuit s urce un copac pentru a
colecta frunze de ceai. Localnicii cred c, cu ct se car,
cu att mai mult va aduce ceai i viaa mai fericit va fi
tnr. Poate c mirele a simit oarecum ciudat, explicnd
originea strin acestui obicei, dar dac este ntrebat la
nesfrit cu privire la aceasta, el n cele din urm a spus:
"Am ales de ceai", "arbore de ceai regelui, ca s
binecuvnteze dragostea noastr venic, el ne-a dat
vitalitate i o mulime de copii ca el. " Cnd a venit vorba
oaspete, mireasa si mirele coapte pentru el ceai i l-au
oferit ca un semn de respect.
Reprezentani ai naionalitii Lahu tria n ru
Lankantszyan, i, de regul, cstoriile lor au fost ncheiate

n mod liber. Inainte de nunta, au primit o anumit

experien, variind de la percepia pur exterioar, cntnd
n stil rol, ntlniri secrete i se termin cu pasiuni
subordonrii.
n cazul n care cuplul s-au obi nuit unul cu altul, au
fcut o promisiune de a se cstori. Numai dup aceea au
fost raportate decizia prinilor. mire a cerut o petrecere
peitor la casa miresei si a face o oferta. n numele mirelui
care prezint familie un cadou peitor miresei un cuplu de
lumnri, igri, ceai i alte cadouri i ceai s ervit printre ei
un loc foarte important. Lahu Oamenii au crezut c n cazul
n care mireasa nu aduce un ceai cadou de nunta nu vor fi
considerate valabile. Dup ceremonia oficial de nunta
mireasa si mirele a adus un cadou pentru parinti si apa
peitor. Apoi cstoria va fi fericit.
Ceaiul a jucat un rol important n ceremonia de nunta
etnicilor oameni maonan minoritare care au trit n nordvestul regiunii autonome Guansichzhuan. In ziua nuntii,
dupa ce reprezentantul partidului mirelui a avut cina in casa
miresei, familia miresei a nceput s se plieze ptur. Mama
miresei a umplut cutia mare de cupru, cu ou ro ii, orez
lustruit, mandarine, pepeni, monede de cupru i ceai subiect foarte important. n drept i mtua miresei pliat
ptur n cutie, a pus-o pe un guler la un capt al care a
fost o cutie de cupru, iar pe de alt parte un ceainic de
staniu, i a fost decorat cu pantofi de crp fcute de
minile miresei. Printre oameni oameni maonan era un
obicei popular de "transformare a cstoriei." n cazul n
care fratele mai mare a murit, Jr. sa cstorit cu so ia sa, i
vice-versa. Aceeai ceremonie a fost numit "convertirea de
ceai."
Printre reprezentanii Matchmakers achhan etnice a
mers la casa miresei si a prezenta un cadou pentru familia
ei doi saci de ceai, tutun i zahr. n a treia zi a nuntii,
atunci cnd familia miresei a mers la casa mirelui s ia

napoi zestrea ei i "coul mare pentru masa de prnz,"

familia mirelui prjirea "V dorim o plimbare pe un cal alb,
mare" i un altul la desprire "Dumnezeu te ferete s
mergi acas pe cal mare i rou. "
personalizate de nunta oameni Qiang, care au trit n
jude, Aba, provincia Sichuan, a fost foarte interesant. Fiind
un produs local, ceai este considerat un cadou esential de
nunta. In ziua nuntii, salutul de trei tunuri, cnd satul a
trecut un grup de oameni care au mers la casa miresei, apoi
s o nsoeasc la locul de desfurare a nun ii. Locuitorii
satului au ieit din casele lor pentru a vedea ce se
ntmpl. Rudele mirii au fost tratate la ceai i feluri de
mncare adunate din porumb, orz Highland, gru i soia. Sau mutat prin sat ncet. Astfel, ei au artat o binecuvntare
i o dispoziie prietenoas. n cele din urm mireasa vine la
casa mirelui. n plus fa de a demonstra devotamentul i
respectul lor, pstrarea ceremoniile ceaiului la nunti, oameni
din nord-vestul Chinei au demonstrat bogia lor. Ceaiul a
fost o parte integrant a vieii de zi cu zi, dar a fost foarte
dificil de a cumpra. n conformitate cu obiceiurile poporului
partid Qinghai grsime mirelui a cerut Matchmakers la casa
miresei in ziua de bun augur pentru a prezenta ca un cadou
o pereche de cercei i un pachet de ceai, ca semn al
angajamentului Fuchang. Acest obicei a fost numit
"sidin". oameni Bonanni n provincia Gansu a avut un alt
obicei: tatal sau unchiul mirelui si un peitor a venit la casa
miresei pentru ao oferi ca un cadou o pereche de cercei,
dou
pachete
de
Fuchang
de
ceai
i
de
mbrcminte. Printre oamenii din ceaiul de sud este, de
asemenea, foarte apreciat nalt. nainte de nunt, trebuia
ca mirele sa prezinte calul familiei miresei, bou, mai mult de
o duzin de oi, douzeci de buci de pnz, dou ceai
brichete Fuchang. Poporul Procesul de matchmaking Hui
numit "shuocha". Prinii de pe ambele pri n timpul
curtare de dimensionare pentru un viitor fiic (n drept). n
cazul n care partea miresei a fost dispus, ea a luat

ceaiul. Astfel, angajamentul a fost considerat o concluzie

dinainte. Aceast ceremonie a fost numit "Dinc" (ceai de
logodn) sau "Xichang" (ceai miresei). familia miresei n
comun de ceai pe mai multe buci i le-a distribuit
prietenilor, rudelor i vecinilor ca un cadou.
Ceaiul a jucat, de asemenea, un rol important n
ceremonia de nunta din Tibet. Tibetanii n dragoste preferat
libertatea relaiilor.Brbai tineri i femei aleg viitoarea soie
sau soul, bazat pe aspectul su i caracterul moral, nu
situaia material a darurilor de familie sau de nunta. Cnd
au dat unul altuia cuvntul cstorit, au cntat un cntec n
care "ceai", a fost o metafor, nlocuind cuvntul
"dragoste":
Putem mnca alimente simple?
Putem face ceai mpreun?
Pot s facem schimb de brri
i inele de argint?
Pot s facem schimb
centuri lungi i scurte?
Din cauza acestui jurmnt, putem vedea c tibetanii
evaluate ceai la fel de mare ca brrile de aur i centura de
argint. Ceaiul florale a fost, de asemenea, un atribut
important al nuntii.
Naionalismul Omul provine din grupul etnic nyuchzhen
provincia Heilongjiang. Ceaiul a fost folosit in ceremoniile de
nunta acestei naiuni n zilele dinastiei Jin. n timp ce au
pstrat rmiele matriarhat, i propunerea de a crea un
om de familie numit "syachali" (care ofer ceai). In ziua
nuntii familia miresei a fost aezat pe o platform nclzit
ridicat utilizat ca un pat, i a luat arcuri joase din familia
mirelui. Apoi au but ceai i am mncat mpreun fructe
confiate. n epoca poporului Qing Manh au continuat s
respecte aceast tradiie. Ei au, de asemenea, numit ritual

de angajament "syachali", dei a fost versiune a vechiului

obicei simplificat n mod semnificativ.
Muli ceai etnice din China a fost un atribut important al
ceremoniei de nunt. Acelai lucru se poate spune despre
ceremoniile de nunt ale popoarelor
Plains central i regiunile de frontier, la sud-vest,
nord-vest i nord-estul Chinei. Acest lucru a indicat c,
peste tot crezut c ceaiul este un simbol de duritate,
puritate, dragoste i fericire.
ceremonii funerare, sacrificii i tradiia ceaiului
Ceaiul este folosit ca ritualuri funerare prescrise i
sacrificii. ntr-una dintre povetile "Canonul de ceai", care,
la rndul lor, extrase din "Tales ciudate" (ntlnire de
poveti bizare dotsinskogo perioad China, Liu Jingsheng
nregistrate n domeniul Soarelui n timpul domniei
dinastiilor sudice (420-589) afirm c vduva lui Chen Y, n
timp ce nc tnr, a trit cu doi fii ai ei. familia i plcea s
colecteze mostre de ceai i de multe ori tava de ceai ca un
cadou de sacrificiu de fantoma ct mai aproape de casa lor
a fost nmormntarea. fiii vrut s deschid mormntul, iar
vduva lui Chen au ncercat insistent s-i conving s
abandoneze . aceast afacere pe timp de noapte a visat c
o fantom a venit s-i mulumesc: "eu locuiesc aici mai
mult de 300 de ani, fiii ti au vrut s distrug mormntul
meu din fericire, m-ai proteja i de multe ori mi-a dat un
ceai excelent, voi rsplti ie bine pentru binele tu ..." . a
doua zi, au gsit 100 de mii de monede. acest lucru este,
probabil, cea mai veche nregistrare, indicnd faptul c
ceaiul este adus ca un cadou de sacrificiu.
spturile arheologice au confirmat faptul c ceaiul a
fost folosit n ritualurile funerare. De exemplu, n celebrele
morminte ale dinastiei Han din Hunan (oraul Changsha) a
fost gsit cutie de ceai. desene de morminte grave
dinastiei Liao (907-1125) n Xuanhua (Hubei) este o
imagine clar a procesului de luare a procesului de ceai i

ceai. Chinezii au crezut moartea la sfritul vieii sale i a

vrut s-i continue viaa dup moarte. Ei au crezut c
acestea ar putea renate dup moarte, cu toate c s-au
contrazis, imaginndu viaa n continuare. Prin urmare,
ceaiul a devenit o parte a ceremoniei de nmormntare, la
oameni n viaa de apoi poate continua s bea ceai.
Cu toate acestea, au existat o mulime de poveti
fanteziste despre popularitatea riturilor funerare, care era
un puternic element de superstiie. n China, credina a fost
larg rspndit c, n lumea urmtoare fantome forat s
doar persoana decedat s bea poiune magic, c el a uitat
trecutul pmntesc, i nfurat ntr-un labirint, pentru a
face haz de el i s-l nrobi. Chinezii au crezut c un om ar
trebui s fie nelept i sobru i c nu este nelept s bea
poiune magic. Ceaiul ajut oamenii s rmn gnduri
treaz.
Prin urmare, acesta a devenit un element important al
ritualului de nmormntare n multe regiuni, unde au fost
cultivate n mod tradiional de ceai. "Codul de rituri chineze"
locuitorii din provincia Zhejiang i alte zone au crezut c, n
plus fa de un lingou de argint, familia defunctului trebuie
s fie pus n gur frunze de copac mannogo, iar n mn un pachet de ceai, aa c nu a putut s bea o po iune
magic. Cnd au truc afar sicriu, au recitat mantra
budiste: "El a pstrat mannogo frunze de copac i ar putea
Munch o carne roz suculent, atunci cnd a vrut s
bea." Aceast practic a fost, de asemenea, comun n
provincia Anhui. Aceasta nu se aplic numai celor mori, ci
i de a tri. Provincia a fost extins Tszyan- sous
Necromanie. Atunci cnd un copil este bolnav, omul inut n
echilibru n minile hainele, i un alt om care deine o
lantern. Ele sunt ca un ecou, repetnd cuvintele unul fa
de altul i mprtiate n jurul lui orez i ceai, c duhurile nu
sunt furate sufletul pierdut al unui copil. Aceast ceremonie
se numete "invocarea de origine a sufletelor pierdute."

n nordul Chinei, ceaiul este aproape c nu a fost, de

aceea este rar folosit n ritualurile funerare. Cu toate
acestea, este adesea folosit ca un cadou de sacrificiu de
spirite, fantome sau strmoi. Interesant, chinezii au crezut
c totul pe pmnt are un suflet, aa c erau zeii mun ilor,
zeii de ap, zeii cetii, zeii locali ai pmntului, zeii de
iarb, zei cereale, zeii de flori i insecte zeita. Dumnezeu i
zeul ua buctriei au fost considerate cele mai importante
zei din familie. Usi de Dumnezeu, nscut din poveti erou,
s binecuvnteze i s protejeze familia. Ei spun c jertfa lui
Dumnezeu buctria condus n China, la data de 23 a lunii
a 12-a calendarului lunar n comemorarea datei, cnd sa
nlat la cer. Uneori, chinez lips de respect fa de
zei. De exemplu, ei au rs la zeii buctrie. 23 din luna a
12-a calendarului lunar, fiecare familie a ncercat s-l
liniteasc, aducndu-i un pepene cadou confiate (n nordul
Chinei), aa c nu li sa plns n cer. n domeniul Liaoyang
(China NordEst), fiecare familie a fcut calul la zeul
buctriei ar putea merge off pe ea la cer. n timpul nopii,
l-au adus o ceac de ceai i un pic de fn. Unii au crezut c
ceaiul era destinat pentru cai, n timp ce al ii au crezut c
ceaiul este gata pentru zeul buctriei. Dumnezeu a
produselor alimentare s fie foarte dificil, deoarece trebuie
s "distribuie cadouri pentru oameni n timp ce el a fost n
cer, i s le dea protecie i adpost cnd a fost pe pmnt."
n timp ce toate aceste practici s-au bazat pe supersti ii,
ele reflect filozofia vieii poporului chinez. Chinezii credeau
oamenii ar trebui s fie de via, la o privire sobru la lumea
din jurul nostru, i nu s triasc n vise, ca i n cazul n
care ntr-un vis; dup moarte, ei nii ar trebui s
controleze propriul destin, mai degrab dect lsa fantome
i zei s dispun de ea la discreia lor. Ca parte a ceaiului
ritualuri funerare i sacrificii a ajutat oamenii s men in
claritatea de gndire.

Capitolul 8
arta populara de ceai
Huzhou obiceiuri strvechi
Prefectura Huzhou din provincia Zhejiang - cea mai
veche zon, n cazul n care se cultiv ceai. Asta e n cazul

n care Lu Yu a scris "Canonul de ceai." O mare varietate de

muni verzi, izvoare curat, lacuri i ruri, aceast regiune,
cu solul fertil - cel mai potrivit loc pentru cultivarea pomilor
de ceai. Chiar i mai important este faptul c s-au pstrat n
forma original multiplele sale forme de art ceai, care pot
fi clasificate ca fiind tipic, popular printre oamenii obinuii.
Astzi, locuitorii din Huzhou urmai cu strictee toate
regulile procesului de preparare de ceai. Acestea includ:
receptie, seturi de ceai de plasare pe mas, ap clocotit,
se toarn ap clocotit n oal, amestecnd ceaiul n ce ti,
ceai, hrana pentru animale, degustare de ceai, vznd pe
oaspeii i aa mai departe. nainte de sosirea invitatilor
gazda se pregtete tot ceea ce este necesar: un ceai
minunat, condimente, fructe, vase curate, ap curat i
bee de bambus. Atunci cnd oaspeii vin la casa, gazda le
locuri, n locuri de onoare pentru oaspei. Ea atrn
deasupra fierbtorului speciale de foc pentru ap (un fel de
cazan aa cum s-a descris mai Lu Yu) fierbere i se aprinde
focul cu ajutorul achiilor de bambus. Atunci cnd apa
fierbe, proprietarul ia pungi mici de licitaie frunze de ceai i
un vrf de cuit i coboar n ceac. Apoi, ea ia un pumn de
soia verzi uscate, marinate i compoturi, alte mirodenii ea ia
beioarele i, de asemenea, pune-le ntr-o ceac. n
acelai timp, toarn ap clocotit n castron, umplndu-l la
70 la sut, i ncepe s se agite cu bei oarele. Acest mod
de a bea ceai a venit la noi din timpul dinastiei Tang. n
perioadele ulterioare pentru a conserva aroma de ceai,
oameni de tiin i reprezentani ai clasei superioare au
abandonat aceast metod, dar era nc rspndit printre
oamenii de rnd.
ntr-un moment cnd mirosul de ceai i se amestec
condimente, simti aroma ajunge wave-nas. Deci, e timpul
pentru ceai. Prin urmare, hostess mini cu pricepere i cu
respect cupa oaspetilor si a spus: "V rugm s bea
ceai." Apoi, ea devine nuci i semine de pepene galben i le
pune n centrul mesei. Dup aceea, gazda i oaspeii beau

ceai, s mnnce i s vorbeasc. Ceai verde, fasole fierte

cu soia - srat. n general vorbind, ceai, condimente i soia
verde mnca simultan dup ceai n ap clocotit, se adaug
de trei ori. Apoi amanta noi berilor de ceai.
Acest tip de art ceai este ca un poem frumos; te face
s te simi prospeimea ceaiului i prietenia gazda i
oaspeii mpreun n prepararea, servirea ceaiului i ceai n
sine. n prefectura Huzhou nu poate arta respect pentru
oaspei, fr a le da ceai n acest fel.
degustare de ceai n prefectura Huzhou exprim
coninutul ceremoniei ceaiului. Aici, n fiecare an, pentru o
degustare de ceai special vor femeile cstorite - tineri i
btrni. Poate c aceasta este o continuare a tradiiilor de
ceai i seara Lu Yu Jiao Zhanya.
Vorbind de ceremonia ceaiului n Huzhou, nu te pot
ajuta, dar observa asemanarea cu ceremonia ceaiului n
China antic:
1) art ceai are anumite legi, dintre care primul este
faptul c, n procesul de ceai pentru a crea o atmosfer
special de ceai;
2) a pstrat obiceiul antic aduga ceai condiment;
3), n contrast cu ceai chinezesc tradiional pentru nord,
atunci cnd ceaiul este turnat in cesti dintr-un ceainic mare,
aici de butur preparat direct n cupe;
4) Dup ce frunzele de ceai sunt umplute cu ap
clocotit, este necesar s se agite ceai puternic - c exist o
similitudine cu ceremonia ceaiului standard, n epoca de
dinastii Yuan i Ming;
5) Ceremonia ceaiului nu ridic potolete setea n primplanul, i dorina de a arta respect pentru oaspei;
6) se pstreaz o veche tradiie de partide de ceai, n
timp ce n Huzhou distracie este tipic pentru oamenii
obinuii;

7), n contrast cu pustnicilor din vechime, preo ii taoi ti

i clugrii buditi, poporul chinez iubesc viaa, dragostea
de a socializa i s se distreze mpreun, ceea ce se reflect
n ceremonia ceaiului.
Kung Fu Ceai de Chaozhou i Shantou n
Exist opinii diferite despre originea numelui de ceai
Kung Fu. Unii cred c aceasta se numete aa, din cauza
faptului c att de mult timp petrecut pe prelucrarea
frunzelor de ceai; alii cred c acest ceai datorez numele lor
la faptul c, pentru a se bucura pe deplin un gust puternic si
amar de ceai, se toarn n cupe mici, ai nevoie de timp.
O alt vedere este c exist necesitatea de a avea unele
abiliti de ceai de degustare. Toate aceste puncte de
vedere sunt destul de logic i rezonabil, dar a treia este
cea mai acceptabil.
Kung Fu ceai este popular n provinciile Fujian i
Guangdong, precum i n alte locuri din sud-estul Chinei. S
vorbim de exemplu despre fu ceai de kung n provinciile
Chaozhou i Shantou.
Ceai ceai ceremonia de Kung Fu aceste provincii este un
ntreg, care include reflectate n spiritul ceai, eticheta,
abiliti de preparare a ceaiului i a hranei pentru animale
oaspeii i n cele din urm nelege gustul de calitile de
ceai.
n general vorbind, n ceremonia ceaiului Chaozhou i
Shantou patru provincii implicate, inclusiv gazd sau
hostess. Acestea limiteaz numrul participanilor la
ceremonia ceaiului este similar cu ideile cunoscatori de ceai
Ming i Qing dinastii, care au crezut c ceremonia ceaiului,
participanii trebuie s se comporte n linite i cu
demnitate, pentru a reduce multe dintre dorinta si au o idee
general despre via. Oaspeii sunt aezai pe ambele pri
ale mesei, ncepnd cu partea dreapt a gazdei sau
gazda. Mai mult dect att, ele au loc n strict conformitate
cu poziia lor social i bogie, aa cum era obiceiul n

societatea feudal din China,

comunitile religioase din China.

sau

vechi

biserici

Dupa ce invitatii rassyadutsya, gazda sau gazda ncepe

s se pregteasc de ceai, n strict conformitate cu
normele vechi, n special n ceea ce privete calitatea apei,
frunze de ceai, precum i metoda de preparare i de but
ceai.
Setul de ceai include un ceainic, ceti i instrumente
pentru depozitarea deeurilor de ceai. Ceai - foarte mici,
marimea nu mai curmale fructe. n pahare din ceramica de
pereti foarte subtiri. Dispozitiv pentru deeuri de ceai este
ca o form de cilindru i este format dintr-un top de plac a
tamburului, i recipient ceramic tubular. Placa a are o gaur
mic prin care, la nceputul ceremoniei pentru a ob ine o
ceac de ceai picturi pentru cltire. Fierberea ap, care se
toarn peste capacul fierbtorului la ceai n interiorul
acestuia nu se rceasc, curge, de asemenea, prin aceste
guri. Aparatul este, de asemenea, proiectat pentru deeuri
pentru stocarea apei rmase i ceai. n kung fu ceremonia
ceaiului se concentreaz asupra calitii apei i de frunze de
ceai. Dupa domnia dinastiile Ming i Qing au devenit c azane
de a folosi omniprezente realizate din nisip rou, deoarece
se credea c arta de ceai trebuie s se ntoarc la rdcinile
sale, ci n provinciile Chaozhou i Shantou n kung fu
fierbtoare ceremonia ceaiului folosite n lut moale
Chaozhou. Faptul c este mai uor de a absorbi aroma de
ceai. Vorbind despre acest lucru, este necesar s se aib n
vedere faptul c diferite tipuri de ceai trebuie s fie
preparate n diferite ceainice. De exemplu, pentru ceai
aromat este nevoie de ceainic ceramic pentru a pstra
aroma; dar pentru ceaiul verde slab este mai bine de a
utiliza factorii de decizie din porelan i pahare de por elan,
pentru a pstra aroma i s fie capabil de a vedea culoarea
i forma frunzelor de ceai. Rosu (negru), ceai sau ceai semifermentat ar trebui s fie preparat n ceainice nisip

(argil), care dau impresia de simplitate primitiv i se

poate sri cu uurin aroma de ceai.nainte de a ncepe s
utilizai noul ceainic, acesta ar trebui s fie n termen de trei
luni de la nmuierea apa ceai berii n primul rnd, a a c
mbibat aroma de ceai. Ceainice din argil Chaoch- Zhou,
conin ele nsele parfum naturale. Cupe la nivel - foarte mici
i delicate, cum ar fi castane i migdale, dar ele sunt foarte
puternice i sub form strict.
"Rezumat al operelor selectate pe diverse teme legate
de dinastia Qing", creat de Xu Ke, a constat din 92 de
seciuni, cum ar fi anotimpurile, geografie, comer,
diplomaia, obiceiurile, literatura de specialitate i aa mai
departe, i a inclus mai mult de 13.500 de actualitate
articole. Ea noteaz, au fost colectate sute de scriitori din
dinastia Qing, iar sursele au fost ziarele publicate n aceast
perioad. Cartea spune o poveste interesant, care spune
despre importanta nmuierea oala in apa de ceai, nainte de
al utiliza. Se spune c, n Chaozhou era un om bogat, care
era foarte mndru de ceai. Odat ce ua casei lui a venit un
ceretor. Rezemat uii, un ceretor a cerut s nu mnnce,
i ceai, i a spus: "tiu c ai un ceai minunat. Nu-mi dai o
ceac de ceai? "Omul bogat, aceast cerere prea
ridicol. El a spus: "Adic, un ceretor, c avei o idee despre
ceaiul?" Ceretorul a spus: "Am fost odat bogat. Dar cnd
am ajuns s-i petreac toat ziua la ceai, am devenit un
ceretor. Acum, te rog, i aa mai departe ctiga existena
pentru ei i familiile lor. " Auzind aceasta, omul bogat ia dat
imediat o ceac de ceai cel mai bun kung fu, aa cum el a
crezut c a ntlnit un om simpatic. Ceai degustare, un
ceretor a spus: "Asta-i drept, eti pregtit pentr u un ceai
bun. Dar el nu este moale, pentru c tu infuzat ntr-un nou
ceainic. " Apoi ceretorul scos din mneca unei vechi de
culoare de lumin ceai. Cnd a deschis capacul su, a lovit
in nas de aroma de ceai. Ceretorul a spus c, dei el nu
are nici un ban i el de multe ori a suferit de foame i de
frig, el poart ntotdeauna cu el fierbtor. Omul bogat, astfel

sa bucurat de ceai, el a vrut s-l plteasc 3000 de

dispozitive de ridicare de aur. Dar ceretorul nu a vrut s se
despart cu fierbtor. El a spus: "Vreau s ajung jumtate
din bani oferite pentru tine, dar poate c vom fi n msur
s co-proprietarul acestui ceai?" Omul bogat a fost de acord
cu plcere acest lucru. De atunci, au devenit prieteni
apropiai. Aceast poveste sugereaz c va lua o mulime
de timp nainte de a putea utiliza noul fierbtor.
Ceaiul necesit o mare abilitate. Atunci cnd oaspeii se
iau locurile la masa, proprietarul pune ntr-un mic ceai
ceainic
"Tieguanyin"
un
fel
de
ceai
semifermentat. Frunzele de ceai poate dura pn la 70 la suta
din fierbtor, i dup nmuiere, se ridica la nivelul
capacului. Ceai primul nu este utilizat n principal pentru
but i cltire feluri de mncare, care, n fiecare sens al
atmosferei creeaz un ceai sentimental. Dup aceea,
proprietarul toarn ceai n ap clocotit. De data aceasta,
frunzele de ceai sunt vizibile deasupra apei si transpira
parfumul lor. Gazda ncepe s serveasc ceaiul pentru
oaspei. El pune patru ceti pe mas ntr-un cerc, iar apoi
"trece", le la rndul su, la un fierbtor de ap, pn cnd
fiecare cup este umplut pn la 70 la suta din ceai. Ceaiul
preparat atunci cnd frunzele de ceai pentru a doua oar
umplut cu ap clocotit, gata pentru consum. In acest mod
de a servi ceai este numit "Dl Guan eludeaz ora." reziduu
de ceai s-a turnat treptat n cele patru ceti este numit
"Demnitar Han Xin colecteaz trupele sale."Patru cupe
mutat
mpreun
nseamn
a
ntlni
oaspeii
i
gazdele. Metoda "Dl Guan unteaz ora" reflect nu numai
cea mai nalt calificare de ceai, dar, de asemenea, succesul
global n via (n conformitate cu filozofia chinez), i
"Demnitar Han Xin colecteaz trupele sale" prezinta o mare
armonie, reflectat ntr-o nelegere comun a esenei
ceremonia ceaiului. n timpul scurgerii de ceai gazd
demonstreaz experiena sa n aceast chestiune, n cazul
n care cele patru cesti mici de ceai sunt straturi diferite au

aceeai culoare. n cazul n care de fiecare dat cnd

proprietarul adaug ap clocotit, ceai capt o culoare
diferit, este - un adevarat maestru de ceai.
Dup aceea, proprietarul deine o ceac mic de ceai
pentru oaspeii si. n primul rnd el servete ceai oaspete
distins, i apoi - tot restul, n funcie de vrsta i statutul
social. Numai dup ce le unete. Trebuie s avei abiliti
speciale pentru a obine ntr-adevr un gust de acest
ceai. In loc de a bea ceai ntr-o singur nghiitur, trebuie
mai nti s "spele" aceast limb de ceai, i numai apoi
nghii ceai. Apoi, va trebui s arate restul oaspetilor
paharul gol pentru a arta mulumirile sincere proprietarului
i c valoare calitatea nalt a ceaiului.
Dupa ceai se toarn n ceti de mai multe ori, ceea ce
indic faptul c relaiile de prietenie dintre gazd i oaspeii
i plcerea pe care le obine de la consumul de ceai, ceai
"da" aproape toate aroma lor. n ultima etap pensei de
ceai maestru bambus scoate din fierbtor i frunzele de ceai
sunt puse ntr-o ceac mica pentru oaspeii admirat
frunzele de ceai naturale i, n acelai timp, pentru a arta
c el nu va mai folosi aceste frunze de ceai ceai. Cu toate
acestea, nu numai oamenii bogai pregtesc un
ceai. magazine i tarabe mici, n picioare de-a lungul
drumului, de vnzare de ceai. Chiar i fermierii care
pregtesc un ceai la munte n timp de relaxare.i, des igur,
face acest lucru la domiciliu. n orae moderne, n hoteluri
i restaurante, oaspeii sunt servite ceai la sosire i kung
fu. El a prezentat un cadou pentru oameni crora s caute
ajutor, sau vinde-l n saci mici, fiecare cu suficient de ceai
pentru a pune la cale unul. Acest lucru confirm faptul c, n
Chaozhou i Shantou ceai Kung Fu a devenit o art popular
adevrat. n plus, n prepararea ceaiului cerine speciale
pentru calitatea apei. ranii din satele de munte nu sunt
foarte bogate, dar nc destul de puini oameni n vrst
cumpere ap de la un izvor de munte pentru a prepara

ceai. Cel mai adesea, acestea sunt destul de simple n

exploatare sub form de ceai, care simbolizeaz o prietenie
puternic. Cnd ei beau ceai kung fu, acumulat pe rani de
zi se simt ca aroma de ceai le umple, alungnd oboseala.
Kung Fu Ceai din aceste dou provincii are asociere
spiritual profund. Acesta se afl politee inerent n
confucianism; ea implic crearea de seturi de ceai fin i ceai
tradiiile clasice; Ea ntruchipeaz unitatea materiale i
spirituale, precum i forma i coninutul; ea - filozofia
coexistenei mari i mici, agilitate i neindemanare, adevr
i minciun, nflorire i degradare, dorina de chinezi la o
via bogat i fericit i capacitatea de a mprti unii cu
alii bucuriile i necazurile. Cine ndrznete s spun c
cultura de ceai chinezesc este decolorare?
Ceremonia ceaiului Yunnan
China - patria de ceai, Yunnan-Guizhou Platoul - un loc
unde au devenit primii pentru a produce ceai chinezesc. La
fel ca n Yunnan - cele mai bune condiii naturale i
umanitare pentru cultivarea ceaiului, este de multe ori a
spus c exist "Camellia n cretere este cel mai bun din
lume." cele mai tipice "ceai nou operaiuni" pentru Yunnan
cultura ceaiului i "trei arome de ceai."
"Ceai nou operaiuni" este folosit pentru familii educate
Kunming atunci cnd primesc oaspei. oameni educai din
Kunming, care este adesea numit orasul florilor, sunt foarte
mndru de flori. De obicei, proprietarul cultiv flori acas i
agat imagini pe pereii casei dedicate categoriei de ceai
care servesc ca fundal pentru ceremonia ceaiului.
nc de cnd Lu Yu a scris "Canonul de ceai", chinezii
sunt foarte mndru de tot felul de poveti despre ceai i se
bucur de ceai n procesul de a lua n considerare imaginile
pe tema ceaiului. Nou operaiuni alctuiesc arta ceaiului:
definirea calitii ceaiului, turnarea buturii n ceti, vase de
ceai cltire umplu frunzele de ceai ceainic, turna ap fiart

n oala, amestecand ceai, turnarea buturii n ceti, care

servete ceai pentru vizitatori i schimbul de ceai. Toate
aceste taxe, de obicei, efectuate de fete Yunnan, care prin
natura lor sunt frumoase i graios. Ei pot folosi un indiciu
de prini i de a oferi clienilor cteva tipuri rare de ceai,
astfel nct acestea s poat evalua calitatea lor i s aleag
cele
mai
bune. Acest
lucru
este
determinat
de
caracteristicile naturale ale provincia Yunnan, ca i n alte
regiuni din China nu este uor de gsit chiar i o varietate
de ceai, s nu mai vorbim de faptul, de a alege o varietate
de multe. Dupa ce invitatii aleg lor frunze de ceai preferate,
fata in fata oaspetilor spalati fata de masa de ceara si
accesorii pentru ceai, pune frunzele de ceai ntr-un ceainic,
se toarn ap clocotit i s nceap s se agite ceai. Cnd
aerul este umplut cu mirosul dulce de ceai, iar el preia
culoarea dorit, ea se revars i deftly graios ceai n ceti i
unul d oaspeii lor, bazndu-se pe vrsta i statutul
social. Cnd Maestrul spune: "Ajut-te la ceai, te rog",
oaspeii pot continua s bea ceai. Dup mai multe runde de
ceai gazd ncepe s spun poveti i legende despre ceai i
vorbesc despre peisajul frumos din provincia Yunnan. ceai
de frumusee patrie i prietenoas gazd reflectat n toate
cele nou etape de ceai.
"Ceai trei arome" are o alt particularitate. De obicei,
este de asemenea implicat n pregtirea fetelor. Prima cupa,
ai propus - este ndulcit ceai, i dndu-i s- i dore ti
fericirea. Al doilea bol - cu un ceai amar fr condimente. n
cazul n care oaspeii i proprietarul bea acest ceai, ei pot
vorbi despre afacerile lor interne, din trecut sau spune
poveti emoionante despre viaa grea, dar fericit. Aici este
o astfel de poveste. ntr-un regat frumos a trit un monstru
teribil care mnnc ochii oamenilor i de a distruge totul
frumos.tnr curajos a cerut ajutor o pisic slbatic care i
roase gtul fiarei i ntors poporul o via fericit. Ceaiul
amar puternic poate ajuta s se fac distincia adevrat,
bun i frumos de fals, rul i teribil s-i aminteasc

bucuriile i necazurile vieii. Ultima can cu ceai din flori de

orez, care pot fi mestecate i reprezint noroc. Aceste
aspecte ale vieii sunt ncorporate n "trei arome de ceai."

Capitolul 9
Obiceiurile grupurilor etnice de ceai din China
Vamale de ceai n Yunnan, Guizhou i Sichuan
minoritilor naionale
comuniti aproape unite
Sichuan. Avnd n vedere
s creasc ceai, aceste

din sud-vestul Chinei triesc n

n provinciile Yunnan, Guizhou i
c zonele n care iniial a nceput
provincii au o cultur de ceai

bogat. n special, atunci cnd este n timpul nostru cultura

de ceai tradiional a sczut n regiunea Central Valley
(inclusiv cursul de mijloc i inferioare ale Yangtze), n partea
de sud-vest a pstrat multe ceremonii de ceai i obiceiuri,
deoarece cultura local este supus unei influene mult mai
puin afar.
Studiile istorice arat c grupurile etnice din sud-vestul
Chinei cunoscute, utilizate i cultivate ceai nainte de
grupurile etnice din Plains Central.
Acest lucru este confirmat de povestea lui Yao Bai, care
cresc ceai i a terenurilor distribuite n rndul populaiei
Jing, n provincia Yunnan. Dup ce, la un moment dat de
oameni au trit strmoul Jin, al crui nume a fost Yao
Bai. Ea a creat nu numai cerurile i pmntul, dar, de
asemenea, a decis s distribuie teren n rndul minoritilor
etnice. Cu toate acestea, oamenii Jing nu a participat la
reuniunea la care terenul a fost mprit, pentru c nu s-ar
fi implicat n dispute asupra terenurilor. Cu toate c Yao Bai
i suprat pe ei, dar ea se temea c fr pmntul aceti
oameni vor tri n srcie. Deci, ea a luat un pumn de
semine, i le-a mprtiat pe coasta muntelui. Din acel
moment, n Lhunpo sat a nceput s creasc copaci de ceai,
i c este n cazul n care Jin a nceput s creasc, i s bea
ceai. munte nalt, n cazul n care au trit, a fost unul din cei
ase muni de ceai din provincia Yunnan. Povestea cum Yao
Bai a ncepe plantarea de copaci, se refer istoria ceaiului
cretere ncepe prima etap de dezvoltare a civilizaiei
umane.
minoritilor etnice din sud-vestul Chinei au nceput s
utilizeze i s produc ceai nainte de oamenii din Plains
Central. Cei mai muli oameni de tiin implicai n istoria
ceaiului, susin c oamenii s-au folosit cu succes ceaiul ca
aliment de plante i buturi. Pn n prezent, reprezentanii
de ceai Oamenii Jing este considerat "fel de mncare rece

de sos." Dac te duci la satul lor, ei aduna imediat frunze de

ceai proaspete, istolkut-le buci moi i subiri, le-a pus
ntr-un castron mare, se adaug un suc de fructe pic
galben, acru bee de bambus, furnici, usturoi, ardei iute si
sare.
Dup aceea, ei te vor invita s gustul lor specific "fel de
mncare rece cu sos."
Anumite grupuri etnice, cum ar fi, cumprare, VA, Lahu,
bautura traditionala "ceai prjit". Ceaiul este prjit n vase
mari sau containere de plci de bambus sau de metal. De
exemplu, reprezentani ai etnice Lahu prjit ceai, agitnd
un vas de lut peste un foc.Cand ceaiul capt o culoare
maro, acestea sunt turnate n oal de ap de
fierbere. Ceaiul
Toasted
deci
emis
o
aroma
gros.Reprezentanii wa etnice ceai prjit pe plci metalice
subiri, apoi pune-l ntr-o oal sau fierbtor de ap i se
toarn ap clocotit. La Oamenii cumpara ceai friptura de
fcut aproximativ aceeai cu cea a etnic Lahu, cu excep ia
faptului c acestea se adaug condimentele lui - de
exemplu, zahr sau orez flori. De asemenea, ei aduc o
semnificaie cultural n tradiia ceaiului: Ceaiul este
duritate, amrciune i amintiri.
Este deosebit de remarcat trunchiuri de ceai de bambus,
care este popular n rndul unor grupuri etnice din provincia
Yunnan.Probabil, acest ceai este ceva dintr-o ncruci are
ntre un ceai de frunze lungi i ceai din crmizi. Acesta a
fost preparat prin comprimarea ntr-un proces de prjire. Un
exemplu poate servi ceai din trunchiuri de bambus etnice
da. Cnd v trezii n case de bambus ferete, te ntlneti o
fat ntr-o fust ngust cu o curea de argint, i trateaz
Elder v bambus ceai. Ea pune n tulpin ceai proaspt de
bambus, iar btrnul l pune pe un trepied peste un foc, s
se nmoaie, pentru a se evapora umezeala si un ceai pic
uscat n loc s se usuce. Minute mai trziu, ase sau apte
oameni, ceai de gtit, se macin ceai ncepe s se lipi ntr-

un trunchi de bambus, adauga frunze proaspete de ceai i

se prjete pn cnd bambus nu este umplut cu frunze de
ceai. Dupa ce frunzele de ceai sunt uscate, bambus trunchi
vskroyut i se extrage frunzele de ceai care au obinut sub
form de trunchi de bambus. Rupe un pic de frunze uscate,
plasndu-le ntr-un castron i se adaug puin ap
clocotit, proprietarul v va trata cu ceai, care combin
arome de bambus i frunze de ceai prjite. n procesul de
fabricaie tradiia ceaiului prjit vedem rumenirea de ceai
dinastiei Tang (618-907) i modul modern de "obtinerea
compactelor ceai de brichete." dale de ceai rotunde, att de
popular n Yangtze, n vale Tang, probabil are originea n
tradiia ceaiului prjit minoritilor naionale, care fac
procesarea ceaiului folosind instrumente naturale i
primitive (bambus tulpini), n timp ce n cmpiile centrale
ale aceluiai realizate folosind matrie speciale.
Din exemplele date mai sus, obinem o reprezentare a
primelor metode de prelucrare a ceaiului prjire i presare,
precum i utilizarea acestuia ca produs vegetal. n primul
rnd, ceaiul a aprut pe platoul Yunnan-Guizhou, apoi a
devenit popular n provincia Sichuan, n vale Yangtze, i
apoi n provinciile Hunan i Hubei. Trebuie s fi fost n
zonele de cretere iniial a oamenilor de ceai folosite
metode speciale de prelucrare. rezideni de frontier a
folosit ca un fel de mncare rece ntr-un sos, iar oamenii din
Plains Central - ca legume; dup prjire vase de ceai i
trunchiuri de bambus au aprut ceai, prajit prin metoda lui
Lu Yu, i ceai, prajit dup evaporare; brichete de ceai, de
form cilindric, dup prjire i presarea n form de
trunchiuri de bambus a fost precursorul ceaiului perforat
Dinastia Tang, ceai dinastii Song brichetate (420-479) i
Yuan (1271-1368) i ceai moderne ntr-un brichete n form
de cup i forme ptrate.
cultura de ceai tibetan
Printesa Wencheng i istoria ceaiului tibetan

Tibetanii au nceput s bea ceai n mijlocul anilor n

timpul domniei anii 700 dinastiei Tang. Acest eveniment
este legat de Printesa Wencheng, un mesager al prieteniei
ntre Han i tibetani. n anul 633 .Hr.. e. regele tibetan
Suntszan
Gumbo
a
suprimat
revolta
din
nordul
Tibetului. Pentru a consolida contactele cu Plains Central, el
a trimis un reprezentant la Chang'an (n prezent - Xi'an,
provincia Shaanxi), cu o propunere de a intra ntr-o alian
de cstorie cu dinastia Tang. Dinastia Tang mpratul
Taizong a decis s dea pe fiica sa, Printesa Wencheng, se
cstoreasc Suntszanya Gumbo. Care sosesc n Tibet, care
le-a adus la muli artizani i materiale, inclusiv 3.800 de
tipuri de semine, precum i realizri n domeniul
metalurgiei, esut, mtase, hrtie i vin. In plus, ea a adus
n Tibet tradiia de a bea ceai.
n epoca Tang, cnd cultura de ceai Central Plains are
originea, muli oameni au mers la Tibet i aduce napoi cile
i obiceiurile de ceai de but ceremonia ceaiului. "Jia", un
cuvnt care nseamn "ceai" n epoca de Tang, n unele
zone din China, este nc folosit n Tibet, ceea ce indic
faptul c tibetanii au nceput s bea ceai este n epoca
Tang. n "Suplimentul la istoria Tang", exist aceste cuvinte:
"ntr-o zi prinul Changli a fost trimis n Tibet ca un
mesager. Cnd el pregtea ceaiul n cortul su, regele
tibetan l-au ntrebat ce fcea. Prinul Changli a spus: "Acest
ceai, care poate potoli setea lor i de a efectua toate
tristeea." mpratul a spus c el are, de asemenea, un
ceai. Changli Prinul i-au cerut s-i arate ceai. Regele a luat
mostre de soiuri diferite de ceai, i degetele ndreptate la
ceai, a spus: ". Acest ceai ea Shouchzhou - Suzhou, este de la Guchzhu - de la Qimen, iar acest lucru - de la
Changmin" Aceast povestire sugereaz c curtea regelui
tibetan tia multe despre ceai Central Valley timp de 200 de
ani nainte de a fi ajuns la prinesa Wencheng. La sud de
cntec popular populare muni tibetan numit "Printesa
aduce o ceac n form de dragon", a fost distribuit. Se

spune: "Cupele n forma unui dragon au fost aduse n Tibet,

Printesa Wencheng. Ele ne amintesc de buntatea faa ei.
" Aa c, prinesa a adus cu ea nu numai frunzele de ceai i
accesorii pentru ceai. crmizi de ceai, att de popular n
epoca Tang, a dobndit treptat forma de dragoni si Phoenix,
care au fost aduse n Tibet, Printesa Wencheng. Tibetanii
cred c, de asemenea, Printesa Wencheng i-au nvat s se
pisa i ceai pentru prepararea cafelei. Atunci cnd ei
trateaz oaspeii cu ceai, ei spun mereu povestea despre
cum Printesa a nvat femeile tibetane pregtesc ceai cu
lapte i smntn. Prinesa ntr-adevr a adus n Tibet
cultura de ceai, chiar dac cntece i legende despre ea un
pic exagerat.
Mai trziu, n epoca timpurie i trzie Shu, precum i n
timpul domniei dinastiei Song, oamenii au stabilit relaii
comerciale cu tibetanii, schimbarea cailor la ceai i, astfel,
aduce ceai n vam Tibet. Majoritatea tibetani, care a
condus o via nomad, consumul de brnz preferat
legume i ceai pentru a promova digestie. Pe platoul arid de
a bea ceai a fost comun att n rndul oamenilor obinuii
i funcionari, deoarece ceaiul nu numai c ajut la
producerea de saliv i potoli setea lor, dar el a fost un fel
de prevenire a diferitelor boli. Prin urmare, tibetanii sunt
ceai ca ceva sacru. Ei cred c o zi o persoana se plictiseste
fara ceai, iar trei - el este bolnav.

Ceremonia ceaiului n temple tibetane

n dezvoltarea culturii ceaiului din Plains Central a jucat
un rol important budismul. Tibetani, ca i buditii, acord o
mare importan pentru ceremonia ceaiului n timpul
ritualurilor lor religioase. Ele atrag adesea o paralel ntre
Dumnezeu i ceai.nchinndu n templele zeilor lor, ei au
ntotdeauna
cu
ei
medicamente,
ap
sfinit
i
ceai. Manastirea din Lhasa Tszuglahan a fost colectat timp
de 100 de ani, ceai crmid. Cu toate c, de fapt, el era

inutil, clugrii l-au considerat o comoar a mnstirii, carel protejeze de dumanii si. Astfel, tibetanii considera ceaiul
sacru mai mult dect orice, minile khans fcute. Din
moment ce este considerat ceva pur i sfnt, revrsat
asupra oamenilor de Buddha, ceai cere respectarea unei
ceremonii speciale. n urm cu mai mult de 200 de ani,
misionar portughez a scris cartea "Calatoria mea de la
Tartaria n Tibet, China." n ea, el a dat o descriere detaliat
a culturii ceaiului n templele tibetane. El a scris: "Tibetanii
beau ceai mod complet minunat. dale de ceai au fost de
calitate foarte nalt, iar cinci dintre aceste plci de o
ridicare de argint cost cu o schimbare. Toate ceainice au
fost realizate din argint. Pe altarul de sacrificiu n ceainice
Templul Lama i cetile pe platouri de aur arata grozav. n
particular, lama Kevenbamu manastirii, care a fost un
centru religios si cultural, a fost cel mai impresionant dintre
toate. S-au de gnd s bea ceai, oamenii de tiin i
pelerini din toat China. pelerini evlavioi au fost tratate la
Lamaists ceai. Acest lucru, desigur, costul este foarte
scump. Fiecare dintre cele 4000 de Lamaists baut doua cani
de ceai care costa 56 de dispozitive de ridicare de argint. La
ceremonie n sine a fost pur i simplu uimitor. Mai muli
oameni tineri ineau de ceai organizatorii de ap cu abur
pentru cazanele de fierbere. ei nii filantropi la acel
moment erau pe genunchi, pentru a transmite aceste
cazane rnduri nesfrite Lamaists n haine ceremoniale. n
acelai timp, ei au cntat imnuri solemne. pelerini bogat
servit ceai cu aditivi sau brnz ".
Toate acestea indic faptul cel puin urmtoarele:
1. tibetan ceai temple nvluit ntr-un vl de secret. El
are o
valoare material spiritual, mai degrab
dect. Buditi i taoiti ale Plains Central bea ceai n
principal, pentru a dezvolta spiritualitatea lor, meditnd, i
nu permite s se s cad ntr-un somn, dar se asociaz cu
ceai budiste i filosofia taoist. n acelai timp, n templele

de ceai Tibet este considerat a fi substan pur i sfnt,

nrudit cu incantaii, ap sfinit i relicve.
2. templele tibetane acord mult atenie la arta
ceaiului. De exemplu, ceaiul lor, nu mai ru dect cele care
au fost utilizate n familii bogate Han, cu toate c, desigur,
nu poate fi comparat cu un serviciu de ceai al cur ii
imperiale. Ceaiul este coninut n cazan i s bea ca un
cadou de la binefctorii n templele tibetane, ca i cultura
de ceai tibetan include ideea de caritate i ceremonia
ceaiului din Plains Central, i ideile budiste.
3. Ceremonia ceaiului n templele tibetane, magnific,
solemn i scara este diferit de ceremonia ceaiului, care a
pretins clugr din dinastia Tang din Plains Central, care a
preparat ceai oriunde. Ceremonia ceaiului, realizat la scar
larg, n templele din Tibet, probabil, a aprut sub influen a
unor ceremonii similare, n templele dinastiei Song, sau au
fost create de tibetani. In timpul ceaiurile sale de tibetani
rector echipa s cnte imnuri solemne i s respecte toate
ritualurile budiste. Spre deosebire de clugrii din Plains
Central, care bea ceai, n scopul de a obine pacea min ii i
de a nelege adevrata natur a propriei lor "I", n templele
budiste tibetane fac parte ceai ca o substan sacr i
miraculoase pe care le este dat spiritul de Nirvana. Acest
lucru indic n mod clar idealismul lor obiectiv, care este
foarte diferit de moderne budismul chinezesc i mai aproape
de forma original a budismului.

Tratarea oaspeii i ulei de ceai lapte; Festivaluri

tibetane i obiceiuri
Spre deosebire de clasa mai mare din Tibet, care beau
ceai sau maotszyansky ceai Yasi, oamenii obi nui i din Tibet
i Lamaists kanchzhuansky bea ceai, ceai fuchzhuan, ceai i
fanbao tszintszyan. Ulei i de but ceai verde n zonele

rurale, precum i mnstiri. De asemenea, exist un ceai de

popular lapte.
Ceaiul de lapte este principala butur a tibetanilor, care
beau cu orez i pine. Tibetani beau n general, cteva ceti
de ceai lapte pe tot parcursul zilei. Ei se beau cinci sau ase
ori pe zi. Ceaiul de lapte nu este folosit doar ca o butur
de zi cu zi, dar pentru un tratament. n cazul n care casa
vine la oaspetele de onoare, tibetani pregtesc ceai moale
lptos. n primul rnd, ele sunt mcinate n buci de
crmid ceai i le-a pus n fierbtor la fiert. Apoi se toarn
ceai parfumat fierbinte ntr-un vas de lemn mai mult de un
metru n nlime, se adaug un pic de ulei i sare i se
amestec b. Apoi, nclzirea din nou ceai n ceainic, ei
primesc ulei de ceai aromat. Cnd vine un oaspete, el da,
de obicei, o bucat de mtase alb, aa cum este obiceiul n
Tibet. Tibetanii s acorde o mare atenie eticheta atunci
cnd bea ceai lapte. Proprietarul trebuie s adauge n mod
continuu de ceai ceac lapte de oaspei i invitat, la rndul
su, nu ar trebui s bea paharul ntreg ntr-o singur
nghiitur, i se las pe jumtate, astfel nct proprietarul
ar putea turna ceaiul. n cazul n care un oaspete nu poate
bea ceai, se poate lsa paharul neterminat nou
finalizat. Dar, atunci cnd vine vorba de timp pentru a
spune la revedere, el trebuie s bea paharul ntreg ntr-o
singur nghiitur, s-i exprime recunotina i s se
bucure de trateaz.
pstorii tibetani sunt foarte primitori. Atunci cnd unul
dintre corturile lor vine un prieten apropiat sau un oaspete
nou, doamna a plecat la el, el ia imediat ceai lapte. Apoi, ea
face pe o farfurie de orez, burgeri i alte produse
alimentare, acoperite cu o bucat de mtase alb. Cei mai
onorat oaspeii sunt servite carne i legume, pe care le
mnnc cu minile lor aburit. Pentru ceai Tibetanii - un
simbol al prieteniei, respect, puritate i frumusee. n timpul
srbtorilor, ei beau ulei de ceai i vin de orz, precum i

dans i cntnd un cntec. Templul Taer Qinghai trece

Festivalul Lantern, n principal, buturi rcoritoare, n cazul
n care uleiul este ceai.
n zona Zhongdian, n partea de nord-vest a provincia
Yunnan a avut loc o petrecere ceai special, nsoit
perepevki. In afara sezonului tinerii plimbare prin cmpuri i
drumuri. Bieii i fetele aleg reprezentanii lor, i brbai
tineri i femei selectate alerga unul dup altul, ca i n cazul
n care ncercarea de a apuca un fular sau o plrie, iar
cealalt persoan departe de mulime, pentru a discuta
despre unde i cnd s vin la acest ceai. La sosirea
oaspeilor, gazda sau gazda canta cu voce tare: "Dragi
vizitatori, am ndrznit s v invitm la satul nostru umil s
bea ceai cu noi. consimmntul dumneavoastr va fi o
onoare pentru noi. " n acelai timp, invitat s cnte
rspuns: "Dragi proprietari, noi nu merit o astfel de
onoare. Invitai-i pe celelalte fete. " Rezultatul este ceva de
genul perepevok. Dup fiecare melodie, fiecare este invitat
la o ceac de ceai, iar ambele pri se cnt unul de altul
la un moment dat, pn cnd una dintre pri nu admite
infrangerea.
Tibetanii folosesc ceai n obiceiurile lor i evenimente
oficiale, cum ar fi nuni, nateri, nmormntri i ceremonii
religioase. Atunci cnd se nate un copil, primul lucru pe
care le prepara ceai ca ceai verde simbolizeaza
frumusetea. La nuni, de obicei, este preparat cu o
mulime de ceai, care simbolizeaz o via lung i fericit
cstorit. La nmormntare, i ceai pregtirea; lumina ceai
exprim tristee pentru cei mori n via. Atunci cnd
viziteaz Llamas femeile ar trebui s aduc zahr i ceai
lapte ca un simbol al ceva pur i frumos. n caz contrar, ei
vor fi pedepsii.
ceai lapte pe platoul i a punilor

Odat ce ceaiul a aprut n Yunnan i Guizhou, tradiia

de a bea ceai raspandit treptat la alte regiuni ale
Chinei. Ceaiul este utilizat de obicei n dou cazuri. Primul folosirea ceaiului este o plant medicinal, care a condus
ulterior la apariia culturii ceaiului, n care ceaiul a fost
folosit fr aditivi. De exemplu, diferite zone ale culturii
ceaiului a Cmpiei Centrale din China (taoiste, budiste i
confucianiste, care a stat la baza tuturor acestor zone), a
promovat petrecerea de ceai, fr aditivi. Acelai lucru se
poate spune despre cultura de ceai din Coreea, Japonia i
alte ri din Asia de Sud-Est, care au declarat
confucianismul. A doua opiune - utilizarea de ceai este un
produs alimentar, rezultnd ntr-o cultur de ceai, n care
ceaiul a fost hrnit cu diveri aditivi. De exemplu, partea de
sud a oamenilor Yangtze bea ceai cu condimente, i oamenii
din China i unele ri din Europa de Vest, districte nordvest a bea ceai de ulei sau ceai lapte cu zahr. Este de
neles c unii oameni ar argumenta c cultura stepelor
nord-vest poate fi numit o "cultur de ceai lapte." Acest
nume de reflect legtura dintre modul de via a
locuitorilor din regiunile nord-vestice ale Chinei, sunt
angajate n vntoare, creterea animalelor i, prin urmare,
s mnnce carne de vit i de oaie, precum i n
agricultur i horticultur pe pante.ntr-un sens, ceaiul a
deschis o nou er n viaa pstorilor i vntori, cnd a
aprut n zona de step. Se spune adesea c oamenii
triesc, deoarece le permite s fac mediul nconjurtor. Pe
munii i punile din nord-vestul Chinei crescute vite, oi,
cmile i cai.Lapte i carne nclzete corpul, dar nu-i dau
vitamine. De aceea, ceaiul este un complement esential
pentru dieta saraca in vitamine triburi nomade i satisface
nevoile imediate ale corpului oamenilor. De aceea, pstorii
Qinghai-Tibet Platoul, Xinjiang i Mongolia Interioar au
cultura de ceai, n cazul n care ei beau ceai cu lapte, ceai i
lapte este cel mai scump bucat pentru locuitorii din nordvestul Chinei.

Uygur Regiunea Autonom Xinjiang fiecare persoan pe

an, n medie, folosete 500 de grame de ceai crmid, iar
pe puni i n zonele rurale - de pn la cinci ori mai
mult. Ciobanii, atunci cand bea ceai, mnca frunze de
ceai. Multe naionaliti nu se poate imagina viata fara
clatite din fin de gru i cea i lapte. Pe Eid i Eid alfitr
oameni dau reciproc ceai, care este o expresie de loialitate
i urri sincere i prietenie pur. Pentru oamenii de ceai Hui
simbolizeaza puritatea si este o necesitate de zi cu zi.
pune mongol bogat ceai lapte aromatizat. Cu toate
acestea sunt adesea mutate din loc n loc n cutarea unor
puni mai fertile, nu s-au uitat s pregteasc un ceai de
lapte. Am fost suficient de norocos pentru a ncerca ceai de
lapte mongol n pajitile vestice ale Mongoliei. Era la
sfritul verii. Cele mai multe puni au devenit galben,
iarba verde a fost doar n cteva la poalele muntelui
joase. n partea de nord-est a Shantszina n timpul domniei
mormintelor Liao dinastiei au fost Shentszuna i al i
mprai, ci n munii din sudul acestor morminte au fost
mprtiate corturi de pastori mongoli i naionalitatea
ciobani
Khan,
care
erau
probabil
descendenii
Khitan. Grupul
nostru
a
vizitat
cteva
din
iurt
mongol. Astzi, ciobanii i pstorilor sunt sedentari, ei au o
locuin permanent n cazul n care au pus doar cele mai
valoroase lucruri, astfel nct situaia din interiorul iurta este
foarte simplu. Pe partea de nord a iurta este nclzit pat de
lut (ea este de numai 30 de centimetri de la sol), acoperite
cu piei i pturi. De-a lungul peretelui interior sunt obiecte
de zi cu zi. n centrul iurta - vatra, pe care atrn o oal
mare de ceai lptos. Pentru a prepara ceaiul, au impartit
prima igl ceai n buci, se adaug ap i se fierbe pentru
ceai, apoi se filtreaz, se adaug cantitatea necesar de
lapte i se fierbe din nou lingura periodic ceai i s-a turnat-o
n ceti. Aproximativ acelai ceai fcut Lu Yu. Cnd am
ajuns acolo, am stat lng gazd, iar ghidul nostru mongol
aezat pe dreapta. Femeile sunt adpostite n lateral. n

primul rnd, gazda a pus n faa noastr o mas mic i pus

pe ea cteva ceti. Ei au lapte btut lapte prjit mei, sare i
zahr. Apoi, ea a pus n faa noastr cteva ceti de ceai
lapte brun.Oaspeii nu trebuie s bea paharul ntreg ntr-o
singur nghiitur, ei trebuie s dea proprietarului o
oportunitate de a umple din nou cetile de ceai, n acela i
mod n care se face atunci cand bea ulei de ceai. Pastorilor
i pstorii a adugat, de obicei, n ceai de sare, atunci cand
bea ceai de lapte; dar atunci cnd acestea sunt tratate la
ceai de oaspei, se adaug la ea i de zahr i sare, s- i
exprime respectul meu pentru oaspei. mei prjit foarte
prost mestecat. Ghidul nostru a spus c, n conformitate cu
gazda, am putea bea ceai lapte. lapte btut tort mare de
produse lactate cum ar fi buci prea mari de spun, au fost
atrnate pe pereii corturi s se usuce.Dac mnnci cel
puin o jumtate de tort, avei o jumtate de zi, nu te vei
simti foame. Atunci cnd primesc vizitatori, pstorii taie
tortul n buci ptrate, iar oaspeii s le mnnce cu
zahr. Dac nu ai ncercat nainte, nu va fi u or s se
obinuiasc cu gustul amar. Cu toate acestea, aroma de
ceai de lapte va ajuta s scapi de gustul. Dupa ce degustare
aceste feluri de mncare, am neles de ce pstorii cred c
ceaiul - aceasta este viaa. Lapte, lapte btut i mei prjit
slab absorbit de ctre organism, i legume n stepele este
foarte mic, astfel nct ceaiul este o substanta unica care
ajuta la digestie i compenseaz deficitul de vitamine. Prajit
mei mnca nu este foarte des, i numai n timpul cltoriilor
de lung durat sau cnd primesc vizitatori. Lapte Zar - un
produs minunat de nalt calitate - este, de asemenea,
foarte scump. Prin urmare, alimentul de baz este un ceai
de lapte mongol. Dup ce ia mulumit gazdei, oaspeii se
pot bucura de o ultim ceac de ceai lapte. Dup aceea,
oaspeii se plece n semn de recunotin fa de
proprietari, iar proprietarii s ias din cortul lor s- i
petreac, punnd astfel capt de recepie. Cnd ne-am ieit
din cort i am vzut cerul albastru, nori albi, bovine, ovine
i puni iarb luxuriant pe pajiti, am devenit un nou mod
de a percepe cultura stepelor ceai de lapte.

Mongol ceai stepe de lapte este folosit ca zilnic oaspe ii

de produse alimentare i trateaz i face parte din cele mai
importante srbtori. De exemplu, atunci cnd mongolii cer
lamai cnte imnuri divine, ei le dau o bucat de mtase
alb, i mai multe baruri de ceai. n toamn, la trgurile din
templele sau pe Trgul nadam, vizitatorii sunt tratate la ceai
de lapte i de vnzare este ntotdeauna o mare selec ie de
ceai crmid.
n mod similar, ceai de lapte este popular n rndul
naionalitilor mici din nord-vestul Chinei. De asemenea, ei
beau ceai lapte la nunti.
De asemenea, trebuie remarcat faptul c ceaiul de lapte
aduce un cadou pentru zei i Buddha, ca majoritatea
popoarelor din nord-vest sunt budist, care este indisolubil
legat de ceai. Confucianiste Central Valley afla mai multe
despre tine n procesul de ceai i trag e din ea puterea
spiritual, iar oamenii au prezentat la nord-vest de ceai
Buddha i zei i s ncerce s scape cu ajutorul ceaiului de
la grijile lumeti. Esena spiritual a ceaiului este subliniat
de toate popoarele din China, care este o rar n istoria
ofertei mondiale.
Aportul manciurieni n dezvoltarea culturii ceaiului
Manchus din dinastia Qing au fost descendenii
nuchhenov care au inceput sa bea ceai, la nceputul
dinastiei Liao (916-1125) i n timpul dinastiei Jin (11151234). n conformitate cu cronicile dinastiei Song (9601279), la nuchhenov pstrat multe dintre obiceiurile
matriarhat. La acest moment, ar putea rula cu uurin iubit
departe de cas s se alture viaa lor, iar apoi - a vizitat
familia fetei i cadourile oferite de ea. Atunci cnd n lege a
venit la familia soiei sale, toate femeile din familia sa
aezat pe un pat nclzit, astfel nct el respectuos sa plecat
cu ei. Apoi l-au tratat cu ceai, vin, brnz, fructe confiate, i

aa mai departe. N. Nuchheny numit alimentare furnizate

sau oaspeii n timpul srbtorilor, "ceai alimentar", ceea ce
indic rolul jucat n ceaiul lor viei.
Odat cu apariia de obiceiul de a bea ceai Manchu
rspndit la popoarele din nord. i urmaii lui nuchhenov,
de asemenea, i plcea s bea ceai. Dupa domnia
mpratului Xianglong mprai dependeni de ceai, fcndul popular printre manciurienii. Manchus a avut o mare
contribuie la dezvoltarea culturii ceaiului.
n primul rnd, Manchus legat organic cultura de ceai, n
cazul n care se servete ceai fr aditivi, cu cultura ceaiului
n care se servete ceai cu aditivi i deserturi, ceai de lapte
i a ridicat un stadiu n care aproape c a nceput s ia n
considerare ceai fr aditivi.n epoca Qing mprai i
mprtese iubit produse lactate i ceai lapte. Seara,
persoanele n vrst, care au avut loc n timpul domniei lui
Kangxi, funcionarii care au fost responsabili pentru ceai i
trateaz, prezentat mpratului i a fiilor si de ceac de
ceai brun lapte.Dup ce mpratul i prinul motenitor a
but ceai de lapte, oficialii au oferit la ceai mini tri fr
aditivi. Astfel, vedem c mpraii Manchu motenit de la
popoarele nordice obiceiul de ceai lapte de consum. Dupa ce
a aparut ceaiul de lapte la curtea mpratului, a ntrit
poziia culturii ceaiului, care se caracterizeaza servesc ceai
fara aditivi. Judecnd dup "Cronicile din casa Yangtze,"
manciurienii "a avut obiceiul de a bea ceai lapte." Au fost
emise instruciuni speciale, n care ranii trebuiau s dea
vaci mpratului i oficiali.Laptele este trimis la casele de
ceai pentru fierbere, iar primvara i toamna sunt biscui i
lapte la cuptor. i vntorii pzitorii i plcea s bea ceai cu
lapte, n timp ce nuchheny baut, de obicei, ceai cu aditivi i
deserturi ca ceai prjituri i droguri de ceai. Se poate
observa c Manchus erau trei surse de cultur ceai: n
primul rnd, din timpul dinastiilor Liao i Jin, au mbr i at
obiceiul naiunilor de nord-vest pentru a bea ceai lapte; n

al doilea rnd, ei au motenit obiceiul nuchhenov bea ceai

cu fructe i diveri aditivi; n al treilea rnd, ei au adoptat
poporul Khan obiceiul de a bea ceai fr aditivi. Imparatul
Xianglong a but ceai lapte, iar la curtea din viaa de zi cu
zi, i pe btrnii vacanei; dar atunci cnd a participat la un
banchete de ceai sau scris poezie sau pictur, el a devenit
Sidekick iubitorilor de ceai - confucianiste, cum i plcea
ceai i desert cu aditivi. Astfel, Manchus puse laolalt
oameni de ceai personalizate ale Plains Central, la nord-vest
i nord-est. Cei mai muli adepi de ceai tradiional
chinezesc, urmat de tradiia confucian, n care ceaiul este
beat, fr aditivi. Cu toate acestea, ceai desert cultur ceai
cu aditivi i joac un rol important nu numai n China, ci n
ntreaga lume. Statisticile arat c 1,3-1,5 miliarde de
oameni din ntreaga lume bea ceai fara aditivi, cu vnzri
anuale de 400-450 milioane de tone, n timp ce 100 de
milioane de chinezi, i 3,8-4,0 miliarde de oameni din alte
ri au ceai cu aditivi. Astzi, casele tipice de ceai din
Beijing i vinde ceai i snacks-uri, care este o consecin
att a compusului culturii ceaiului. Adaosul de parfum floral
este contrar culturii ceaiului tradiional. Este demn de
remarcat faptul c cultura ceaiului n care se bea ceai cu
aditivi, este foarte popular. Prin urmare, putem spune c
aportul manciurieni n cultura ceaiului a fost constructiv.
n continuare. Din cauza familiei imperiale dinastiei Qing
iubit pentru a bea ceai aromat, ceai semi-fermentat (o
ncruciare ntre ceai negru i verde) a nce put s ctige
popularitate. oamenii obinuii le-a plcut aroma de jad,
dei cultura tradiional de ceai care urmeaz s fie tratate
cu condescenden. ceai semi-fermentat a provocat
schimbri n cultura de ceai din China. "Opt Bannere"
(organizaie militar-administrativ n timpul dinastiei Qing
Manchu), clasa conductoare a leneilor, s-au alturat ceai
din flori i miros a creat mai multe soiuri de ceai,
mbogind astfel cultura de ceai chinezesc.

n al treilea rnd. Cupe i capace au fost populare

printre membrii familiei imperiale din dinastia Qing. Pe
msur ce manciurienii tria ntr-un climat rece, trebuia
neaprat s ceti de ceai a ramas cald pentru acest lucru i
este nevoie de acoperire. Invelitori pstreaz ceai fierbinte
i curat, s contribuie la soluionarea frunzelor de ceai i
acoper gura cu ceai de but, pentru a arta respect pentru
alii.
Casa de simplu manciurienii adesea tratate oaspeii
ceai. n general, Manchus au jucat un rol important n
aducerea culturile de ceai din diferite grupuri etnice, precum
i n dezvoltarea de ceai de art i ceremonia ceaiului.

Capitolul 10
Chinez rspndit cultura de ceai din ntreaga
lume
Rspndirea culturii ceaiului chinezesc n Japonia
i Coreea

Este imposibil s nu remarcm faptul c cultura de ceai

din China a ptruns n rile estice, n special n Japonia i
Coreea. Exist mai multe motive: prea devreme pentru a
intra n epoca civilizaiei, Coreea i Japonia, cum ar fi China,
au o cronic detaliat a rspndirii ceaiului i a culturii
sale. documente istorice i spturi arheologice sugereaz
c China a fost sursa din care Japonia i Coreea a atras
elementele culturii. Prin urmare, Coreea i Japonia a
adoptat din China nu este doar ceai, dar, de asemenea, la
materialul su i esena spiritual. n Coreea i Japonia, n
cazul n care ceaiul este beat, fr aditivi, ceai venit imediat
ce n epoca Tang Yu Lu ceai Cultura a creat un
sistem. Fiecare schimbare a culturii ceaiului, care a avut loc
n perioada cuprins ntre epoca Tang la epoca lui Sung, a
aprut rapid n strintate, iar primii oameni pentru a
obine acces la aceast cultur, au fost studen i coreeni i
japonezi care studiaz n China.
Conform datelor istorice, n anul 593 n timpul domniei
mpratului Wendi al dinastiei Sui (581-601), China a
introdus ceai n Japonia. Acest lucru sa ntmplat cu
rspndirea n ara de cultur, arte chineze i budismul. n
epoca mpratului Xuanzong al dinastiei Tang aprilie 8729
an, care a fost primul an al domniei Mikado Amahiry,
celebrare ceai de mare a avut loc la curtea
guvernatorului. n acea zi, Mikado 100 de calugari s-au
adunat pentru a explora curtea cu textele budiste. A doua
zi, calugarii au prezentat ceai. 70 de ani mai trziu,
fondatorul direcii budhismul japonez Tiantai a venit n
China. Acesta a fost n anul 804 (20 din anul Zhenyuan in
timpul domniei imparatului Tang Detszuna). n anul urmtor
(primul an al domniei lui Yongzheng n Shuntsuna dinastiei
Tang), sa ntors n ara sa cu un numr mare de texte
budiste i semine de ceai din Ch ina, care au fost plantate
pe deal, n apropierea rului. Un alt celebru clugr
japonez, de asemenea, a venit n China, n anul 804, dar a
revenit n Japonia n anul 806. El a fcut cunotin cu

nvturile budiste sect "cuvinte adevrate" n Chang'an

(acum - Xian). Cnd sa ntors n Japonia, el a adus semine
de ceai, mori de piatr pentru prelucrarea ceaiului i ceai de
prelucrare abiliti de evaporare, prjire i aa mai departe.
D. n acest moment, urmnd exemplul clugrilor, japonezii
au nceput s bea ceai. Ei au fiert brichete din ceai i se
adaug condimente n ea, cum ar fi hamei i kudzu vin
dulce. Din cauza faptului c a fost n cretere un arbore de
ceai mic, n timp ce consumul de ceai numai membrii
familiei imperiale sau clugri, i asta nu e tot.
Dupa domnia lui Hirayasu, timp de aproape 200 de ani,
din perioada dinastiilor cinci (907-960) i Song dinastii
nainte i Liao, contactele dintre Japonia i China au fost
limitate. Din anumite motive, ceaiul a fost expulzat din
Japonia. Numai n timpul domniei lui Song de Sud (11271279) clugr japonez Hey- a adus din nou ceai Sai n
Japonia.
La vrsta de 14 de ani, Eisai a prsit casa lui, a devenit
un clugr i a nceput s studieze la o institu ie de
nvmnt superior a budismului, unde a studiat Tiantai
idei Sect. Cnd a mplinit 21 de ani, el a decis s studieze n
China. n al patrulea (1168) anul Tsyandao n timpul
domniei mpratului Xiaozong de Sud Sung, el a aprut n
prefectura Minchzhou provincia Zhejiang, a vizitat cele mai
renumite muni i a vizitat templele magnifice la sud de
Yangtze, a pltit tribut comandantului Xuan din secta Chan
n templul via lung pe munte tiantai i apoi, mpreun cu
comandantul Xuan a mers la templu pe muntele TunShan. Acolo ceaiul a fost foarte popular, i Ace ca aceasta
traditie. El a trit n China, timp de 24 de ani i sa ntors n
Japonia, n al treilea an (1192) Shaoqi n timpul domniei
dinastiei Song jude guangzong. De aceea, el tia nu numai
elementele de baz ale artei ceaiului chinezesc, dar arta i
ceai Chan. Dup ntoarcerea n Japonia, el a plantat
personal copaci de ceai i a scris un tratat "Pstrarea

sntii prin consumul de ceai", care a inclus cel mai bun

din "canon de ceai" Lu Yu. n special, el a remarcat
importana ceaiului pentru sntatea i educaia calitilor
morale. Eisai a fost adevratul fondator al artei japoneze de
ceai.
n epoca Yuan (1271-1368) i Ming (1368-1644),
clugrii japonezi au continuat s viziteze China. n special,
clugrii restante japoneze au nsuit abilitile de savan i
de ceai i ceai i clugri din timpul dinastiei Ming, ne-am
alturat lor i a creat arta ceaiului japonez, care a ajuns
treptat perfeciune. Din cele de mai sus, putem observa c
japonezii au adoptat arta ceaiului chinezesc, mbuntit n
conformitate cu particularitile naionale ale caracterului
su, precum i mbuntirea nivelului de competene de
cultivare, producia procesului de ceai i ceai. Nu este
surprinztor faptul c japonezii s-au pstrat vechea arta de
ceai chinezesc, i a format o ramur a culturii ceaiului
chinezesc.
Potrivit unor surse de ncredere, ceaiul coreean a venit
din China, n perioada cuprins ntre 632 mii la 646 pe
an. De atunci, ne-am stabilit n tradiia Coreea chinez de
ceai de but i arta ceaiului chinezesc. Inscripia de pe
profesorul plac memorial Chzhen- Jian, clugr coreean
restante (755-850), care a fondat templul surs dubl n
Coreea, este inscripionat: "Dac te ntorci la noi ceai
chinezesc, pune-l ntr-o oal de piatr, i se fierbe pe foc."
Ceremonia ceaiului a fost n biserici coreene n timpul
acestei perioade. n cartea sa "Cltorie spre Sud" un
scriitor coreean care a nsuit abilitile de ceai, el a scris:
"A dori s fac ceai, pentru a aduce pios lui Xiao, dar nu a
gsit nici o ap de izvor. Dintr-o dat, n crptura muntelui
a aprut o surs cu o dulce lapte, ap,. Asa ca am preparat
ceai n ap din aceast surs ". Este evident faptul c
clugrii coreene preparat de ceai, nu numai n timpul
ceremonii speciale, dar, de asemenea, acordat o mare

atenie arta ceaiului, precum i calitatea apei utilizate. n

anul 828 (al doilea an de Dahe n timpul domniei
mpratului Tang Ventszuna) emisar coreean a adus cu el
din China semine de ceai.
De atunci, coreenii au nceput s creasc i s produc
ceai. n prezent, coreenii produc mai mult de 1,5 milioane
de kilograme de ceai pe an, pe 1334 de hectare de planta ii
de ceai.
Se crede n general c ceaiul chinezesc a fost adus n
Asia de Sud, n epoca de Nord (960- 1127) i Sud (11271279) Sung.Guvernul a stabilit autoritile Song de Nord
pentru a colecta taxe n provinciile maritime din Guangzhou,
Minchzhou, Hangzhou i Quanzhou. Ceai exportate n
Asia de Sud-Est, prin intermediul Guangzhou i Quanzhou,
i n Japonia i Coreea - prin Minchzhou.
n epoca de chinezi Song de Sud a avut rela ii
comerciale cu Arabia, Palestina, India i alte ri. negustorii
strini erau adesea n diferite porturi din China. La acel
moment, prin Quanzhou, cel mai mare port deschis n
comerul cu rile strine, comerul a fost efectuat cu mai
multe ri din Asia i Africa. Ceaiul produs n provincia
Fujian, a mers s exporte n cantiti mari. n special, ceaiul
"Fengming", produs la vrf Lotus n Nannani, a devenit unul
dintre principalele elemente de export din Asia de Sud, iar
aceasta se datoreaz faptului c ceaiul contribuie la o mai
buna digestie, reduce inflamaia i mbuntete urinare.
n timpul dinastiei Ming, Zheng El a fcut de cltorie
spre Vest, de mai multe ori, i a trecut prin Vietnam, Java,
India, Sri Lanka, Peninsula Arabic i coasta de est a
Africii. De fiecare dat cnd a luat cu el ceai. In timp ce Tea
Party a fost foarte popular n Asia de Sud-Est.
Asia de Sud-Est nu este importat numai ceai din China,
dar, de asemenea, a preluat abilitile de cultivare ceai. n

Indonezia, ceaiul a nceput s creasc n secolul al XVI-lea,

cele mai mari sunt plantaiile din Sumatra. n 1684 m i
1731 ani de semine de ceai din China au fost importate n
cantiti mari n Asia de Sud-Est. n 1731 an, n special, cel
mai mare numr de semine germinate.
n Indonezia, ceaiul adus tibetani. S-a descoperit c
indienii au nceput s dobndeasc abiliti de ceai n epoca
dinastiilor Tang i Song. n 1780-1788 ani de East India
Company a adus n India un praf de ceai puin, i n curnd
a devenit unul dintre cei mai mari productori de ceai din
India.
Foarte important a fost faptul c rile din Asia de Sud a
nceput s creasc ceai chinezesc i abiliti de ceai
dobndite. Faptul c prin aceste ri a fost exportul de ceai
n Marea Mediteran, i rile din Europa i Africa, precum i
dup dinastiile Yuan i Ming a adugat exporturile de ceai i
noua ruta - Vest. n cadrul rilor din Asia de Sud-Vest au
importat nu numai ceai, dar, de asemenea, abilitile de
cretere i producia de ceai din China, i apoi au nceput s
fac ceai acolo din cauza condiiilor naturale favorabile i
for de munc ieftin, i transportat-l n Europa. A fost
mult mai convenabil dect cumprarea de ceai direct n
China, n Ming i Qing timpurie. Ca rezultat, popularitatea
cultivrii de ceai i ceai n Asia de Sud se reflect nu numai
extinderea culturii ceaiului chinezesc, dar, de asemenea, a
fost un preludiu la dezvoltarea i rspndirea la vest. Prin
urmare, un studiu suplimentar obiceiurilor butul ceaiului
din Asia de Sud i impactul acesteia asupra culturii
occidentale.

Rspndirea de ceai chinezesc la vest

Rspndirea de ceai chinezesc la vest a avut loc n trei
etape.

Primul dintre acestea are loc n timpul dinastiei Yuan,

atunci cnd Occidentul a fost pur i simplu for at s se
ntlneasc cu ceai.
ntr-un stadiu incipient al yuan Kublai Khan i a nceput
o campanie pe scar larg. Din moment ce Mongolia foarte
curnd a devenit un punct de tranzit pentru transportul de
ceai din Plains Central n Asia Central i de Vest, mongolii
nu au putut lua cu el s fac campanie pe ceai lptos
Europa. Poate c a fost atunci rile din Europa de Est au
primit primele cunotine de ceai chinezesc, i este probabil
c aceasta se datoreaz acest lucru un pic mai trziu rus a
nceput s importe ceai din China.
n mod natural, au fost cei care s-au o bucatica de ceai
chinezesc care nu se afl sub presiune din exterior, ci pe
cont propriu.Despre ceaiul chinezesc a fost men ionat n
analele occidentale n timpul domniei lui Yuan. Marco Polo,
celebrul cltor italian i prieten al poporului chinez a venit
n China, cu unchiul su. El a venit din nord, prin Asia
Central, Xinjiang, stepele nord-vest, Shangdu i Dadu. El a
trit n China timp de mai mult de zece ani, i a existat un
ofier. La acel moment, oamenii au brichete de ceai produse
n epoca dinastiilor Tang i Song, s-au bucurat, de
asemenea, ceai de frunze lungi i l-au putut amesteca
bine. Marco Polo, care a fost asociat ndeaproape cu
chinezii, nu ar putea ajuta, dar s nvee despre obiceiurile
de but ceai. Mai mult de zece ani mai trziu, el a revenit n
ara sa ca reprezentant al guvernului dinastiei Yuan. De
data aceasta, el a mers la sud, printr-un "ceai" tipic oraului
sud de Yangtze, Asia de Sud, Oceanul Indian i Marea
Mediteran. Nu se tie dac el a dat conductori de ceai din
rile prin care a trecut. Cu toate acestea, n conformitate
cu "Cltoriile lui Marco Polo", pe care a descris n cartea
sa, el sa ntors n Italia, a adus din China porelan, paste i
ceai. Cartea a devenit o senzaie n Occident, i ceai
chinezesc a devenit obiectul dorinei europenilor.

Cea de a doua etap cuprinde perioada dinastiei Ming,

adic, aproximativ n secolul al XVI-lea, cnd ceaiul
chinezesc a fost exportat n cantiti foarte mici i rspndit
ncet n strintate.
n primul rnd, ceaiul a aprut n limba rus. n anul
1567, cnd mpratul Mutszun dinastiei Ming a urcat pe
tron, ceai chinezesc se presupune c a czut n minile a
dou ruseti din sudul Rusiei, i l-au adus n Rusia. n 1618,
ambasadorul chinez la
Rusia a dat regelui un pic de ceai. n 1735, rulote
particulare ntre plied China i Rusia, i mai ales ceai livrate
familiei regale, nobili i funcionari. Cu toate acestea, din
cauza dificultilor de transport, acest ceai a fost prea
scump.
Dup cltoriile lui Marco Polo, n cronicile europene din
vremea mpratului Jiajing al dinastiei Ming au existat o
meniune oficial de ceai din China. In acest moment
Lamasvar, celebrul scriitor veneian, a scris despre cltoria
lui i despre ceai. O alt carte a aprut sub numele de "ceai
chinezesc". Din aceast perioad n Europa a nceput s se
rspndeasc rapid cunotinele despre ceai i bea ceai. Mai
trziu, dup ntoarcerea sa din China, n patria sa, ceaiul
chinezesc a scris catolic portughez.
Cea de a treia etap a ptrunderii ceaiului n Europa, a
coincis cu momentul n care ceaiul din China a nceput s fie
exportate n cantiti mari i comerul de ceai a nceput s
se extind treptat.
La prima etap penetrarea ceaiului n Europa a contribuit
la East India Company. Acest lucru a coincis cu perioada de
cretere a capitalismului i a sistemului colonial. India
Company Est a fost fondat n Olanda n 1606. n 1607,
navele olandeze au sosit pe Java, care a fost o colonie a

Olandei. Apoi au aprut n Macao (China), n cazul n care

au luat o ncrctur de ceai verde i a revenit n Europa n
1610. Acesta a fost nceputul livrrii bunurilor din esteuropeni n colonii i nceputul importul ui de ceai din China
n Europa de Vest. n 1637, navele de British East India
Company a adus ceai de la Guangzhou (China). n acelai
timp, ea a nceput activitatea de ceai ntre China i Marea
Britanie. Suedia, Olanda, Danemarca, Frana, Spania,
Portugalia, Germania, Ungaria i alte ri n fiecare an, a
nceput s creasc importul de ceai din China.
Atunci cnd a adus mai nti ceai n Europa, oamenii
sunt nc proprieti nu sunt foarte bine cunoscute. Muli
oameni sunt foarte sceptici cu privire la ceai, atta timp ct
n secolul al XVIII-lea n Europa a existat o cafea. Opiniile
oamenilor cu privire la aceste dou buturi sunt
mprite. Ei spun c pentru a ajunge la partea de jos,
regele suedez a gsit doi gemeni, condamnat la moarte
pentru ca ei s afle dac ntr-adevr, ceaiul i cafeaua nu
este duntoare pentru sntatea uman. King a spus c,
dac sunt de acord pentru a testa efectul de cafea i ceai
pentru tine, ei pot fi iertai. Avnd n vedere c, cel mai
probabil, ele rmn nc n via dup acest test, gemenii
au fost de acord. Astfel, n fiecare zi un pahar de mai multe
ceti de cafea, iar al doilea - ceai. Testul a ncheiat cu
succes.Gemenii au trit timp de muli ani, fara probleme de
sanatate, dar unul dintre ei, care bea ceai, a murit la vrsta
de 83 de ani. Astfel, ceaiul chinezesc a fost n cele din urm
adoptat n Europa.
notie
1
Li - o unitate chinez de lungime egal cu aproximativ 2
km.
2
Ploile de pine - numele sezonului agricol, ncepnd din
China, din aprilie. perioada 20-21

3
Jin (Ding) - o msur chinez de greutate egal cu 453,
4
Chan ( . , Jap Zen) - de la Skt. "Dhyana" - "meditaie,
contemplare."