Irina Alekseevna Putikina

tratament cu pietre
cuprins

Irina Alekseevna Putikina Tratament cu pietre

REFERINȚĂ DE ISTORIE
CAPITOLUL 1.
TIPURI ŞI PROPRIETĂŢI MAGICE ALE PIETRELOR
Aventurine
azurit
Alexandrit
Diamant
Ametist
Apatit
Turcoaz
hematit
Stras
cuarț fumuriu
Perla Cacholong
Amestec de cuarț pentru activarea apei de băut.
ochi de pisică de cuarț
Coral Cremene Lapis lazuli
Piatra lunii
Magnetit
Malachit
Nefrită
Opal
Rubin
Safir
Cornelian
Topaz
Turmalina
Ulexite fluorit
Chiastolit
Crisopraza
Zircon
Citrin
Charoite
Chihlimbar
Utilizarea chihlimbarului
Piramida de chihlimbar vindecătoare
Jasp
CAPITOLUL 2.
SEMNE ZODIACALE ȘI PIETRELE LOR
PROPRIETĂȚI ASTRALE ALE PIETRELOR
Corespondența pietrelor și a lunii nașterii
CAPITOLUL 3.
CULOARE, CARACTER ŞI PIETRE
CAPITOLUL 4
CAPITOLUL 5.
PIETRE - TALISMANE DE PROFESII 1.
Bijuterii pentru ocazie
2. Pentru a face bijuteriile plăcute ochiului
CAPITOLUL 6.
PROPRIETĂȚI DĂUNĂ ALE PIETRELOR
De unde a venit credința în proprietățile dăunătoare ale pietrelor?
Pietre prețioase
CAPITOLUL 7.
COMPATIBILITATEA PITRELOR ȘI METALELOR CAPITOLUL
8. ÎNGRIJIREA PIETRELOR
BIBLIOGRAFIE

DE ISTORIE
Cele mai vechi referiri la pietre se găsesc în înregistrările cuneiforme din Sumer
și Babilon. Numai în cazuri rare a fost posibil să se determine cu exactitate ce
pietre specifice au fost discutate și numai numele de lapis lazuli , jad și car-
nelian , care erau considerate pietre sacre și care ajutREFERINȚĂau în anu-
mite situații, pot fi recunoscute ca fiind de încredere (de la colorate).
pietre). Judecățile despre pietrele vechilor egipteni sunt cunoscute mai în de-
taliu datorită obiceiului de mumificare a morților, în care diferite lucruri și
amulete funerare de piatră erau puse în hainele mumiei. Textele care descriu ri-
turile funerare au fost canonizate și păstrate în așa-numita Carte a morților,
care descrie pietrele folosite pentru amulete și proprietățile lor speciale.
Conform amuletelor de piatră care au ajuns până în vremurile noastre, s-a sta-
bilit că egiptenii cunoșteau lapis lazuli , carnelian și alte soiuri de cal-
cedonie, turcoaz , jasp , malachit , cristal de stâncă , feldspați, obsidian , chih-
limbar și cuarțit. Aparent, se credea că pietrele individuale au anumite propri-
etăți, deoarece pentru anumite amulete se recomanda utilizarea anumitor pietre
sau imitații ale acestora.
Biblia nu conține indicații exacte ale proprietăților magice ale pietrelor pieptaru-
lui, dar interpreții și comentatorii Talmudului (Pentateuh - Vechiul Testament) au
creat o întreagă teorie dedicată unor astfel de proprietăți. Aceste proprietăți au
fost menționate și de Josephus Flavius.
Este sigur să spunem că credința în proprietățile speciale ale pietrelor era co-
mună în rândul tuturor popoarelor din Marea Mediterană. Acest lucru este afir-
mat de autori greci, care cu greu cunoșteau cartea sfântă a evreilor, a cărei tra-
ducere în greacă s-a făcut abia în secolul al III-lea î.Hr. e. deja în Alexandria
Egiptului - aceasta este o traducere a Septuagintei.
Pitagora (580-510 î.Hr.), Platon (427-347 î.Hr.), Aristotel (384-322 î.Hr.) - toți au
menționat proprietățile curative sau protectoare ale pietrelor. Un student al lui
Aristotel, Theophrastus (Tirthamos of Erez, 327–287 î.Hr.) a descris 16 min-
erale într-o carte despre pietre, indicând proprietățile lor vindecătoare. Există
povești despre minerale și proprietățile lor în Geografia lui Strabon (63 î.Hr.-24
d.Hr.). Cea mai completă sursă de informații despre pietre care a supraviețuit
până în zilele noastre este, desigur, prezentată de Istoria naturală a lui Pliniu
cel Bătrân (23-79 d.Hr.), în care autorul detaliază ideile care erau larg răspân-
dite în timpul său despre proprietățile magice și vindecătoare ale pietrelor, în-
soțind descrierile cu comentarii ale celor sceptici și uneori chiar sarcastice.
Omul de știință alexandrin Plutarh (45-127 d.Hr.) a compilat o descriere a
pietrelor, a proprietăților lor vindecătoare și magice în tratatul „Despre râuri”. To-
todată, Dioscoride din Cilicia, un medic care a scris o lucrare farmaceutică pe
material medical, pe lângă 600 de plante, a descris aproximativ 30 de minerale,
care, în opinia sa, ar putea fi utile la fabricarea diferitelor amestecuri medici-
nale.
Descrierea pietrelor pieptarului marilor preoți evrei a fost dată în cartea sa Anti-
chities of the Jews de către istoricul roman Josephus Flavius (37-95 sau 100
d.Hr.). A aparținut uneia dintre familiile nobile din Iudeea și a putut vedea
aceste pietre până la distrugerea templului din Ierusalim de către romani în anul
70.
O scrisoare a episcopului de Salamina din Cipru, Epiphanius (310-403), către
comentatorul biblic bizantin Diodor, episcopul Siciliei, a câștigat o mare popular-
itate. Această scrisoare se numea „Despre cele douăsprezece pietre” și
conținea o descriere a pietrelor pieptarului. Textul grecesc complet și exact al
scrisorii nu a fost păstrat, se cunosc doar repovestirile și traducerile ei concise,
mai întâi în coptă, latină și siriacă, în secolul al X-lea în armeană și georgiană,
în secolul al XI-lea în bulgară și rusă; ediţia georgiană (traducere concisă) din
secolul al X-lea este considerată cea mai completă.
În 635 Isidor, episcopul de Sevilla din Spania, a compilat o nouă descriere a
pietrelor din Biblie, la care sa făcut referire până în secolul al XII-lea, când lu-
crările lui Marbod și apoi Alfonso al X-lea au devenit mai populare.
Episcopul Marbod de Rennes (1035-1123) a descris 60 de pietre, proprietățile
lor vindecătoare și magice, dar în prezent pot fi identificate doar 30. A folosit
cărțile lui Josephus și Pliniu, folosind adesea materialul acestuia din urmă de la
Isidor de Sevilla. .
Lapidariul regelui Castiliei Alfonso al X-lea Savantul (1221–1284) a fost compi-
lat ca un rezumat al informațiilor despre pietrele cunoscute până la acea vreme
în Spania, în principal din surse arabe (maure), care includeau date din origi-
nalul sirian (caldee), și mai des lucrări de compilare. Această lucrare nu a fost
răspândită pe scară largă în Europa, deoarece a fost scrisă în spaniolă, și nu în
latină, limba oamenilor de știință din acea vreme (Alfonso X a obligat toate doc-
umentele publice să fie scrise în spaniolă). În plus, numele pietrelor erau în
multe cazuri arabe, de neînțeles pentru alți europeni, cu excepția spaniolilor,
care timp de aproape șase secole au trăit cot la cot cu mauri.
Autorii occidentali erau cunoscuți în Rusia, iar Izbornik din 1037, compilat pen-
tru prințul Kiev Svyatoslav, includea traduceri ale operelor lui Josephus Flavius,
Epiphanius, Georgy Amartol, Kozma Indikoplov și alți autori, într-un fel sau altul
legate de pietrele prețioase. Relațiile comerciale cu statele din Asia Centrală,
Transcaucazia și Muntele Iranului au făcut posibilă primirea de informații din
Bukhara, Khorezm, Persia, India, Georgia și Armenia. Așa că strămoșii noștri
erau familiarizați cu conceptul de pietre.
În secolul XI au fost create lucrările oamenilor de știință din Asia Centrală -
Biruni (Abu Reihan Muhammad ibn Ahmed al Biruni, 973-1051) Culegere de in-
formații pentru cunoașterea bijuteriilor (1048) și Avicenna (Abu Ali al Hussein
ibn Abdallah ibn al) Hosan ibn Ali ibn Sina, 980-1037) canon al științei medi-
cale Este curios că remarcabilul medic al timpului său, Avicena, a spus că toate
pietrele sunt utile într-un fel, iar matematicianul și astronomul Biruni nu a luat
nimic de la sine înțeles și a încheiat adesea descrierile pietrelor cu cuvintele:
„Aceasta este nu este confirmat de experiență”, sau chiar mai clar: „Și prostiile
astea nu se termină”. În secolul al XIII-lea, istoricul Mkhitar Ayrivanetsi a făcut o
nouă traducere a operei lui Epifanie în armeană, însoțind descrierea pietrelor
cu indicații ale proprietăților lor magice cunoscute de armenii timpului său, care
nu coincideau întotdeauna cu ideile lui Epifanie. Stareța mănăstirii Hildegard
din Bingen (1098–1178) a studiat medicina și ia tratat pe bolnavi ca pe o datorie
a carității creștine. Ea l-a cunoscut pe Pliniu, a învățat multe de la Constantin
Africanul (1020-1087), un călugăr învățat care a tradus în latină lucrările lumi-
narilor medicinei arabe și de la Marbod din Rennes. Ea descrie 25 de minerale,
iar recomandările sunt întotdeauna foarte specifice: încălziți piatra și aplicați-o
pe locul dureros, sau beți apă în care stă piatra încălzită sau priviți des și pentru
mult timp, de exemplu, un smarald. Mineralele au fost studiate de unul dintre
cei mai remarcabili oameni de știință europeni, Albert Bolshtedsky (1193-1280),
iar lucrările sale, numite Big Albert și Small Albert de către adepții săi, au fost ci-
tate cu nerăbdare de autorii Evului Mediu. În 1669, cartea de povești a lui
Arakel Davrizhetsi, starețul mănăstirii Etchmiadzin, a fost publicată în limba
armeană la Amsterdam. Această carte de autori necunoscuți (cap. 53 și 54)
conținea două manuscrise care, după toate indicațiile, aparțineau secolelor X-
XII și erau dedicate credințelor despre pietre care existau la acea vreme. În Ru-
sia secolelor XV-XVII au fost distribuite diverse cărți medicale (Vertogrady) și
dicționare (Azbukovniki), unde erau descrise pietrele cu toate proprietățile lor
reale și presupuse. Odată cu dezvoltarea științelor naturii, cărțile despre propri-
etățile neobișnuite ale pietrelor au început să fie considerate colecții de basme
și fabule, basme populare și superstiții nedemne de atenția cititorilor serioși și
abia la sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul secolului. Secolele XX au în-
ceput să apară lucrări motivate dedicate acestor pagini ale istoriei civilizației. O
mare compilație de știri și legende despre pietrele prețioase a fost publicată de
mineralogistul din New York J. F. Kunz în 1913 (retipărită în 1971),
 CAPITOLUL 1. TIPURI ŞI PROPRIETĂŢI MAGICE ALE PIETRELOR
Până în zilele noastre, este cunoscut un număr neobișnuit de mare de diferite
tipuri de pietre. Dar nu toată lumea știe că fiecare dintre ele are propriul său
scop specific.

Aventurine
Clasa mineralogica: roca - cuarzit, fin si cu granulatie fina, din boabe de cuart
cu incluziuni multicolore de fulgi de mica-gilbertita sau fuchsite verde, care dau
acestei roci o stralucire puternica stralucitoare (efect de aventurescenta). Pe
lângă mica, conține uneori minerale feruginoase - goethit, hematit.
Culoare: maro-roscat, roz sau verde (fuchsite). Opac, bine lustruit.
Și-a primit numele de la italianul „Aventura” (întâmplător), deoarece se crede că
imitația de piatră - sticla de cuarț aventurin a fost obținută din întâmplare. Sticlă
aventurină de culoare roșu-maro cu o masă de paiete metalice de cristale de
cupru. Depășește aventurina naturală în frumusețe, dar este semnificativ infe-
rior ca duritate.
Depozitele de aventurin auriu-maro sunt cunoscute în Urali (Taganai), Altai și
verde - în zona Zheleznogorsk (anomalia magnetică Kursk). În străinătate,
zăcămintele de aventurin sunt cunoscute în India, SUA și China, iar cele mai
bune soiuri de aventurin verde sunt apreciate la egalitate cu cele mai bune
soiuri de jad.
Hermitage are vaze din aventurin Ural, iar Muzeul Geologic din Londra are o
vază din aventurin Ural donată de Nicolae I.
Proprietăți medicinale și magice: aventurinul a fost mult timp considerat un talis-
man norocos, care a contribuit la păstrarea unei dispoziții vesele, a spiritului
bun și a clarității minții , iar uneori această piatră prețioasă plăcută pentru ochi a
fost numită „piatra iubirii”.
În yoga indiană, aventurinul verde era folosit pentru a stimula chakra inimii,
pentru a întări vederea, intelectul, se credea că contribuie la dezvoltarea cre-
ativă a personalității, calmează emoțiile și accelerează vindecarea rănilor.
De regulă, această piatră este considerată purtând bijuterii, masaj cu bile și
meditație cu o piramidă.
 azurit
Clasa mineralogica: carbonat de cupru Cu3(OH)2.
Și-a primit numele de la culoarea albastru azuriu.
Culoare: albastru floarea de colt, albastru indigo.
Formează cristale scurt-colonare, adesea dense, mase granulare. Apare în
zona de oxidare a depozitelor de cupru sau în apropierea acestora împreună cu
malachitul.
Distribuit în zăcămintele de cupru din Uralul de Sud (zăcământul Uchalinsk), în
minereul Altai. În străinătate - în Australia, Chile, SUA și Franța. Azuritul este
extras în Zair.
Acest mineral a fost folosit de mult timp pentru a face vopsea albastră. Utilizare
limitată - ca bijuterii și material ornamental și de colecție.
Proprietăți vindecătoare și magice: în Egiptul antic, această piatră sacră era
folosită de preoți pentru a ridica conștiința la nivelul puterilor superioare.
Și astăzi, conform lui Catherine Raphael, azuritul poartă energie vindecătoare
la toate nivelurile ființei noastre - de la fizic la cel mai subtil. Ea recomandă
folosirea azuritei pentru a stimula „al treilea ochi”, precum și punerea lui pe
orice punct dureros: îndepărtează energia bolnavă.

Alexandrit
Piatra foarte „grea”. Se crede că a fost descoperită recent, dar o piatră similară
era cunoscută în Grecia antică și India. Uneori, dă dovadă de nefericire în pre-
alabil. El este foarte greu. Îți afectează stările emoționale latente. La unii oa-
meni, își schimbă constant culoarea și strălucirea de la tonuri albăstrui-roșiatice
la galben. Galbenul este un prevestitor de nenorocire. Alexandritul este ca un
barometru magic, arătându-i stările pe care le vei avea în viitorul apropiat. Une-
ori el nu numai că prezice evenimente, ci și le influențează. Aduce nenorociri,
încercări grele, „probe de forță”. Aceasta este o piatră pentru oamenii puternici,
doar ei o pot purta și o pot purta intenționat. Dacă o persoană supraviețuiește
acestui test, atunci fericirea vine după el, ionul părăsește complet acest
cerc. Această piatră atrage încercări, în același timp, o persoană reacționează
mai brusc la fiecare lucru mic. Dar după aceste încercări vine pacea.
Este contraindicată purtarea Peștilor și Racilor. De asemenea, este contraindi-
cat pentru Fecioare. Nu este contraindicat pentru Taur, Săgetător, Scorpion. Nu
este contraindicativ pentru semnele de Foc, care își asumă riscuri, își asumă
încercări.
De regulă, această piatră este purtată ca ornament într-un cadru de aur (inele,
cercei).

Diamant
Numele provine din limba greacă. „adamas”, adică „indestructibil” (pentru duri-
tatea extraordinară a mineralului).
Sinonime: diamant, cunoscut încă din Evul Mediu. Un diamant este un diamant
tăiat artificial (numele provine din franceză „strălucitor”, adică „sclipitor”).
Această piatră strălucește în ultraviolete și raze X. Multe diamante strălucesc și
în întuneric după expunerea la lumina soarelui, unele chiar strălucesc atunci
când sunt frecate (fenomen de triboluminiscență).
Se cristalizează sub formă de octaedre cu margini netede strălucitoare, mai rar
sub formă de cuburi cântărind de la 0,2 carate la câteva zeci și sute de carate.
Diamantele se formează la temperaturi și presiuni ultra-înalte. Depozitele din
Rusia sunt situate în Yakutia și regiunea Arhangelsk, în străinătate - în Africa,
America de Sud, Australia și India.
Diamantele din cele mai vechi timpuri și până în prezent sunt pietre prețioase
care nu au egal (piatră prețioasă de clasa 1 conform clasificării moderne). Cu
toate acestea, industria de bijuterii folosește doar diamante de cea mai bună
calitate, care reprezintă aproximativ 20% din pietrele extrase. Restul sunt
folosite în industrie pentru fabricarea de materiale abrazive și unelte (diamante
tehnice). Bijuterii diamante (diamantele) sunt incluse în trezoreriile multor
state. În Rusia, acestea sunt păstrate în Fondul de diamante (diamantele „Șah”,
„Orlov”, cele mai mici sunt introduse în coroanele și regaliile țarilor ruși).
Diamantul a fost numit de multă vreme „regele pietrelor”, simbolizând perfecți-
unea, invincibilitatea, forța și puterea. În magia indiană, diamantul a primit
primul loc, deoarece este considerat piatra principală a chakrei a 7-a (Sahas-
rara), concepută pentru a conecta o persoană cu puteri superioare, cu Cosmo-
sul. Yoghinii au remarcat că energia „chandamani” (diamantul) este foarte sub-
tilă, puternică și hrănește inima, creierul și întregul corp subtil (eteric) cu vibrați-
ile sale.
Diverse proprietăți uimitoare au fost atribuite diamantului. Se credea că un dia-
mant într-un inel își protejează proprietarul de boli, alungă visele rele, alungă
frica, întărește întregul corp, previne apoplexia și formarea de pietre în corp.
Potrivit Ayurveda indiană, un diamant conține toate elementele - eter, foc, aer,
pământ și apă. Vibrațiile sale puternice afectează diferite organe ale corpului
fizic - inima, creierul, țesuturile delicate. În tratamentul ayurvedic, diamantul a
fost folosit ca inimă și întinerire. Vibrațiile sale subtile stimulează și întineresc
inima, au un efect benefic asupra funcționării creierului și a întregului sistem
nervos. Pentru aceasta, Ayurveda recomandă să bei apă cu diamante.
Mod de preparare: se toarnă peste noapte un pahar cu apă curată peste un inel
de aur cu un diamant. Bea un pahar dimineața și trebuie să știi: bijuteriile
aparținând unei alte persoane, precum și un diamant sintetic sau de calitate
scăzută, pot avea un efect negativ asupra corpului .
Bijuteriile cu diamante (inele, pandantive etc.) își pot afecta posesorul în diferite
moduri într-un timp scurt, chiar și în timpul zilei. Prin urmare, purtarea lor tot
timpul nu este întotdeauna utilă, având în vedere energia puternică (Yang) a
„regelui pietrelor”. Cu o supraabundență a Yangului început în organism, care
se exprimă prin impulsivitate excesivă, iritație, creșterea tensiunii arteriale, este
necesar să se îndepărteze temporar orice bijuterie cu un diamant.

Ametist
Numele poartă numele legendarei nimfe Amethys. Potrivit legendei, ea a fost
transformată în această piatră de către zeița Artemis, care a salvat-o în acest
fel de atacurile nemodeste ale violentului zeu bețiv Dionysos. Potrivit unei alte
versiuni, ametistul este tradus din greacă drept „neintoxicant”.
Culoarea pietrei variază de la roșu-violet, violet, violet până la albastru-liliac și
roz-liliac. Culoarea este uniformă și neuniformă, aprinzându-se cu un foc roșu-
sânge sub iluminare artificială (ametist Ural din zăcământul Talyan). Ametistul
unor zăcăminte (Brazilia, Germania etc.) devine gri și inestetic sub iluminare ar-
tificială. Sub influența luminii solare, culoarea ametistului se poate es-
tompa. Când este încălzit la 180–200 °C, ametistul devine incolor, dar când
este răcit, culoarea este restabilită.
Ametisturile Ural colorate neuniform din tăietură pot fi distinse de minerii sin-
tetici într-un mod simplu: produsul este coborât într-un pahar cu apă, iar dacă
toată culoarea se adună în centru și se estompează de-a lungul marginilor,
acesta este ametist natural.
În natură, ametistul se găsește sub formă de cristale prismatice încoronate cu
un cap piramidal, sub formă de cristale în formă de sceptru, precum și druse,
perii, în intercreșteri și agregate cristaline columnare paralele. De obicei, di-
mensiunile cristalelor variază de la 0,5 la 20 cm de-a lungul axei lungi.

Periile de ametist sunt agregate microcristaline de ametist pe rocă cu o dimen-

siune individuală de 5-10 mm.
Amigdalele și geodele de agat conțin uneori și ametist fin.
Depozite: ametistul se găsește în goluri (geode) de filoane de cuarț, printre gre-
sii cu umplutură cuarț-ametist, în geode printre diabaze și bazalt. Ametistul de
cea mai bună calitate este cunoscut în Urali (Va-tikha, Talyan), în Siberia de
Est, perii de ametist sunt cunoscuți în Peninsula Kola (Cape Ship) America.
Proprietăți vindecătoare și magice: ametistul aparține clasei a 4-a de pietre
prețioase și este folosit în bijuterii precum cercei, inele, pandantive, broșe.
Din cele mai vechi timpuri, a existat o credință despre ametist ca remediu pen-
tru intoxicație. Cu toate acestea, de-a lungul timpului, această idee s-a schim-
bat și a devenit un simbol al ideilor și imaginilor teologice. În Rusia, a fost nu-
mită „piatra episcopală”, au împodobit ustensilele bisericii, preoții purtau inele
cu ametist.
În India, ametistul era venerat ca fiind una dintre pietrele magice puternice
aparținând lui Ajna („al treilea ochi”). Yoghinii pun un cristal de ametist între
sprâncene, iar cu vibrațiile sale subtile, calmează mentalul, stabilind pacea inte-
rioară și inițiind deschiderea „al treilea ochi” – o tranziție uimitoare de la starea
normală la tărâmul crepuscular al omniscienței. În acest moment uimitor, se în-
tâmplă adevărata magie - trecerea de la o realitate la alta, de la un nivel mate-
rial scăzut la cele mai înalte forțe ale Universului.
Ametistul, cu culoarea sa purpurie vindecătoare, stinge durerea mentală și anx-
ietatea, calmează și purifică gândurile, umple aura cu energie pozitivă și intenții
bune. Indianul „Ayurveda” spune despre ametist: „...conține elemente de eter și
apă, ajută la controlul emoțiilor. Bun pentru tratarea dezechilibrelor vata și
pitta.” Principalele proprietăți de vindecare ale ametistului sunt calmarea, ame-
liorarea iritației și eliminarea insomniei.
Aplicare: vindecare de contact: aplicati un cristal sau un produs de ametist pen-
tru anxietate si insomnie, purtati margele, coliere, curatare periodica a acestora,
masaj chinezesc cu pietre si bile de aur, armonizare cu ajutorul unei piramide
de ametist.
Cuarțul ametist este o selecție densă de cuarț violet (ametist) cu dungi concen-
trice albe - zone de creștere. Se găsește de obicei împreună cu ametist
cristalin. Arată ca fluorit violet.
Un depozit unic de cuarț ametist este situat în Tadjikistan - filonul Ametistovaya,
cunoscut de populația locală drept „mina Tamerlane”.
A fost folosită de multă vreme pentru realizarea de bijuterii și diverse produse
de tăiat pietre (bile, ouă etc.). Muzeul Ermitaj de Stat (Sankt Petersburg) are un
blat din cuarț ametist. Cu această piatră este asociată o credință că alungă
dorul și oferă darul previziunii.

Apatit
Numele provine din limba greacă. „apatao” - „Înșel” (pentru asemănarea culorii
cu berilul, diopsidul, turmalina).
Mai des apare sub formă de mase granulare continue, mai rar sub formă de
cristale prismatice bine fațetate - separate, încarnate în rocă. Dimensiunile
cristalelor sunt de la 1 la 15–20 cm Cristalele opace ajung la 2 m și cântăresc
mai mult de 200 kg (Quebec, Canada).
Depozite: în Rusia, cristalele de apatită albastră sunt cunoscute în depozitele
skarn din regiunea Baikal (Slyudyanka), apatita-saamit de stronțiu este cunos-
cută în filoanele de natrolit din Peninsula Kola, apatita albastră (Ceylon), violet
(în Germania, Cehia). Republica, Elveția), galben (Mexic).
Apatitele transparente frumos colorate sunt foarte rare și sunt folosite ca materii
prime pentru bijuterii. Cristalele opace și translucide sunt potrivite ca material
de colectare.
Proprietăți medicinale și magice: în practica de vindecare s-au folosit cele mai
comune apatite galbene și albastre. Apatita galbenă afectează „plexul solar” și
buricul, iar prin ele - corpul fizic. Este un stimulent al Chakrei Manipura. Apatita
albastră, împreună cu acvamarina, are un efect benefic asupra chakrei Vishud-
dha (gât, corzi vocale, glandei tiroide). Culoarea albastră are, în general, un
efect calmant, răcorește emoțiile și provoacă o stare de somnolență.

Turcoaz
Numele provine de la persanul „piruz”, care înseamnă „victorie”. De mult s-a
crezut că turcoazul aduce victorie, noroc în toate chestiunile. Turcoazul este
cunoscut sub numele de „kallait” și sub vechiul nume „turkiz”, deoarece mai de-
vreme turcoazul a venit în Europa din Turcia și Persia.
Piatra este albastru deschis, dar uneori verde albăstrui, până la verde
măr. Apariția tonurilor verzi în culoarea turcoazului este asociată cu prezența
ionilor de fier, care înlocuiesc ionii de aluminiu. Turcoazul este supus decolorării
la soare și, de asemenea, capătă o culoare verzuie sau maro-verde sub influ-
ența alcoolilor, parfumurilor, grăsimilor, săpunurilor, alcalinelor, acizilor. În
natură, turcoazul se găsește sub formă de vene, noduli, lentile, fenocriste de
secreții neregulate.
Depozitele de turcoaz sunt asociate cu cruste de roci care conțin mineralizări
de sulfură de cupru.
Zăcăminte de turcoaz sunt cunoscute în Asia Centrală (Biryu-Zakan,
Kyzylkumsk), în Armenia (Teghut). Turcoazul de cea mai înaltă calitate a fost
extras din cele mai vechi timpuri în Iran (lângă orașul Nishapur). În cele mai
vechi timpuri, în Peninsula Sinai se extragea turcoaz excelent (zăcămintele se-
barit-el-Khadem și Wadi Mogara). Acestea din urmă nu și-au pierdut semnifi-
cația practică. Depozitul industrial de turcoaz este situat în SUA (în Arizona,
Colorado). Zăcăminte de turcoaz sunt cunoscute în China și Mongolia (Er-
denet).
Proprietăți medicinale și magice: turcoazul este cunoscut din cele mai vechi
timpuri în țările din Orientul Mijlociu, în Persia, China și Mexic. Piatra a fost
folosită în tot felul de bijuterii, din ea se făceau obiecte de cult și amulete. Tur-
coazul are un set mare de diferite proprietăți pozitive interesante. După cum a
remarcat Eliphas Levi (în cartea „Despre proprietățile pietrelor”, secolul al XIX-
lea): „Turcoazul este o piatră neobișnuit de fericită, principala sa proprietate
este de a reconcilia tot ce este ostil”.
Produsele din turcoaz erau purtate ca amuletă, aducând victorie, noroc, prote-
jând de toate necazurile, de „ochiul rău” și făcându-și proprietarul invulnera-
bil. Yoghinii indieni apreciau turcoazul pentru energia sa pozitivă puternică, care
are un efect benefic asupra oamenilor, le reduce furia, iritabilitatea, gândurile
rele, dă încredere și emoții pozitive.
În litoterapia indiană, turcoazul este cel mai important stimulator al Chakrei
Vishuddha (impact asupra glandei tiroide, a corzilor vocale etc.). Ca toate
viețuitoarele din natură, turcoazul experimentează nașterea, tinerețea, maturi-
tatea și îmbătrânirea în evoluția sa, schimbându-și culoarea și nuanțele odată
cu „vârsta” de la albastru pal (turcoaz tânăr) la albastru strălucitor, albastru
verzui și verde (matur).
Cel mai activ, cu putere de vindecare, este turcoazul albastru strălucitor sucu-
lent . Turcoazul verde, care și-a pierdut puterea, are o bioenergie slabă.
Lamasii mongoli credeau că „oyu” (turcoaz) este un indicator al sănătății propri-
etarului său și „se îmbolnăvește” cu el, schimbându-se culoarea: dacă turcoazul
se estompează brusc sau devine verde, atunci acesta este primul semnal al de-
butului. a bolii. Cu toate acestea, se credea că culoarea turcoazului ar putea fi
restabilită dacă o persoană absolut sănătoasă, cu o aură puternică, începea să
o poarte.
Ca imitații de turcoaz, apar adesea minerale precum crisocola, lapislazuli, cal-
cedonie colorată, precum și materiale artificiale (plastic, sticlă, ceramică, smalț
etc.). Acestea din urmă diferă de turcoaz prin duritate și densitate. În plus, în
prezent, în multe țări (Rusia, Franța, Germania, China etc.) se obține turcoaz
artificial, care are o compoziție asemănătoare sau asemănătoare, dar diferă ca
structură.
Din timpuri imemoriale, odontolitul sau turcoazul osos a fost trecut drept tur-
coaz. Acestea sunt oasele diferitelor animale care conțin apatită și vivianită,
care i-au cauzat culoarea albăstruie. Un astfel de turcoaz este cunoscut în
China și Franța. Proprietățile vindecătoare sunt conținute doar în turcoaz natu-
ral și nicio imitație nu îl poate înlocui în litoterapie.
Numele a fost dat pentru forma cristalelor (din latinescul „spinella” – „ghimpe
mic”).
Culoarea este de obicei roșu, roz, portocaliu. Spinelul roșu-rubiniu, sau lal, este
cel mai apreciat. Spinelul roz este uneori numit „balas” sau „bale rubin” (după
locul descoperirii din Afganistan).
Principalele zăcăminte de spinel sunt plaserii Mogok (în Birmania), în Tadjik-
istan (zăcământul Pamir din Kuhilal), în Afganistan, Brazilia și Turcia (regiunea
Anatoliei).
Împreună cu spinelul natural, sintetic apare adesea pe piețele de pietre. Imită
nu numai spinelul natural, ci și multe alte pietre (ametist, rubin, granat etc.).
Proprietăți medicinale și magice: spinelul roșu, dat, este aproape ca culoare și
energie de rubin și adesea sunt greu de distins, ca gemenii. Lal, piatra prefer-
ată a Orientului, este un talisman al iubirii, deoarece se credea că are propri-
etăți magice pentru a stârni o pasiune irezistibilă. Era venerat de emiri iubitoare,
șahuri și sultani decrepiți, care aveau numeroase soții și hareme cu concu-
bine. Conducători puternici, așezați pe tron, își frecau bile de lala în palme. Iar
piatra i-a hrănit cu vitalitate, a concentrat pofta în ei, dându-le o ocazie fericită
de a se simți tineri pentru o clipă. Cu toate acestea, se credea că pentru per-
soanele cu impulsivitate excesivă, temperament furtunoasă (cu un exces de en-
ergie Yang), această piatră este contraindicată - se vor arde.
În Orient, lal are o reputație stabilă ca piatră a iubirii și pasiunii, un puternic
stimulent al energiei sexuale.

hematit
Hematitul reniform se formează în filoanele de hematită hidrotermală (Kichke-
nesor, Kazahstan), în China, în filoanele de minereu de staniu (Germania, Al-
tenberg) și în filoanele de metal rare ale Republicii Cehe (Yakhimov). Hematitul
excelent, perfect tăiat este cunoscut pe insula Elba și în Alpi.
Bijuterii și materii prime ornamentale pentru bijuterii (mărgele, broșe, inserții,
pietre prețioase etc.). Piatra vindecatoare.
Proprietăți vindecătoare și magice: are capacitatea de a vindeca rănile, purifică
sângele, organele de purificare a sângelui - rinichii, ficatul, splina. Folosit în
litoterapia orientală pentru tratamentul abceselor, blocajului vaselor de sânge,
sângerărilor, tulburărilor urinare, bolilor de sânge, tulburărilor hormonale.
Îmbunătățește energia chakrei de susținere, stimulează alimentarea cu sânge
și hrănirea chakrei sexuale, crește tensiunea arterială.
Este utilizat pentru hipertensiune arterială; nu se recomandă utilizarea hematitei
în scopuri medicinale. Masaj chinezesc manual cu bile de hematit.
 Stras
Apare sub formă de cristale prismatice cu un cap romboedric ascuțit. Forma
cristalelor este de la scurtă la lungă prismatică, uneori sub formă de obelisc,
rareori există cristale cu două capete de creștere liberă, ascuțite pe ambele
părți. Adesea există druse, adică intercreșteri de cristale bine formate care au
crescut pe baza comună a rocii părinte - cuarț filon. Dimensiunile cristalelor de
rocă sunt de la unu la câteva zeci de centimetri în lungime. O varietate rară
sunt cristalele piramidale mici (2–5 mm) de cristal de stâncă sub formă de
prisme fără chip, cu o strălucire puternică, care au primit denumiri înșelătoare
precum „diamante de marmură”, „diamante din Cornish” etc.
Capacitatea caracteristică a cristalelor este de a da intercreșteri gemene (așa-
numiții gemeni pre-Finean și brazilian). Deosebit de interesanți sunt gemenii
japonezi care au venit din Japonia, în care două cristale intercrescute sunt situ-
ate aproape în unghi drept unul față de celălalt.
Cristalele de rocă pot conține cele mai mici incluziuni gaz-lichid care conțin apă
și dioxid de carbon („cristale cu memorie” în ezoterism), precum și incluziuni
solide din diferite minerale - rutil (cuarț-păros), pirita etc.
Proprietățile piezo-optice și optice ale cristalului de rocă: efectul piezoelectric,
adică apariția unei sarcini electrice sub presiune asupra unui cristal, apare nu-
mai în cristalele care nu au un centru de simetrie și sunt dielectrice precum
cristalul de rocă.
Depozite: cristalul de rocă se găsește în zăcăminte de cuarț de diverse orig-
ini. Cu toate acestea, din punct de vedere practic, filoanele de cuarț purtătoare
de cristale de tip alpin prezintă cel mai mare interes: Uralii subpolari și Uralii de
Sud, Yakutia, Alpii elvețieni și italieni, Madagascar, Brazilia și China.
Datorită proprietăților sale remarcabile (piezoelectricitate, proprietăți optice),
cristalul de stâncă este utilizat într-o mare varietate de ramuri ale științei și
tehnologiei.
Este folosit împreună cu cuarțul fumuriu ca bijuterie și piatră ornamentală pen-
tru realizarea de margele, coliere, inserții, bile, piramide etc.
Proprietăți vindecătoare și magice: lupele, ochelarii, lentilele din cristale de
stâncă au fost inventate din cele mai vechi timpuri. În Tibetul antic, Mongolia și
China se foloseau bile de cristal prin care treceau razele soarelui și ardeau și
vindecau rănile războinicilor cu lumină ultravioletă. Și acum medicii fac același
lucru cu o lampă cu mercur-argon cu o înveliș de sticlă de cuarț. Lentilele din
cristal de stâncă au fost folosite pentru a aprinde flacăra olimpică sacră în Gre-
cia antică. Bilele de cristal au fost folosite de magicieni, preoți și ghicitori în
orice moment pentru clarviziune, prezicerea evenimentelor, soarta, chemarea
spiritelor strămoșilor etc. Se știe din istorie că magicianul de la curtea lui Tamer-
lan, hindusul Sat Chitdev, folosea o stâncă. cristal și a prezis evenimente și
destine cu o acuratețe uimitoare, a dezvăluit conspirații și a numit data exactă a
morții stăpânului său cu treizeci de ani înainte de sfârșitul lui. Celebra clarvăză-
toare bulgară Vanga a folosit globul de cristal în predicțiile ei. Lamasele ti-
betane folosesc cristale de stâncă și bile de cuarț fumuriu pentru a deschide „al
treilea ochi” și a prezice viitorul. Iluminând-o cu o lumânare aprinsă din spate, ei
se uită în imaginile cețoase care apar în adâncul mingii și trag concluzii pe baza
decodării lor. În aceste scopuri, nu se folosesc bile în mod ideal curate și trans-
parente, ci cu prezența microfisurilor, incluziuni de praf gaz-lichid, voaluri și alte
lucruri care imită „Spațiul viu”. Lamasele tibetane folosesc cristale de stâncă și
bile de cuarț fumuriu pentru a deschide „al treilea ochi” și a prezice viitorul. Ilu-
minând-o cu o lumânare aprinsă din spate, ei se uită în imaginile cețoase care
apar în adâncul mingii și trag concluzii pe baza decodării lor. În aceste scopuri,
nu se folosesc bile în mod ideal curate și transparente, ci cu prezența mi-
crofisurilor, incluziuni de praf gaz-lichid, voaluri și alte lucruri care imită „Spațiul
viu”. Lamasele tibetane folosesc cristale de stâncă și bile de cuarț fumuriu pen-
tru a deschide „al treilea ochi” și a prezice viitorul. Iluminând-o cu o lumânare
aprinsă din spate, ei se uită în imaginile cețoase care apar în adâncul mingii și
trag concluzii pe baza decodării lor. În aceste scopuri, nu se folosesc bile în
mod ideal curate și transparente, ci cu prezența microfisurilor, incluziuni de praf
gaz-lichid, voaluri și alte lucruri care imită „Spațiul viu”.
Din cristale mari de cristal de stâncă, indienii americani - aztecii și mayașii au
făcut cranii rituale de cristal pentru templele lor, a căror vârstă este estimată de
la 20 la 50 de mii de ani. Aceste produse unice sunt păstrate în muzeele din
Londra. Se știe că în Madagascar cristalele mari de cristal de stâncă (și aici
ajung la 3 m lungime și mai sus) sunt folosite ca monumente pentru pietre fu-
nerare.
Cristalul de stâncă joacă un rol principal în litoterapia indiană și tibetană. Se
crede că energia sa este ușor de reglat la puritatea vibrațiilor umane, le re-
glează și le stabilizează. Este, de asemenea, un stabilizator natural uimitor al
stării fizice și spirituale a unei persoane. Vindecătorii-lama tibetani îl numesc
„cristal viu”, deoarece cele șase fețe ale cristalelor de stâncă simbolizează cele
șase chakre ale unei persoane și converg în vârf - a șaptea chakră, care aspiră
la Cosmos, la puteri superioare.
Cristalul de stâncă și produsele din acesta sunt utilizate pe scară largă în
litoterapia modernă și în viața de zi cu zi. În SUA, mulți oameni poartă cristale
de stâncă în buzunare pentru a-și spori concentrarea de energie și pentru a
promova succesul în afaceri. În China, bile de cristal sunt folosite pentru masaj
manual (energia Yang), precum și mici cristale ascuțite („banyns”) pentru a
stimula corpul prin apăsarea cristalelor pe puncte biologic active.
Rezultatele impactului cristalului de rocă asupra creierului sunt intere-
sante; studiile au fost efectuate de renumitul litoterapeut, doctor în științe medi-
cale L. V. Savina. S-au folosit discuri de cristal de stâncă, care au fost supra-
puse pe punctul YIN-TIAN (între sprâncene). Asimetria interemisferică a fost
uniformizată, s-a observat o creștere a fluxului sanguin către părțile frontale ale
creierului. Prin urmare, s-a ajuns la concluzia că este oportun să se utilizeze
aplicatoare de cristal pentru a ușura oboseala și pentru a crește efi-
ciența. Potrivit L. V. Savina, cristalul îmbunătățește procesele electrice ale
creierului, contribuie la munca sa productivă, contribuie la starea bună a mădu-
vei spinării, ameliorează anxietatea.
Cristalele de stâncă plasate pe chakra inimii sau pe plexul solar activează
aceste zone, ele ajută la tratarea bolilor coronariene, a varicelor și a bolilor res-
piratorii acute. Margele din cristal de roca natural sunt foarte eficiente in elim-
inarea durerilor de cap si normalizarea tensiunii arteriale.
Metode de aplicare:
> biostimularea organismului prin presarea cristalelor pe punctele biologic ac-
tive ale la-gunurilor, yin-tanidr.;
> aplicarea aplicatoarelor de cristale si a cristalelor naturale;
> utilizarea margelelor de cristal pentru normalizarea tensiunii arteriale și ame-
liorarea durerilor de cap;
> masaj chinezesc cu bile de cristal;
> armonizarea organismului cu ajutorul unui cristal de rocă asociat cu un min-
eral Yin (apatit, calcit, shungit, cuarț fumuriu);
> meditație cu bile de cristal.
Este util să priviți flacăra unei lumânări printr-un cristal de stâncă. Calmează și
induce o gândire clară.

cuarț fumuriu
Culoarea pietrelor este gri fumuriu, maro-maro, maro auriu până la gri în-
chis. Soiurile complet închise spre negru sunt numite morion .
Depozitele de cuarț fumuriu sunt destul de numeroase, având loc în principal în
golurile de pegmatită dintre granite. Depozitele de cuarț fumuriu sunt cunoscute
în Urali, Ucraina, Kazahstan, în străinătate - în Mongolia (Gorikho, Dzun-Bain
etc.) în SUA, în Brazilia, în Madagascar.
Cuarțul fumuriu a fost folosit mult timp ca podoabă sub formă de inserții fațetate
pentru inele, pandantive, butoni etc.). Se referă la bijuterii și pietre ornamentale.
Cuarțul fumuriu, alături de ametist, citrin și cristal de stâncă, aparține membrilor
nobili și cei mai valoroși ai familiei cuarțului.
Proprietățile vindecătoare și magice ale pietrei: cuarțul fumuriu este una dintre
cele mai puternice pietre întunecate din punct de vedere energetic. Conține put-
erea lui Pluto, excită fantezia, ajută la deschiderea „al treilea ochi”, deoarece
scopul său este de a ne conduce gândul din întunericul subconștientului în
zona luminoasă a iluminării și a supraconștiinței.
Cuarțul fumuriu, în special cu o nuanță maro auriu închis, este una dintre cele
mai bune pietre pentru meditație. Yoghinii indieni o consideră piatra principală a
primei chakre - Muladhara, deoarece o stimulează, ajută la curățarea organis-
mului și la îndepărtarea energiei stagnante, patologice, a toxinelor din acesta.
Este venerat în special în Orient - în India, China, Mongolia. Budiștii îl consid-
eră „piatra lui Buddha”. Potrivit surselor indiene, se știe că un bol legendar a
fost făcut dintr-un cristal de cuarț fumuriu, care poseda o putere magică uriașă:
era suficient să-l atingă sau să fie în apropierea aurei sale vindecătoare și a
avut loc recuperarea completă a bolilor spirituale și fizice.
În litoterapiesunt folosite monocristale întregi sau fragmentele aces-
tora. Cristalele deformate („răucite”) sau indivizii cristalini slab formați cu
margini de inducție, formați în condiții de creștere constrânsă, au o rezistență
deosebită. Sunt ca un arc comprimat, plin de putere necheltuită. Cuarțul fu-
muriu este capabil să elimine energia negativă din corpul subtil și fizic, să di-
zolve furia, iritabilitatea, să ușureze stresul și durerea. Este suficient să iei în
fiecare mână un cristal de cuarț fumuriu și să-l ții în palme până se încălzește,
intră în rezonanță cu aura ta - atunci te vei simți ușurat. În Tibet se spune: „nu
te încorda, căci tensiunea este moartea, iar relaxarea este viață”. Pentru a fi
sănătoși în viața noastră stresantă, este extrem de necesar să învățăm cum să
controlăm starea sufletească, să ne putem relaxa la timp, să eliberăm stresul.

Perla
Perlele sunt una dintre cele mai îndrăgite pietre prețioase antice de origine or-
ganică. Originea sa este asociată cu procesul de viață al moluștelor marine și
de apă dulce.
Numele rusesc „perlă” provine probabil de la chinezești „zhen-zhu” prin
„zenchug”.
Se formează atunci când o substanță minerală, aragonitul , este depusă în jurul
unui corp străin în cavitatea mantalei moluștelor marine și de apă dulce. Din
cele mai vechi timpuri, a fost clasat printre pietrele prețioase, deși durabilitatea
lor este incomparabilă. În timp, perlele își pierd strălucirea, se estompează și se
crăpă din cauza uscarii conchiolinei, o substanță care cimentează cristalele de
aragonit. Cu toate acestea, opinia că după 100–200 de ani perlele se vor „im-
bolnavi” în mod necesar este eronată. Există fapte istorice de încredere când
perlele și-au păstrat frumusețea și strălucirea timp de 300 și 400 de ani și, une-
ori, mai mult, așa cum demonstrează săpăturile de la Pompei, unde s-au găsit
perle frumoase, și faimoasa comoară de aur din Preslov (Bulgaria). Evident,
durabilitatea perlelor depinde în mare măsură de condițiile de depozitare.
Culoarea perlelor este cea mai diversă - alb, roz, albastru, roșu, negru, galben
auriu.
În funcție de mărime, perlele sunt împărțite în soiuri, mărgele și praf de
perle. Dimensiunea perlelor variază de la mici (până la 2,5 mm), medii (2,5-6
mm) la mari (peste 6 mm).
Renumită în lume este frumoasa perlă „Pilgrim” de mărimea unei nuci (găsită în
largul coastei Indiei), perla „Regent” de mărimea unui ou de porumbel. Cea mai
mare perlă cu o formă bizară numită Perla lui Allah, măsurând 24x14 cm și cân-
tărind 6,4 kg, a fost recuperată dintr-o carapace uriașă în largul coastei In-
sulelor Filipine.
O proprietate importantă a perlelor este strălucirea . Perlele din Golful Persic
sunt renumite pentru cea mai mare strălucire cu o tentă sidef. Stralucirea per-
lelor este asociata cu refractia si reflectarea razelor de lumina in straturi lame-
lare subtiri de aragonit.
Cu o depozitare adecvată, perlele nu își pierd frumusețea și „tinerețea”. Pentru
a nu îmbătrâni, trebuie purtat, nu trebuie depozitat într-un loc prea uscat, nu tre-
buie ținut mult timp în lumina soarelui. Perlele plictisitoare pot fi cernute în apă
sărată pentru „întinerire” sau tratate cu carbonat de potasiu și apoi eter. Perlele
au fost de mult timp nuanțate cu diferiți coloranți, astfel de perle erau consider-
ate false. S-a făcut un rău ireparabil acestor perle, deoarece coloranții distrug
materia organică (conchiolina).
Perlele marine sunt încă comune, cultivate după metoda Kokihi Mikimoto,
patentată încă din 1896. Conform metodei Mikimoto, mărgele mici de perle au
fost plasate în coaja unei moluște, coaja de perle a fost coborâtă înapoi în apă,
iar după câțiva ani perlele au devenit mai mari.
În prezent, metoda a fost îmbunătățită: au fost dezvoltate o metodă „nucleară”
(diverse substanțe și material de umplutură sunt folosite ca miez) și metode
„fără nucleare” de creștere a perlelor. În Japonia și China, au fost înființate
plantații maritime și fluviale pentru cultivarea perlelor. Dimensiunea celor mai
mari perle de cultură japoneze este de 10-12 mm (pentru 2-3 ani de „muncă” a
moluștei).
Perlele de cultură sunt similare ca compoziție și proprietăți cu perlele naturale,
dar prețul perlelor naturale este nemăsurat mai mare. Pe lângă perlele de cul-
tură, s-au folosit de mult timp diverse imitații ale acesteia (bile goale de sticlă
acoperite din interior cu un strat de esență de perle, bile de sidef, materiale
plastice acoperite cu un lac special etc.).
Astfel de imitații diferă în densitate și luminiscență în razele ultraviolete.
Perlele au fost folosite ca o bijuterie peste tot în lume - în țările din Orientul Mi -
jlociu, India, China, Japonia, Turcia, Roma etc. În Rusia, perlele împodobeau
hainele clerului și nobililor seculari, hainele de sărbătoare ale oamenilor
obișnuiți. , erau decorate cu icoane, cruci, vase etc.
Perlele împodobesc multe relicve unice ale Fondului de diamante al Rusiei
(„Pălăria lui Monomakh”, „Pălăria lui Kazan”, salariile, icoanele „Doamna Noas-
tră din Vladimir”, etc.)
Proprietăți medicinale și magice: efectul curativ al perlelor este menționat în
„Canonul” de la Avicena, lucrările străvechi ale medicinei arabe. Și în celebrul
monument al medicinei tibetane „Chzhud-shi” este scris că „perlele opresc
scurgerea creierului și ajută la otrăvire”. Este imposibil, desigur, să înțelegem
literalmente cuvintele „exod de creiere”. Vorbim de tulburări nervoase, pierderi
de memorie pe bază nervoasă, slăbiciune nervoasă. A fost folosit în aceste
cazuri în același mod ca și în caz de otrăvire: în interior ca parte a diferitelor in-
grediente din plante, produse de origine animală și pulberi din diverse pietre
prețioase.
Indienii venerau perlele ca pe o piatră vie care trece prin toate etapele: naștere
într-o coajă, dezvoltare, maturitate, îmbătrânire și moarte. Ei au comparat
„manyar” (în indian „perlă”) cu o frumusețe care trebuie iubită și prețuită, admi-
rată pentru frumusețea ei, altfel se va estompa. Pentru ca perlele să nu se es-
tompeze și să-și păstreze strălucirea, în India au fost folosite diverse metode de
întinerire: au dat perlei să înghită cocoșul, apoi au scos-o din gușa deja străluci-
toare, „întinerită”. Sau au instruit o fată cu un colier de perle pătate să înoate de
108 ori în surf.
În China, taoiștii veneau „zhen-zhu” mai presus de orice altceva, crezând că
acesta este „principiul feminin înghețat – YIN”, elixirul tinereții care prelungește
viața. Potrivit legendei, regina Cleopatra a băut chiar vin cu o perlă mare dizol-
vată în el pentru a-și păstra frumusețea și tinerețea.
În Mongolia, perlele erau un simbol al puterii, bogăției și un semn de afecțiune
pentru un oaspete. Pentru a arăta puritatea gândurilor proprietarului, o perlă a
fost coborâtă într-un vas cu vin servit unui oaspete de onoare. A servit ca indi-
cator: dacă vinul nu a fost otrăvit, perla nu și-ar păta și nu-și va păstra strălu-
cirea umedă.
Până acum, în Mongolia și China, ei cred că puterea miraculoasă de vinde-
care este conținută în perle , care ajută la tratarea cataractei și a altor boli ocu-
lare, cu hipertensiune arterială și nevroze.
În Japonia, pudra de perle este inclusă în pulberile destinate tratamentului
neurasteniei. Purtarea perlelor ajută la afecțiuni ale tractului digestiv și mai ales
ale ficatului (icter), diabet, boli ale rinichilor și ale tractului urinar, și în stadiile in-
ițiale ale hipertensiunii arteriale. Contemplarea perlelor are un efect benefic
asupra psihicului supraexcitat, aduce pace și liniște.
 Cacholong
Depozitele acestui tip de piatră sunt cunoscute în Uzbekistan, Mongolia și In-
dia. Bijuterii rare și piatră ornamentală, foarte apreciate în Orient.
Proprietăți medicinale și magice: în India, cacholong a fost mult timp venerat
pentru culoarea sa albă pură și l-a numit „laptele pietrificat al vacii sacre”.
Mongolii identifică cacholong cu floarea sacră de lotus a budiștilor - un simbol al
purității spirituale care nu se estompează. Ei cred că este asociat cu materni-
tatea, îmbunătățește sănătatea femeilor și le ușurează nașterea.
Cacholong simbolizează prin culoarea sa o stare pură a minții și a gândurilor,
este bine să-l folosești în meditație, pentru a calma și curăța o stare de anxi-
etate.
Cuarțul apare de obicei sub formă de mase granulare continue de culoare albă
lăptoasă, sunt frecvente și boabe individuale (în roci), intercreșteri orientate de
cuarț cu feldspați (pegmatită grafică).
Cele mai valoroase și rare soiuri cristaline de cuarț:
> cristal de stâncă - incolor, transparent la apă;
> ametist - violet;
> citrin - galben lamaie;
> cuarț fumuriu (rauchtopaz) - gri fumuriu;
> morion - negru.
În plus, se distinge varietatea sa cu fibre fine (criptocristalină) - calcedonie,
dioxid de siliciu coloidal care conține apă - opal și cuarț de ochi (de pisică,
șoim, ochi de tigru).
Cuarțul se găsește de obicei sub formă de filoane monominerale de cuarț, în
nucleele filoanelor de pegmatită etc., în multe regiuni (Ural, Siberia, Peninsula
Kola, Karelia, Transbaikalia).

Amestec de cuarț pentru activarea apei de băut.

Amestecul de cuarț include diverse varietăți de cuarț cristalin natural: cristal de
stâncă (incolor), ametist (violet), cuarț fumuriu și roz, precum și carnelian (fără
incluziuni) și cacholong (o varietate de opal asemănătoare porțelanului) - un to-
tal de 6 soiuri.
Fiecare dintre componente cu propria sa natură și radiație specială stimulează
anumite noduri energetice-chakra și, în general, are un efect benefic asupra tu-
turor organelor.
Cristalul de stâncă – cel mai „consonant” cu corpul uman, este un conductor al
energiei Cosmosului către corpul fizic, contribuie la acumularea acestei energii
și transmiterea ei prin toate nodurile și canalele energetice.
Ametistul – reflectă raza violetă care afectează sfera spirituală, stabilește echili-
brul interior și pacea.
Cuarțul trandafir este un vindecător al rănilor interne, are un efect bun asupra
activității cardiace.
Carnelianul este o piatră a chakrei buricului, eliminând diverse afecțiuni ale
stomacului, digestie proastă, constipație, boli ale rinichilor, vezicii urinare etc.,
vindecând și întinerind întregul corp.
Cuarțul fumuriu - piatra primei chakre asociată anusului, contribuie la elim-
inarea din organism a tuturor produselor inutile, a toxinelor.
Cacholong a fost folosit de multă vreme de vindecătorii arabi și chinezi pentru a
trata tuberculoza, astmul, pietrele la rinichi și alte afecțiuni.
Amestecul mineral este format din cristale, fragmente de cristale, pietre rotun-
jite (glotate) cu dimensiuni cuprinse între 1 și 5 cm.
Cum se utilizează amestecul: amestecul mineral preparat se scoate dintr-o
pungă de plastic, se spală cu apă fiartă. Apoi se pune intr-un borcan de 2 sau 3
litri si se umple cu apa fiarta, care in prealabil a trecut printr-un filtru de min-
erale. După aceea, un borcan cu apă este plasat la soarele dimineții timp de 3
ore (mai bine de la 8 la 11 ore) sau (în absența soarelui) pentru toate orele de
lumină. Sub influența razelor ultraviolete ale soarelui, apa este încărcată cu vi-
brații vindecătoare ale pietrelor și, ca urmare, elixirul de vigoare și sănătate
dătător de viață este gata de utilizare.
Luați zilnic o jumătate de pahar de apă la temperatura normală a camerei de 3
ori pe zi. Oamenilor sănătoși (conform sistemului yoga) li se recomandă să bea
2-3 pahare de apă încărcată zilnic, crescând treptat rația de băut și ducând-o la
6-8 pahare. Apa încărcată cu ajutorul cuarțului multicolor devine biologic activă
și este utilă tuturor oamenilor pentru stimularea și întinerirea organismului, pre-
cum și prevenirea diferitelor boli.
Apa încărcată este depozitată într-un borcan de sticlă sau o sticlă într-un loc
normal sau răcoros. Apa biologic activă este potrivită și pentru uz extern
(umezire și aplicare de loțiuni, comprese pentru vânătăi, tăieturi, arsuri etc.) Are
efect benefic asupra pielii, catifelând-o, netezind ridurile, făcând-o netedă și
elastică.

ochi de pisică de cuarț

Cuarț care conține fibre subțiri orientate de minerale ușoare (azbest, actino-
lit). La prelucrarea unei astfel de pietre, pe suprafața convexă a cabochonului
apare o bandă verzuie luminoasă la întoarcere, asemănătoare cu un ochi de
pisică.
Depozitele sunt cunoscute în Urali (Munții Cireșe), în străinătate - în India, Sri
Lanka, Brazilia.
Proprietăți vindecătoare și magice: a fost multă vreme considerată o piatră-
amuletă care își protejează proprietarul de influențele negative, de „ochiul rău”,
întărește legăturile de familie și protejează împotriva adulterului. Se credea că
ochiul pisicii ajută la vindecarea insomniei, nevrozei, hipertensiunii, anemiei.

Coral
Coralii sunt structurile osoase ale polipilor marini.
Coralul negru conține cea mai mare cantitate de materie organică, uneori
ajungând până la 90%.
Coralii au fost un decor preferat din cele mai vechi timpuri. A fost folosit în
vechiul regat sumerian, în Egipt, Grecia. Coralul roz era considerat de grecii an-
tici un simbol al nemuririi și fericirii.
Proprietăți medicinale și magice: În India, coralii erau venerați nu numai pentru
frumusețea lor, ci și pentru proprietățile lor vindecătoare și magice. Coralul
roșu-carne („foc”), roz pal („piele de înger”), coralul negru („akabar”) și coralul
albastru extrem de rar („akori”) au fost deosebit de apreciate. Mărgele, pandan-
tive, inele, amulete au fost făcute din corali și au fost, de asemenea, utilizați
corali ramificați ca arbori neprelucrați. Coralul roșu, conform Ayurveda, conține
elemente de apă, pământ și foc. Acțiunile sale se extind la pitta (energia corpu-
lui care controlează metabolismul, temperatura corpului, starea pielii, digestia
etc.).
Coralul, conform Ayurveda, curăță sângele, reglează metabolismul, neutral-
izează condițiile negative (furie, invidie etc.), este util pentru bolile tiroidiene,
astm, iar pudra este folosită pentru tratarea bolilor oculare. Coralul ca remediu
este folosit în China și Mongolia (pentru tratamentul glandei tiroide). În Japonia,
coralii albi sunt folosiți ca restauratori de oase pentru fracturi și în protezarea
dentară. În Portugalia, margelele de corali sunt folosite pentru durerile de cap,
în Mexic pentru febră, în Anglia pentru durerile de gât. În litoterapia rusă, coralul
ca vindecător este folosit pentru boli ale gâtului, tumori, boli ale sistemului car-
diovascular, depresie, psihonevroză etc.
Numele principal a fost dat în onoarea geologului francez P. Cordier. Sinon-
imele sunt asociate cu asemănarea cu safirul, pentru culoarea sa violetă (iolit -
„violet de piatră”) și pentru dicroismul său puternic.

Cremene
Flint este un agregat dens de silice criptocristalină și amorfă - calcedonie, cuarț
și opal.
Conține adesea un amestec de alte minerale (carbonați, glauconit, hidroxizi de
fier și materie organică fin dispersată), care îi conferă o culoare diferită - gri,
maro, maro etc.
Numele provine probabil din grecescul „kremnos” - a arde (din proprietatea unei
pietre de a da o scânteie atunci când este lovită).
Se formează din rămășițele scheletice ale organismelor silicioase - silicagel,
care, deshidratat și compactat, se transformă în opal, iar apoi în cal-
cedonie. Adesea conține incluziuni de reziduuri organice.
Apare sub forma de noduli (concretii) in principal in calcare, fara a forma straturi
sustinute.
Depozitele de silex sunt cunoscute în Rusia în regiunea Arhangelsk, în Karelia,
în Belarus, în străinătate - în Germania (insula Rügen), Danemarca, Anglia, Is-
rael.
Acumulări mari de silex extrem de decorative se găsesc printre placerii de agat
din Mongolia.
În epoca de piatră, silexul, datorită durității sale mari și capacității de a se de-
spica în plăci subțiri, a servit ca material important pentru fabricarea uneltelor
(cuțite, răzuitoare, vârfuri etc.). Din secolul al XVIII-lea, a fost folosit pentru a
lovi scântei în pistoalele cu cremene.
În vremea noastră, cremenele sunt folosite ca material de șlefuire și lustruire,
sub formă de pietre de moară pentru măcinarea cimentului, iar soiurile extrem
de decorative sunt folosite ca bijuterii și piatră ornamentală.
Proprietăți vindecătoare și magice: cremenul este considerat o piatră talisman
de multe popoare europene și asiatice. A fost păstrat în casă pentru a întări
bunăstarea familiei, din ea s-au făcut amulete de protecție. În practica de vinde-
care mongolă, silexurile de culoare galbenă-șofran („culoarea lamaismului”)
erau folosite pentru a trata bolile gastro-intestinale (efect de contact asupra
zonei plexului solar).

Lapis lazuli
Numit pentru culoarea sa albastru strălucitor, probabil din arabă, „azul” - „cer”.
Colorația este uniformă, adesea pătată. În Afganistan, se obișnuiește să se dis-
tingă 3 soiuri principale de lapis lazuli: niili (albastru indig, cel mai valoros), as-
mani (albastru cer, mai puțin valoros) și sufsi (albastru verzui, cel mai ieftin).
Pe lângă lapislazuli albastru sau albastru, în piatră se găsesc incluziuni de cal-
cit alb, diopside verde, pirită aurie și alte minerale. În acest sens, este mai
corect să numim lapis-lazuli o stâncă.
Includerile de pete gri și albe ale altor minerale în piatră reduc calitățile sale
decorative. Incluziunile de pirită aurie, dimpotrivă, îmbunătățesc aspectul lapis-
lazuli.
Depunerile de piatră sunt rare. Principala sursă a celui mai bun lapis lazuli din
lume este Afganistanul (zăcământul Sary-Sang din provincia Badakhshan,
cunoscut încă din 5-6 mii de ani î.Hr.). A doua sursă în ceea ce privește dimen-
siunea și calitatea materiilor prime este Pamir (zăcământul Lyadzhd-vardarin-
skoe din Tadjikistan). În Rusia, lapis lazuli a fost descoperit în regiunea Baikal
în 1851 (zăcământul Malobystrinskoye). În ea, nuanțele de violet sunt ameste-
cate cu albastru. Calitatea lapislazuliului Baikal este inferioară celei din
Pamir. Mici zăcăminte de lapis lazuli de calitate scăzută sunt cunoscute în
Chile, în zonele înalte ale Anzilor chilieni.
Lapis lazuli a fost cunoscut ca o bijuterie și piatră ornamentală încă din cele mai
vechi timpuri. În Egiptul antic, China, Grecia, Roma, din această piatră erau re-
alizate diverse decorațiuni: amulete, vaze, sicrie, sticle, figurine Buddha etc. În
Tibet și Mongolia, atributele religioase sacre erau realizate din lapis lazuli, une-
ori era prețuit. mai mult decât aurul.
În Rusia, în secolele XVIII-XIX au fost făcute vaze și blaturi frumoase din lapis
lazuli, care sunt depozitate în Schitul de Stat. Coloanele altarului Catedralei Sf.
Isaac sunt finisate cu lapislazuli Badakhshan din Afganistan, deoarece arhitec-
tul-șef al catedralei, Auguste Montferrand, a considerat-o a fi cea mai bună în
comparație cu Baikal.
Proprietăți medicinale și magice: în India, pe lângă faptul că face atribute sacre
din lapis lazuli, a fost folosit în scopuri medicinale. În „Ayurveda” se spune că
aceasta este o piatră cerească care conține elemente - eter și foc. Aceasta pia-
tra intareste corpul fizic, mintea si constiinta si este recomandata pentru stimu-
larea intregului corp si tratarea afectiunilor oculare. Yoghinii folosesc lapis lazuli
pentru a curăța aura de influențele negative, de gândurile tulburătoare, amintir-
ile vechi, durerea și alte lucruri care ar trebui șterse din memorie. Pentru a face
acest lucru, conform metodei yoghine, ar trebui să aplicați lapis lazuli la „al
treilea ochi”, concentrați-vă în meditație timp de câteva minute.
S-a remarcat de mult timp că culoarea albastră intens a lapislazuli calmează,
ajută la scăderea depresiei, promovează calmul, vindecă rănile, dezvoltă intu-
iția etc.
Din cele mai vechi timpuri și până în zilele noastre, a fost folosit de bijutieri ca
cea mai bună piatră de încercare pentru a determina finețea aurului și a argin-
tului.
Apare în Karelia printre shungite obișnuite, formând straturi subțiri și
lentile. (Zazhoginskoye depozit în Zaonezhye).
În străinătate, lidit se găsește în Turcia și Germania (în munții șisturilor Rinului).
Este folosit ca bijuterie si piatra ornamentala pentru confectionarea margelelor,
colierelor si a celebrului rozariu din piatra lidiana, care are un bun efect cal-
mant.

Piatra lunii
Numele este dat pentru revărsările albastre sau alb-argintii, a căror cauză este
structura subțire-lamelară a mineralului.
În mod convențional, selenitul, un gips fibros translucid, aparține pietrei lunii.
Piatra lunii este rară în natură.
Depozitele celor mai bune pietre lunare sunt cunoscute în Sri Lanka, India și
Birmania în gneisuri de cuarț-feldspat (leptinite). Moonstone - sanidina de cali-
tate prețioasă este cunoscută în Mongolia (Khangai). Depozitele de piatră de
lună opace - belomorit - sunt asociate cu pegmatitele ceramice și purtătoare de
mică și sunt situate în Karelia (Kheto-Lambina, Slyudyanoy Bor etc.).
Proprietăți medicinale și magice: în magie, se crede că piatra lunii este profund
conectată cu luna. Unii magicieni cred că ar trebui folosit în conformitate cu
fazele lunare, puterea sa magică fiind mai mare în timpul lunii pline.
Piatra lunii (în indian „jandarakand”, care înseamnă „lumina lunii”) este una din-
tre cele mai venerate pietre printre închinătorii lunii din India. Ei credeau că ab-
soarbe energia lunară răcită, calmează mintea, trezește visă și tandrețe la oa-
meni, elimină furia și tensiunea internă.
În medicina tibetană , jandarakand a fost folosit pentru a trata epilepsia și bolile
mintale.
Energie: receptivă (YIN).
Chakre: Anahata.
Metode de aplicare: purtarea de bijuterii, meditație cu bile de belomorit, con-
templarea unui panou mozaic cu piatră de lună.

Magnetit
Numele este asociat cu ciobanul grec antic Magnus, care se presupune că a
fost primul care a observat că cuiele de pe sandalele sale au atras această pia-
tră ciudată. În antichitate, era numit diferit: „piatră de gardă”, „piatră her-
culeană”, „piatră hematopoietică”, etc. Și fiecare dintre nume reflecta una dintre
numeroasele proprietăți uimitoare ale acestui mineral feruginos.
Proprietăți vindecătoare și magice:proprietățile sale magnetice sunt cunoscute
din cele mai vechi timpuri în China. Acolo era considerat o piatră feminină (Yin),
deoarece atrăgea fierul la sine, la fel cum farmecele feminine atrag inimile băr-
baților. De asemenea, era considerat o piatră de gardă puternică, care prote-
jează de dușmani. Manuscrisele antice menționează porțile magnetice ale un-
uia dintre castelele princiare, prin care nu putea trece nicio persoană înar-
mată. Și una dintre legende spune cum magnetitul l-a ajutat pe împăratul
chinez Huang Ti să câștige o victorie strălucitoare asupra dușmanilor săi în
1110 î.Hr. Victoria a fost câștigată datorită unui ocol din spatele trupelor inam-
ice, iar manevra a fost efectuată în ceață densă. Au ajutat să nu se rătăcească
carele speciale, pe care au fost instalate figuri umane cu brațul întins, care se
rotesc în jurul unei axe verticale, din magnetit. Aceasta a fost prima utilizare a
magnetitei ca busolă. Și în Evul Mediu, magneții naturali erau prelucrați din „pi-
atra Hercule”, care putea ridica greutăți mari, de câteva ori mai mari decât greu-
tatea magneților înșiși. Se spune că celebrul fizician Newton poseda un inel
miraculos din magnetit, care putea ridica obiecte de fier cu o masă care o de-
pășește de 50 de ori.
Magnetitul sub formă de pulbere zdrobită a fost folosit și în medicină ca agent
hematopoietic pentru anemie, pierderi severe de sânge și slăbiciune generală,
adică atunci când organismul are nevoie de fier, care face parte din sânge. Pia-
tra magnetică nu și-a pierdut valoarea nici în medicina modernă. Deci, de ex-
emplu, cu ajutorul unei sonde magnetice, unghiile, acele și alte obiecte metalice
sunt îndepărtate din tractul respirator și din stomac în caz de accidente. Este
cunoscută utilizarea unei pietre magnetice în brățări magnetice speciale, di-
verse biocorectoare și bile pentru stimularea și vindecarea organismului. Există
dovezi că magnetitul ajută la durerea articulațiilor (pentru aceasta trebuie să ții
o piatră în mâini), cu dureri de cap, scleroză, cu vindecarea rănilor și fracturilor.
Magnetita în condiții naturale arată diferit: de obicei sub formă de mase granu-
lare continue în zăcămintele de minereu de fier și relativ rar sub formă de
cristale-octaedre clare (octaedre). Magnetitul cristalin al zăcământului de
minereu de fier Kovdor din Peninsula Kola se bucură de faima binemeritată
printre colecționari și iubitori de piatră.

Malachit
Numele provine din limba greacă. „Malakhe” - nalbă (în verde).
Proprietăți speciale: fragil, ușor de prelucrat, ia o lustruire în oglindă.
Forme de excreție: mai des sub formă de agregate sinterizate în formă de
rinichi cu structură radial-radiantă și zonal-concentrică.
Depozite: formate în zonele de oxidare a depozitelor de sulfură de cupru. În Ru-
sia, zăcămintele de malachit sunt cunoscute în Urali (Mednorudyanskoye, Gu-
mishevskoye) - aproape complet dezvoltate. Principalul furnizor de malachit pe
piața mondială este Africa (Zaire), cu toate acestea, în ceea ce privește cu-
loarea și frumusețea modelelor, este inferior celui din Ural.
Malachitul este o bijuterie valoroasă și piatră ornamentală. A fost folosit pe
scară largă încă din antichitate (Egipt Antic, Grecia, India) în bijuterii pentru fab-
ricarea vazelor, blaturilor, ca material obscen pentru înfruntarea coloanelor din
temple (coloanele altarului Catedralei Sfântul Isaac, decorarea sălii de mala-
chit). în Palatul de iarnă din Sankt Petersburg).
Proprietăți vindecătoare și magice: în toate timpurile și printre multe popoare,
malachitul a fost considerat o „piatră a sănătății”, un talisman împotriva bolilor,
„ochiului rău” și a diferitelor necazuri. Culorile deschise ("turcoaz") ale malachit-
ului au fost considerate a fi cele mai benefice, în special în tratamentul inimii și
plămânilor.
În Ayurveda indiană, malachitul este recomandat să fie aplicat pe chakra inimii
și pe zonele blocate ale corpului pentru a „dizolva” dopurile de energie și a le
deschide pentru trecerea fluxurilor de bioenergie. „Malachitul anular” plasat pe
plexul solar (cu model zonal concentric) ameliorează stresul emoțional, aliniază
energia dintre chakrele inimii și buricului. În general, malachitul, în esența sa
Yin, absoarbe și dizolvă procesele negative din organism, deoarece scopul său
principal ca piatră de vindecare este acela de a crea armonie fizică și emoțion-
ală în organism. În practica de vindecare indiană, azur-malahit albastru-verde
era deosebit de apreciat, unde acționează în strânsă alianță cu albastrul cupru
(azurit). A fost folosit pentru a impune Ajna chakra („al treilea ochi”), care a real-
izat purificarea subconștientului de insulte, anxietăți, temeri și obsesii. În litoter-
apia modernă din Est și Vest, se crede că malachitul este util pentru bolile de
inimă, îmbunătățește funcția pancreasului și a splinei, promovează regenerarea
țesuturilor, calmează sistemul nervos și are un efect benefic asupra glandelor
pituitare și pineale. Potrivit unor cercetători americani, malachitul este un bun
agent anti-radiații.
Datorită faptului că malachitul absoarbe puternic energia negativă, acesta tre-
buie curățat după fiecare utilizare (cu ajutorul piramidelor de piatră, druze de
cristal de stâncă, zeoliți).

Nefrită
Numele provine din limba greacă. „nephros” - „rinichi”.
Culoarea pietrei este predominant verde cu diverse nuanțe, mai rar alb (opac),
alb-apos translucid, untură gri-alb, gălbui, roșcat („cocoș”), albăstrui și ne-
gru. Culoarea depinde de impuritățile de fier, crom, mangan etc. Culoarea jadu-
lui pur, care conține un amestec de fier feros de cel mult 1%, este albă. Pe mă-
sură ce conținutul de oxid de fier din jad crește densitatea culorii sale verzi. Col-
orația galbenă, maro și roșie este asociată cu colorarea secundară cu hidroxizi
de fier sub acțiunea apelor subterane sau ca urmare a oxidării mineralelor fer-
uginoase. În jad se găsesc ca impurități boabele de cromit, magnetit, ser-
pentină, clorit, calcit etc.
Ocazional, fibrele de azbest orientate se găsesc în jad, creând revărsări fru-
moase asemănătoare cu ochiul unei pisici (o varietate este ochiul pisicii de jad).
Formează agregate continue mate-fibroase dense (ca pâslă). Cel mai vâscos și
dens din întregul regn mineral. Datorită vâscozității ridicate a unui bloc de jad,
de obicei nu este posibil să rupeți nici măcar o probă mică cu un ciocan.
Jadul este rar în natură. De interes practic sunt bolovanii de jad și depozitele
primare în serpentinite (serpentine).
Depozitele de jad din Rusia sunt cunoscute în Sayans de Est și Vest, Buriația și
Uralii polari. În străinătate, cel mai faimos din vremuri istorice este un depozit
din China (regiunea Kunlun Range), unde se găsesc toate varietățile de culoare
de jad. Jadul verde frumos se găsește în Noua Zeelandă, jadul alb și gri de-
schis se găsește în SUA, mici depozite de jad se găsesc în Polonia, Germania,
Italia, Austria.
Jadul este considerat pe drept piatra națională a Chinei, care a fost folosită încă
din mileniul II î.Hr. Chinezii au îndumnezeit-o, au numit-o „etern”, „sacru”, „im-
perial”, „piatra iubirii eterne”, „piatra liniștii”, etc. Despre a fost scris faimosul
tratat „Ku-yu-tu-pu”. proprietăţile jadului, formate din o sută de volume (sec.
XII). În ea, în special, se remarcă faptul că jadul alb este nectarul care hrănește
zeii, câștigând nemurirea. Semnele puterii împăratului au fost făcute din jad -
baghete de putere, coifuri și curele cu plăci de jad, care scoteau un sunet melo-
dios la mers (jadul este singura piatră care scoate un sunet melodios atunci
când este lovită).
Potrivit lui Al-Biruni, vechii turci și mongoli considerau jadul o piatră a victoriei
și, din acest motiv, își împodobeau săbiile, curelele, șeile cu jad și purtau in-
ele. Jadul a fost folosit și pentru boli ale stomacului, deoarece nomazii mâncau
alimente grosiere.
În China, taoiștii atribuiau jadului – purtătorul unui Yang puternic – capacitatea
de a da vitalitate, sănătate bună și longevitate. Ei țineau în mâini tije de jad în
formă de falic, iar la „elixirul nemuririi” a fost adăugat jad alb zdrobit - o băutură
pentru păstrarea tinereții și a sănătății. Nobilii chinezi purtau curele de jad,
brățări, tot felul de amulete vindecătoare din jad de la diverse afecțiuni, inclusiv
boli de rinichi. Împărații și-au permis luxul de a pune sub cap o pernă de jad,
care îi ținea răcori pe vreme caldă, dând vitalitate și tinerețe. Această tradiție s-
a păstrat până astăzi în China, unde jad sau perne serpentine asemănătoare
jadului sunt produse în cantități mari. Există încă credința că jadul păstrează
tinerețea, ajută la netezirea ridurilor de pe față și face pielea suplă.
În China antică, se credea că jadul este etern, nu este supus modificărilor și își
păstrează proprietățile în orice condiții. A fost folosit chiar și pentru înmor-
mântarea regalității. Într-una dintre înmormântările din secolul al V-lea î.Hr.,
prințul decedat Liu Sheng era îmbrăcat complet din cap până în picioare într-un
costum de jad, format din 2500 de plăci de jad verde legate prin fire de aur. Se
credea că corpul din coaja de jad ar trebui să se transforme în piatră însăși și
să-și asume incoruptibilitatea.
Mormântul comandantului Tamerlane (Timur) a fost realizat din jad chinezesc
verde în mausoleul Gur-Emir din Samarkand (Uzbekistan). Din jad au fost fă-
cute regale cadouri valoroase. Astfel, în timpul încoronării sale, ambasada
chineză i-a dăruit țarului Nicolae al II-lea o baghetă imperială de jad într-o ramă
de aur.
Ca remediu, jadul este utilizat pe scară largă în China modernă și în alte țări din
Asia Centrală și de Sud-Est. În ultimii ani, a fost folosit în litoterapia occidentală.
Pernele de jad, aparatele de masaj, mingile, brățările vindecătoare sunt fabri-
cate din piatră în scop medicinal.
Perna de jad este un remediu chinezesc antic bazat pe proprietățile vindecă-
toare ale jadului.
În prezent este fabricat în China de Long Life. Perna de jad a primit un brevet
în China, iar la concursul de invenții medicale din 1991, a primit „Premiul de
aur” și premiul „Tai Po”.
Pentru perne se folosește jad chinezesc alb, alb gri și verzui (Xu), care a fost
supus unor cercetări speciale.
Potrivit acestora, jadul este o comoară rară pentru corpul uman. Ameliorează
căldura din stomac, normalizează tensiunea arterială, îmbunătățește
funcționarea plămânilor și a inimii, ajută la reglarea vocii, previne uscarea păru-
lui, întărește organele interne, ficatul, stomacul, inima, oasele, întregul sistem
circulator, vederea. , auzul și spiritul.
Conform practicii medicale moderne (conform concluziei specialiștilor comisiei
din 1991), din 100 de pacienți observați care au folosit o pernă de jad de la 2 la
10 luni, 98 au avut amețeli, insomnie, au întărit sistemul nervos, au scăzut
hipertensiunea. presiunea, vasele de sânge circulatorii au fost normalizate
semnificativ, ridurile au fost netezite, starea rinichilor, sistemul genito-urinar s-a
îmbunătățit, funcțiile feminine au fost ajustate, compoziția sângelui s-a îm-
bunătățit, memoria s-a îmbunătățit.
Perna este complet inofensivă. Ea este doar utilă. Potrivit concluziei comisiei,
din 1990, speranța medie de viață la utilizare a crescut de la 65 la 67 de
ani. Perna previne apariția bolilor cronice și deschide noi căi de prelungire a
vieții. Proprietățile vindecătoare ale jadului sunt determinate de compoziția mi-
croelementelor sale și de caracteristicile fizice la temperatură scăzută, care
sunt excepțional de favorabile pentru corpul uman. Când jadul intră în contact
cu capul, apare un câmp electromagnetic static, care are un efect benefic
asupra sistemului nervos central, curăță și normalizează fluxul nervos,
acționând prin multe puncte nervoase de pe cap. Masajul stimulează și ajută la
circulația sângelui în creier, ameliorează oboseala. Perna de jad este așezată
deasupra unei perne obișnuite. Funcționează prin contact direct.

Opal
Numele provine de la cuvântul sanscrit „căzut”, care înseamnă „piatră
prețioasă”.
Exista 2 tipuri de opal: opale nobile (sau pretioase) cu joc de culori iridescent
(opalescenta) si opale obisnuite, frumos colorate, dar lipsite de joc irizat.
Depozite: cel mai mare zăcământ de opal nobil, cunoscut din cele mai vechi
timpuri, se află în Ungaria (în regiunea Saros). Ele apar ca vene subțiri printre
opalul solid obișnuit; care apar printre rocile vulcanice de andezite. Aici au fost
găsite opale mari, cu o greutate de până la 1 kg.
În prezent, rolul principal revine opalelor australiene, care apar sub formă de
vene și plăci subțiri printre gresie. Opalii sunt de calitate superioara celor
maghiari. Depozitele de opal nobil sunt cunoscute în SUA (statul Nevada), iar
prezența acestuia în copacii pietrificați este remarcată. În Mexic, sunt cunos-
cute zăcăminte de opal nobil și opal roșu portocaliu de foc. Găstiri de opal co-
mun sunt cunoscute în Ucraina (Transcarpatia), iar opalul de foc se găsește în
Kazahstan și Altai.
Opalul este cunoscut încă din antichitate și a fost exportat în principal din In-
dia. Cu toate acestea, în timpul Romei și până aproape în secolul al XIX-lea,
Ungaria a rămas principala sursă de opal. Opalul a fost foarte popular în
Roma. Un fapt istoric este cunoscut atunci când senatorul Nonius și-a renunțat
la casa și patria sa, dar nu a oferit un inel de opal de mărimea unei nuci la cer -
erea împăratului Mark Anthony.
În secolul al XIX-lea, popularitatea opalului a dispărut în parte din cauza
prejudecății că această piatră era considerată ghinionoasă. Poate că acest lu-
cru a fost facilitat de proprietatea nefericită a opalelor de a crăpa în aer, de a-și
pierde jocul și transparența atunci când sunt deshidratate sau în contact cu
grăsimi și uleiuri. În acest sens, opalul trebuie protejat de schimbările bruște de
temperatură, de contactul cu grăsimi, produse cosmetice, coborât periodic în
apă etc.
În prezent, opalele din Australia sunt considerate cele mai valoroase (opale ar-
lechin pestrițe, negre cu model cu model etc.).
Mai frecvente sunt opalul de foc în culori roșii sau portocalii din Mexic și opalul
obișnuit - incolor, ca sticla, cu ușoare nuanțe de albăstrui și gălbui.
Proprietăți vindecătoare și magice: în Orient, în special în India, această piatră
prețioasă a fost de mult timp îndumnezeită, considerând-o o piatră a iubirii, a
credinței și a compasiunii. Se credea că ajută la creșterea copiilor, luminează
mintea cu jocul său, dizolvă gândurile și fricile sumbre, promovează comuni-
carea între oameni și relațiile de prietenie. Ayurveda spune că opalul conține 3
elemente: apă, foc, grăsime și este util ca vindecător pentru persoanele cu con-
stituții vata și kapha. In acest caz, este recomandat sa porti opal pe degetul
aratator drept intr-un decor auriu sau ca bratara pentru gat, intr-un colier de
aur. Magicienii indieni foloseau opale pentru a-și aminti încarnările trecute,
ținându-le în mâini și privindu-le. Folosit în alte ritualuri magice.
Ca piatră de vindecare, opalul a fost folosit în Ungaria, Republica Cehă și Ger-
mania. În special, a fost folosit în practica sa de către medicul de curte al îm-
păratului boem Rudolf Boethius de Boot (sec. XVII). El a remarcat: „... în diz-
grație există un amestec incredibil de culori și un joc de lumini, calmează nervii,
ajută la boli de inimă, melancolie, leșin, salvează de pasiuni violente, iritații,
redă acuitatea vizuală și strălucirea. ochi." Folosit în litoterapia modernă. Ca un
medic care vindecă inima, nervii, afectând glandele pituitare și pineale, dez-
voltând intuiția.
Clasa mineralogica: roca, marmura serpentizata cu granulatie fina. Numit pen-
tru prezența în rasa serpentinei nobile - ofite. Se distinge printr-o culoare verde
de salată, gri-verde și un model deosebit - cu dungi sau cu model reticulat, care
amintește de jasp.
Zăcămintele industriale sunt limitate la contacte de calcar cu serpentinite (ser-
pentine) și sunt cunoscute în Urali (zăcământul Satka), Asia Centrală, Tran-
scaucazia, Ucraina.
Ca piatră decorativă, a fost folosită în Roma antică și în Bizanț, a fost exportată
din Grecia în Rusia, până când a fost descoperită în Urali (zăcământul Satka).
Ophiocalcitul Ural a fost utilizat pe scară largă pentru placarea și decorarea in-
terioară a clădirilor, pentru fabricarea de vaze, blaturi și meșteșuguri mici.
Taitorii moderni de piatra folosesc pe scara larga ofiocalcita pentru a face vaze,
sicrie, bile, oua, brelocuri, precum si margele si rozarii. Ophiocalcitul Ural s-a
dovedit a fi un material fertil pentru artiștii care creează picturi din piatră.
Ofiocalcitul este folosit și în litoterapie, deoarece are efect de armonizare,
deoarece conține două începuturi interconectate YIN (marmură) și YANG (ofit).
În litoterapia modernă, bilele de ofiocalcit sunt folosite pentru masajul manual
chinezesc. Această procedură vă permite să restabiliți echilibrul YIN-YANG în
organism, îmbunătățește circulația sângelui, ajută la nevrastenie, spasme mus-
culare și tremurări ale mâinilor.

Rubin
Și-a primit numele pentru culoarea roșie (din latinescul „rubin” - „roșu”). Pe vre-
muri, un rubin se numea yahont, iar în Rusia au evidențiat „yahont stacojiu” și
„yahont azur”, adică „safir albastru”.
Translucid sau transparent. Pleocroism puternic (roșu gălbui până la maro).
Luminescență: puternică, maro-roșu. Fragil. Formează cristale dipiramidale
hexagonale.
Principalul cromofor (colorant) în rubin este cromul, fierul dă nuanțe ma-
ronii. Cele mai prețuite sunt așa-numitele rubine din sânge de porumbel, o cu-
loare roșie pură, cu o nuanță violetă slabă. Cristalele de rubin natural au o
strălucire ternă sau uleioasă, dar când sunt tăiate scânteie ca un diamant.
Rubinele conțin adesea incluziuni de alte minerale, cel mai adesea rutil. Totuși,
acesta nu este un defect, ci, dimpotrivă, îi crește valoarea. Incluziunile de rutil
asemănătoare unui ac creează o strălucire mătăsoasă și un efect de ochi de
pisică sau dezvăluie asterismul foarte apreciat, o stea cu șase colțuri care
apare pe suprafața unei pietre tăiate cabochon.
Rubinele de bijuterii se formează în timpul metamorfismului de contact al cal-
carelor dolomitice sub influența granitelor. Există depozite în roci verzi - amfibo-
lite zoisite (Tanzania), în roci ultrabazice (Urali polari), în pegmatite (Pamir). Ru-
binele sunt, de asemenea, extrase din plaseri aluvioni (râuri).
Depozitele de rubin sunt cunoscute în Birmania, Thailanda, Sri Lanka și Tanza-
nia. Cele mai cunoscute rubine provin din zăcământul Mogoka din Birmania. În
Rusia, singura manifestare a rubinului este Makar-Rus în Uralii polari, există
descoperiri de rubin în pegmatitele deosebite din Pamir din Tadjik-
istan. Corindonul opac roșu și violet (asemănător rubinului) de calitate de
colecție este disponibil în Karelia de Nord (depozitul de pe insula Khit).
Rubinul este o piatră prețioasă de clasa 1, apreciată la egalitate cu diaman-
tele. Marele savant medieval Al-Biruni deține cuvintele: „Yakhont este prima
dintre pietrele prețioase, cea mai frumoasă și mai scumpă”. A fost folosit pentru
inserții în bijuterii, a împodobit coroanele și regaliile șahurilor, sultanilor, regilor
ca simbol al puterii divine și al puterii de neclintit. Rubinele împodobesc
străvechile regalii rusești - „Șapca lui Monomakh” și sceptrul țarilor din Moscova
și multe altele, depozitate în Armeria Kremlinului.
Se știe că rubinul a fost piatra preferată a lui Ivan cel Groaznic, care nu s-a de -
spărțit de el și și-a arătat inelul cu un rubin ambasadorului englez Horsey, el a
spus că rubinul „vindecă inima, creierul, puterea și memoria unei persoane.”
Proprietăți medicinale și magice: În India, rubinul a fost una dintre cele mai ven-
erate pietre magice. Magicienii indieni l-au numit un cheag de sânge fierbinte al
dragonului, capabil să ofere putere nelimitată și să exercite un efect irezistibil
asupra oamenilor.
Rubinul a fost folosit și în litoterapia indiană. În Ayurveda se spune că rubinul
conține foc, aer și eter. Ajută la concentrare și dă putere mentală, întărește in-
ima. În Ayurveda, în special, se spune: „... Oamenii Pitta sunt sensibili la
această piatră, dar este bun pentru excesul de Vata și Kapha. Ar trebui purtat
pe degetul inelar stâng într-un inel de aur sau argint. Litoterapeuții moderni
atribuie rubinului un rol important în vindecarea diferitelor boli. Se crede că
ajută la vindecarea bolilor de sânge, amigdalitei cronice, bolilor coloanei verte-
brale și articulațiilor. În plus, se remarcă capacitatea rubinului de a preveni
crizele epileptice, de a afecta pozitiv sistemul nervos, de a ameliora depresia și
de a ajuta la insomnie și schizofrenie. În prezent, rubinul, alături de safir, și-a
găsit o aplicație unică în cea mai modernă medicină. Monocristalele de
corindon prețios s-au dovedit a fi posibil să fie implantate în țesuturile corpului,
deoarece sunt inerte și nu reacționează cu acizi și alcalii. Este folosit în
medicină ca agent terapeutic: un laser sintetic care emite rubin pentru „fulger-
area” retinei, la îndepărtarea semnelor de naștere, în stomatologie și în alte ra-
muri ale medicinei.
Medicii notează că raza roșie a rubinului activează sistemul imunitar, crește
rata reacțiilor metabolice, suprimă inflamația și regenerează țesuturile mai re-
pede. Radiația luminii rubin are un efect benefic asupra funcționării creierului și
a inimii, întărește sistemul imunitar, crește vitalitatea și sporește potența.
Proprietăți medicinale și magice: Sodalitul este considerat o piatră medita-
tivă. Potrivit lui Catherine Raphael, aceasta este una dintre pietrele „al treilea
ochi”, care limpezește mintea și o adaptează la viziunea interioară și la
cunoașterea intuitivă.
În magia practică a lui Scott Cunningham, sodalitul este considerat un bun vin-
decător al stărilor psihonevrotice. Este util să-l porți pentru a risipi temerile, ten-
siunea și pentru a stabili armonia interioară.

Safir
Numele provine din limba greacă. „sappheiros” - „piatră albastră”.
Ocazional, în safire se găsesc ace de rutil orientate subțire, datorită cărora, la
tăierea unei pietre, apare un efect de asterism sub forma unei stele cu trei și
șase colțuri. Astfel de pietre se numesc safire stelare, care au fost deosebit de
apreciate în orice moment.
Safirele se găsesc sub formă de cristale lamelare columnare, în formă de butoi,
de dimensiuni mici. Sunt cunoscute descoperiri rare de pietre cu o greutate mai
mare de 1 kg. Un safir cântărind aproximativ 19 kg a fost găsit în Sri Lanka.
Safirele mari fațetate sunt mândria diferitelor muzee din întreaga lume. Fondul
de diamante al Rusiei păstrează coroana puterii imperiale, a cărei parte supe-
rioară este împodobită cu un magnific safir din Sri Lanka care cântărește 200
de carate. Cel mai mare safir stea „Star of India” este păstrat la Muzeul de Ști-
ințe Naturale din New York, în coroana britanică - „Stuart Sapphire” cu dimensi-
uni de 3,8–2,5 cm etc.
Depozitele de safir sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri în India, Sri
Lanka, Birmania, precum și în SUA (Covey Creek) și Finlanda. În Rusia, pe
Peninsula Kola (Khibiny) sunt cunoscute manifestări de safir (nu de calitate
prețioasă).
Safirul era cunoscut în Egiptul antic, Iudeea și alte țări din Orientul Mi-
jlociu. Marele preot egiptean purta un safir pe piept, pe care era înscrisă imag-
inea zeiței adevărului. În „Apocalipsa” lui Ioan Teologul, safirul marchează
penultimul pas al piramidei în 12 trepte care duce la cetatea cerească
Ierusalim. Anticii au adus un omagiu puterii magice a albastrului pro-
fund. Potrivit cunoscutului teolog Pavel Florensky, „este mult așteptat să vedem
în el un simbol al sufletului care luptă spre eternitate”. Apropo, în China a exis-
tat credința că culoarea albastru-cer simbolizează sufletul după moarte. Aceste
mistere s-au manifestat cel mai puternic în safire în formă de stea, în interiorul
cărora, tăiate într-un cabochon, a fost dezvăluită o stea luminoasă cu trei și
șase colțuri. Potrivit lui Eliphas Levi (în tratatul „Piatra este un lucru viu”), trei
linii intersectate ale unei stele în safir reprezintă cele trei fundamente ale vieții
umane - Credința, Speranța și Iubirea. Aceasta este o piatră cu adevărat creșt-
ină, căci așa se numeau surorile martire menționate în Menologionul Ortodox.
Proprietățile vindecătoare și magice ale pietrei: în India, safirul era considerat o
piatră a înțelepciunii, strâns asociată cu Cosmosul și încorporând o culoare as-
trală albastră, rece. Se credea că safirul protejează de furie și frică, curăță su-
fletul, dă iluminare minții și stimulează concentrarea interioară și mai ales con-
centrarea în timpul rugăciunilor. Un safir stea cu o stea cu șase colțuri era apre-
ciat în special în India.
Steaua cu șase colțuri în budism este un semn al aerului și al armoniei per-
fecte. Este format din două triunghiuri: triunghiul cu privirea în sus simbolizează
zeitatea Shiva, Yang masculin, iar triunghiul cu vârful în jos este Shakti, YIN-ul
feminin. Echilibrul se realizează atunci când aceste două forțe sunt combinate
armonios, ca într-o stea cu șase colțuri.
Conform Ayurvedei indiane, safirul afectează vata (aerul corpului care con-
trolează respirația, clipirea pleoapelor, pulsațiile inimii etc.) și ajută la nevralgie,
epilepsie, isterie, sciatică și toate celelalte tulburări vata. Recomandari: purtati
in jurul gatului intr-o rama aurie.
Singura sursă a acestei pietre naturale neobișnuite se află în Turcia (zăcămân-
tul Eskisehir din Anatolia).
Proprietăți vindecătoare și magice: una dintre pietrele turcești preferate, este
utilizată pe scară largă în tăierea pietrei pentru fabricarea de țevi și piese bu-
cale, tot felul de bijuterii, precum și rozarii populare cu efect de vindecare.
Energie: receptivă (YIN).
CepgoAuk, kapneoA
Clasa mineralogică: în compoziție și proprietăți, sunt frați gemeni și aparțin cal-
cedoniei - cuarț cristalin ascuns.

Cornelian
Denumirea „carnelian” provine din grecescul „sardion” sau „sardolit”, care
înseamnă „piatră din Sarda” – un oraș străvechi din statul Lydia (pe teritoriul
Turciei de astăzi).
Culoarea pietrei: de la gălbui, portocaliu la maro-roșcat și roșu-carne, care are
propriul nume carnelian (din latinescul „carneus” - carne sau câine).
Culoarea este neuniformă, luciu sticlos, duritate 6,5–7, translucid, translu-
cid. Pentru a spori culoarea, carnelianul a fost mult timp tinut la soare, in
nisipuri fierbinti, sau calcinat la foc mic amestecat cu argila.
În natură, apare sub formă de amigdale și noduli în rocile vulcanice (bazalt),
precum și sub formă de plaseri de suprafață.
În Rusia, zăcămintele de carnelian sunt cunoscute în Transbaikalia, Yakutia și
Crimeea. În Crimeea, Golful Carnelian de lângă Koktebel este cunoscut pe
scară largă, unde în placerii de plajă există carnelian unic și unic în efectul lor
de vindecare.
În străinătate, carnelianul este extras în India, în Peninsula Arabică, în Brazilia,
Uruguay. O cămară naturală uriașă de carnelian este deșertul Gobi din Mongo-
lia, unde există zeci de placeri industriali cu pietre de o frumusețe și calitate
magnifică.
Carnelianul este cunoscut din cele mai vechi timpuri egiptenilor, sumerienilor,
arabilor, evreilor, hindușilor etc. În „Revelația” lui Ioan Teologul, carnelianul este
numit a șasea piatră care împodobește temelia Ierusalimului ceresc. Car-
nelianele au făcut obiectul unei extrageri cu succes și al fabricării multor orna-
mente din ele sub formă de mărgele, inele, amulete, amulete. Cunoscut este
pandantivul pectoral al faraonului Tutankhamon, sculptat din carnelian roșcat în
formă de inimă, care trebuia să personifice sufletul mereu viu al faraonului.
Egiptenii considerau carnelianul cea mai magică, extrem de fericită și vindecă-
toare piatră, care protejează de vrăjile malefice și de pericolele vieții, capabilă
să asigure o coborâre calmă în viața de apoi și să rămână în ea. Atât în
această viață, cât și mai departe, carnelianul l-a însoțit invariabil pe egiptean. Și
a murit cu el.
Arabii purtau „akik” (carnelian) sub formă de amulete cu rugăciuni din Coran
sau nume de sfinți sculptate pe ele, trebuiau să-și protejeze proprietarii de invi-
die și de „ochiul rău”. Napoleon Bonaparte a purtat un inel de pecete carnelian
cu o inscripție arabă, pe care l-a achiziționat în timpul campaniei egiptene. In-
elele pentru mascota de cornalina au fost purtate de Pușkin, Byron, Yesenin. O
cataramă din carnelian indian a fost purtată pe centură ca talisman de către co-
mandantul Tamerlan.
Vindecătorii și proprietățile magice ale pietrei: vindecătorii egipteni antici
foloseau carnelian în scopuri medicinale. A fost adăugat la pudre și poțiuni ca
sedativ și stimulant. Se recomanda purtarea de carnelian într-un inel pentru a
normaliza activitatea cardiacă, iar mărgele și coliere de carnelian erau purtate
pentru bolile glandei tiroide. Astfel, deja în urmă cu patru mii de ani, vindecătorii
antici au descoperit proprietățile vindecătoare ale acestui mineral, punând
bazele terapiei cu carnelian .. Carnelianul a fost folosit în scopuri medicinale de
către popoarele antice din Asia Centrală - chinezii, hunii, mongolii. Această pia-
tră a fost venerată în special în India. Ayurveda indiană spune că culoarea por-
tocalie a pietrei este capabilă să restabilească țesutul nervos și muscular, ajută
la boli ale sistemului genito-urinar și pulmonar, reglează procesele metabolice,
stimulează glandele endocrine, îmbunătățește circulația sângelui și culoarea
pielii. Yoghinii consideră carnelianul ca fiind un puternic stimulent al chakrei in-
ferioare. Carnelianul galben este plasat pe plexul solar și ajută la digestie
proastă, constipație, boli de rinichi. Carnelian sau carnelian roșu portocaliu
stimulează chakra sexuală și ajută la purificarea sângelui. La carnelianul roșcat
(carnelian) există începutul YANG, elementul de foc a înghețat în el, în car-
nelianul galben YIN și YANG sunt combinate armonios.
În medicina populară mongolă, carnelianul din deșertul Gobi era folosit în trata-
mentul bolii Graves, era purtat pe corp pentru a promova vindecarea rapidă a
rănilor și ulcerelor, a regla sângele și a calma bolile nervoase. Adevăratele pro-
prietăți vindecătoare ale carnelianului au fost dezvăluite abia în timpul nostru,
când a fost creată o nouă metodă originală în Rusia - terapia carnelianului.
 Topaz
Numele după aproximativ. Topazion (acum Insula Zeberged) în Marea Roșie.
Topazul se găsește în pegmatitele miarolice granitice și greisens cu goluri mi-
arolice. Principalele zăcăminte de topaz sunt situate în Ucraina (Volyn) și Urali
(regiunea Murzinki), mici - în Transbaikalia de Est. Din pegmatitele de cameră
ale Ucrainei au fost extrase multe topaze, unice ca mărime și calitate, inclusiv
cele de calitate prețioasă. Topazul este cunoscut în străinătate în Brazilia,
Madagascar și Sri Lanka.
Populară în orice moment, piatră de bijuterii.
Proprietăți vindecătoare și magice: în magie a fost considerată una dintre
pietrele prețioase care au un puternic efect protector împotriva „ochiului rău”,
vrăjitoriei și a altor influențe negative. Ca vindecător elimină emoțiile negative -
depresie, frici, îndoieli, furie etc.
Yoghinii indieni consideră topazul ca fiind o piatră stimulatoare pentru cea mai
înaltă chakră, Sahasrara. În practica yoga, topazul a fost folosit în meditație
pentru a obține o viziune atotcuprinzătoare a conexiunii personalității cu Mintea
Superioară.

Turmalina
Numele provine de la sinhalezul „turmali”.
Se disting următoarele soiuri de culoare de turmaline:
> Rubellit (în latină pentru „roșu”) - culoare de la roz la roșu rubin;
> Verdelite (tradus din latină ca „piatră verde”), are o culoare verde cu diverse
nuanțe;
> Indicolit (numit după culoarea sa), albastru cu diverse nuanțe;
> Dravite (numit după depozitul Drave din Australia), de culoare maro-gălbui
până la maro închis;
> Schorl, negru, cea mai comună varietate;
> Achroit (tradus din greacă prin „incolor”), o varietate rară, aproape incoloră;
> Turmalina policroma (multicolora) - intr-un singur cristal se disting zone de
roz, verde, albastru etc.
Apare sub formă de cristale prismatice lungi, în secțiune transversală - un tri-
unghi sferic caracteristic. Pe suprafața cristalelor de-a lungul alungirii există o
striare longitudinală distinctă. Proprietăți speciale: atunci când un cristal de tur-
malină este încălzit sau comprimat sau frecat, în el apare o sarcină electrică (în
acest caz, un capăt al cristalului este încărcat pozitiv și celălalt negativ), după
care cristalul electrificat atrage particule de praf și bucăți mici. de hârtie
(fenomenul de piro- și piezoelectricitate). Turmalinele se găsesc în principal în
pegmatite și placeri. Depozitele sunt cunoscute în Urali, în Transbaikalia, în
Pamir, Peninsula Kola, în străinătate în Madagascar, Sri Lanka, India, Africa de
Sud, SUA, precum și în Elveția și pe insula Elba.
Proprietățile curative și magice ale pietrei: în litoterapia indiană s-au folosit di-
verse varietăți de culoare de turmaline, în special roz (rubelit), verde (verdelit),
albastru (indicolit) și negru (scherl).
Rubellitul și verdelitul sunt considerați cei mai buni vindecători ai chakrei inimii
lui Anahata. Potrivit litoterapeutului american Catherine Raphael, turmalina
verde curăță și întărește sistemul nervos, ajută la oboseala și epuizarea organ-
ismului, iar dintre toate pietrele verzi are cele mai puternice proprietăți de în-
tinerire.
Este util pentru toată lumea să-l poarte, mai ales în timpul stresului nervos și
fizic puternic, pentru recuperarea rapidă a defecțiunilor („găuri”) din aura, for-
mate ca urmare a stresului sau a influențelor externe negative. Cea mai obișnu-
ită turmalină neagră - schorl - a fost creată de natură pentru a proteja o per-
soană, deoarece formează o aură de protecție în jurul ei, reflectând toate influ-
ențele dăunătoare. În litoterapia americană (Catherine Raphael și alții), schorl
este folosit pentru a îndepărta energia negativă din corpul fizic, pentru a dizolva
„dopurile” energetice din aura. Este suficient să țineți un baston de turmalină
neagră (shorl) peste locul dureros, rotindu-l în sens invers acelor de ceasor-
nic. Pentru a spori efectul, puteți pune 3 cristale de stâncă pe locul dureros, în-
dreptate către vârfuri către punctele dureroase, iar „dop”ul de energie se re-
zolvă.
Turmalina incoloră (acroit)  - o piatră a chakrei a șaptea - Sahasrara, creează
un echilibru al forțelor spirituale și fizice și limpezește mintea.
Turmalina de pepene verde este un tip de turmalina policroma care are un miez
roșu sau roz și o parte exterioară verde, asemănătoare unui pepene verde
tăiat. Potrivit lui Scott Cunningham, un cunoscut specialist occidental în magie
practică și litoterapie, „turmalina de pepene verde” este purtată pentru a echili-
bra energiile proiective (Yang) și receptive (Yin) din corp.
 Ulexite
Această piatră are proprietățile unui ghid de lumină (dacă piatra este plasată pe
o linie a fontului, atunci literele „apar” pe suprafața sa).
Există zăcăminte de ulexit în SUA, Canada, Argentina și Chile.
Proprietățile vindecătoare și magice ale pietrei: o bijuterie la modă și piatră or-
namentală, deși majoritatea produselor sunt realizate din materiale sintetice. În
Occident, este considerată o piatră-amuletă.

fluorit
Numele provine din lat. „fluor” - „flux” (utilizat ca flux).
Depozite de piatră: fluoritul decorativ sub formă de druză este cunoscut în
filoanele de fluorit din regiunea Chita (Abatatui, Kalangui), în skarns din Pri-
morye (zăcământul Dalnogorsk). Fluoritul optic sub formă de cristale cântărind
zeci sau sute de kilograme a fost extras în pegmatitele de cameră din Kazah-
stan (Kent, Novoromanovskoye etc.). În Mongolia, în estul Gobi, se află
zăcăminte mari de fluorit ornamental tehnic, precum și foarte decorativ.
Folosit ca materie primă optică; material de colectare (druze, cristale); în ezo-
terism – ca o piatră magică.
Proprietățile vindecătoare și magice ale pietrei: una dintre pietrele magice put-
ernice din yoga indiană. Se crede că deschide „al treilea ochi” și funcționează
cu conștiința, ajută la fluidizarea gândurilor, reduce percepția emoțională a situ-
ației, ameliorează stresul, depresia, furia, vă permite să obțineți tăcerea spiritu-
ală, sporește abilitățile analitice ale proprietarului său. .
Este folosit în vremea noastră, ca și în cele mai vechi timpuri, de către magi-
cieni pentru a prezice viitorul (sub formă de minge). Se remarcă capacitatea
uimitoare a fluoritului de a „absorbi” sunetele în timpul meditației însoțite de
muzică și de a le returna unei persoane. În practica de vindecare, cristalele și
bilele de fluorit sunt folosite pentru a trata o serie de boli ale creierului, sistemu-
lui cardiovascular, scleroza multiplă, epilepsia, afecțiunile psihonevrotice etc.

Chiastolit
Depozite: cunoscute pe Peninsula Kola, în regiunea Keiv. În străinătate - în
SUA (California), Spania, Franța, Chile, Australia.
Proprietățile vindecătoare și magice ale pietrei: chiastolitul, împreună cu o altă
piatră în cruce - staurolitul, a atras întotdeauna atenția ca o amuletă creștină
înzestrată cu puteri magice. A fost folosit pe scară largă de călugări și pelerini
pentru a face amulete sacre.
Piatra Elat de un albastru strălucitor (numit după orașul Elat din Israel) este
cunoscută pe scară largă. Aici s-au păstrat „minele antice ale regelui Solomon”,
unde s-a desfășurat multă vreme exploatarea intensivă a pietrei Elat, care a
fost trecută drept turcoaz. În prezent, depozitul este aproape epuizat.
Piatra Elati este o crisocola care formeaza vene, cruste in gresii de culoare gri
deschis.
Crisocola se găsește și în Mongolia, SUA și America de Sud.
Proprietățile vindecătoare și magice ale pietrei: crisocola este folosită ca vin-
decător în practica de vindecare americană. Potrivit lui Catherine Rafael, criso-
cola afectează orice chakră, aliniind și armonizând corpul subtil cu cel
fizic. Este indicat pentru tulburări ale glandei tiroide și alte tulburări ale chakrei
gâtului, este util pentru tratamentul bolilor feminine, reglează menstruația etc.
Meditația cu crisocola vă permite să dezvoltați chakra a opta - „steaua sufletu-
lui” pentru a stabiliți o legătură între forțele personale și cele cosmice. Se ob-
servă că dacă ții doar crisocola în mână, atunci senzația de tensiune, frica se
risipește, iluziile dispar.

Crisopraza
În natură, crisopraza apare sub formă de agregate dense limitate la crustele
rocilor purtătoare de nichel, unde apare sub formă de noduli, straturi intermedi-
are și lentile.
Depozitele sunt cunoscute în Kazahstan (Sarykulboldy), în Polonia, precum și
în Australia, SUA, Brazilia și India.
Proprietățile vindecătoare și magice ale pietrei : s-a crezut de mult timp că
această piatră, care emite o culoare verde strălucitoare, îmbunătățește starea
de spirit, întărește ochii, sângele, reduce durerea în reumatism, a fost purtată
ca o amuletă care protejează împotriva energiei negative. În Europa medievală,
era considerată o piatră a norocului, a prieteniei, a alunga coșmarurile și a
aduce bani.
Magicienii indieni l-au atribuit elementelor aerului și credeau că protejează îm-
potriva invidiei, calomniei și „ochiului rău”. Iar yoghinii considerau crisopraza un
puternic stimulator al chakrei inimii - Anahata, o piatra care intinereste in-
ima. Acest efect benefic este sporit de combinația de crisoprază cu o altă „pia-
tră a inimii” - cuarțul trandafir.

Zircon
Numele pietrei vine de la persanul „rege” – „aur” și „pistol” – „culoare”.
Depozite de piatră: zirconul se găsește în roci alcaline, mai rar acide, pegmatite
alcaline și granitice. În Rusia, zăcămintele de zircon sunt situate în Urali (Munții
Ilmensky și Cireș) și în Peninsula Kola (Muntele Vavibed). Zirconii de bijuterii
sunt cunoscuți în Sri Lanka, Birmania și Madagascar.
Bijuteriile zirconul sunt considerate o piatră prețioasă de clasa 4 și sunt folosite
ca inserții în cercei și inele.
Cristalele de zircon bine formate, fie izolate, fie încorporate în rocă, sunt un ma-
terial de colecție excelent, care este la mare căutare.
Proprietățile vindecătoare și magice ale pietrei: a fost mult timp considerată o
piatră magică și vindecătoare puternică, insuflând unei persoane încredere în
sine, optimism; energizează organismul și ajută la tulburările nervoase. De
asemenea, se credea că zirconul ajută la dezvoltarea intuiției și la dezlegarea
semnelor de avertizare trimise de sus.

Citrin
Numele pietrei vine de la lat. "citru" - "lămâie" pentru culoarea sa caracteristică.
Există citrin sub formă de cristale bine formate - prisme hexagonale - încoro-
nate cu un vârf piramidal. Citrinii se găsesc în filoanele de cuarț și sunt destul
de rari în natură. Citrini magnifici galben-vin sunt cunoscuți în Urali, sunt
disponibili în străinătate în Brazilia, Madagascar, SUA și Spania.
Majoritatea citrinelor care intră pe piețele de piatră sunt cuarțuri fumurii și
ametiste prelucrate termic. Cristalele de cuarț fumuriu capătă o culoare galbenă
("citrin") atunci când sunt încălzite la 300–400 °C, iar ametisturile la 500–560
°C. Toate „citrinele” obținute astfel au o culoare mai groasă și se remarcă o nu-
anță maro-roșiatică, ceea ce nu este cazul citrinilor naturali.
Citrinul, ca și ametistul, conform clasificării rusești, aparține pietrelor prețioase
de clasa 4. Se folosește sub formă de inserții fațetate în bijuterii (cercei, inele
etc.).
Proprietățile vindecătoare și magice ale pietrei: a fost folosită de mult timp ca
piatră magică și vindecătoare. În Roma antică, vorbitorii și senatorii purtau spe-
cial cu ei cristale de citrin, deoarece se credea că dă elocvență, întărește
memoria și, de asemenea, promovează înțelegerea psihologică și contactele cu
diverse persoane.
Citrinul era foarte venerat în India. În practica de vindecare yoga, el era consid-
erat una dintre principalele pietre ale chakrei buricului - Manipura, care stim-
ulează plexul solar, activitatea tractului gastro-intestinal; util pentru gastrită,
pielonefrită, cistită. Citrinul activează activitatea creierului, acumulează energie
vitală în organism.
In plus, citrinul, cu vibratiile sale, creeaza o aura protectoare in jurul corpului,
protejandu-l de energia negativa din exterior.

Charoite
Piatra și-a primit numele de la locul descoperirii din Siberia, pe râu. Chara (un
afluent al râului Lena).
Charoite a fost descoperită în 1978 de geologii Rogovs. Recunoscută ca una
dintre cele mai populare bijuterii și pietre ornamentale din Rusia, care nu are
analogi în lume.
Culoarea pietrei: de la violet pal, liliac, la violet închis. Culoarea este stabila, da-
torita amestecului de mangan, omogen sau pete datorita incluziunilor de di-
verse minerale care creeaza un model frumos. Piatra are o structură cu fibre
fine, cu o strălucire mătăsoasă irizată sau sidefată, ceea ce îi conferă un
farmec fermecător.
Există o piatră sub formă de mase dense de fibre fine în cadrul masivului al-
calin Murun la contactul rocilor alcaline bogate (syenite) cu roci carbonatice cal-
caroase.
Charoite este o bijuterie nouă, unică și piatră ornamentală în Rusia. Din
această piatră frumoasă sunt sculptate vaze, boluri, bijuterii, mărgele, inele, in-
ele etc.. Premiul celui de-al 9-lea Festival Internațional de Film de la Moscova
sub formă de glob și multe alte produse de artă care au fost expuse la expoziții
internaționale au fost realizate din charoite.
Proprietățile vindecătoare și magice ale pietrei: proprietățile vindecătoare ale
charoitei atrag atenția terapeuților în bioenergie și vindecătorilor. Potrivit lui E. I.
Gonikman, „geamănul opac al ametistului” cu culoarea sa încântătoare creează
pace și armonie în suflet și în relațiile dintre oameni. S. A. Bugrova (Sankt Pe-
tersburg, Institutul de Ajutor și Vindecare) recomandă folosirea charoitei în boli
ale rinichilor, inimii, ficatului și proceselor inflamatorii.

Chihlimbar
Chihlimbarul în antichitate avea numeroase nume. În Persia, a fost numit
„kahruba” („hoț de paie”), iar acest lucru reflectă capacitatea chihlimbarului de a
se electrifica în timpul frecării și de a atrage bucăți mici; în Grecia se numea
„electrum”, finlandezii îl numeau „merekivi” (piatră de mare), în Rusia se numea
„alatyr” sau „latyr”-piatră, în Lituania – „gintaris”.
Culoarea chihlimbarului variază foarte mult de la aproape incolor sau alb („os”)
la galben, maro, roșu, albastru și chiar negru. Tonurile roșiatice ale chihlimbaru-
lui se datorează proceselor de oxidare sau încălzirii în timpul proceselor de
metamorfism. Predomină culoarea galben-aurie și roșiatică de intensitate difer-
ită. Gradul de transparență al chihlimbarului variază de la complet transparent
la opac închis la culoare, în funcție de numărul de goluri, incluziuni și gradul de
oxidare. Culoarea albă și maro-gălbuie a „chihlimbarului osos” se datorează îm-
prăștierii luminii în prezența unui număr mare de goluri mari în ea, depășind
lungimea de undă a luminii incidente.
Intemperii provoacă o modificare a compoziției elementare a chihlimbarului (o
scădere a conținutului de carbon, hidrogen, sulf și o creștere a oxigenului), o
schimbare a culorii și formarea unei cruste de oxidare (grosime 2-3 mm).
Incluziunile de plante și insecte (muște, țânțari, păianjeni etc.), așa-numitele in-
cluziuni, au fost de multă vreme de o valoare deosebită în chihlimbar pentru
cunoscători, bijutieri și artiști.
Din cele mai vechi timpuri s-au folosit metode de ameliorare a chihlimbarului
natural (clarificarea, schimbarea culorii etc.) In prezent, pentru a creste trans-
parenta si limpezirea chihlimbarului se foloseste tratamentul termic al acestuia
in autoclave cu racire ulterioara. În acest fel, chihlimbarul „sclipitor” se obține
prin impunerea unor crăpături în formă de evantai care creează un joc frumos.
Dimensiuni: chihlimbarul natural are o varietate de forme și dimensiuni de la
câțiva milimetri până la bucăți care cântăresc 10 kg sau mai mult. Dintr-o bu-
cată uriașă de chihlimbar baltic, găsită în secolul al XVII-lea de lituanieni, s-a
realizat o coroană, prezentată regelui polonez Jan Sobieski, iar în biserica din
Paris se află un crucifix de 137x46 cm, realizat dintr-o singură bucată de chih-
limbar. .
Depozite de piatră:chihlimbarul este răspândit; au fost identificate mai multe
provincii purtătoare de chihlimbar. Cel mai mare dintre ele este Niprul Baltic,
care acoperă regiunea Kaliningrad, Polonia, nordul Germaniei, Lituania, malul
drept al Ucrainei și alte regiuni. Cel mai mare, atât în ceea ce privește rez-
ervele, cât și dimensiunea producției, rămâne zăcământul de chihlimbar Palm-
nikenskoye (pe teritoriul regiunii Kaliningrad), pe baza căruia funcționează ren-
umita fabrică Kaliningrad. Acumulările industriale de chihlimbar de aici sunt limi-
tate la așa-numitul „pământ albastru”, care este nisip argilos de glauconit-
cuarț. Extracția „pământului albastru”, purtătoare de chihlimbar, care se află la o
adâncime de 8 m sau mai mult, se realizează într-un mod deschis folosind ex-
cavatoare cu cupe. La uzina de îmbogățire, „pământul albastru” este spălat,
chihlimbarul rămâne în încuietori, apoi este sortat și livrat la Combinatul de
chihlimbar din Kaliningrad. În plus, cea mai veche și primitivă modalitate de ex-
tragere a chihlimbarului este colectarea acestuia de-a lungul coastei mării,
unde este aruncată după furtunile maritime.

Utilizarea chihlimbarului
Chihlimbarul este cunoscut omenirii din cele mai vechi timpuri. Informații despre
ea sunt conținute în multe surse scrise ale epocii antice („Odiseea” de Homer,
„Metamorfozele” de Ovidiu, „Istoria naturală” de Pliniu cel Bătrân etc.) Anticii
erau bine conștienți de capacitatea chihlimbarului de a deveni electrificată în
timpul frecării și atrage diverse obiecte luminoase (de unde și numele grecesc
antic - „electrum”). Chihlimbarul a fost folosit pentru a face diverse tipuri de biju-
terii și articole de lux, precum și în scopuri medicinale. Utilizarea chihlimbarului
în medicină a fost menționată pentru prima dată în Istoria naturală a lui Pliniu
cel Bătrân. El a scris că în bolile gușii și gâtului este util să porți coliere de chih-
limbar, iar chihlimbarul pudrat amestecat cu ulei de trandafiri și miere ajută la
îmbunătățirea vederii.
În Evul Mediu, „chihlimbarul de os” alb era considerat cel mai vindecător din
Germania. Se știe că în 1525 Maestrul Ordinului Cruciaților i-a prezentat cunos-
cutului reformator bisericesc Martin Luther, suferind de colelitiază, cu o lingură
sculptată în întregime din „chihlimbar de os”.
Odată cu începutul Renașterii, prelucrarea artistică a chihlimbarului a început în
Germania, Rusia, Polonia, Lituania la fabrici speciale, unde s-au realizat tot
felul de bijuterii și produse de artă unice.
Chihlimbarul a fost folosit chiar și pentru optica chihlimbarului (ochelari, lupe),
realizată pentru prima dată în 1691 de celebrul maestru german Christian Per-
shin.
Cea mai mare operă de artă din chihlimbar este „Camera de chihlimbar”, real-
izată de meșteri germani și donată de împăratul Friedrich Wilhelm I țarului rus
Petru cel Mare în 1716. Sala de chihlimbar a prezentat o expoziție unică cu o
suprafață de 55 mp. m, a cărui soartă este încă necunoscută. În prezent, cea
mai mare industrie de prelucrare a chihlimbarului este concentrată în Rusia (uz-
ina de chihlimbar Kaliningrad din satul Yantarnoye), care operează cu materii
prime locale (zăcământul Palmnikenskoye). Locul al doilea în lume la prelu-
crarea chihlimbarului aparține Poloniei (se realizează diverse bijuterii, sticle de
parfum, piramide de chihlimbar ale sănătății etc.). Există firme de prelucrare a
chihlimbarului în Germania, Belgia, Japonia și SUA.
Utilizarea modernă a chihlimbarului este cea mai diversă, folosind toate materi-
ile prime extrase. Mai mult de jumătate din el este cheltuită pentru realizarea de
bijuterii (chihlimbar natural sau presat). Restul chihlimbarului este prelucrat
pentru a se obtine produse valoroase (lac chihlimbar, colofoniu, acid succinic
etc.) In functie de aplicatie, tot chihlimbarul este impartit in 3 categorii: orna-
mental, presat si lac.
Chihlimbar ornamental - piese de chihlimbar natural de diverse dimensiuni,
forme pentru diverse tipuri de bijuterii si produse de arta.
Chihlimbar presat - chihlimbar mic și deșeuri de la prelucrarea pieselor mari
(această materie primă este zdrobită în pulbere, apoi presată și apoi încălzită la
230 ° C la o presiune de 14 kilobari). Chihlimbarul presat (se numește „topit”)
este folosit pentru bijuterii și produse de artă și este greu de distins de natural.
Chihlimbarul tehnic - acesta include chihlimbarul de calitate scăzută, care este
topit pentru a obține colofoniu, acid succinic, ulei de chihlimbar și lacuri de chih-
limbar; acidul succinic și sărurile sale sunt folosite în medicină.
Pe lângă chihlimbar, în bijuterii se folosesc și alte rășini fosile (copal, gedanit,
rumenit etc.).
De remarcat este rumenitul („chihlimbarul Sakhalin”), descoperit în ultimii ani pe
Sakhalin. Este roșu închis până la maro închis cu miez galben, dur, translucid
cu incluziuni minerale. Acest material este folosit cu succes în terapia cu chih-
limbar.
Chihlimbarul în medicina modernă este utilizat pe scară largă ca chipsuri de
chihlimbar și sărurile sale pentru fabricarea de medicamente valoroase (vitam-
ina D3, acetat de cortizon, antiseptice etc.). În practica medicală, a fost obser-
vată capacitatea chihlimbarului de a preveni hemoliza (procesul de distrugere a
globulelor roșii - eritrocite). Acest lucru a făcut posibilă utilizarea chihlimbarului
presat transparent pentru fabricarea preparatelor de sânge și a vaselor pentru
conservarea acestuia.
S-a stabilit că chihlimbarul ajută la durerile de cap, atenuează efectele căderilor
de presiune, furtunilor magnetice, afectează splina, îmbunătățește activitatea
cardiacă, ameliorează durerile de dinți și multe altele. Medicii notează că piesa
bucală de chihlimbar reduce probabilitatea de cancer la fumători. Vodca chih-
limbar este populară în Polonia pentru tratarea durerilor de gât și a răcelii, iar
recent, piramidele medicinale din chihlimbar presat au devenit larg răspân-
dite. S-a stabilit că una dintre cauzele bolilor tiroidiene este lipsa de iod în or-
ganism, iar chihlimbarul conține doar iod și, prin urmare, purtarea mărgele de
chihlimbar este utilă în tratamentul și prevenirea acestei boli. Pe lângă iod,
chihlimbarul conține elemente utile organismului nostru (fier, magneziu, calciu,
zinc etc.), precum și săruri ale acidului succinic, care sunt pur şi simplu indis-
pensabile organismului. Acidul succinic activează procesele metabolice, sis-
temul digestiv, are acțiune antiinflamatoare și bactericidă.
În prezent, interesul pentru chihlimbar ca amplificator natural este reînviat atât
aici, cât și în străinătate. În Rusia, această renaștere este asociată cu Dr. B.V.
Klyuev, șeful centrului unic medical și de mediu „Inelul de Aur” din Moscova. Lu-
crările Centrului Inelului de Aur au arătat că terapia cu chihlimbar inhibă
creșterea tumorilor. Ajută la mastopatii, chisturi, fibrom, alte tumori, inclusiv cele
maligne, precum și în tratamentul gușii, wen. Acest lucru se datorează inhibării
diviziunii celulare patologice, care contribuie la moartea celulelor dăunătoare și
la resorbția tumorilor.
Efectul antiinflamator al chihlimbarului a fost observat într-o serie de boli
(pielonefrită, hepatoză, astm bronșic etc.). Chihlimbarul are un efect benefic
asupra mediului glandular intern al organismului (sânge, limfa, lichid tisular),
ajută la afecțiuni articulare, varice, ameliorează inflamația și restabilește
funcționarea valvelor venoase. Dr. B. V. Klyuev a creat o metodă de tratament
cu chihlimbar (terapie cu chihlimbar), a stabilit regulile de manipulare a chihlim-
barului medicinal, cum să-l poarte conform unui program individual întocmit de
un medic.
Centrul Inelului de Aur a descoperit că chihlimbarul brut este vindecator, în spe-
cial rumenitul Sakhalin brun-roșcat, care conține o substanță bituminoasă în-
chisă la culoare.

Piramida de chihlimbar vindecătoare

Este un model în miniatură al piramidei egiptene cu respectarea exactă a pro-
porțiilor geometrice și a principiului „secțiunii de aur”. Dimensiuni baza piramidei
45x45 mm, inaltime 30 mm. Materialul folosit a fost special realizat din chihlim-
barul topit din Țările Baltice, care are toate proprietățile de vindecare necesare.
Piramida de chihlimbar este un bun armonizator al stării fizice a corpului da-
torită proprietăților uimitoare ale chihlimbarului.
Potrivit medicinei orientale, chihlimbarul ajută la îmbunătățirea metabolismului
și vindecarea generală a organismului, normalizează nutriția mușchiului inimii,
neutralizează substanțele cancerigene și încetinește procesul de îmbătrânire a
celulelor corpului. Este utilizat pentru a trata glanda tiroida, gusa si boala
Graves.
Din punct de vedere al bioenergeticii, chihlimbarul are o esență pur Yin; nu radi-
ază, ci absoarbe energie negativă, ceea ce ajută la îndepărtarea bolii din corpul
fizic. Efectul unui impact mic este mult sporit atunci când interacționați cu pi-
ramida.
Efectul piramidal se extinde la întregul corp subtil (eteric), stimulează chakrele
buricului, inimii și gâtului.
Mod de aplicare:
Poziția de pornire: stai pe un scaun, relaxează-te fără să-ți încrucișezi pi-
cioarele. Așezați o piramidă pe palma mâinii drepte, îndoită la cot, la nivelul
plexului solar. Încet, cu o respirație adâncă, ridicați palma cu piramida până la
nivelul gâtului, apoi coborâți palma cu o expirație până la nivelul inițial. Repetați
această mișcare de mai multe ori timp de 3-5 minute.
 Jasp
Numele rusesc modern provine de la cuvântul „jasp”, care este împrumutat din
greaca veche.
Jaspurile își datorează originea activității vulcanice, precum și metamorfismului
rocilor silicioase (cuarțite, șisturi argiloase etc.) sub influența temperaturilor ridi-
cate și a presiunilor enorme. Jaspurile se găsesc de obicei sub formă de mase
continue, depozite de rezervor, lentile, formațiuni sferice.
Se evidențiază jaspii într-o singură culoare (gri, verde, roșu, albastru
etc.); bandă, având o varietate de culori (de exemplu: Kushkulda Bashkir jasp
din dungi roșii și verzi); ondulat, cu ochi, ceară, suliță, peisaj etc.
Cele mai mari zăcăminte de jaspi variați și foarte decorativi sunt concentrate în
Rusia, în Urali. Aici se află faimosul depozit de jasp peisagistic Orskoye
(Muntele Colonel), depozit Aushkulskoye (jasp roz pal), Muldakaevskoye (jasp
gri-albastru, roșu), Nauruzovskoye (jasp panglică cu dungi alternante roșu în-
chis și gri-verde), depozit Kalkanskoye ( celebrul jasp tehnic gri-verde pentru
fabricarea mortarelor chimice, axelor pentru prelucrarea pieilor etc.) si multe al-
tele. Depozite mari de jaspi originale sunt situate în Altai, în regiunea Zmeino-
gorsk. Zăcământul Revnevskoye de jasp verde-ondulat, zăcământul Ridder-
skoye (verde deschis cu pete roz), zăcământul Korgonskoye (penny, porfir roșu
cireș), zăcământul Goltsovskoye (verzui, albăstrui,
Zăcămintele de jasp sunt cunoscute în Kazahstan (Karatas), Uzbekistan (Kum-
sareksai), Tadjikistan (Kalaikhumb), Georgia (Kutai).
În SUA, există jaspii panglici și simpli, în India - jaspi roșii, în Egipt - jaspii maro
închis, denumite „Silex de Nil”.
În Mongolia, sunt cunoscute depozite de jaspi roșii și în dungi verzi-roșii, pre-
cum și jaspii pestriți, jaspii de la placeri din deșertul Gobi sunt foarte colorați.
Jasperul este una dintre cele mai comune pietre prețioase cunoscute omului
primitiv. În antichitate și în Evul Mediu, bijuterii, pietre prețioase, obiecte decora-
tive și talismane erau făcute din jaspi. În Rusia, iaspul, ca și malachitul, era
considerat o piatră națională favorită. Din el au fost decupate vaze, șeminee,
coloane, vase, blaturi și produse similare, prezentate în depozitele statului -
Schitul, Armeria, Muzeele Istorice și Ruse.
Proprietățile vindecătoare și magice ale pietrei:Jaspul este una dintre puținele
pietre asociate cu proprietăți speciale, misterioase. Jasperul era venerat în spe-
cial în China (împreună cu jadul), deoarece era considerat principalul purtător al
principiului Yin și un simbol al frumuseții feminine. Din jaspi erau făcute tot felul
de bijuterii, pahare, simboluri ale puterii. De exemplu, un disc de jasp cu o
gaură în mijloc era considerat un simbol al demnității princiare. Bijuteriile cu
jasp erau purtate pe cască, centură, în mânerul sabiei, care era considerată o
amuletă de încredere. Conform ideilor taoiste, iaspul era considerat o „piatră a
vieții”, deoarece întărea corpul fizic și prelungea viața. A fost folosit în medicina
antică chineză și a fost considerat unul dintre cei mai importanți agenți farmaco-
logici pentru curățarea organelor interne. Vindecătorii chinezi credeau că iaspul
roșu oprește sângerarea și vindecă bolile feminine, iar verde, ca un val de
mare,
În Thailanda, în orașul Îngeri (numele antic Bangkok) există un templu al lui
Buddha de smarald. Adăpostește una dintre cele mai mari statui lui Buddha cu
o greutate de 5,5 tone, sculptată dintr-un singur monolit de jasp verde smarald,
care are o puternică energie vindecătoare. Jaspul galben din deșertul Gobi a
fost de mult venerat în Mongolia. Se purta pe stomac de la boli gastrice și de la
„răul ochi”.
CAPITOLUL 2. SEMNE ZODIACALE ȘI PIETRELE LOR
Trebuie să spun că nu orice piatră poate deveni talismanul tău.
În Orient, se folosește o metodă veche de secole pentru a determina relația din-
tre o piatră și viitorul ei proprietar: piatra este legată de mijlocul părții exterioare
a brațului - umărul stâng; iar în această poziţie cu o piatră se duc la culcare
noaptea. Dacă proprietarul pietrei are coșmaruri, nu este piatra lui și nu trebuie
purtată; dacă ai vise bune, poți purta piatra calm. O noapte fără vise măr-
turisește indiferența pietrei.
„Cum mai sus, așa și jos”, spune înțelepciunea străveche. Iar regnul mineral, ca
tot ce este pe Pământ, are o anumită legătură cu Cosmosul. Desigur, este im-
posibil să faci un horoscop pentru fiecare mineral - pietrele nu au zile de
naștere - dar, pe de altă parte, una sau mai multe planete/semne ale Zodiacului
pot fi asociate fiecărui mineral. Aproape ca un horoscop. De aceea putem vorbi
despre compatibilitatea astrologică a omului și a mineralelor. Cele mai favora-
bile pietre sunt cele care sunt asociate cu planete favorabile din horo-
scop; pietrele asociate cu planetele „malefice” ar trebui evitate.
În mod tradițional, talismanele au încercat să „împartă” toate cele
douăsprezece semne ale zodiacului. Potrivit unei vechi credințe, se credea că
piatra corespunzătoare semnului tău zodiacal este un talisman din inel.
Dar există pietre mult mai prețioase și ornamentale decât douăsprezece. Prin
urmare, nici în trecut și nici în prezent între astrologi nu există o opinie unanimă
cu privire la distribuția pietrelor în funcție de semnele zodiacului. În plus, în anti-
chitate exista un sistem de cunoștințe ezoterice (de exemplu, în Egipt și India),
accesibil doar preoților, inițiaților și magicienilor.
În momentul de față, alături de distribuirea antică, tradițională, a pietrelor după
semnele Zodiacului, există și una modernă, adoptată de Asociația Internațion-
ală a Bijutierilor. Poți purta unele pietre prețioase de-a lungul vieții, în timp ce al-
tele pot fi purtate temporar, pentru a rezolva o anumită problemă. Primele sunt
supuse unor cerințe mai stricte atât în ceea ce privește calitatea, cât și în ceea
ce privește conformitatea cu horoscopul dumneavoastră. Deci, de exemplu,
deși cristalul de stâncă nu poate fi numit piatră de Rac, este foarte util să aveți
o minge de cristal de stâncă cu dvs. în momentul promovării examenelor, par-
ticipând la orice conferințe, scrieți o lucrare științifică - pentru a „dezlega” limba-
jul sau activează gândirea și întărește memoria. Pietrelor prețioase și
semiprețioase li se atribuie anumite proprietăți în conformitate cu semnele zodi-
acului.
Astrologii au susținut că fiecare bijuterie aparține unui anumit semn zodiacal,
motiv pentru care oamenii născuți într-o anumită lună ar trebui să poarte inele -
cu piatra corespunzătoare, care este asociată cu constelația zodiacală care
domină cerul în momentul nașterii unei persoane. .
Există o părere că pietrele care sunt fericite pentru unul sau altul sunt dăună-
toare persoanelor din semnul opus (între 6 luni distanță).
Pietrele opuse contribuie la distrugerea destinului și a vieții, sunt în disonanță
cu această natură. Purtarea unei pietre care nu corespunde semnului zodiacal
sub care s-a născut proprietarul ei are un efect negativ asupra soartei
sale. Este mai bine să porți pietre care corespund unui anumit semn zodiacal.

PROPRIETĂȚI ASTRALE ALE PIETRELOR

PIETRE DE SOARE: crizolit, diamant, zambila, aventurin, rubin, crisopraza;
LUNA: opal, piatra lunii, acvamarin, beril, perla, coral;
MERCUR: topaz auriu, smarald, agat;
VENUS: safir deschis, agat, perla, turcoaz;
MARTE: rubin, piatră de sânge, jasp, diamant, granat;
JUPITER: turcoaz, safir, lapis lazuli;
SATURN: onix, ametist, topaz închis;
NEPTUN: ametist, cristal de lună.
Corespondența pietrelor și a lunii nașterii
 CAPITOLUL 3. CULOARE, CARACTER ŞI PIETRE
O culoare poate evoca în tine amintiri plăcute din cele mai fericite momente din
viața ta și invers, la fel ca sunetele muzicii, o anumită culoare îți poate aminti de
ceva trist, dureros, de suferință, de o iubire plecată. Aceste senzații asociate cu
culoarea se numesc asocieri de culoare. Formarea și consolidarea asociațiilor
de culoare în mintea noastră este identică cu procesul de formare și consoli-
dare a reflexelor condiționate în cortexul cerebral.
Modul în care percepem culorile depinde atât de culorile în sine, de puritatea,
luminozitatea, saturația lor, cât și de caracteristicile percepției noastre. Fiecare
persoană reacționează diferit la anumite culori. Fiecare culoare afectează difer-
iți oameni în moduri diferite, în funcție de temperament și starea de sănătate.
Sunt culori pe care le evităm instinctiv, ne irită, provoacă o senzație de discon-
fort și anxietate. Alte culori ne plac ochii. Le preferăm la haine, bijuterii, culoare
interioară.
Psihologii și psihiatrii, pe baza preferinței sau dragostei oamenilor pentru o anu-
mită culoare, determină caracterul unei persoane, înclinațiile sale, mentalitatea,
psihicul și chiar starea sa de sănătate. Această „preferință de culoare”, potrivit
psihologilor, se formează pe baza asociațiilor stabilite și depinde de tradițiile și
conexiunile naționale, temperament, gen. Există o părere că preferințele de cu-
loare sunt trăsături înnăscute din punct de vedere biologic și, probabil, au o re-
lație strânsă cu influențele planetare în procesul de formare individuală.
Copiii iubesc instinctiv culorile strălucitoare și pure - roșu, albastru, gal-
ben. Orice altă culoare care nu este inclusă în schema de culori obișnuită
trezește imediat un interes sporit și apropiat pentru copil.
Odată cu vârsta, preferința de culoare se schimbă - în limitele culorilor spec-
trale pure, se acordă preferință tonurilor reci. Date foarte interesante legate de
caracteristicile personalității în funcție de „preferința de culoare” sunt disponibile
într-o serie de lucrări atât ale oamenilor de știință noștri, cât și ale celor
străini. Pe baza acestor lucrări, se poate întocmi o imagine foarte curioasă,
care va oferi cititorilor posibilitatea de a vedea în unele caracteristici de culoare
trăsăturile semnelor cercului zodiacal deja familiare nouă și, prin aceasta, să
confirme încă o dată adevărul despre unitate completă și interconectare a tot
ceea ce există în lume.
Alb. Iubitorii de culoare albă cad cu ușurință în extaz, au o imaginație, credință
și religiozitate foarte dezvoltate. Ei preferă pacea și liniștea. Se caracterizează
prin polaritate - distanță și abordare, simpatie și detașare. Fețele care preferă
albul sunt visătoare, ceea ce îi împinge fie să urce la rai, fie la droguri.
Albii tind să aibă abilități psihice. Ei combină perfect puterea Leului cu prudența
șarpelui. Este în interesul lor să nu cultive și să scape complet de un astfel de
sentiment precum invidia și alte calități de jos ale sufletului. Pentru pace, liniște,
echilibru, pot alege bijuterii cu pietre verzi mari – amazonitul este foarte bun în
aceste scopuri.
Dacă iubitorii de culoare albă doresc să-și păstreze proprietățile în sine sau să
le pună în valoare, pot alege bijuterii cu pietre albe (perlă, onix alb, opal), sau
să-și schimbe starea și starea de spirit - pietre de culori strălucitoare, în funcție
de datele oferite. pentru ei.caracteristici, atât vindecătoare, cât și magice.
Roșu. Iubitorii de culoare roșie sunt oameni pasionați, le place să conducă, să
fie lideri. Ei pot face acest lucru dacă nu sunt copleșiți de emoții (am-
biții). Rareori suferă de remuşcări. Ei iubesc viața și își împlinesc dor-
ințele. Roșul este culoarea pasiunii animalelor. Ocupațiile roșii parcurg gamă de
la vânătoare, sport la curse de mașini, iar ocupațiile pot fi de natură opusă, pre-
cum și personalități - de la un sfânt la un dictator sângeros. Roșiile sunt diverse
și multipolare, explozive și rapid ieșite. Ca și în cazul precedent, pentru a spori
și menține aceste calități, se recomandă bijuteriile cu pietre foarte mici de cu-
loare roșie, după principiul homeopat.
Roz. Iubitorii de tonuri de roz - acestea sunt roșii foarte moale - rămânând toată
viața în lumea viselor, a basmelor și a așteptării miracolelor. Sunt relaxați,
blânzi, visează la o iubire sublimă, preferă confortul și confortul în locul drumeți-
ilor și corturilor. Realitatea este înlocuită cu „ochelari de culoare trandafir”, per-
mițându-le să-și mențină pacea și sistemul nervos. Datorită particularităților lor,
o întâlnire cu realitatea este greu de suportat, aproape ca o catastrofă. Iubitorii
de roz îi dezamăgesc adesea pe ceilalți, deoarece își supraestimează puterea,
dar promit mai mult decât pot îndeplini, promisiunile lor sunt adesea o iluzie. Ei
se calmează foarte repede după o furtună și, de regulă, trăiesc până la o
bătrânețe copt.
Pietrele delicate de liliac - ametist și charoite - le creează un mediu de gândire,
vise poetice. Pietrele galbene le stimulează sferele mentale și fizice, în timp ce
agatul alb le întoarce pe „pământul păcătos”.
Poezia și sublimitatea lor pot fi subliniate cu un șir rafinat de perle, care le va
oferi tandrețea și farmecul tinereții.
Albastru.Cerul întunecat (albastru) - iubitorii acestei culori sunt călători, caută
cunoștințe, sunt religioși și simt subtil lumina de altă lume dincolo de senzațiile
obișnuite ale simțurilor noastre. În ciuda acestor calități, printre aceștia se
numără mulți militari și mulți pasionați de călărie. Recomandările pentru pietre
sunt date conform criteriilor anterioare. Adăugăm că pentru a spori vitalitatea și
concentrarea energiei la tonurile lor albastre, ei pot purta pietre galbene - chih-
limbar, citrin. Albastrul închis este culoarea artiștilor. Iubitorii de albastru închis,
de regulă, ating cu ușurință succesul, scopul și bogăția lor. Ei iubesc viața, sunt
energici, iubesc copiii. În viață, ca și pe scenă, se simt actori și, prin urmare,
iubesc recunoașterea foarte mult. Dacă munca le place și le place, reușesc. Le
place să călătorească și adesea joacă rolul de ghizi. Pietrele lor sunt albastre,
dar au nevoie de pietre albe pentru a se deplasa în sus sau pentru a se re -
laxa. Iubitorii de albastru pot alege pietre din aceleași tonuri, precum și albastre
- lapis lazuli, safir, ar fi frumos - coral alb pentru a spori feminitatea. Culoare al-
bastru deschis - iubitorii săi sunt visători, romantici, iubesc călătoriile, luptă spre
mare, după apă. Sunt foarte sociabili, au mulți prieteni, iubesc echipa. Albastrul
deschis este culoarea feminității, a maternității, a securității, a forței relațiilor de
familie. Pentru albastru deschis, mama este cea mai apropiată persoană, îi sunt
devotați și o venerează la infinit. Dar, dacă în copilărie mama era rece cu ei,
asta lasă o amprentă asupra întregii lor vieți. Ei nu pot suporta singurătatea și
suferă profund dacă apare o astfel de situație. Ei dau mult, dar in schimb vor sa
primeasca aceeasi suma. dar pentru aspiratie in sus sau pentru relaxare au
nevoie de pietre albe. Iubitorii de albastru pot alege pietre din aceleași tonuri,
precum și albastre - lapis lazuli, safir, ar fi frumos - coral alb pentru a spori femi-
nitatea. Culoare albastru deschis - iubitorii săi sunt visători, romantici, iubesc
călătoriile, luptă spre mare, după apă. Sunt foarte sociabili, au mulți prieteni,
iubesc echipa. Albastrul deschis este culoarea feminității, a maternității, a secu-
rității, a forței relațiilor de familie. Pentru albastru deschis, mama este cea mai
apropiată persoană, îi sunt devotați și o venerează la infinit. Dar, dacă în
copilărie mama era rece cu ei, asta lasă o amprentă asupra întregii lor vieți. Ei
nu pot suporta singurătatea și suferă profund dacă apare o astfel de situație. Ei
dau mult, dar in schimb vor sa primeasca aceeasi suma. dar pentru aspiratie in
sus sau pentru relaxare au nevoie de pietre albe. Iubitorii de albastru pot alege
pietre din aceleași tonuri, precum și albastre - lapis lazuli, safir, ar fi frumos -
coral alb pentru a spori feminitatea. Culoare albastru deschis - iubitorii săi sunt
visători, romantici, iubesc călătoriile, luptă spre mare, după apă. Sunt foarte so-
ciabili, au mulți prieteni, iubesc echipa. Albastrul deschis este culoarea femi-
nității, a maternității, a securității, a forței relațiilor de familie. Pentru albastru de-
schis, mama este cea mai apropiată persoană, îi sunt devotați și o venerează la
infinit. Dar, dacă în copilărie mama era rece cu ei, asta lasă o amprentă asupra
întregii lor vieți. Ei nu pot suporta singurătatea și suferă profund dacă apare o
astfel de situație. Ei dau mult, dar in schimb vor sa primeasca aceeasi suma.
Sunt populari și iubiți, au dorința de activități care să unească oamenii cumva:
politică, religie, tratează-i cu profund respect și urmează tradițiile. În sfera sexu-
ală, sunt destul de moderate și calme. Ei sunt mai preocupați de latura
emoțională și intelectuală a vieții. Acești oameni sunt atât de fermecați și au
calități spirituale atât de minunate încât li se poate recomanda să mențină
aceste calități ale bijuteriilor din argint cu pietre din tonurile lor: turcoaz albastru,
acvamarin albastru - piatra mării, perle, opal opalescent cu strălucire albastră,
care nu trebuie de temut, ci de iubire, pentru ca orice piatra, prietenul nostru,
are nevoie de tandrete, de iubire, si crede-ma, iti va raspunde la fel.
Ce calități sunt inerente iubitorilor de verde, maro, violet și alte culori? Ce pietre
ar trebui să aleagă acești oameni?
Maro. „Maro” se caracterizează prin echilibru, minuțiozitate, ordinea acțiunilor
lor, dorința de cunoaștere. Preferă singurătatea, liniștea. Se disting prin severi-
tate, rezistență, economie. Iubitorii de maro iubesc puterea și se străduiesc
pentru ea, stau ferm și ferm pe pământ. De regulă, ei nu fac o impresie străluci-
toare asupra celorlalți, dar în momentele dificile te poți baza pe ei și „mergi cu
ei să explorezi”.
În dragoste, sunt activi și îi dedică mult timp. Se gândesc mult la problemele lu-
mii și le este foarte frică să nu piardă controlul asupra lor. Cu mare persev-
erență, își ating obiectivele, indiferent care sunt acele obiective. Maroul este cu-
loarea maturității și a deciziilor mature. Jaspii și agatele maro fermecătoare
sunt asistenții lor fideli în realizarea calităților lor. În dragoste, pot fi asistați de
carnelian cu o tentă de miere.
Gri. Tonul gri închis îi caracterizează pe iubitorii săi prin gândire logică,
dragoste pentru știință, medicină și tehnologie și capacitatea de a rezolva cele
mai complexe probleme. Ton gri închis - curățare. El apare în visele noastre
când depășim bolile, cu o soluție favorabilă problemelor noastre la serviciu și în
dragoste. Cenușii închisi iubesc ordinea, fiecare lucru pe care îl au își știe locul,
atât în viața de zi cu zi, cât și în gânduri. Sunt considerați scrupuloși, dar în situ-
ații dificile sunt apelați pentru ajutor, sunt capabili să analizeze atât propriile
acțiuni, cât și ale altora. Acești oameni pot atinge cote mari în toate domeniile -
atât în științe umaniste, cât și în tehnologie. Aceștia sunt, fără îndoială, indivizi
creativi. Ele nu ar trebui să fie constrânse și tensionate.
În viața sexuală, grile închise sunt capabile să obțină o emancipare com-
pletă. Dacă sunt dezamăgiți de ceva, fac față foarte repede acestui senti-
ment. Hainele lor pot fi decorate cu pietre de tonuri roșii, le pot oferi, de aseme-
nea, energie, vigoare și „înveselește inima” - acestea sunt granat, rubin roșu,
carnelian roșu (carnelian), iar coralul roșu îi va proteja de „ochiul rău”. ”.
Gri deschis - inteligent, rațional, rapid și neliniştit. Deschiderea lor recrutează
prieteni pentru ei, dar nu tolerează restricțiile, chiar dacă le creează ei înșiși. De
regulă, ei evită dificultățile, nu își complică viața. Distracția lor interferează cu
concentrarea și meditația lor. Se disting printr-o multitudine de gânduri, capaci-
tatea de a menține întotdeauna un simț al proporției, inteligență și sociabili-
tate. Uneori sunt acuzați că le lipsesc căldura sau profunzimea, dar nu este
cazul. Acest comportament al gri deschis este explicat sau este o consecință a
timidității lor.
Gri deschis este culoarea tinereții, un ritm rapid, dar uneori și o evadare de sine
și de dificultăți. Sunt foarte impresionabile, nu tolerează zgomotul și căldura.
Verde. Verde închis - încăpățânat și persistent. În combinație cu aurul, aceasta
este culoarea bancherilor. Oamenii de această culoare creează toate bunurile
pământești, se asigură stabilitate materială, sunt solidi, respectabili. Ei iubesc
pacea și natura. Din ei ies arhitecți și arhitecți talentați.
Verzile închise sunt secretoși și persistenti, iar persistența lor suprimă energia
celorlalți și de foarte multe ori duce la o personalitate scindată în acele per-
soane care comunică cu ei. Estetica lor înaltă le permite să obțină atât bogăție
spirituală, cât și materială într-o combinație fericită de circumstanțe pentru
ei. Aceștia pot fi sfătuiți să fie mai blânzi și să realizeze că fiecare dintre noi are
dreptul la propriile opinii – astfel pot evita multe necazuri și își pot face un
număr semnificativ de prieteni. Verdele închis tind să evoce un sentiment de
siguranță și securitate în prietenii și cei dragi. Viața sexuală este de mare im-
portanță pentru ei. Când eșuează în acest domeniu, suferă profund. Aceștia
sunt oameni cu voință puternică, capabili să depășească orice dificultăți; doar
oamenii cu mare răbdare îi pot forța să se răzgândească într-un fel,
Recomandările pentru verdele închis atunci când purtați pietre sunt aceleași ca
și pentru iubitorii de alte culori; pentru a-și păstra și a-și spori calitățile, ei pot
purta decorațiuni de sol verde, dar pietrele trebuie să fie mici; pentru a dobândi
alte calități care le lipsesc, pe lângă culoarea lor, pot purta pietre galbene, roșii,
albe, dintre care cuarțul roz ar trebui să fie lider.
Iubitorii de verde deschis sunt oameni blânzi care apreciază cooperarea, estet-
ica și tandra. Se disting prin simțul dreptății, bunăvoinței, parteneriatului. Oa-
menii ăștia sunt foarte obligați și deștepți, a, și știu să spună exact ce se
așteaptă de la ei, dar ei înșiși nu știu să asculte, acesta este neajunsul lor, pe
care trebuie să-l depășească. Spre deosebire de verdele închis, ei sunt relaxați,
deschiși, sociabili. Verdele deschis este culoarea tinereții, echilibrul, mirosul
primăverii, fericirea evazivă, trecătoare.
Pietrele de tonuri de verde închis - malachit, jad (întunecat), jadeit, precum și
pietre de sol maro-miere - jasp, agat, carnelian se potrivesc bine în gama de
tonuri de verde deschis, pentru a le spori durabilitatea și respectabili-
tatea; tonurile roșii ale pietrelor îi vor emoționa.
Galben. Galbenul este culoarea lui Ra, culoarea Soarelui divin, strălucind, radi-
ază, dă căldură, viață, energie.
Galben - oameni de creativitate, voință și spirit puternic, sunt Lei care iubesc
puterea, care știu să concentreze puterea și voința și să o îndrepte spre locul în
care este cel mai eficient.
Ei pot reuși atât în știință, cât și pe scenă. Ei știu să muncească din greu și
fructuos, dar știu și să ofere o odihnă bună pentru ei și pentru ceilalți.
Culoarea galbenă poate contribui la realizarea atât a valorilor materiale, cât și a
celor spirituale.
Iubitorii de galben sunt deschiși, viața lor este plină de momente strălucitoare,
sunt inteligenți și sensibili și uneori suprasensibili, cu toată ființa luptă spre feri-
cire și cu perseverența o ating. Sunt frumoși și generoși, se bucură de re-
cunoașterea celorlalți, știu să învețe pasiunile vieții din jur și să-și îm-
părtășească experiența cu ceilalți, în același timp, au răbdare și perseverență.
Galbenii provoacă invidie în alții și trebuie să-și mobilizeze toată inteligența
pentru a nu-și arăta aroganța inerentă.
Galbenul întărit, concentrat este portocaliu. Portocaliul are toate trăsăturile gal-
benului, dar în plus, sunt un cadou pentru dragoste și sex.
Oferim toate pietrele Leului în galben și pentru pace și liniște - scara verde și,
dacă este posibil, achiziționăm crizolit în aur, precum și pietre albe și violete
pentru dezvoltarea spiritualității.
Violet. Purple și cei care îl preferă sunt neobișnuiți, extraordinari, luptă pentru
libertate, independență și spațiu. Viața lor este plină de surprize și zig-za-
guri. Uneori par să „dormească”, dar tânjesc după trezire și zbor, visează la
aripi care să zboare până la Soare. Sunt sociabili și foarte pasionați de comuni-
carea intelectuală și spirituală, deoarece experimentează o lipsă constantă a
acesteia.
Acești oameni au o inteligență înnăscută ridicată, care chiar provoacă jenă și
disconfort oamenilor obișnuiți din mediul lor. De aici și pofta lor de comunicare
cu egali din punct de vedere al nivelului, deoarece în condiții normale au un vid
de aceste senzații.
Oamenii violet sunt interesați și atrași de tot ceea ce este misterios, inexplicabil
și încearcă mereu să găsească soluția acestor fenomene. Le place viteza și nu
se tem de pericol. Sunt foarte sensibili la boli tiroidiene, distonie autonomă și
nevroze. Au inteligență ridicată, dar sunt slabi din punct de vedere fizic, cor-
purile lor au vibrații scăzute, de regulă, aceștia sunt oameni cu grupa sanguină
A (II).
Ametistul, charoitul le sporesc calitățile, chihlimbarul, carnelianul, cuarțul galben
le dau putere. Activitatea fizică grea le este contraindicată, dar exercițiile orien-
tale precum Wushu și o masă vegetariană sunt foarte utile.
Negrul. Și în concluzie - negru, care are și un număr mare de adepți.
Negrii sunt mereu gata să lupte, flacăra pasiunii și a focului nu-i părăsește
niciodată. Sentimentele negre sunt întotdeauna extreme, consumatoare. Negrul
este culoarea rebeliunii, a elementelor, a ștergerii „Egoului”, dar spre deosebire
de alb, acest sentiment nu este voluntar, mai degrabă impus, inspirat. Negrul
este un simbol al nopții, al distrugerii, dar și al învierii. Punctul negru al lui Bud-
dha este o ieșire către nirvana, dar pentru desfășurarea ulterioară a Universu-
lui. Puterile secrete ale subconștientului, moartea.
Iubitorii de culoare nu evaluează întotdeauna în mod realist situația și, prin ur-
mare, pierd, motiv pentru care suferă profund.
Sfera sexuală joacă un rol principal în viața lor, sunt pasionați, „regi ai nopții”,
iubesc și sunt iubiți.
Indiferent de gol, negrule merg mereu, fără oprire, înainte, înainte.
Principiile pentru alegerea unei pietre pentru această culoare sunt un mic jet
negru sau obsidian pentru a-și afirma poziția, pentru a înmuia caracterul - o pia-
tră albă, pentru pace - verde (smarald, crisoprază, amazonit, malachit ușor). Di-
eta este recomandata cu restrictie de carne, sunt de preferat mancarurile din
ovaz. Cerealele încolțite, de altfel, sunt utile iubitorilor de toate culorile.
CAPITOLUL 4
Acțiunea unei pietre este în mare măsură determinată de puritatea și integri-
tatea acesteia. Pietrele cu fisuri, defecte, bule, zone tulburi sporesc calitățile
negative. Pentru ca efectul unei pietre sau al unui cristal să fie tangibil, este
necesar să se acorde atenție alegerii uneia sau alteia pietre. De asemenea, tre-
buie amintit cum a ajuns piatra la proprietar. Pietrele furate pot aduce o mare
nenorocire. Dacă piatra este cumpărată, atunci intră în vigoare abia după câțiva
ani. Doar pietrele donate sau moștenite ajută și aduc fericirea.
 CAPITOLUL 5. PIETRE - TALISMANE DE PROFESII
Pe lângă pietrele talisman, există și anumite pietre care din cele mai vechi tim-
puri au fost considerate pietre talisman ale unor profesii specifice, oferind pro-
prietarului lor succes în domeniul profesional. Astfel de pietre talisman au fost
recomandate:
> grădinari, fermieri, oameni angajați și legați de agricultură - agat;
> negustorii, bancherii trebuiau să asigure succesul - în comerț, crisopraza sau
crizolit înțesat în aur; malachitul este chemat să ajute la rezolvarea problemelor
științifice;
> medicii pot obține o eficiență ridicată în tratament poate ajuta lapislazuli;
> marinarii nu riscau să meargă la mare fără să aibă în ring un smarald sau ac-
vamarin;
> artiștii considerau turmalina a fi talismanul lor preferat, care a trezit impulsuri
creative și a făcut lumea culorilor neobișnuită și mai impresionantă;
> un ametist purpuriu pal era considerat piatra episcopilor, ajuta la intoarcerea
sufletelor credinciosilor catre Dumnezeu;
> nici un magician caldean sau babilonian nu ar face ghicitori fără a avea o pia-
tră de sânge sau un inel de piatră de lună;
> oamenii de profesii militare au preferat ca piatră de talisman granatul sau he-
liotropul, sperând că le vor da curaj și vor acorda victoria;
> se credea că astrologii și ghicitorii își întăreau calitățile purtând constant
crizolit;
> piatra preferată a regilor și reginelor era sardonixul;
> onixul era considerat piatra conducătorilor și generalilor; Monarhii chinezi
preferau jadul pentru veșmintele lor regale, care în China era considerat o „pia-
tră sacră”;
> filozofii au preferat berilul, această piatră frumoasă a fost aleasă și de călători
ca talisman;
> luptătorii, pentru a câștiga în competiții, își pun brățări cu carnelian; prostitu-
atele preferau să poarte un inel cu zambile roșii, presupus prevenind concepția,
atunci când mergeau la „muncă”;
> amazonitul era talismanul de piatră al gospodinelor și păstrătorul vetrei;
> oamenii de știință și clericii au găsit puteri vindecătoare transformând rozariul
din coral;
> exista chiar și un talisman pentru jucătorii de cărți - alexandritul trebuia să
ofere un câștig; la întâlnirile și competițiile sportive, jadul și jadul aduceau
noroc.
De remarcat sunt pietrele care aduc noroc în dragoste, fidelitatea conjugală,
simbolizează castitatea. Pietrele pe care îndrăgostiții le-au schimbat sunt tur-
coaz, smarald, beril, granate, chihlimbar.
Malachitul dă noroc în dragoste, ajută la depășirea obstacolelor din dragoste; o
viață căsătorită fericită este promisă de o piatră de lună, acvamarin, o piatră de
îndrăgostiți, o piatră de culoarea „mării și aerului”, azur ceresc - lapis lazuli.
Există chiar și pietre care se potrivesc în momentul trist de adio vavik, agat ne-
gru și onix.

1. Bijuterii pentru ocazie

Ești deja pregătit pentru sosirea oaspeților sau, dimpotrivă, să mergi la o petre-
cere, la teatru, la restaurant: îți îmbraci o rochie frumoasă, părul este coafat cu
grijă deosebită, sprâncenele sunt desenate, genele și buzele sunt colorate, par-
fumul tău preferat vine de la tine. Se pare că totul... Și totuși, privindu-te în
oglindă, surprinzi incompletitudinea din înfățișarea ta, absența a ceva care să
ofere o festivitate deosebită, a subliniat exclusivitatea momentului viitor și, într-
un fel, a ta proprii.
Decoratiuni? Dar ce anume? Când, la ce ținută, în combinație cu ce să
porți? La urma urmei, o „rochie neagră” modestă poate fi purtată cu succes
egal la o întâlnire de afaceri, la o petrecere prietenoasă și oriunde - este impor-
tant ce bijuterii vor fi preferate în fiecare caz.
Există decorațiuni de zi cu zi potrivite pentru aproape orice rochie și ocazie -
sunt discrete, de mărime medie, dar în același timp destul de elegante și, cel
mai important, aproape că nu se demodează niciodată.
Altele sunt destinate exclusiv ocaziilor speciale, așa-numitele mari ieșiri - pentru
o seară festivă, aniversare, nuntă. Aceste decorațiuni sunt lăsate să fie mai viz-
ibile. Daca nu sunt din metale pretioase, este indicat sa le porti in set. Și încă o
regulă importantă: cel mai scump nu este întotdeauna cel mai bun.
Moda din ultimii ani nu încetează să ne uimească cu o varietate cu adevărat
uimitoare de descoperiri de designer. Este imposibil să nu te pierzi în fața
splendorii orbitoare a vitrinelor magazinelor de bijuterii. Și totuși, oricât de bo-
gată este alegerea bijuteriilor, nu riști să faci o greșeală dacă dai preferință
modelelor clasice, deoarece acestea au rezistat celor mai stricte teste - testul
timpului. Printre ele se numără lanțuri, uneori de țesut cu totul de neconceput,
bijuterii rafinate, cu mulți ani în urmă, oferite de celebra Coco Chanel și accep-
tate cu entuziasm de cei cărora le-au fost destinate, alături de celebrul costum,
rămânând popular până în zilele noastre.
Un subiect special de conversație sunt inelele. Sunt purtate, dacă nu de toate,
atunci de aproape toate femeile. Dar ei întotdeauna decorează cu ade-
vărat? Cu siguranță, dacă este ales cu gust. Femeile de statură mică cu mâini
mici potrivesc inele înguste cu una sau mai multe pietre mici; dacă este un inel,
atunci cu o piatră de formă îngustă, alungită. Inele cu pietre de formă ovală sau
sub formă de pară, îndreptate cu un capăt îngust către unghie, fac mâna mai
subțire și mai elegantă vizual. Fetelor și tinerelor li se recomandă să poarte in-
ele cu o piatră mică, femeilor de vârstă mijlocie - cu pietre mai mari sau o îm-
prăștiere de pietre mici. Nu purtați mai mult de două inele.
Pe o mână cu degete scurte și groase, un inel masiv și larg arată stângaci.
Bijuteriile, ca și hainele, sunt concepute pentru a sublinia tot ce este mai bun în
noi, a scoate în evidență tot ceea ce este atractiv: o piatră este culoarea
ochilor, un colier, un lanț cu sau fără pandantiv - un decolteu grațios, piele deli-
cată catifelată. Nu are rost să porți prea multe decorațiuni (nu ești brad), și cu
atât mai mult pe cele care sunt disonante între ele, diferite ca stil și culoare.  De
acord: margelele colorate din material ieftin și o brățară de argint arată ridicol.
Bijuteriile își au anotimpul și ora lor. Numai vara cu fuste umflate, zburătoare,
bluze din bumbac și in, este indicat să purtați mărgele strălucitoare din sticlă
opaca, ceramică și plastic.
Dacă vara alegerea bijuteriilor este practic nelimitată, atunci iarna implică o
mare reținere nu numai la costum, ci și la bijuterii. Bijuteriile pentru această pe-
rioadă a anului nu ar trebui să fie prea sclipitoare - clemele mici sau cerceii care
umbrează fața nu vor fi de prisos.
Diamantele și alte pietre prețioase, perlele și bijuteriile din aur și argint sunt cele
mai spectaculoase la iluminatul de seară.
Broșele mari, pandantivele, colierele, cerceii mari cu pandantive, brățările sunt
potrivite pentru o rochie de seară - strălucitoare, strălucitoare cu toate culorile
curcubeului. Uneori, un singur șir de mărgele, dacă sunt alese cu gust, poate
transforma o femeie. Mărgele modeste din diverse materiale naturale (lemn,
paie, rocă de scoici, ceramică) completează perfect ținuta în stil țărănesc,
decorează rochiile pe care le purtăm în fiecare zi, dar acest lucru nu se aplică
rochiilor croite sport.
Cerceii, dacă sunt bine aleși, creează atât de multă armonie semnificativă a fig-
urii și a liniei umerilor. Cerceii atârnați, precum și cei mari și rotunzi, nu sunt re-
comandați femeilor cu fața plină lată și celor care poartă ochelari. Acești cercei
sunt mai potriviti pentru femeile tinere și de vârstă mijlocie, cu o formă alungită
a feței. Cerceii mici plati sunt potriviti pentru femeile cu fata rotunda. Cerceii
mari nu se potrivesc fetelor tinere.
Pentru o rochie cu un decolteu mic, sunt potrivite fie margele, fie cercei. Cu un
decolteu mai deschis, ambele bijuterii pot fi folosite in acelasi timp.
Brățările sunt de obicei purtate pe mâna dreaptă. Mai mult, brățările cu pietre ar
trebui să se potrivească strâns în jurul mâinii, iar fără pietre, sub formă de cerc
sau lanț, ar trebui să se așeze liber lângă mână. Pe ambele mâini se poartă
doar brățări pereche. O încheietură subțire va sublinia favorabil un set de
brățări elegante. Dar pentru o femeie cu mâinile pline, un astfel de ornament nu
va funcționa - va atrage atenția doar asupra a ceea ce nu trebuie arătat.
Moda pentru pietre și metale vine și pleacă, iar chihlimbarul pare să nu fie su-
pus capriciilor sale. Bijuteriile din ea sunt întotdeauna moderne, frumoase și de
dorit. Chihlimbarul a fost mult timp apreciat pentru naturalețea și simplitatea
sa. Miere închisă sau auriu transparent, galben fumuriu sau gri verzui, această
piatră solară atrage cu o frumusețe inexplicabilă, fermecatoare. Nu are egal în
numărul de culori și nuanțe - există până la două sute de ele. Poate de aceea
chihlimbarul se potrivește bine cu orice material: cu țesături, piele, lemn, metal
alb și galben, fixat în dantelă fină de aur și argint, arată bogat și nobil.
Experiența populară a tratamentului cu chihlimbar este cunoscută pe scară
largă încă din cele mai vechi timpuri. Mult mai târziu, oamenii de știință au de-
scoperit săruri ale acidului succinic în el, care este un biostimulant dintr-o gamă
largă. Cercetătorii au descoperit că acest acid, ca și combustibilul, arde în
celulele bolnave, iar procesele de viață se reiau în organele slăbite. Poate că
acesta este unul dintre secretele popularității neclintite a bijuteriilor de chihlim-
bar.
Chihlimbarul tonurilor deschise este mai mult pentru fața blondelor cu ochi al-
baștri, a femeilor cu părul căprui și a brunetelor cu ochi căprui. Oferă pielii un
finisaj mat delicat, iar întregii fețe a unei femei – o rafinament deosebită.
Poti purta bijuterii mari si mici, singure sau in set, de diferite culori si forme, din
orice materiale si in diverse combinatii, dar cu o conditie indispensabila: sa fie
de un gust impecabil.
Și ultimul lucru despre bijuterii. Bijuteriile ieftine sunt ieftine. Se uită doar la
foarte tineri.

2. Pentru a face bijuteriile plăcute ochiului

Pietrele prețioase naturale și sintetice (rubine, safire, alexandrite) au nevoie de
curățare din când în când. Pot fi spălate în apă caldă cu săpun cu adaos de
amoniac (1 linguriță la jumătate de pahar de apă). Asigurați-vă că verificați pen-
tru a vedea dacă pietrele sunt atașate de lipici - atunci va fi necesară o atenție
specială la curățare.
Mărgele de chihlimbar, broșe, pandantive, spălate cu apă caldă și săpun, fre-
cate cu bicarbonat de sodiu folosind o cârpă moale de flanel; produsele din
fildeș sunt reîmprospătate în același mod.
 CAPITOLUL 6. PROPRIETĂȚI DĂUNĂ ALE PIETRELOR

De unde a venit credința în proprietățile dăunătoare ale pietrelor?

În legendele antice, pietrele sunt adesea create de Satana sau de slujitorii săi.
Cel mai bun exemplu este legenda „pietrei șarpelui” . În multe legende din fol-
clor, ideea este exprimată că pietrele prețioase au fost odată îndepărtate din
capetele șerpilor și dragonilor. Acesta a fost motivul pentru care sa considerat
că diamantul este otrăvitor și a fost găsit cândva în gura unui șarpe. Așa sunt
credințele hindușilor, arabilor, elenilor. Sau că toate pietrele prețioase s-au for-
mat din salivă de șarpe. Această superstiție este răspândită în culturile primitive
din Orientul Îndepărtat până în Anglia. Toate aceste tradiții exprimă cea mai
apropiată apropiere posibilă între „adversar” și „apărător”, adică între monstrul
care stă de pază și comoara protejată de acesta. Împreună ele constituie o uni-
tate de contrarii, un amalgam sau un aliaj.

Pietre prețioase
Diamant . Această piatră este greu de obișnuit cu proprietarul. Nu va aduce
succes oamenilor cu voință slabă. Îmbunătățește tendințele naturale. Pentru
hoți și criminali, piatra aduce nenumărate necazuri. Diamantele cu impurități și
incluziuni, după ideile strămoșilor, duceau în rătăcire, până la șchiopătare și
abaterea ochilor.
Hindușii recomandau purtarea de diamante în aur pe degetul inelar al mâinii
drepte. La mine, nu sfătuiesc pe nimeni să se implice cu un diamant, în afară
de Leu, Săgetător și Berbec cu un Soare foarte puternic și bun.
Smarald . O piatră de oameni cinstiți cu gânduri curate. Smaraldul poate fi reco-
mandat absolut tuturor, deoarece este fundamental un talisman anti-demonic
care stimulează tot ce este mai bun la o persoană. Cu toate acestea, există și
dezavantaje: „femeia care o poartă pe mână va avea puțini fii și fiice” - acest lu-
cru a fost considerat în Orient. Se crede că aduce fericire doar unei persoane
pure, dar analfabete. Dar oamenii educați nu vor oferi prea multă bu-
curie. Această piatră nu tolerează nesinceritatea. Pentru mincinoși, el aduce nu
numai nenorocire, ci și boală.
rubin . Este o piatră a strălucirii și a vanității. El dă putere, oportunitatea de a
deveni faimos. Dar, în același timp, este nevoie de multă putere și energie ner-
voasă de la o persoană. Oamenii care sunt excitabili și cruzi nu ar trebui să
poarte un rubin, deoarece sporește aceste calități. Pentru persoanele expan-
sive, iritabile, nereținute, rubinul este pur și simplu periculos!
Nu este recomandat să purtați un rubin pentru persoanele care suferă de
hipertensiune arterială, obezi și pletorici - puteți provoca un accident vascular
cerebral. Poate provoca proprietarul la acte erupții. De mâna unei persoane ne-
prietenoase, el se transformă într-un demon rău, adesea cu influență fatală.
Safir . Este contraindicat persoanelor iresponsabile și egoiste, deoarece îi
poate priva de tot ceea ce iubesc. Nu aș recomanda safirul albastru pentru a fi
purtat de oameni tineri și veseli. Privește viața de o dispoziție festivă și de sen-
zații puternice. Este mai bine să cumpărați alb (incolor).
Citrin. Această piatră „polară” ajută escrocii, hoții și escrocii precum și oamenii
cinstiți. Influența sa se extinde la toate jocurile de noroc, stimulând entuziasm.
Ametist. „ Aveți grijă, femei, logodite sau căsătorite”, spunea un preot sumerian
despre ametist cu treizeci de secole în urmă. Se credea că această piatră de-
schide inima pentru o nouă iubire.
Carnelianul - ca agata, lucrează cu energii de joasă frecvență, oarecum „înte-
meiază” sentimentele, atrage dragostea, își transformă pasiunea violentă, ex-
cită centrul sexual, eliberându-l de colțurile secrete ale subconștientului.
Ai grija la carneliana si la carneala inchisa, acestea iti pot crea situatii dificile.
Carneol. Se crede că el atrage pasiunea altcuiva, aprinde sentimentele propri-
etarului. Carnelianul este o piatră folosită în Tantra.
K akhalong este o piatră a iubirii carnale, atrage inimile bărbaților și femeilor.
Aventurina sau piatra solara. Trebuie să spun că este foarte dificil să lucrezi cu
aventurin, deoarece această piatră este schimbătoare și capricioasă. Prin ur-
mare, purtarea acestuia nu trebuie să fie permanentă, trebuie îndepărtată din
când în când. Se crede că nu poate fi purtat mai mult de o fază lunară la rând,
altfel își schimbă energia. Este recomandat să-l porți într-una dintre fazele Lunii
debilitante (adică, în al treilea sau al patrulea trimestru). Pentru persoanele care
au un Neptun puternic și semnele Pământului sau Apei sunt evidențiate, este
foarte înălțător dacă nu este purtat constant. Aceasta este o piatră a lui Don
Juan, și nu un jucător ascuțit, așa cum cred mulți oameni. Iar marea neglijență
în manipularea acestuia poate duce la pierderi materiale și risipă de energie și
forță.
Amazonitul dă naștere unor impulsuri nerezonabile ale tinereții la bătrâni.
Labrador . Crește tendința spre misticism și viziuni. Poate fi purtat doar de oa-
meni maturi și chiar și atunci cu precauție, deoarece încurajează acte impreviz-
ibile, excentrice.
Din grupul de agate, voi spune doar rău despre agata neagră - acesta este un
talisman masculin, dar provoacă tristețe. În general, agatele sunt pietre foarte
bune, dar spre deosebire de cristale, acestea lucrează la vibrațiile de joasă
frecvență.
Onix . Cei care au Saturn în horoscop într-o poziție favorabilă pot purta onix ca
talisman. Atenție la forma degetului mijlociu al mâinii: falanga unghiei nu trebuie
extinsă, cel mai bine este dacă tuberculul lui Saturn este curat și neted, fără
semne.
În antichitate, în Orient, onixul era considerat o piatră foarte ghinionistă. Arabii l-
au numit „jazz”, ceea ce înseamnă a aduce tristețe sau întristare. În China, de
teama unui „prevestire rău”, oamenii au încercat să nu se apropie de minele în
care se extrage onixul, din cauza fricii de „prevestire rău”. Deși nu pot explica în
mod rezonabil ce a cauzat o astfel de atitudine.
Acvamarinul și euclaza - greu de distins și în mare măsură legate în propri-
etățile lor - sunt contraindicate oamenilor atunci când sunt înșelați, toate minciu-
nile vor fi dezvăluite. Poate asta explică proprietatea lor de a răni fericirea vieții
de căsătorie. Se recomandă purtarea numai în timpul zilei.
Alexandrit. „Siberianul insidios”, a scris N.S. Leskov despre el. - Era încă verde
ca speranța, iar spre seară era plin de sânge. Are o dimineață verde și o seară
sângeroasă...”. Aceasta este o piatră de oameni puternici, cărora nu le este
frică de riscuri și încercări grele. Este contraindicat celor slabi și lași, deoarece
atrage dificultăți și încercări proprietarului său, obligându-l să treacă prin foc,
apă și conducte de cupru. O proprietate specială a acestei pietre este că își
face proprietarul pașnic și acomodator, deoarece alexandritul este de natură
anticoleric.
Grenade. Principala lor proprietate magică este de a da naștere unor puternice
dorințe pasionale. Adesea, acest lucru se întoarce împotriva proprietarului
lor. Ei spun că de mâna unei persoane stăpânite de pasiune încep să
strălucească puternic, pe măsură ce o umplu cu sânge. Mai ales multe nenoro-
ciri sunt aduse de grenade furate.
Demantoid (olivină) . Aduce multă nenorocire celor născuți în constelația Pești
și este foarte bun pentru cei născuți în Leu și Săgetător.
Sherl . Bastoanele de turmalina neagra au super energie si sunt intotdeauna
gata sa o impartaseasca. Dar nu fiți prea zeloși, pentru că turmalina roșie și
neagră împinge bărbații la exploatații și aventuri sexuale, ale căror rezultate
sunt deplorabile și dificile.
Turcoaz alb - are un potențial energetic uriaș. Poate fi purtat doar de oameni
care nu se tem de riscuri, de oameni curajoși și impulsivi, care se străduiesc să
facă isprăvi!
Turcoazul albastru impune proprietarului obligații serioase - să fie sincer, sincer,
milos, pregătit pentru fapte nobile. Singurul lucru în care turcoazul îi dă
„rădăcină” proprietarului este în comerțul cu cai, motiv pentru care țiganii îl
iubesc atât de mult.
Experții nu sfătuiesc să porți turcoaz verde, este o piatră pe moarte, un vampir
energetic.
În est, turcoazul simbolizează capriciu, iar o schimbare de culoare amenință
adulterul. Și un avertisment general: turcoazul este contraindicat pentru Fe-
cioară .
Gagat este o piatră a secretelor nopții și nopții. Magicienii îl foloseau în contact
cu sufletele morților. Aduce coșmaruri și obsesii în vise.
Hematit ( Bloodstone ) Își datorează reputația infamă culorii care sugerează
sacrificii și utilizării pe scară largă în magie. Cu greu vreun magician medieval a
îndrăznit să cheme spiritele planetei, neavând un inel cu o piatră de sânge pe
deget. Cu o varietate moale de piatră de sânge, au tăiat, de asemenea, un cerc
pe podea și semne cabalistice care îi protejează de orice atacuri astrale și sunt
folosite de ei în unele ritualuri magice. Cu toate acestea, pentru cei care nu
practică magia, nu amenință cu nimic, deși nu aduce prea multă fericire. În vi-
ața obișnuită, hematitul acordă prea multă energie proprietarului său, ceea ce
este foarte dificil pentru o persoană obișnuită să facă față.
Cel mai bine este să-l porți pe degetul arătător în argint, pentru lucru magic - un
cadru de cupru.
Jadeitul galben este o piatră a iubirii neîmpărtășite, neîmpărtășite, fără bu-
curie. Prin urmare, este mai bine ca iubitorii să nu-l poarte, pentru a nu-și
pierde iubitul sau iubitul.
Serpentine - numele însuși mărturisește înșelăciunea. Este folosit uneori de oa-
meni insidioși pentru a înșela, a seduce alți oameni. Piatra ispititorilor („șarpe-
ispititor”. Conform legendei: serpentina a fost scuipată de Adam când s-a înecat
cu un măr - o bucată din măr i-a stat în gât și a devenit o șarpe). Această piatră
indică păcatul originar, ispita.
Singurul lucru bun pe care îl poți obține de la o serpentină sunt precedentele de
care să te ferești, adică ceva ce nu ar trebui să fie. Dacă vrei să cunoști acele
situații de care trebuie să te ferești, atunci poartă o serpentină. Trebuie să faci
exact invers. Fecioarei i se oferă posibilitatea de a ști, el este bun pentru Capri-
corni, serpentina este rea pentru Rac și Pești.
Lapis lazuli. Piatra vindecatoare. Proprietățile sale sunt departe de preocupările
vieții obișnuite și, prin urmare, nu este folosit ca amuletă situațională.
Lal. Spinelul nu poate fi purtat în mod constant, deoarece eliberează, înlătură
controlul conștiinței, duce în lumea viselor, a iluziilor și a inactivității. Se crede
că ar trebui să fie ascuns copiilor, deoarece principala sa proprietate magică
este de a excita erotic, de a da naștere unei pofte de dragoste, de des -
frânare . Lal este o piatră schimbătoare și capricioasă, ca și Fortune însăși, și
trebuie manipulată cu grijă și cu grijă.
Malachitul și azuritul sunt pietre magnifice, care, totuși, sunt foarte înșelă-
toare. Ele sunt asociate cu Venus, dar și Pluto este aici. Malachitul atrage prea
mult interesul altor oameni către tine; el poate atrage „viperele tale” către
tine. Pentru oamenii care știu să lucreze cu această piatră, această circum-
stanță ajută în munca lor. Cei care nu știu să lucreze cu el vor fi în mod con-
stant zdrobiți de atenția celorlalți. Cu toate acestea, interesul crescut al mem-
brilor de sex opus nu este întotdeauna bun, mai ales pentru o femeie care se
întoarce acasă noaptea târziu.
În cele mai vechi timpuri, fetelor caste care părăseau casa nu li se recomanda
să poarte bijuterii din malachit de teama contactelor inutile și chiar a violului.
Jadul este asociat cu religia și restructurarea întregii vieți. Este purtat doar de
acei oameni care doresc să-și schimbe viața și viziunea asupra lumii, pentru a
se ridica la un nivel spiritual complet nou. Jadul este o piatră a introvertiților,
este rău pentru dragoste.
Obsidian . Protejează de orice fapte dificile, face imposibil să „păcătuiești”. Cu
toate acestea, purtarea acestei pietre prea mult timp lipsește de inițiativa și im-
pulsurile creative. Piatra își poate transforma proprietarul într-un laș.
Opal. De sute de ani, opalul a fost infam. Era considerat un simbol al pasiunilor
secrete și al inconstanței (cu expunerea prelungită la soare, opalul se
deshidratează și își pierde irizația), o piatră a speranțelor și iluziilor înșelă-
toare. Ar trebui să aveți grijă cu soiurile europene de opal cu o strălucire roșu
rubin de foc sau nuanțe albastru-albastru cu scântei aurii.Opal- una dintre cele
mai scumpe și mai controversate în ceea ce privește proprietățile magice ale
pietrelor care i se atribuie. Nu este recomandat să acceptați cadou opalul,
deoarece dă naștere unui sentiment ostil față de dăruitor proporțional cu val-
oarea lui. „Cei care luptă pentru câștiguri de moment găsesc în el un adversar
periculos. Pentru oamenii de afaceri, cu picioarele pe pământ, nu este
potrivit. Persoanele nervoase, cu un caracter instabil, nu ar trebui, de aseme-
nea, să poarte opal. Pentru oamenii răutăcioși și egoiști, opalul devine o piatră
a răului: dă naștere la suspiciuni, provoacă certuri, frică, coșmaruri. Nu este re-
comandat să purtați opal tot timpul.
Topaz - o piatră care eliberează de pasiunile violente și periculoase, dă naștere
unei dispoziții de bucurie senină a vieții într-o persoană, dar, la cei născuți în
mai, trezește furie și fantezie violentă.
Topazul este contraindicat persoanelor de familie, deoarece poate distruge feri-
cirea familiei.
Zircon. Privește o persoană de îndoieli, chinuri inutile, conferă îngâmfare de
neclintit și încredere în sine - ambiții mari de la zero. Poate fi periculos pentru
că își va face proprietarul vanitesc și egoist.
Zambila . Cele mai importante proprietăți ale sale sunt prevenirea concepției,
promovarea avortului și întârzierea creșterii părului pe părțile ascunse ale cor-
pului. Această piatră este purtată în întristare și întristare. Efectele calmante au
fost atribuite zambilei: se credea că ameliorează melancolia, dă speranță. Prin
urmare, îl puteți purta doar temporar - în perioada de depresie. Dar, în ciuda tu-
turor avantajelor, zambilele aduce singurătate și nefericire în dragoste.
Jasper . Piatra surpriza. În structura sa, conține toate elementele, prin urmare
posibilitățile sale nu sunt limitate. O piatră foarte pozitivă, dar iaspul conține en-
ergia Proserpinei. Toate posibilitățile sale nu au fost încă explorate, aici veți
găsi surprize în descoperiri, adesea neplăcute.
Prin urmare, amintiți-vă, dacă ați ridicat o piatră sau o amuletă cu o piatră și ați
vrut să o îndepărtați imediat sau să o puneți înapoi, această amuletă nu este a
ta . Dacă lanțul tău de argint se înnegrește rapid, scoate-l, ești bolnav, (cu ex-
cepția cazului în care îl pui pentru un tratament specific), altfel se va rupe sau
se va pierde. Dacă, în timp ce porți o bijuterie nouă, care după toate indicațiile
ar trebui să ți se potrivească, te doare inima și ai dorința să o dai jos și doar să
o răsuciți în degete, refaceți-o într-un inel sau un inel. Acesta este un indiciu di-
rect că chakra inimii nu tolerează această amuletă.
CAPITOLUL 7. COMPATIBILITATEA PITRELOR ȘI METALELOR
Aurul și argintul sunt folosite în mod tradițional ca setări universale pentru
pietrele prețioase. Rădăcinile acestei tradiții se întorc la ideile astrologice de-
spre corespondența planetelor cu anumite metale și pietre și despre compatibil-
itatea influențelor lor reciproce.
Vorbim despre așa-numita afinitate a corpurilor și metalele și mineralele core-
spunzătoare acestora. Soarele este asociat cu aurul, luna cu argintul și așa mai
departe. Unele pietre (diamantul, ametist, smarald etc.) au o afinitate dublă sau
chiar triplă - aparțin mai multor planete și metale în același timp.
Nu trebuie să credem că corespondența dintre o piatră și o planetă este pur ex-
ternă, nu se datorează vreunei cauze subiacente. Deși există un motiv pentru
astfel de afirmații: aurul este strălucitor, galben, asemănător cu Soarele, Luna
aruncă argint, Marte este zeul războiului, i se potrivește fierul. S-ar părea că o
similitudine pur externă aleatorie, totuși, dacă aruncați o privire mai atentă la
aceste corespondențe, puteți observa că Soarele ocupă o poziție specială în
sistemul planetar, este centrul său, iar aurul este centrul monetar. sistem în
toate țările. Și în chimie, aurul nu este în niciun caz un element obișnuit: închide
seria electrochimică de tensiuni - este deplasat din soluțiile sărurilor sale de
către toate metalele.
Cum ar putea astrologii și alchimiștii medievali să știe ceva ce a devenit sigur
doar în zilele noastre? O altă analogie: după cum știți, pete apar periodic pe
Soare și pete apar pe aur cu aceeași frecvență, adică ciclurile de viață ale auru-
lui sunt asociate cu ciclurile activității solare.
Sau luați corespondența Saturn - plumb. Saturn personifică principiul îm-
bătrânirii - este cenușa focului vieții. Dar ei nu puteau ști în Evul Mediu că
plumbul este cenușa focului nuclear, stadiul final al multor lanțuri de dezinte-
grare nucleară. Analogia Venus-cuprul pare foarte clară: zeița frumuseții Venus
se admiră într-o oglindă, iar cuprul este ușor de lustruit, iar pe vremuri oglinzile
erau făcute din aliaje de cupru - bronz sau alamă. Dar de ce cuprul roșu core-
spunde pietrelor de tonuri de albastru și albastru? Astăzi, chiar și un școlar știe
că majoritatea hidraților de cristal ai sărurilor divalente de cupru sunt albaștri și
albaștri.
Potrivit lui FK Velichko, doctor în științe chimice, o trăsătură caracteristică a as-
trologiei „ca un sistem de modelare profund gândit se manifestă aici: dacă două
fenomene sunt sincronizate corect (deși într-un mod intuitiv), atunci alte perechi
de fenomene care sunt genetic. legate de perechea originală vor fi, de aseme-
nea, sincronizate.”
Un astrolog nu studiază relațiile cauzale, ci analogiile, asemănările a două sau
mai multe fenomene, la prima vedere, având puține în comun. De aici afirmația
despre existența unei legături mistice între piatră și așezarea ei, care în sine
pare absurdă omului de știință naturală, dar o experiență de peste o mie de ani
în astrologie spune: da, există o astfel de legătură și este la cel puțin nerezon-
abil să-l ignori. Iată un tabel de corespondență a planetelor, metalelor și
pietrelor, care sunt acceptate în astrologia modernă. Cu toate acestea, ce ar
trebui să faceți dacă deveniți proprietar, de exemplu, carnelian, care în acest
tabel corespunde metalelor mercur și zinc? Desigur, este pur și simplu imposibil
să faci un cadru din mercur, dar nu vrei să „galvanizezi” piatra.
Cum se procedează în acest caz?
În astfel de cazuri, astrologul se referă la ideile de „prietenie” și „vrăjmășie”
planetelor. Soarele și Luna se completează ca principii masculine și femi-
nine. Am vorbit deja despre relația dintre metalul Soarelui - aur și metalul Lunii -
argint. Pietrele Soarelui nu trebuie să fie așezate în argint, cu excepția cazurilor
special indicate: piatra și decorul s-ar putea să nu „se înțeleagă”, așa cum se
întâmplă cu oamenii: natura înclină un bărbat și o femeie spre unitate, dar re-
lația lor. nu este întotdeauna fără nori. Astrologii au idei destul de clare despre
„simpatiile” și „antipatiile” planetelor. Există mai multe opinii diferite în această
chestiune, dar le vom cita pe acelea cu care aproape toți astrologii sunt de
acord. Soarele este in dușmănie cu Marte, Saturn, Pluto, neutru față de Mercur,
are o relație complexă cu Luna, este prieten cu restul planetelor. Luna este în
dușmănie cu Marte, Pluto, rece cu Mercur și Uranus, opus Soarelui, pri-
etenoasă cu alte planete. Mercur este compatibil cu toată lumea, dar mai ales
cu Marte, Pluto și Luna. Venus este în dușmănie cu Saturn și prietenoasă cu
restul planetelor. Marte este prietenos cu Venus, ostil lui Mercur și Uranus, în
dușmănie cu restul planetelor. Jupiter este în dușmănie cu Marte, Saturn, Pluto,
prietenos cu alte planete. Saturn este prietenos cu Luna, Mercur, este în
dușmănie cu restul planetelor. Uranus este prietenos cu Mercur, Venus, Nep-
tun, apelează la ajutorul lui Marte, Pluto, este în dușmănie cu restul plan-
etelor. Neptun este prietenos cu Soarele, Luna, Venus, Jupiter și este în
dușmănie cu restul planetelor. Pluto este prietenos cu Venus și Marte, în
dușmănie cu restul planetelor. Deci, ce decor este potrivit pentru piatra ta? Au-
rul și argintul sunt setări cu adevărat versatile. pentru că Soarele, Luna și plan-
etele lor prietenoase acoperă majoritatea pietrelor cu influența lor. Dar, desigur,
este de dorit să așezi pietrele Lunii, Saturn și Neptun în argint. Pietrele de mer-
cur sunt cel mai bine fixate în metale corespunzătoare altor planete, în special
metalele Uranus sunt potrivite pentru ele - aluminiu și titan și aliajele lor, platină,
precum și aliajele de bijuterii din aur care conțin zinc și cadmiu (analogii mercu-
rului). Pentru pietrele lui Marte, cupronickel este potrivit - un aliaj pe bază de
cupru (cuprul este metalul lui Venus, iar Venus este „prietena” lui Marte) și
nichel, care face parte din subgrupul de fier, de aceea corespunde și lui
Marte. Jupiter este deosebit de prietenos cu Soarele, prin urmare aurul core-
spunde pietrelor sale, dar este mai bine să evitați argintul pentru Jupiter,
deoarece este metalul Lunii - „prietenii” lui Saturn, cu care Jupiter este în
dușmănie. Aurul nu este potrivit pentru pietrele lui Saturn, deoarece lui Saturn
nu îi place Soarele,
CAPITOLUL 8. ÎNGRIJIREA PIETRELOR
Pentru a păstra un aspect atractiv al bijuteriilor pentru o lungă perioadă de timp,
ar trebui să urmați reguli simple - purtați-o cu atenție, deoarece unele pietre pot
fi destul de fragile, depozitați-le corespunzător și îndepărtați murdăria în timp
util.
Este important de reținut că bijuteriile reacţionează cu mediul înconjură-
tor. Când sunt frecate și încălzite, pietrele de bijuterii atrag în mod activ praful și
grăsimile, acest lucru este deosebit de caracteristic pentru diamante, topaze și
turmaline, drept urmare își pierd strălucirea și „se joacă”, astfel încât articolele
cu astfel de inserții trebuie curățate în mod regulat (metode de curățare). vor fi
discutate mai jos).
Sub influența razelor directe ale soarelui (ultraviolete), topazele, ametiștii și per-
lele își pierd culoarea - se ard.
Diamantele, smaraldele, crizoliții sunt foarte fragile și se pot rupe de la o lovi-
tură puternică. Argintul se patează rapid în aer, așa că articolele din aliaj de
argint trebuie depozitate în cutii închise, cu excepția articolelor placate cu rodiu.
Aliajele de bijuterii din metale prețioase (în special aliajele de standard înalt de
aur și argint) sunt destul de moi, așa că își pierd cu ușurință strălucirea și lus -
truirea. Bijuteriile pot fi grav deteriorate dacă sunt expuse accidental la sub-
stanțe chimice și substanțe chimice precum mercur, sulf, iod și preparate pe
bază de clor care lasă pete persistente.
Experții recomandă, în general, să vă curățați bijuteriile cel puțin o dată pe lună,
precum și să le ștergeți în mod regulat cu o cârpă de flanel sau piele de
căprioară. Bijuteriile cu sau fără pietre (cu excepția produselor cu smaralde,
perle și alte pietre de origine organică, precum și a produselor cu pietre de duri-
tate redusă și a produselor din argint cu niello și patinare) pot fi curățate cu ur-
mătoarele compoziții:
1) apă caldă cu săpun;
2) Detergent fairy ușor diluat cu apă caldă;
3) apă pură îndulcită;
4) o soluție slabă dintr-un amestec de amoniac și alcool etilic cu apă;
5) alcool etilic (șerveț);
6) compoziții speciale pentru curățarea articolelor de aur și separat a obiectelor
de argint (sunt ambalate în sticle convenabile de volume mici, etichetele indică
regulile de manipulare a soluției);
7) șervețele speciale din pânză cu impregnare.
Există o altă metodă de curățare - băi cu ultrasunete folosind soluții speciale de
curățare (spălare), dar nu este potrivită pentru toate produsele. Faptul este că
în timpul curățării cu ultrasunete, bijuteriile sunt supuse vibrațiilor. În majoritatea
pietrelor naturale (folosite în bijuterii) există incluziuni interne și neomogenități,
care, sub influența vibrațiilor, pot duce la formarea de fisuri interne sau la despi-
carea pietrei.
De exemplu, pentru smaralde, o astfel de metodă de curățare este în general
contraindicată: pentru aceste pietre se folosește adesea metoda de rafinare
(impregnarea pietrei cu ulei), în urma căreia numărul de fisuri vizibile în piatră
scade. Dacă este supus la vibrații și la soluții de curățare alcaline, uleiul se de-
scompune și este spălat din fisuri, drept urmare în smarald va apărea un număr
mare de fisuri invizibile anterior, iar culoarea se poate schimba la una mai puțin
saturată. . Curățarea smaraldelor cu alcool etilic poate duce la același rezultat,
așa că cel mai bine este să le curățați în apă caldă și bicarbonat de sodiu cu o
perie moale.
De asemenea, nu se recomandă curățarea bijuteriilor cu jad, lapis lazuli, chih-
limbar, fildeș, perle, corali și turcoaz folosind o metodă ultrasonică. Toate
aceste pietre sunt adesea supuse unui rafinament suplimentar prin vopsire pen-
tru a îmbunătăți proprietățile consumatorului, iar atunci când sunt expuse la vi-
brații și la soluții alcaline, cum ar fi smaraldele, își pot pierde culoarea.
Această metodă este contraindicată și pentru bijuteriile cu email. Datorită nu-
meroaselor incluziuni și prezenței tensiunilor interne în straturile de smalț, im-
pactul vibrațiilor poate duce la apariția de fisuri în smalț.
Produsele și pietrele trebuie curățate cu grijă și cu grijă. Praful și murdăria
conțin de obicei microparticule de cuarț, care pot zgâria elementele metalice ale
produselor sau pietrele care sunt mai moi decât cuarțul. Orice produs, cu ex-
cepția bijuteriilor cu perle (perlele iubesc umezeala și, dacă este prea uscat, se
poate crăpa în timp), după curățare, cel mai bine este să „uscați” cu alcool etilic
pur sau să-l ștergeți, altfel se va estompa din nou. .
BIBLIOGRAFIE
1. Al-Biruni. Culegere de informații pentru cunoașterea bijuteriilor - M., 1963
2. A. Artemova. Rubin. Foc vindecător în cristal. – Moscova-Sankt Petersburg,
2003
3. Dyudya R., Rail L. Lumea pietrelor prețioase - M., 1998
4. Krivenko V.V., Khmelevskaya A.V., Potebnya G.P. Litoterapie. - M., 1994
5. B.F. Kulikov. Pietre prețioase - credințe și legende.

https://www.e-reading.club/bookreader.php/89382/irina-putikina-lechenie-kam-
nyami.html