Bibliotecarii Renumiti Istoria Culturii Mondiale

BIBLIOTECARII RENUMIȚI
DIN ISTORIA
CULTURII MONDIALE
BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A REPUBLICII MOLDOVA
BIBLIOTECARII RENUMIȚI
DIN ISTORIA CULTURII
MONDIALE
Chişinău
2017
CZU 02(100)(092)
B 51
Director general : Elena Pintilei
Alcătuitor: Alla Andrieş

Redactor: Raisa Plăieşu
Procesare computerizată: Diana Odobescu
Coperta: Diana Odobescu
Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii
Bibliotecarii renumiţi din istoria culturii mondiale / Bibl. Naţ. a Rep. Moldova ; dir. gen.:
Elena Pintilei ; alcăt.: Alla Andrieş. – Chişinău : Biblioteca Naţională a Republicii Moldova,
2017. – 44 p. : il.
Referinţe bibliogr. în subsol.
1 disc optic (CD-ROM) : sd., col.; în container, 15 x 15 cm.
Cerinţe de sistem: Windows 98/2000/XP, 64 Mb hard, Adobe Reader.
ISBN 978-9975-3096-3-9.
02(100)(092)
B 51
©Biblioteca Națională a Republicii Moldova, 2017

BIBLIOTECARII RENUMIȚI DIN ISTORIA CULTURII MONDIALE
BIBLIOTECARII RENUMIŢI DIN ISTORIA CULTURII MONDIALE
Întreaga istorie a omenirii este legată de carte şi biblioteci. Destinul cărţilor în istoria milenară
a trecut prin încercări destul de grele: ele au fost arse, pierdute, găsite, săpate în interiorul oraşelor
îngropate de timp, salvate de la invazia inamicului ca cel mai scump obiect.
Primele biblioteci au apărut în Egiptul Antic, create în palate şi temple şi numite „case de papirus” şi
”case pentru viaţă”. Educaţia avea o mare importanţă pentru faraonii egipteni. În timpul săpăturilor de
la intrarea într-una din camerele de la Palatul lui Ramses al II-lea arheologii au descoperit o inscripţie:
„Farmacie pentru suflet”. Potrivit vechilor egipteni, cartea poate fi comparată cu un medicament, care
contribuie la formarea unui spirit puternic şi înnobilează sufletul omului.
Bibliotecile erau considerate cele mai importante centre de înţelepciune şi în funcţia de bibliotecar
erau invitate personalităţi celebre: savanţi, poeţi, scriitori, filosofi. Această funcţie publică activă a
definit mult timp caracterul social al profesiei de bibliotecar. Munca de bibliotecar era una dintre cele
mai alese funcţii cu care cineva putea fi investit de către rege.
Profesia de bibliotecar este o profesie foarte veche, enumeră peste patru mii de ani.Ea a apărut odată
cu apariţia primelor depozite de carte şi era considerată o profesie exclusiv a sexului masculin. Din
timpuri străvechi bibliotecarii erau nu doar colecţionari şi custozi ale valorilor spirituale a societăţii, ci
experţi ai cărţii, venind în ajutor celor care utilizau cărţile. Într-un tratat vechi se scria: „să-i mulţumim
celui care ne-a ajutat să trecem cu uşurinţă complicatul labirint al cărţii.”
Din fericire sau regret, Biblioteca a încetat să mai fie un Templu. Ea are o altă misiune, alte direcţii
de activitate. Afară de îdeplinirea principalelor sarcini tradiţionale, Biblioteca se dezvoltă ca centru
informaţional, inovaţional, educativ, metodic, cultural şi de cercetare. Figura de bibliotecar, iniţial
scriptor, colecţionar, custode a evoluţionat de la ştiutor de carte, erudit şi savant până la catalogator
profesionist, specialist în automatizare. În secolul XXI bibliotecile au devenit centre de informaţii, se
crează biblioteci electronice, se formează colecţii digitale.
Cu apariţia noilor tehnologii, vor veni la bibliotecă şi tineri, care vor pregăti epoca de glorie în
cultură, aşa cum au făcut-o bibliotecarii din perioada Renaşterii.
3
SACERDOŢII
Sacerdoţii erau marii preoţi dar şi oameni politici recrutaţi dintre bărbaţii cei mai de seamă şi mai
înţelepţi. În templele egiptene activa un întreg personal de sacerdoţi în diferite domenii: administratori
şi rangul superior „servitori ai Zeilor”. Sacerdoţii erau veneraţi ca intermediari în comunicarea
oamenilor cu lumea de zei şi spirite. Pentru a obţine hirotonisire în rangul de sacerdot era necesar de
a face studii serioase şi dificile.
Formarea marelui sacerdot Bakenhons din epoca lui Ramses al II-lea, s-a început la vârsta de patru
ani şi s-a încheiat la douăzeci de ani. Sacerdoţii au fost precursorii oamenilor de ştiinţă, avocaţi, medici,
filozofi, etc.Unii sacerdoţi se specializau în studiul cerului înstelat şi astrologie, alţii în medicină, alţii
pe riturile funerare. Sacerdoţii depuneau jurământul de puritate şi abstinenţă, zilnic făceau abluţiune,
se rădeau pe cap, purtau pânze subţiri. Profesia de sacerdot adesea se transmitea din generaţie în
generaţie.Şcolile de sacerdoţi aveau caracter de castă. Aici se studia dogma religioasă, citirea, scrierea,
matematica (aritmetica şi principiile geometriei), astrologia, bazele de medicină, dar aceasta era
înconjurat de un mister pentru restul populaţiei.
Bibliotecile de temple erau administrate tot de sacerdoţi, cele din Egipt se bucurau de mare onoare.
Pe frontispiciul bibliotecii se putea citi următoarea inscripţie : „Farmacie pentru suflet” sau „ Refugiul
înţelepciunii.” În interiorul bibliotecii era imaginea a doi zei Hu (cuvânt) şi Sia (Cunoaştere) - anume
aşa decor aveau bibliotecile din apropiere de Teba, aproximativ în anul 1300 î.Hr.. Cărţile erau stocate
în cutii, ulcioare de lut, mai târziu, în nişele pereţilor. Pe peretele din templu era inscripţia „catalog”
şi lista de manuscrise.Cel mai vechi catalog din cele cunoscute a fost găsit în Edfu (or. Apollinopolis
în Egiptul de Sus, sec.18 î.Hr.) cu titlu „Lista de cutii care conţin cărţi din suluri mari de piele”. Acesta
conţinea un inventar al bibliotecii de Templu, care se găsea în 34 de cutii. Tematica cărţilor era
variată: religioase (imnuri pentru zei), medicale (inclusiv vrăji), astronomice, recomandări pentru
administrarea Templului, pentru artişti plastici în pictura murala, „canonul de proporţii”, literare
(povestiri, cântece, basme, fabule, învăţăminte), lucrări la matematică, medicină, irigare, astrologie,
diferite profeţii, etc.
Muzeul Britanic dispune de un exponat interesant, un semn de porţelan, o „etichetă” de carte din
Biblioteca Regală. Pe etichetă este indicat titlul cărţii, numele proprietarului şi a soţiei acestuia.Poate
că acesta este prototipul formularului de carte actual?
În antichitate în biblioteca de Templu se organizau şcoli pentru copiii nobilimii. Exerciţiile se scrieau
pe papirus sau pe cioburi de lut. Unele dintre „cărţi” din antichitate au ajuns până în timpurile noastre
numai datorită exerciţiilor îndeplinite de către elevi. Tot în temple erau create şi scriptorii, unde scribii
profesionali copiau cărţile din alte biblioteci. Deja în vechiul regat se alcătuiau enciclopedii. Este
cunoscut aşa-numitul Papyrus Ebers – un uriaş tratat medical, care enumeră 900 de reţete împotriva
diferitor boli, include şi un capitol de cosmetologie (sfaturi pentru înlăturarea ridurilor, eliminarea
aluniţelor, vopsirea părului şi sprâncenelor etc.).
După nivelul de dezvoltare a ştiinţelor în Egiptul Antic matematica era pe locul doi după medicină.
Herodot scria, că geometria mai întâi a apărut în Egipt, iar apoi în Grecia. Sau păstrat câteva papirusuri
matematice de pe timpurile Regatului Mijlociu, dar acestea nu sunt tratate ştiinţifice, ci manuale,
culegeri de probleme.
Sacerdoţii au avut un rol pozitiv în istoria şi cultura Egiptului Antic ca deţinători de tradiţii sacre.
Acest lucru este demonstrat de faptul că nici o civilizaţie din Orientul Mijlociu nu a existat o perioadă
istorică atât de îndelungată ca Egiptul Antic. În lumea religiilor (budismul, creştinismul, islamul),
succesori ai sacerdoţilor au devenit clericii.
Succesor al culturii sumeriane a devenit Babilonia şi apoi Asiria. Timp de secole, domnitorii asirieni
au purtat războaie de succes cu statele vecine. La începutul secolului al VII-lea î.Hr. ei au cucerit
Babilonia, o parte din Asia Mică şi chiar Egiptul. Un rol important în cucerirea noilor teritorii a
4
avut armata asiriană, bine pregătită: celebrele carele asiriene, cavaleria şi infanteria. Capitala statului a
devenit Ninivia antică, fondată în mileniul 5 î.Hr.. Reşedinţa conducătorilor asirieni era distinsă de un
număr mare de palate.Construite pe coline, înconjurate de ziduri înalte, ele impresionau cu finisajul
său le lux. Numeroase sculpturi, aur şi marmoră înconjurau proprietarii lor.
Unul dintre ultimii conducători asirieni, Ashurbanipal (668-627 î.Hr.), a fost dintre cei mai educaţi
regi pe timpul său. Numele lui Ashurbanipal este legat de fondarea primei Biblioteci sistematice
în Orientul Mijlociu Antic.Tatăl lui Ashurbanipal, regele asirian Esarhaddon (680-669 BC), cum
consideră unii cercetători, iniţial a vrut ca fiul să devină Marele Sacerdot. Ashurbanipal nu a devenit
sacerdot, însă dragostea pentru lectură a rămas pe viaţă.
5
Colecţia „cărţilor” din lut a regelui Аshurbanipal dIn Ninive ( sec
7. î.Hr.), este cea mai mare şi cea mai veche dintre toate bibliotecile
cunoscute. Biblioteca a fost descoperită în 1853 de arheologul englez Aust
en-Henry Layard (1817-1893) ASHURBANIPAL
şi asistentul său Hormuzd Rassam (1826 –
ASHURBANIPAL
1910) în timpul săpăturilor pe locul (668fostului
- 635 î.Hr.) oraş antic Ninive din Asiria.
(668 - 635 î.Hr.)
Hormuzd Rassam a ambalat cu grijă „cărţile de lut” în cutii şi le-a trimis
pentru păstrareColecţia în Muzeul
Colecţia
„cărţilor”Britanic,
din lutîna ciuda
„cărţilor” din inscripţiei
regelui lut a regelui
Аshurbanipal de dinlaАshurbanipal
intrarea
Ninive (sec în dIn Ni
bibliotecă: „Cine 7.î.Hr.),
7. vaeste
î.Hr.), îndrăzni
este
cea mai ceasămarescoată
maişi cea aceste
mare mai şi tablete,
vecheceadintre
maisă-l pedepsească
veche
toate dintre toate b
bibliotecile
cu furia sa cunoscute. Ashur şi Biblioteca
Bèllit, iara numele fost a lui
descoperită şi a moştenitorilor
în 1853 deîn arheologul săi să fie
cunoscute. Biblioteca fost descoperită 1853 deenglez arheologul en
şterse în această ţară”. Această
Aust en-Henry avertizare trebuia
Layard (1817-1893) şi asistentulsă-i său
provoace
Hormuzd o stare
Rassam de
frică la fiecare, en-Henry
(1826 cine
–1910)va Layard
fi
în numai
(1817-1893)
cu gândul pe
timpul săpăturilor
şi asistentul
sălocul
fure o carteoraş
fostului dinsău Hormuzd
Biblioteca
antic Ninive
Rassam
Regală din Ninive. 1910)
din Asiria. în timpul
Nimeni
Hormuzd săpăturilor
nu Rassam
îndrăznea săpe
a ambalat facălocul
cu acestfostului
grijă lucru.deDar
„cărţile oraş antic
cutii Ninive d
lut”aîndurat
încă 30 de ani după descoperirea acestei şiHormuzd comori,
le-a trimis Rassam
pentru pentru acaambalat
păstrare oamenii
în Muzeul cu grijă „cărţile
deBritanic,
stiinţă săciuda
în de lut”
le studieze
inscripţiei şi deîn cutii şi l
să
le traducă în limba modernă. pentru
la intrareapăstrare
în bibliotecă: în „Cine
Muzeul Britanic,
va îndrăzni în ciuda
să scoată inscripţiei
aceste tablete, să-l de la i
Ashurbanipal de la o vârstăbibliotecă: pedepsească
fragedă a fost cu furia
„Cine sa
educat Ashur şi
va deîndrăzni Bèllit,
sacerdoţi, iar numele
sădescoată lui şi a
la careaceste moştenitorilor
a însuşit tablete,
arta să-l pe
scrisului cuneiform (folosit în Mesopotamia săi să fie şterse în această ţară”. Această avertizare trebuia să-i provoace
ocu furia
stare de fricăsaaproape
la Ashur
3 şi
fiecare, cine
miiBèllit,
de aniiar
va fi numai
) şinumele
citirea textelor
cu gândul sălui
assiro-
fureşio acarte
moştenitorilor
din
babiloniene şi sumeriane. A studiat ştiinţele
şterse înRegală din
această timpul său,
ţară”.Nimeni a fost
Această primul
avertizareşi ultimul
trebuia regesă-ial provoace
Biblioteca din Ninive. nu îndrăznea să facă acest lucru.
Assiriei ştiutor de carte. frică
Dar la fiecare,
a durat încă 30 decine va fidescoperirea
ani după numai cuacestei gândul comori,să pentru
fure ocacarte din
Biblioteca lui Ashurbanipaloamenii a fost odeadevărata
stiinţă să lebijuterie
studieze aşi epocii
să le antice.
traducă în Ea ocupa
limba două săli
modernă.
speciale de Ashurbanipal
lux din douădepalate,
Regală
unafragedă
din Ninive.
dintre acare era numită
Nimeni nu îndrăznea
„Casadede înţelepciuni
să şifacă acest lucru. D
sfaturi.”
la o vârstă fost educat de sacerdoţi, la care a însuşit arta scrisului
încăpartea
Aici se păstra
cuneiform
30 de ceaanimai
(folosit
după descoperirea
valoroasă
în Mesopotamia a bibliotecii. acestei comori, pentru ca oamenii de stiinţă să le stud
aproape 3 mii de ani ) şi citirea textelor assiro-babiloniene şi
le traducă
Obiectivul
sumeriane. în limba
principal
A studiat a luimodernă.
ştiinţele Ashurbanipal
din timpul său, aera fostconcentrarea
primul şi ultimul în rege
arhivele Palatului
al Assiriei ştiutor adetuturor
carte.
documentelor Ashurbanipal
istorice
Biblioteca luiaAshurbanipal
Mesopotamiei. dea fost
la Biblioteca
oo adevărata
vârstă fragedă aaepocii
păstra scrieri
bijuterie fostdespre
educat
antice. de sacerdoţi,
civilizaţiile
Ea ocupa douăacadeniană, de la care a în
săli speciale
babiloneană,
descrisului
luxasiriană.
din două cuneiform
palate, una (folosit în
Studierea tabletelor
dintre care de Mesopotamia
era lut din biblioteca
numită „Casa de aproape
regelui le-a
înţelepciuni şi 3 mii permis
sfaturi. ” de ani
Aici se păstra) şi citirea
savanţilor parteasă textel
cea
facă o analiză mai valoroasă
privind componenţa
babiloniene a bibliotecii.
şi sumeriane. colecţiei de carte ştiinţele
A studiat şi parţial din timpul său, a fost primul şi ultim
Obiectivul
a structuriiAssiriei
acesteia.ştiutorprincipal
Datorită a lui Ashurbanipal era concentrarea
în arhivele Palatului debibliotecii
acarte.
tuturor
au devenit cunoscute
documentelor istorice a
miturile şi legendele, Biblioteca informaţiile
lui Ashurbanipal valoroase a fost despre
o adevărata bijuterie a epocii antice. Ea ocupa
Mesopotamiei. Biblioteca păstra scrieri despre civilizaţiile
matematică şi astronomie, limbă, istorie, ştiinţă, modul de
speciale
acadeniană,
viaţă, tradiţii şi legi
de lux dinasiriană.
babiloneană,
ale Mesopotamiei
două antice.palate,
Studiereauna dintre
tabletelor care era numită „Casa de înţelepciuni ş
de lut
din
Aici biblioteca
se păstra regelui le-a permis
partealucrau cea mai savanţilor
valoroasă să facă o analiză
a ţării
bibliotecii.
Înprivind
biblioteca din Ninive,
componenţa colecţiei de carte savanţi iluştria ai
şi parţial structurii -
gramatici,acesteia.
astronomi, Obiectivul
Datorită astrologi,
bibliotecii
principal
matematici. a
au devenit Aici
lui Ashurbanipal
cunoscute se colectau
miturile
era concentrarea în arhivele Palatului
şidocumentelor
şi se depozitau legendele,o varietate istorice
informaţiile a Mesopotamiei.
devaloroase
documente: desprelegi, Biblioteca
liste
matematică deşi păstra scrieri despre civilizaţiile ac
babiloneană,
vânzări, rapoarte,
astronomie, limbă,asiriană.
contracte, ordine,
istorie, Studierea
reclamaţii,
ştiinţă, modul de tabletelor
hărţi, deşilut din biblioteca regelui le-a permis sav
planuri
viaţă, tradiţii
privind terenurile
facă
legi de pământ
ale oMesopotamiei
analiză cu indicaţia
privind
antice. componenţa suprafeţei, tabele de
colecţiei de carte şi parţial
referinţă îna În matematică,
biblioteca din cronici,
Ninive,rapoarte privind
lucrau savanţi
structurii acesteia. Datorită bibliotecii au devenit cunoscute construcţia
iluştri ai ţării -
clădirilorgramatici,
şi
miturile
astronomi,
canalelor, şi mesaje astrologi,
legendele, ale matematici.
astronomilor,
informaţiile
Aici secărţi colectau
în
valoroase despre
şi se depozitau o varietate de documente:
domeniul chimiei (de exemplu, cum să construieşti un cuptor legi, liste de vânzări,
matematică
de topire rapoarte,
a smalţului contracte, şiordine,
de culori
astronomie,
reclamaţii,
diferite).
limbă,
hărţi, planuri
Printre
istorie,
documente privind ştiinţă,
terenurile
erau
modul
de pământ
şi tablete
decu indicaţia suprafeţei,
cu înregistrare sonoră.
viaţă,
tabele detradiţii
referinţăşi în legi ale
matematică, Mesopotamiei
cronici, rapoarteantice. privind construcţia clădirilor şi canalelor, mesaje
„Cărţile de lut” au relatat întregii lumi, că înţelepţii matematicieni ale Babilonului
ale astronomilor,
Încele cărţi în domeniul
biblioteca din Ninive, chimieilucrau (de exemplu,
savanţi cum să construieşti
iluştri un cuptor de topire a
ai ţării -posedau
efectuau smalţului
nu numaide patru operaţii aritmetice, ci uşor calculau
culori diferite). Printre documente erau şi tablete cu înregistrare sonoră.
procentele, cunoştinţe
pentru a gramatici,
măsura astronomi,
suprafaţa figurilor astrologi,
geometrice, matematici. aveau Aici
tabele
„Cărţile de lut” au relatat întregii lumi, că înţelepţii matematicieni ale Babilonului efectuau
se colectau
complicate pentru înmulţire, nu
şiridicarea
cunoşteaunumai seceledepozitau
patru putereoaritmetice,
la operaţii şivarietate
extragerea derădăcinii
ci uşor documente:
calculau patratelegi,
procentele, dintr-un
posedau liste de Şapte
număr.
cunoştinţe pentru azile ale
măsura
săptămânii provinfigurilor
vânzări,
suprafaţa tot din
rapoarte, Mesopotamia,
geometrice,contracte,
aveau tabele acolo
ordine, au fostpentru
reclamaţii,
complicate puseînmulţire,
bazeleplanuri
hărţi, ştiinţei moderne
cunoşteau ridicarea ladespre
putere
structura şişiprivind
evoluţia
extragerea corpurilor
terenurile
rădăcinii patrate cereşti.
de pământdintr-uncu indicaţia
număr. Şapte zile suprafeţei,
ale săptămânii tabele
provin detot din Mesopotamia,
Laacolo
referinţă în matematică, cronici, rapoarte privind construcţialut
ordonanţa
au fost puselui Ashurbanipal
bazele ştiinţei moderne scribii efectuau
despre structura copii de
şi pe „cărţile”
evoluţia corpurilorde care se păstrau
cereşti.
în biblioteciLaşiordonanţa
temple ale lui Babilonului,
Ashurbanipal scribii alte centre efectuau de copii
cultură de antică din Mesopotamia
pe „cărţile” de lut care se păstrau (care, în la
clădirilor
biblioteci şi canalelor,
şi temple ale Babilonului,mesaje ale
alte centre astronomilor,
de cultură cărţi în (care, la rândul lor,
antică din Mesopotamia
domeniul
au chimiei
fost colectate (deapoi
de secole), exemplu, cum
„carţile” se 5 să construieşti
verificau, un cuptor
şi se aplica ştampila cu textul: „ În conformitate
descript-ul
cu topirevechi
a smalţului de culoriDacă
copiate şi verificate”. diferite). Printre
textul era ilizibil,documente erau„nu
se indica: „şters”, şi tablete cu se
ştiu”. Plăcile înregistrare
„Cărţile de lut” au relatat întregii
6 lumi, că înţelepţii matematicieni ale B
efectuau nu numai cele patru operaţii aritmetice, ci uşor calculau procentele, posedau
pentru a măsura suprafaţa figurilor geometrice, aveau tabele complicate pentru
fiecare „foaie” se indica numărul şi cuvintele iniţiale de pe prima placă, care serv
carte. Cărţile se păstrau după domenii, iar pentru a găsi cartea necesară apelau
unde era indicat titlul cărţii, numărulRENUMIȚI
BIBLIOTECARII rândurilor DIN de pe placă,
ISTORIA CULTURII camera
MONDIALE şi poliţa unde
Fiecare
aduceau la„carte”
palat şi astfelses-apăstra
adunat într-o cutie
o bibliotecă uriaşăseparată
cu câteva zeci dindelemn. Ştampila
mii de unităţi de stocarebibliotecii
(până con
text
la ziua„,Palatul lui Ashurbanipal,
de azi s-au pastrat aproximativ 30 de împăratul
mii de tablete).Universului,
Unele „cărţi” erau suveranul
constituite dinAsiriei,
mai cărui
zeiţa Tamzita
multe „foi” - plăci dei-au datdimensiune.
aceeaşi urechi sensibile şi ochi
Pe fiecare „foaie” buni,
se indica pentru
numărul a căuta
şi cuvintele creaţia
iniţiale de pe scriitor
prima placă, care serveau titlu pentru carte. Cărţile se păstrau după domenii, iar pentru a găsi cartea
meu”. (Nabu
necesară apelau era zeulunde
la „cataloage”, mesopotamian al numărul
era indicat titlul cărţii, înţelepciunii,
rândurilor de protectorul
pe placă, camera scrisului;
şi T
ştiinţei).Unele
poliţa unde era depozitată. tablete conţineau avertizare despre pedeapsa zeilor
FiecareScrisorile
„carte” se păstra deîntr-o
argilă cutiese depozitau
separată din lemn.înŞtampila
plicuri şi se t
bibliotecii conţinea următorul text „,Palatul lui Ashurbanipal,
„plicuri” de lut, iar
împăratul Universului, pentruAsiriei,
suveranul a citicăruia
scrisoarea,
zeul Nabupliculşi trebu
scrisorile
zeiţa Tamzitalui i-auAshurbanipal
dat urechi sensibileseşi faceauochi buni,copii,
pentru se indica num
a căuta
icreaţia
se încredinţa
scriitorilor din expedierea
regatul meu”. (Nabu scrisorii. În bibliotecă se m
era zeul mesopotamian
al înţelepciunii, protectorul scrisului; Tamzita - zeiţa ştiinţei).
numite ştampile cu ajutorul cărora se facea reproducer
Unele tablete conţineau avertizare despre pedeapsa zeilor pentru
pagini.
furt. Scrisorile de argilă se depozitau în plicuri şi se trimiteau tot
în „plicuri” Ashurbanipal
de lut, iar pentrucu mare
a citi grijăplicul
scrisoarea, colecta cărţi
trebuia spart.cu tematic
De pe scrisorile lui Ashurbanipal se faceau copii, se indica numele
descrieri ale plantelor medicale, unele din acestea se u
celui căruia i se încredinţa expedierea scrisorii. În bibliotecă se mai
zilele
păstrau aşanoastre, precum
numite ştampile şi descântece
cu ajutorul cărora se faceacontra bolilor. Colec
reproducerea
conţineau şi multe dicţionare sumeriane-asiriene, culegeri de reguli gramatica
unei întregi pagini.
Ashurbanipal cu mare grijă colecta cărţi cu tematică medicală, cu descrieri ale plantelor medicale,
exerciţii. Diverse mituri, legende şi tradiţii ale sumerienilor (în special mituri
unele din acestea se utilizează şi în zilele noastre, precum şi descântece contra bolilor. Colecţiile
extratereştri),
bibliotecii conţineau adunate de vechii
şi multe dicţionare babilonieni culegeri
sumeriane-asiriene, şi asirieni,
de reguli augramaticale,
devenit exemple
cunoscute dat
lui Ashurbanipal.
şi exerciţii. Diverse mituri, Anume legende aici s-a păstrat
şi tradiţii cea mai(înveche
ale sumerienilor specialoperă
mituri literară din lume, e
despre potop,
aextratereştri),
lui Ghilgameş adunate de vechii babilonieni şi asirieni, au devenit cunoscute datorită bibliotecii lui
(c. 2400 î.Hr.), tradusă în limba asiriană-babiloniană, scrisă în
Ashurbanipal. Anume aici s-a păstrat cea mai veche operă literară din lume, eposul sumerian a lui
tablete
Ghilgameş de(c.lut.
2400Eposul „Despre
î.Hr.), tradusă în limba cele văzute” a avutscrisă
asiriană-babiloniană, un impact
în versuri extraordinar
pe 12 tablete de asupra în
universale.
lut. Eposul „Despre Cercetătorii
cele văzute”au descoperit
a avut similare numai
un impact extraordinar în vechile
asupra întregii literaturilegende
universale.greceşti şi
Cercetătorii au descoperit similare numai în vechile legende greceşti şi romane, dar şi în saga nordică,
în saga nordică, eposul indian, mitologia lui Buddha şi Mahomed. Total în biblio
eposul indian, mitologia lui Buddha şi Mahomed. Total în bibliotecă se păstrau aproximativ 700 de
aproximativ
lucrări, din care 200 700 de lucrări,
reprezentau operedin care
literare. 200biblioteca
În plus, reprezentau din Palatulopere literare.
Regal era În plus, biblio
publică (pentru
Regal era Iată
administraţie). publică
cuvintele (pentru administraţie).
lui Ashurbanipal:„ Această scriere Iată cuvintele
cuneiformă, lui Ashurbanipal:„
este manifestarea zeului A
Nabu, zeul misiunii superioare. Am scris-o pe tablete, am numerotat-o,
cuneiformă, este manifestarea zeului Nabu, zeul misiunii superioare. Am scris-o am adus-o în ordine, le-am
pus în Palat pentru instruirea supuşilor mei”. Din scrierele descifrate este cunoscut, că regele numea la
numerotat-o,
conducerea bibliotecii amunadus-osacerdot –înadministrator,
ordine, le-am dar toatăpus în Palat
activitatea pentru
de bibliotecă instruirea
era condusă de supuş
scrierele
un bibliotecardescifrate esteadesea
şef (om de ştiinţă, cunoscut,
filosof saucă poet),regele
de asemenea,numea numitlade conducerea
rege. bibliotecii
Valoarea „cărţilor
administrator, dar de toată
lut” pentru istoria culturii,
activitatea ştiinţei este era
de bibliotecă copleşitoare.
condusă Aceasta
de un înţelegea şi
bibliotecar şef
Ashurbanipal, care scria: „...am ordonat să fie zugrăvite pe tablete scrierile glorioase, opere privind arta
adesea
cărţii, carefilosof
nu au fost sau poet),
studiate de asemenea,
de predecesorii mei, amnumitadunat la dePalat
rege.
scrierile mele, le-am împărţit pe
capitole, şiValoarea „cărţilor
eu, rege al poporului, dede zeilut”
preferat chiar pentru
şi pot să le istoria
citesc”. culturii, ştiinţei este copleşi
înţelegea şi Ashurbanipal, care scria: „...amÎn 612,
Soarta Ninive, ca şi altor oraşe din Mesopotamia, a fost tristă. ordonat săarmate
î.Hr. forţele fie midiniene
zugrăvite pe ta
şi babiloniene au cucerit Asiria şi au incendiat oraşul. Multe zile Ninive a fost în flăcări. Peste 200 de ani
glorioase,
nimeni nu ştiaopere exact unde privind
era plasatarta
acestcărţii,
oraş. La care
cădereanu au biblioteca
Asiriei fost studiate de predecesorii
a fost distrusă şi jefuită. mei
Palat
Invazia scrierile mele,ale-am
de inamici definitiv îngropatîmpărţit
în pământ tot peceeacapitole,
ce cu atâtaşigrijă
eu,s-arege adunat.al Peste
poporului,
20 de ani preferat
pot
dupăsă le citesc".
moartea lui Аshurbanipal, ultimul rege asirian semnificativ, Asiria a fost distrusă pentru totdeauna.
Soarta
Referinţe Ninive, ca şi altor oraşe din Mesopotamia, a fost tristă. În 612, î.Hr
bibliografice:
midiniene
1.Дандамаев,şi babiloniene
М. А. Вавилонские писцы. au М.,cucerit
1983, c.52.Asiria şi au incendiat oraşul. Multe zile N
2.Садаев, Д. Ч. История Древней Ассирии. М., 1979, c.32-34.; c.177.
flăcări. Peste 200
3. Ашшурбанипал de aniфакты
— биография, nimeni
из жизни, nuфотографии,
ştia exact unde
справочная era plasat acest oraş. La
информация
biblioteca a fost distrusă şi jefuită. Invazia de inamici definitiv a îngropat în păm
[online].[citat pe 12 februarie 2016]. Disponibil: http://www.piplz.ru/page-id-1438.html
cu atâta grijă s-a adunat. Peste 20 7de ani după moartea lui Аshurbanipal, ultim
semnificativ, Asiria a fost distrusă pentru totdeauna.
ев,
eirauД. 1 ep tИстория
rbef 2Ч. atic[.]enilno[Древней Ассирии. М., 1979, c.32-34.; c.177.
шурбанипал — биография, факты из жизни, фотографии, справочная информация
].[citat pe 12 februarie 2016]. Disponibil: http://www.piplz.ru/page-id-1438.html
PTOLEMEU I.SOTER
PTOLEMEU I. SOTER
naxelA nid acetoilbiB (367-283 î.Hr..) (367-283 î.Hr.)
aetraom ăpud erac ,retoS
er tamalcodin
Biblioteca rpBiblioteca-s ,iudin
aAlexandria luirAlexandria
epeste mi asociată este asociată cu numele lui Ptolemeu I
cu numele lui Ptolemeu I
Soter, care după moartea lui Alexandru cel Mare şi prăbuşirea
A i
care după u lu ş a r o d n i r
moartea
imperiului,
e f o , u e m e l o
lui Alexandru
s-a proclamat
t P cel Mare
rege al Egiptului şi prăbuşirea
şi fondator al dinastiei
m n u
ului, s-a proclamat s n u j a a ,
Ptolemeu, oferindu r d n a x e l A
regeoraşului e d
al Egiptului
Alexandria statutşi fondator
de capitală.al dinastiei
Oraşul fondat
n i d e n
eu, oferinddeoraşuluia m o r - o c e r g i
Alexandru,Alexandria e i ţa z i l i v
a ajuns un mare i c statutcentrudeantic,
capitală. Oraşul
o adevărată fondata
metropolă
e l e c a e r
xandru, a civilizaţieia e r c d n i v i
ajuns ungreco-romaner p l u t c
mare centru e i o r P din Egiptul
antic, antic.
o adevărată metropolă a
i e i n m
ţiei greco-romane o d l u p m i
Proiectul t n î
din t u c s
privind ă
Egiptul n a - s
crearea
antic.
celei mai mari biblioteci publice al
i u l t i n e v e r antichităţii
a - i t c e i o r s-a
p i unăscut
ts e c a în
a timpul domniei lui Ptolemeu I Soter, iar
ul privind realizarea crearea deplină celei mai a acestui mari biblioteci
proiect i-a revenitpublice al antichităţii
lui Ptolemeu al II-lea.
t c a a e r
cut în timpulPentrua z i n a g r o
domniei u r t n e P lui Ptolemeu
organizarea activităţiiIMuseion-ului
Soter, iar realizarea deplină-
(Templul muzelor)
r u t l
ui proiect i-au C iş ă ţ n i i t
revenit
Centrului Ş e d i u l u r
lui Ptolemeu
de Ştiinţă t n e C
şi Cultură,al II-lea.
care găzduia o universitate, o academie,
ib o ,cimoobservatorul nortsa luroastronomic, tavresbo o bibliotecă, grădini zoologice şi botanice,
Pentru organizarea activităţii Museion-ului (Templul muzelor) -
soirtemePtolemeu D cerg lIuSoter rarutrăcinvitat ep pe cărturarul grec Demetrios din Phalera,
ui de Ştiinţă şi Cultură, l-a care găzduia o universitate, o academie,
raM lec uelevul rdnaxluielTeofrast,A iul efost rotuucenic t a lui Aristotel, mentor şi tutore lui Alexandru cel Mare. După moartea
atorul astronomic, o bibliotecă, grădini zoologice şi botanice, Ptolemeu
patruzeciIde Soter
mii del-a invitat
ezurtap vlui itaAristotel,
mixorpaTeofrast aeniţnaomoştenit c biblioteca care conţinea aproximativ manuscrise,
urarul grecadunate Demetrios din Phalera,cuceririlor elevul luiluiTeofrast,
Alexandru fost ucenic a lui Aristotel, mentor şi
sE .eraM lec ude rdAristotel
naxelA îniutimpul l cel Mare. Este cunoscut că Aristotel a fost unul
uinoAlexandru
talP iuunde
dintrecel
leMare.
cei mai
l a iva estudiat egeDupă
talentaţi
iţnTeofrast. moarteaelevi
şi intelegenţi
letniDemetrios lui aAristotel,
lui Platon, înTeofrast
plus a fostaorganizatorul
moştenit biblioteca care
Likeului din Atena,
ahaproximativ
P nid sconducătorul oirtem patruzeci
eD Atenei. .tsarde foeAnume mii
T deel l-a manuscrise
din Phalera adunate
avea abilităţi dedeAristotel
organizare,îno perioadă
timpul cuceririlor
de timp a fost
xandru sfătuit pe Ptolemeu I. Soter să procure de la Teofrast biblioteca şilui
munA cel eneMare.
.iAristotel,tA lcare uroEste ăculadcunoscut
tera oc momentcăceaAristotel
nacel a fost unul dintre cei mai talentaţi
mai bună colecţie de cărţi a literaturii universale şi care a stat la
enţieracelevi ,letobaza atsilui
rA Platon,
i u l a c e t
Bibliotecii din Alexandria.în
o i l bplus
i b a fost organizatorul Likeului din Atena, unde a studiat
t.zabDemetrios
al tats aPrima eradin ş Phalera
c imenţiuneelasrevdespre inuavea abilităţi
Bibliotecă, degăsită
a fost organizare,
în celebra o perioadă
„Scrisoare cătrede timp a autorul
Philokrates”, fost
ătorul Atenei. căreia, Anume raporteazăel l-a sfătuit
în legătură pe Ptolemeu
cu evenimentele, privindI traducerea
Soter să cărţilor
procure sacredeevreieşti
la Teofrast
în limba
cairPlui Aristotel, care era la acel moment cea mai bună colecţie de cărţi a literaturii
greacă: „Demetrios Phalereus, şeful bibliotecii regale, a primit sume mari
ale eşirtăcare pentru dina aduna, pe măsura posibilităţilor, toate cărţile din lume. Procurând
c a stat la baza Bibliotecii Alexandria.
cărţi şi făcând copii, spre sfârşitul anului el a realizat dorinţa regelui. Într-o
mineve zi, în prezenţa noastră, fiind întrebat de rege câte mii de cărţi, are, el a
temeD„ Prima menţiune răspuns despre Bibliotecă,
: „Peste două sute deamii, fostşi găsită în celebra
într-un timp scurt, voi„Scrisoare
avea grijă de
,anuda către Philokrates” restul, [6],
pentru autorul
a majora până căreia,
la cinciraportează
sute de mii. Darînmie legătură
mi s-a spus că cuşi
dnâcăf evenimentele, privind traducerea
legile iudeilor merită săcărţilor
fie copiatesacre
şi să fieevreieşti
în bibliotecaîndvs..
limba greacă:
”(Scrisoarea lui
ţnezerp „Demetrios Phalereus, Demetrios
şefuldin Phalera Aristeas
bibliotecii regale, 9–10). Rolul sume
a primit lui Demetrios Phalereus
mari pentru a
nu se limita la administrarea finanţelor Bibliotecii şi formarea fondului de
etseP „ aduna, pe măsura posibilităţilor, toate cărţile din lume. Procurând cărţi şi
carte. În primul rand, regele Ptolemeu I Soter trebuia convins de necesitatea
urtnep făcând copii, spre sfârşitul
existenţei uneianului
Biblioteci el fără
a realizat
precedent. dorinţa
Folosindregelui.
propria Într-o zi, înel
sa autoritate,
oliedui prezenţa noastră,argumenta fiind întrebat
necesitateade rege câte mii
de a deschide de cărţi,
biblioteca are,următoarele:
vorbind el a răspuns „cum:
irA arelaehputerea P n„idPeste soirtdouă
oţelului emluptă
în eDsute de puterea
aşa este mii, şicuvântului
într-un în timp
stat ”,scurt, voigestionarea
că pentru avea grijă de restul,
cu succes a unui
biB roleţnanifpentru stat aerartsainmajora
multinaţional imda până la cinci sute de mii. Dar mie mi s-a spus că şi legile
regelui nu este suficient a introduce cultul noii zeităţi sincretice, cultul lui Serapis,
c aiubert retoiudeilordar, de asemenea,
S I uemmerită eeste
lotPnevoie de o cunoaştere profundă a tradiţiilor, istoriei, legislaţiei şi credinţei
să fie copiate şi să fie în biblioteca dvs.. ”(Scrisoarea lui
popoarelor care locuiesc în ţară. În alte cazuri, minimalizând în mod deliberat propria sa valoare ca
atirodin
ios tua aPhalera s airporpAristeas dnisoloF9–10). Rolul lui Demetrios Phalereus nu se limita la
un prieten apropiat şi consilier, Demetrios Phalereus spunea: că „în cărţi este scris ceea, ce prietenii nu
aeretupfinanţelor
strarea eîndrăznesc
muc„ :esă levorbească
raotămruregilor
Bibliotecii şi formarea
în faţa ”. fondului de carte. În primul rand, regele
i u n u
eu I Soter Fără a s e c c u s
trebuiau c a
îndoială,e r a n
convins o i t s
pentru ode e g necesitatea
deschidere mai rapidăexistenţei unei
a bibliotecii, Biblioteci
Demetrios Phalereusfărăutiliza
precedent.
şi statutul
S i u l l u t l u
d propriasăusadeautoritate, c , e c i t e r c n i s
educator al unuia i ţ ă t i e z
el argumenta necesitatea
dintre moştenitori de îndemnând-ul
ai tronului, a deschide pe biblioteca
Ptolemeu I.vorbind
Soter că
i e i ţ a l s ig e l , i e i r o t s i , r o l i i ţ id a r t
arele: „cum e puterea oţelului în luptă aşa este puterea cuvântului în stat ”, că pentrula
obţinerea înţelepciunii prin intermediul lecturii a celor mai bune cărţi, va contribui, de asemenea,
rebilcu
area ed succes
dcontinuitatea
om nîadnunui âzputerii,
ilastat
minprosperitatea
imultinaţional
m ţării şi a dinastiei de guvernământ. Se pare, că a fost un argument
regelui nu este suficient a introduce cultul noii
ţ r ă c n î „ ă destul
c : a e deuserios
n p s s u pentru
e r e l a h rege,
P care, fiind prieten din copilărie al lui Alexandru cel Mare, a avut în faţa sa
sincretice, cultul lui Serapis, dar, de asemenea, este nevoie de o cunoaştere profundă a
or, istoriei, legislaţiei .”şiaţcredinţei af popoarelor care 8
locuiesc în ţară. În alte cazuri,
lizând în mod deliberat propria sa valoare ca un prieten apropiat şi consilier, Demetrios
us spunea: că „în cărţi este scris ceea, ce prietenii nu îndrăznesc să vorbească regilor în
educator al unuia dintre moştenitori ai tronului, îndemnând-ul pe Ptolemeu I.
rea înţelepciunii prin intermediul lecturii a celor mai bune cărţi, va contribui, de
ontinuitatea puterii, prosperitateaBIBLIOTECARII ţării şi a dinastiei RENUMIȚI deDINguvernământ.
ISTORIA CULTURII Se MONDIALE
pare, că a
ent destulundeexemplu
seriosfoartepentru rege, care, fiind prieten din copilărie al lui Alexandru
convingător de influenţă benefică a cărţilor din biblioteca lui Aristotel asupra celui
ut în faţamaisamare
un dintre
exemplu regi dinfoarte
timpul său. convingător de influenţă benefică a cărţilor din
Aristotel asupra celui
Potrivit mai mare
lui Demetrios dintreactivitatea
Phalereus, regi dinMuseion-ului
timpul său. din Alexandria a fost organizată după
imaginea Academiei lui Platon şi a Likeului lui Aristotel. Biblioteca deţinea la 400 mii de suluri, ca
lui Demetrios Phalereus, activitatea Museion-ului din Alexandria a fost
pe timpul lui Cezar să ajungă la 700 mii. În cabinete se păstrau cărţi scrise (pe papirus, tăblete de lut,
ă imaginea plăciAcademiei
din ceară). SălileluierauPlaton
decorate şicua statui
Likeului lui scriitori
ale marilor Aristotel. Biblioteca
şi cercetători. deţinea
Sala principală eralaîn
uri, ca pe timpul lui Cezar să ajungă la 700 mii. În cabinete se păstrau cărţi scrise
marmură albă.
blete de lut,Principiile
plăci din iniţiale ale fondului
ceară). Sălile de erau
carte audecorate
fost, de asemenea,
cu statui elaborate de Demetrios
ale marilor Phalereus.
scriitori şi
La momentul, când nu existau cataloage ale operelor literare, şi nu exista nici concepţia de literatură
a principală era în
mondială ca marmură
un proces unic, albă. a stabili priorităţi concrete putea doar
ile iniţiale ale fondului
bibliotecarul, bazându-se depe carte
propriileau fost, de
cunoştinţe. asemenea,
În acest sens, figura
lui Demetrios Phalereus a fost unicală.
Demetrios Phalereus. La momentul, când nu existau
Elaborarea „Canoanelor”, liste a celor mai buni scriitori, reprezentanţi
operelor ailiterare, şi nu literare
tuturor genurilor existaeranici concepţia
prioritatea numărul de unu literatură
a Bibliotecii.
un procesDinunic,canonul a stabili
poeţilor priorităţi
epici, care îi datorează concrete
originii sale putea
lui Aristofandoardin
bazându-se pe propriile
Bizantin cunoştinţe.
şi Aristarh, faceau parte Homer, În Hesiod,
acest Paniasis,
sens, figuraAntimachus,lui
Peysandr; din canonul iambograf - Archilochus, Hipponax, Simonides
lereus a fost unicală.
Amorginsky; canonul elegiac includea pe Callimachos, File, Cullin,
rea „Canoanelor”,
Mimnermus; canonul liste a îl reprezentau
de lirici celor mai Alcman,buni scriitori,
Alcaeus, Sappho,
i tuturor genurilor literare era prioritatea numărul unu a
Stesichorus, Pindar, Bakhilid, Ibiki, Anacreon, Simonides Keossky;
n canonulcanonul autorilor de tragedii includea pe Eschil, Sofocle, Euripide, Ion
poeţilor epici, care îi datorează originii sale lui
şi Achaeus; canonul autorilor de comedii - Epiharm, Kratina, Evpolid,
Bizantin şiAristofan,
Aristarh, faceau
Ferekrat parte
Platon Homer,
(comedie veche) Hesiod, Paniasis,
și Antiphanes AleksidAntimachus,
(comedie medie), Peysandr;
Menander,
ambografFilipine,
- Archilochus,
DFID, Filimon,Hipponax,Apolodor (comedie Simonidesnouă). Dintre Amorginsky;
prozatori, canonul canonul
includea elegiac
istoricii -
Herodot, Tucidide, Xenofon, Theopompus, Ephorus,
allimachos, File, Cullin, Mimnermus; canonul de lirici îl reprezentau Alcman, Anaximene, Callisthenes şi oratorii - Antiphon,
Andokides, Lisias, Isocrate, Isei, Aeschines, Lycurgus, Demostene, Hyperides, Dinarh.
ho, Stesichorus,
Dat fiind Pindar,
faptul, căBakhilid,
textele lui Homer,Ibiki, Anacreon,
Eschil, Sofocle şi altorSimonides
autori circulau Keossky;
în mai multe canonul
variante,
agedii includea
era necesar pedeEschil,
a stabili oSofocle,
singură versiuneEuripide, Ionimportante
a celor mai şi Achaeus; texte alecanonul autorilor
culturii greceşti. de
Şi anume
arm, Kratina,
DemetriosEvpolid,
PhalereusAristofan, Ferekrat
a pus bazele activităţii Platon (comedie
de identificare veche)
şi criticii textuale și Antiphanes
a poemelor homerice.
Ptolemeu I. Soter şi-a adunat biblioteca pe parcurs a douăzeci şi trei de ani. Dinastia Ptolemeu
die medie), Menander,
încuraja completarea Filipine,
colecţiilorDFID, Filimon,
bibliotecii. Toate navele,Apolodor
care intrau (comedie
în port, erau nouă). Dintre
percheziţionate.
onul includea istoricii
Cărţile depistate erau-confiscate,
Herodot, Tucidide,li seXenofon,
iar proprietarilor trimiteau copii. Theopompus,
Personalul Bibliotecii Ephorus,
dispunea
allisthenes oratorii
de oşiechipă - Antiphon,
de copiatori, care lucrauAndokides,
neobosit asupraLisias, copierii Isocrate, Isei,noiAeschines,
cărţilor. Cu cărţi în Biblioteca
Alexandria veneau şi oameni noi, mari filosofi, oameni de ştiinţă şi poeţi: Eratostene, Aristarh din
mostene, Hyperides, Dinarh.
Samos, Zenodotos, Callimachos, Fekrit, Plotia, Èrata, Philo, Euclid etc. Celebrii matematicieni şi-au
nd faptul,scris
că textele
operele sale luiînHomer,
trigonometrie,Eschil, Sofocle
geometrie şi altorSavanţii
şi astronomie. autoridincirculau
Alexandriaînaumai multe
fost renumiţi
cesar de pentru
a stabili o singură
lucrările literare şiversiune a celor
lingvistice, studii mai şiimportante
medicale tratate. texte ale culturii
Biblioteca nu se limita doar la colectarea şi depozitarea manuscriselor, ea devine centru de traducere.
me Demetrios Phalereus a pus bazele activităţii de identificare şi criticii textuale a
Şaptezeci de cărturari ebraici au lucrat la traducerea Torei în limba greacă (cartea care, odată cu apariţia
erice. creştinismului a fost numită Vechiul Testament) pentru compatrioţii săi elinizaţi, care trăiau în înfloritoarea
meu I.Soter şi-a adunat
Alexandrie. Se traduceaubiblioteca
de asemenea,pe parcursbabiloniene
manuscrisele a douăzeci şi Conform
şi budiste. trei de estimărilor
ani. Dinastia
efectuate
în depozitul Bibliotecii din Alexandria, în timpul de glorie
raja completarea colecţiilor bibliotecii. Toate navele, care intrau în port, erau al acesteia, au fost de la 100 la 700 mii suluri
de papirus în diferite limbi, şi, în lume nu exista vre-un valoros manuscris, de copia caruia nu ar fi dispus
. Cărţilebiblioteca.
depistate erau aceste
În ce măsură confiscate,
estimări suntiar proprietarilor
exagerate nu se cunoaşte, dar li principalul
se trimiteau copii.
lucru este că, după
liotecii dispunea de oşi pe
crearea bibliotecii echipă
parcurs de a maicopiatori,
multe secole ea care
a fostlucrau
unica careneobosit asupra
deţinea colecţia deplinăcopierii
de lucrări
rţi noi înaleBiblioteca Alexandria
savanţilor şi filosofilor din întreagaveneau
lume. Aici şi seoameni noi, lui
păstrau lucrările mari filosofi,
Hippocrate, oameni
Arhimede, Euclid.de
Se
presupune, că biblioteca menţinea şi materiale ale civilizaţiilor preistorice.
: Eratostene, Aristarh din Samos, Zenodotos, Callimachos, Fekrit, Plotia, Èrata,
Crearea bibliotecii, care a atras în Egipt cele mai strălucite minţi ale timpului său, au transformat
tc. Celebrii matematicieni
Alexandria pentru câteva şi-au scris
secole operele
în centrul sale înelenistice.
civilizaţiei trigonometrie,
Acesta este geometrie
motivul, pentru şi care
vanţii din Alexandria au fost renumiţi pentru lucrările literare şi lingvistice, studii
9
ate.
eca nu se limita doar la colectarea şi depozitarea manuscriselor, ea devine centru
aptezeci de cărturari ebraici au lucrat la traducerea Torei în limba greacă (cartea
ăstrau lucrările lui Hippocrate, Arhimede, Crearea bibliotecii, care a atras în Egipt
le ale civilizaţiilor preistorice. transformat Alexandria pentru câteva secole în cen
mai strălucite minţi ale timpului său, au pentru care Biblioteca din Alexandria se con
civilizaţiei elenistice. Acesta este motivul, bibliotecilor din Rhodos şi Pergamon. Pentru a se
ta cu o concurenţă acerbă din partea impactului acestor noi centre a fost chiar şi o inte
a creşterea Biblioteca din Alexandria se confrunta
exportul decu o concurenţă
papirus din Egipt,acerbă
care a rămas mul
ie, privind din partea bibliotecilor din Rhodosmaterialşi Pergamon. Pentrudea carte.
pentru producţia se evitaChiar şi cu ap
p singurul creşterea impactului acestor noimaterial,
centre a pergamentul,
fost chiar şi o poziţia de lider a B
interdicţie,
a unui nou Alexandria nu s-a shimbat semnificativ.
privind exportul de papirus din Egipt, care a rămas mult timp singurul
otecii din material pentru producţia de carte. Chiar Biblioteca
şi cu Alexandria
apariţia unui a fost
nouinaugurată în
apoi finanţată de Trezoreria
material, pergamentul, poziţia de lider a Bibliotecii din Alexandria nuRegală şi distrusă de f
323 î.Hr., s-a shimbat semnificativ. în anii 48-47 î.Hr.. Anume la această perioadă se r
i
Biblioteca Alexandria a fostversiuni
inauguratăa pierderii
în anul de 323
cătreî.Hr.,
bibliotecă
apoi a unui valor
primele Arderea Bibliotecii din Alexandria în 391 d.H
finanţată de Trezoreria Regală şi distrusă de flăcări în anii 48-47 î.Hr..
atrimoniu. o ilustraţie din 'Hutchinsons History of the Nation
Anume la această perioadă se referă primele versiuni a pierderii de
Este dificil să se determine motivul real pentru d
1910 către bibliotecă a unui valoros patrimoniu.
surse se contrazic între ele, precum şi teoriile ist
gerea bibliotecii.Arderea Bibliotecii
Informaţiile din din Alexandria în 391 d.Hr., o ilustraţie din‚
diferite Hutchinsons
până History of
în zilele noastre. the aNations’,
Cine ars Biblioteca Alex
c. 1910
moderne. Problema rămâne controversată de aceasta pe Gaius Julius Caesar, care, în timpu
a? Un secol maiEste dificil
târziu, să se l-a
Plutarh determine
acuzat motivul real pentru distrugereafoc bibliotecii.
navelor din Informaţiile
port. El a din diferite
susţinut că s-au depista
ăliei maritimesurse se contrazic
în războiul între ele,
alexandrin precum şi teoriile istoriei moderne. Problema
a dat rămâne controversată până
toate clădirile, inclusiv sediul principal al bibliotec
ezi, că foculîns-azilele
extins la portCine
noastre. şi a adistrus
ars Biblioteca Alexandria? Un secol maiCu târziu,
moarteaPlutarh l-a acuzatîndeanul
lui Cleopatra aceasta
30 d.Hr. dinastia
pe Gaius Julius Caesar, care, în timpul bătăliei maritime în războiul din Alexandria
alexandrin s-a încheiat.
a dat Dupădin
foc navelor victoria roman
emeu, care aport.
fondat şi a finanţat biblioteca
El a susţinut că s-au depistat dovezi, că focul s-a extins la portdar şisub stăpânirea
a distrus toateacestora biblioteca
clădirile, inclusiv nu a mai cun
Alexandria sediul
a devenit capitala provinciei,
principal al bibliotecii.
t o asemenea dezvoltare.
Cu moartea lui Cleopatra în anul 30 d.Hr. dinastia
Ptolemeu, care a fondat şi a finanţat biblioteca din Alexandria În 1984, G
s-a încheiat. După victoria romanilor, Alexandria a devenit Alexandria
nul egiptean a decis să reînvie Biblioteca cel mai b
capitala provinciei, dar sub stăpânirea acestora biblioteca nu a
celaşi loc. Concursul Internaţional pentru specialiştii
mai cunoscut
roiect de arhitectură a fosto asemenea
căştigat dezvoltare.
de inaugurată
Norvegia. Pe În 231984,
aprilieGuvernul
2002 a egiptean
fost a decis să reînvie Biblioteca un disc de
AlexandriaClădirea
ioteca Alexandrina. în acelaşi loc. Concursul Internaţional pentru cel
reprezintă
e în creştere. mai bun proiect de arhitectură a fost căştigat de specialiştii
din Norvegia. Pe 23 aprilie 2002 a fost inaugurată Biblioteca
Biblioteca Alexandria în zilele
Alexandria. Clădirea reprezintă un disc de soare în creştere. Biblioteca Alexandria în zilele noastre
noastre
Referinţe bibliografice:
1. Collins, Nina L. The Library in Alexandria an

Referinţe bibliografice: Köln: Brill, 2000, vol. 82, pp.58-84.
e Bible in Greek. Leiden; Boston; Boston; М. Л. Занимательная Греция: Ра
2. Гаспаров,
1. Collins, Nina L. The Library in Alexandria and the Bible in Greek. Leiden;
Köln: Brill, 2000, vol. 82, pp.58-84. Новое литературное обозрение, 2000. 384 с.
зы о древнегреческой
2. Гаспаров, М. Л. Занимательная
культуре. М.: Греция: Рассказы о древнегреческой культуре. М.: Новоебиблиотека
3. Александрийская литературное[online].[cita
обозрение, 2000. 384 с. Disponibil pe Internet: http://demetrius-f.narod.ru
18 mai 2016]. 3. Александрийская библиотека [online].[citat pe 18 mai 2016]. 4.Письмо Аристея к Филократу [online].[cita
Disponibil pe Internet: http://demetrius-f.narod.ru/alexandria/library.html
andria/library.html Disponibil pe Internet: http://www.demetrius-f.
4.Письмо Аристея к Филократу [online].[citat pe 18 mai 2016].
8 mai 2016]. Disponibil pe Internet: http://www.demetrius-f.narod.ru/aristeas/text.html
d.ru/aristeas/text.html
5.Жизнеописание Деметрия Фалерского (350-280 г.г. до н. э.) [online].[citat pe 18 mai 2016]. Disponibil pe
Internet: http://www.demetrius-f.narod.ru/bio/index.html 9
10
. э.) [online].[citat pe 18 mai
ndex.html
ZENODOTOS DIN EFES

(325-260 î.Hr..)
Zenodotos din Efes a fost printre primii bibliotecari la Biblioteca

din Alexandria, cea mai mare bibliotecă a lumii antice. Fiind elev al
blioteca
poetului Philétas de Cos a fost invitat de către domnitorul egiptean
elev al Ptolemeu I Soter în funcţia de bibliotecar la Biblioteca din Alexandria şi
egiptean tutore al moştenitorului tronului, Ptolemeu al II-lea.
ndria şi Principalul bibliotecar avea nu numai funcţii de reprezentare,
precum organizaţionale şi ştiinţifice. El era responsabil pentru achiziţii,
zentare, catalogare şi conservare. De asemenea, el organiza prelucrarea unui
chiziţii, uriaş masiv de suluri pentru stabilirea paternităţii textelor şi repararea
celor deteriorate. Principalul bibliotecar trebuia să organizeze accesul
ea unui rapid al oamenilor de ştiinţă la toate manuscrisele disponibile, la alte
ernităţii persoane să permită utilizarea gratuită a manuscriselor deja corectate
Zenodotos
Zenodotos sau duplicatelor neredactate. Deoarece Biblioteca colecta manuscrise
în diferite limbi orientale, principalul bibliotecar avea responsabilitatea de a organiza activitatea de
buia să organizeze
traducere aaccesul
operelor rapid
în limba greacă.
e persoane săRenumitul
permită filolog, fondator al analizei textuale, Zenodotos sub conducerea sa organizează o
utilizarea
extinsă activitate pentru identificarea operelor autentice şi false, crearea diferitor dicţionare, manuale,
ate. Deoarece Biblioteca colecta
enciclopedii. Zenodotos a pregătit prima ediţie a lui Homer, în care a introdus semne numite critice
a responsabilitatea de a organiza
pentru a marca versurile contestate ca autentice (aceste semne trebuiau să transmită cititorului
opinia editorului, în cazul, când textul era salvat în forma în care a fost găsit în manuscris. Meritele
sub conducerea sa organizează
lui Zenodotos o
includ şi elaborarea vocabularului homeric cu interpretarea cuvintelor neinteligibile,
se, creareaprecum
diferitor dicţionare,
şi crearea unui extins comentariu mitologic. Marile poeme ale lui Homer erau venerate în
Homer, în care
Greciaa Antică
introdusca unsemne
altar naţional.
ice (aceste semne trebuiau Zenodotos
Dincolo de aceasta, să a publicat „Teogonia” de Hesiod, (poet epic grec, considerat a fi,
după Homer, cel mai vechi scriitor al Greciei) şi cântecele lui Anacreon şi Pindar.
lvat în forma în care a fost găsit
Din numeroasele sale lucrări nu s-a păstrat nimic. Zenodotos ajungea celebru, numai pentru faptul,
ularului homeric cu interpretarea
că studiind poemele lui Homer Iliada şi Odiseea, le-a împărţit fiecare în 24 de cărţi.
riu mitologic. Marile poeme ale
(poet epic grec, considerat
1. Zenodotus a fi,
of Ephesus. În: Encyclopedia of Library and Information Science: Volume 33. Ed. by A. Kent, H. Lancour,
J. E.Daily. INC. New Yorc. Basel, 1982, p.528.
acreon şi Pindar.
2. Zenodotus [online].[citat pe 23 mai 2016] Disponibil: http://www.liquisearch.com/zenodotus
ajungea celebru, numai pentru

ărţit fiecare în 24 de cărţi.
mation Science: Volume 33. Ed.

2, p.528.
ww.liquisearch.com/zenodotus
11
AC CALLIMACHOS DIN CYRENE
(310-238 î. Hr.)
P Poet şi savant Callimachos s-a născut în Cyrene, cel mai important oras
erg saro grecesc din nordul Africii, întemeiat în sec. VII î.Hr., supranumit în antichitate
atihcitna „Atena Africii”. În sec. al III-lea, în Cyrene a existat o faimoasă scoală de
saomiaf filosofie întemeiata de Aristip, un discipol al lui Socrate. Printre filosofii care
.etarcoS au activat aici se numara Callimachos, Carneade, Eratostene şi Sinesiu.
Callimachos de tânăr a venit în Alexandria, a activat ca profesor, a scris
daenraC
poezii şi a făcut parte dintr-un cerc de poeţi locali. A fost invitat la Curte de
către regele Ptolemeu al II-lea, unde i-a fost oferit un post în cel mai înalt
op sircs
rang în Biblioteca din Alexandria. Aici Callimachos a lucrat mai mult de 20
ed etruC de ani şi folosind materiale din bibliotecă, a scris peste 800 de lucrări ştiinţifice la istorie, gramatică
tlanî iam etc. Callimachos, numit „părintele bibliografiei”, este autorul catalogului „Pinakes ” în 120 de suluri de
dnisolof ipapirus.
ş ina edAcesta02 edincludea
tlum lucrări din literatura greacă şi biografii ale autorilor în ordine alfabetică şi
camillaC .cronologică
cte ăcitamar(numele,
g ,eirotsiprenumele autorului, numele după tată; locul de naştere a autorului; educaţie;
p ed iruluslimba
ed 02sau ” sekanîn
1 nîdialectul iP care era scrisă cartea; alte opere de acest scriitor). Callimachos indica titlul,
ăcitebaflavolumul
enidrooperei.
nî rolÎn irocazul
tua în care autorul nu era cunoscut, Callimachos încerca să-i afle numele; în caz
de ;iulurotucăa lipsea
a erettitlul
şan eeld îllualcătuia.
col
dni sohcamillCatalogul
aC .)rotiiBibliotecii
rcs tseca din Alexandria a fost printre primele lucrări bibliografice ale lui Callimachos.
n elfa i-ăs aSecrcrede,
ecnî că sohacesta
camiera llaCtotodată şi catalogul cumulativ, deoarece conţinea informaţii despre dezideratele
id iicetoilbdiniB fondul
lugolatBibliotecii
aC din Alexandria (el indica şi locul lor de depozitare). Din păcate, această operă
tseca ăc ,edbibliografică
erc eS .sohcfundamentală
amillaC nu s-a păstrat, şi nu putem cunoaşte amploarea deplină a fondurilor
ludnof nidBibliotecii
eletaredidin zed Alexandria.
erpsed Callimachos menţiona, că Biblioteca posedă printre comorile sale 550 de
ib ărepo ătsaeca ,etacăp niD
tragedii şi 1500 de comedii. După Callimachos la alcătuirea şi perfecţionarea catalogului bibliografic
rolirudnof ala Bibliotecii
ănilped aedin raoAlexandria
lpma mult timp a lucrat Aristofan.
55 elas eliromCallimachos
oc ertnirp ădaefost sop un neobosit căutător al noului în literatură, ce rezultă din aspiraţia de a crea
iulugolatac aeranoiţcefrep iş şi din nedorinţa de a copia modele vechi. El a reformat hexametrul şi a
poezie originală, precum
experimentat .nacufoalte
tsirA dimensiuni poetice, adaptând dimensiunile vechi la noul conţinut.
Callimachos
nu tsof a sohcamillaC era cunoscut ca legiuitor al poeziei alexandrine, fiind primul, care a formulat programul
cerp ,ălanşiigprincipiile
iro eizeode p bază
aerc alaacesteia. El se deosebea cu un gust literar extraordinar, iar cunoaşterea profundă
tatnemireapliteraturii
xe a iş luantice
rtemagreceşti
xeh l-au ajutat să definească programul său poetic bazat pe trei principii: forma
mică, lupta cu.tu banalitatea,
niţnoc finisarea detaliilor.
csonuc are soCallimachos
hcamillaC este un genial maestru de vers, un inventiv narator. Ca şi majoritatea autorilor de
ab ed eliipicnirpdin
scrieri umargorp el posedă arta rafinată de epigrame. Cea mai valoroasă operă a sa, Motive
iş lAlexandria,
utaretil a ă(Aitia),
dnuforop culegere
aeretşaode nuelegii
c narative în patru volume, care conţinea legende despre originile sărbătorilor,
ritualurilor, denumirilor, despre fondarea oraşelor şi a sanctuarelor. Nu este cunoscut faptul, dacă
m amrof :iipicnirp iert ep tazab
unele versuri aveau vre-o legătură între ele; în cazul în care o astfel de legătură exista, ea era doar pe
g nu etse sohcamillaC
exterior. În esenţă, fiecare elegie reprezenta o mică povestire. Callimachos a adunat un număr mare
nasxelA nide d ilegende
reircs edmai rolpuţin
irotuacunoscute din diverse regiuni greceşti; în câmpul lui de vizibilitate a intrat şi
eregeluc o Roma. ( evitoMera,aatras
,)aitiAAutorul s a de noi subiecte, dar cel mai important lucru pentru el a fost originalitatea de
lirulautir ,interpretare.
rolirotăbrăs elinigiro
ev elenu ăcadDin ,lupoezia
tpaf tului csoCallimachos
nuc în manuscrisele medievale s-au păstrat numai Imnurile şi Epigramele,
ep raod aremici ae fragmente
,atsixe ărale utăaltor
gel opere au devenit cunoscute datorită citatelor din autorii clasici de mai târziu.
un nu tanŞiunumai
da a sdescoperirea
ohcamillaCpapirusurilor în Egipt, a permis ca Callimachos-poetul să fie evaluat pe măsură.
biziv ed iuS-au
l lupm â c
păstratnî şase
;itşecimnuri:
erg 1.Către Zeus (Eis Dia), 2. Către Apollo (Eis Apollona), 3. Către Artemis
a le urtnep(EisurcArtemin),
ul tnatropm 4. iCătre
iam Apollo Delfies (Eis Apollona Delion), 5. La scăldarea lui Pallas (Lutra Eis tes
amillaC iuPallados),
l aizeop 6. niCătre
D Demetra (Eis Demetra).
la etnemgarf icim ,elemargipE
12
În ciuda popularităţii imense a lui Callimachos în timpurile elenistice, cea mai importantă parte
din patrimoniul său literar a fost pierdută, dar papirusurile au adus şi continuă să aducă numeroase
fragmente, şi recent a fost găsită o expunere antică a conţinutului unui număr de opere.
Din operele pierdute, care sunt cunoscute numai după titlu, este necesar de menţionat Ibisul, care
era utilizat de Ovidiu în poemul său cu acelaş nume. Ibisul lui Callimachos a fost un „poem blestem”
împotriva duşmanilor literaturii, printre care, probabil, a fost Apollonios din Rodos. Alexsandrian de
origine, o figură proeminentă a Muzeului, şef al Bibliotecii Alexandrina şi tutore al moştenitorului la
tron, Apollonios, ucenicul său, poet savant ca şi Callimachos s-a dovedit a fi principalul lui oponent.
Ostilitatea literară a fost complicată de un conflict personal care s-a încheiat cu plecarea lui Apollonios
din Alexandria şi mutarea sa la Rodos. Apollonios din Rodos, aşa a fost supranumit, cu acest nume a
şi intrat în istoria literaturii.
Callimachos a scris, de asemenea, tragedii, comedii şi drame satirice, dar nu există informaţii fiabile
cu privire la aceste opere.
Opera lui Callimachos, la fel ca şi cea a lui Philétas, a servit ca model după care s-au format Ovidius,
Propertius, Tibullus.

1.Каллимах. В: Античные писатели. Словарь. СПб.: Издательство «Лань», 1999. [online].
[citat pe 23 mai 2016] Disponibil: http://ancientrome.ru/dictio/article.htm?a=205359899
13
ERATOSTHENES
(276-194 î.Hr.) SENEHTSOTARE
).rH.î 491-672 (
Eratostene (Eratosthenes) din Cyrene, discipol al lui Callimachos (creatorul
„Tabelelor
sohcamillcelor aC iucarel la lau
opdevenit
icsid ,encelebri
eryC ndin id )toate
senehdomeniile
tsotarE( ale eneştiinţei,
tsotarEşi ceea ce
au
eliiscris,
nemoîn d 120
etaode t ncărţi”).
id irbelec tineved ua erac rolec rolelebaT" lurotaerc(
În 245 î.Hr. regele Ptolemeu .)"iţrIII
ăc Euergetes
ed 021 nî l-a ,sirinvitat
cs ua pe ec Eratostene
aeec iş ,ieţsă niilucreze
tş ela
în
epBiblioteca
tativni a-din l seAlexandria,
tegreuE aelunde -III ldejaa ueactiva
melotP profesorul
eleger .rsău H.îCallimachos
542 nÎ şi
Apollonios din Rodos. Eratostene a răspuns
avitca ajed ednu ,airdnaxelA nid acetoilbiB nî ezercul ăs enetsotarE invitaţiei, la vârsta de treizeci de
ani,
a ena evenit
tsotala
rEAlexandria
.sodoR nşi idlascinci
oinolani lopdupă
A iş sosireasohcam sa,ilEratostene
laC uăs ll-a uroînlocuit
seforp
în
al iş airdnaxelA al tinev a ,ina ed iceziert ed atsrâv al ,ieiţativni snupsăra
post pe poetul Apollonios din Rodos şi a condus Biblioteca pe parcurs
patruzeci
luteop epdetsani. op nî tiucolnî a-l enetsotarE ,as aerisos ăpud ina icnic
ed icezurtap aadministrator
În post de srucrap ep aal ceBibliotecii
toilbiB sudAlexandrianoc a iş soadlucrat oR nidmult soinpentru
ollopAa
o extinde şi dezvolta, căutând să sprijine imaginea Bibliotecii în rivalitate .incua
Biblioteca din Pergamos. La cererea acestuia, autorităţile
iş ednitxe o a urtnep tlum tarcul a airdnaxelA iicetoilbiB la rotartsinimda ed tsop nÎdin portul Alexandria confiscau toate cărţile
adeL .pesomnave
agrepentru
P nid astudiucetoilbşiiBcopiere.
uc etaEratostene
tilavir nî iiobţinea
cetoilbiB copiiaenautentice
igami ende ijirptragedii
s ăs dnale âtumarilor
ăc ,atlovgreci:zed
urtnep evan ep ed eliţrăc etaot uacsifnoc airdnaxelA lutrop nid eliţătirotua ,aiutseca aererelui
Eschil, Sofocle şi Euripide, a infiinţat în bibliotecă şi o secţie, care se ocupa de studierea creaţiei c
Homer.
elcofoS ,lihcsE :icerg roliram ela iidegart ed ecitnetua iipoc aeniţbo enetsotarE .ereipoc iş uiduts
Eratostene,
.remoH iude l ieasemenea,
iţaerc aereiadufost ts edastronom,
apuco es matematician,
erac ,eiţces o işpoet, ăcetofilolog,
ilbib nîgeograf.
taţniifniPentru a ,edipiarufiEutil iş
cititorilor bibliotecii cointeresaţi de geografie, Eratostene a
if a urtneP .fargoeg ,gololif ,teop ,naicitametam ,monortsa tsof a ,aenemesa ed ,enetsotarEstudiat această ştiinţă atât de mult încât a
tdevenit
lum ed tun âtageograf
ăţniitş ăcelebru
tsaeca tşiaiaduscris
ts a elucrarea E ,eifargoegPământului”.
netsotar„Descrierea ed iţaseretniAocfăcut iicetoiserie
lbib rde olirdescoperiri
otitic litu
ed eires o tucăf A .”iulutnâmăP aereircseD„ aerarcul sircs a iş urbelec fargoeg nu tinevead acalculat
şi invenţii, incluzând un sistem de latitudine şi longitudine. A fost primul grec, care tâcnî
ecircumferinţa
rac ,cerg lumşi irpînclinarea
tsof A .eaxeiniduPământului,
tignol iş enidambele utital ecu dm o eacurateţe
tsis nu dremarcabilă.
nâzulcni ,iiţnEste evniposibil
iş irireca poelcssăedfi
fost primul, care a calculat distanţa Pământului faţă de Soare.
etsE .ălibacramer eţetaruca o uc elebma ,iulutnâmăP iexa aeranilcnî iş aţnirefmucric taluclac a
Biblioteca din Alexandria
.eraoS ed ăţdeţinea
af iulutnoâmmare ăP aţcolecţie
natsid tade luclhărţi.
ac a eraEratostene
c ,lumirp tsle-a of ifstudiat,
ăs le acaliluat bisopîn
tconsiderare
aul a ,taidutserorile
a-el enşietasoalcătuit
tarE .iţrprima
ăh ed hartă
eiţceloac lumii
eram obazatăaeniţepe d acunoştinţe
irdnaxelA despre nid acetforma oilbiBsferică a
aPământului.
ăcirefs amroEratostene
f erpsed eţanfolosit
itşonucînepscrierile
ătazab sale iimunumeroase
l a ătrah amnotiţe irp tiudin tăclcălătorii,
a a iş elirmult ore ecita rareddin isncărţile
oc nî
ndin
id afondul
tic tluBibliotecii. id eţitonPlatonikos,
m ,iirotălăcÎnnlucrarea esaoremuEratostene
n elas elirtratează
eircs nî probleme
tisolof a de enmatematică
etsotarE .iuşi lutmuzică.
nâmăP
ăcitEratostene
ametam ed aem elbşiorun
fost p ăzmare
aetaristoric.
t enetsoEl ,sokinotun
taraEalcătuit alPcalendar,
aerarcul care nÎ .iieste
cetocunoscut
ilbiB ludnsub of nnumele
id eliţrăde c
„Julian” in memoria lui Gaius Julius Caesar. Ocupându-se de cronologie, el a oferit propria .ăcizviziune
um iş
bprivind
us tucsdatele
onuc eRăzboiului
tse erac ,rTroian
adnelac(1184 nu tiî.Hr.).
utăclaEratostene
a lE .ciroatsfost i eraprimul
m nu om iş tsdeof ştiinţă,
a enetcaresotars-a E descris
tca
irefiind
fo a l„un
e ,eifilolog”
golonor(philologos
c ed es-udn-âiubitor
pucO .de rasştiinţă,
eaC sula ilufel
J sca
uiaşiGphilosophos
iul airomem- niubitor i ”naide luJînţelepciune).
„ ed elemun
ed m o lumde
Ecouri irp vocaţie
tsof a eextinsă
netsotade rE savant
.)..rH.î sunau
4811( şinaîn iorporecle,
T iuluiocare bzăRle-a eletprimit
ad dniEratostene
virp enuizivdinairpartea porp
icontemporanilor.
ş ac lef al ,ăţniNumind-ulitş ed rotib„Beta”,ui - s(„al
ogodoilea”),
lolihp( care,”goloînliopinia
f nu„ mai dnimultor
if ac scercetători,
ircsed a-s contemporanii
erac ,ăţniitş
acestuia doreau să-şi exprime viziunea sa asupra savantului .ca )enpe uicalpedoilea
leţnî ePlaton,
d rotibusau i - omsohpdeosştiinţă,
olihp
ncare
id eneraetsclasat
otarE pe timlocul
irp a-doi,
el erdoar
ac ,epentru
lcerop că nî primul
iş uanuloc s tntrebuia
avas edsăăsaparţină nitxe eiţstrămoşilor.
acov ed iruoAltă cE poreclă
,iarolui
tătEratostene
ecrec rotlum eraia„Pentatlos”,
m ainipo nîdin c ,)”aeΠένταθλος),
,era(greacă liod la„( ,”at(atlet eB„ lcare u-dnparticipă
imuN .rollaincele arop5mcompetiţii
etnoc aetraale p
,npentatlonului)
otalP aeliod lasau eppersoană
ac iulutnmultilateral
avas arpusadezvoltată,
as aenuizivi-aem i r p x e iş - ăs u a e r o d a i u ts e
fost dată ca recunoaştere a vastelor cunoştinţec a i i n a r o p m e t n o c
ăînniţdiferite
rapa ăsdomenii.
aiubert col lumirp ăc urtnep raod ,iod lucol ep tasalc are erac ,ăţniitş ed mo uas
eracCu telanii
ta( ,)elςοşi-a
λθατpierdut erg( nidşi,”asofost
νέΠ ăcavederea ltatnlipsit
eP„ de aretoate
enetsfuncţiile.
otarE iul Probabil
a ălceropîmpins ătlA .în rolideprimat,
şomărts
ăEratostene
tad tsof a-ia ,refuzat
ătatlovzsăedselaalimenteze.
retalitlum ăÎn naaşaosremodp uatragic
s )iulus-a
nolîncheiat
tatnep eviaţa la iiţigenialului
tepmoc 5 savant elec alşiăpminunat
icitrap
bibliotecar. .iinemod etirefid nî eţnitşonuc roletsav a eretşaonucer ac
nî snipmî libaborP .eliiţcnuf etaot ed tispil tsof a iş aeredev tudreip a-iş le iina uC
iuluReferinţe
laineg aţabibliografice:
iv taiehcnî a-s cigart dom aşa nÎ .ezetnemila es ăs tazufer a enetsotarE ,tamirped
Дитмар, А. Б. Родосская параллель. Жизнь и деятельность Эратосфена. М., .ra1965,
cetoc.ilb72ib tanunim iş tnavas
:ecifargoilbib eţnirefeR
27 .c ,5691 ,.М .анефсотарЭ ьтсоньлетяед и ьнзиЖ .ьлелларап яакссодоР .Б .А ,рамтиД
14
31
SENATOR CASSIODORUS
(487-578)
SENATOR CASSIODORUS
( 487-578 )
Flavius
FlaviusSENATOR Magnus
Magnus Aurelius Aurelius Cassiodorus
Cassiodorus Senator a fost aunfost
Senator om un om politic şi
politic şi scriitor roman, o mare CASSIODORUS
personalitate culturală medievală din
scriitor roman,Provine
vestul Europei. o mare personalitate
(dintr-o
487-578 familie) nobilă culturală
de romani, medievală din vestul Europei.
scriitor, filosof,
Provine
a îndeplinit dintr-o
funcţiafamilie
Flavius Magnus
de secretarnobilă
Aureliusde romani,
şi consilier Cassiodorusscriitor,
al regelui filosof,
apoi aa afost
Senator
Italiei, îndeplinit
un om funcţia
de secretar
politic
devenit şişiscriitor
ministru consilier al
roman,
la curte, regelui
consul,o mare Italiei, apoi
personalitate
guvernator; a devenit
creator de ministru
culturală
Vivarium, uneila curte,
medievală dinconsul,
dintre
guvernator; primele
vestul Europei. mănăstiri
creator Provinedin Europa.
de Vivarium,
dintr-o uneifamilie dintre primele
nobilă mănăstiri
de romani, din Europa.
scriitor, filosof,
Cassiodorus
aCassiodorus
îndeplinit visalala
funcţia
visa de crearea
secretar
crearea unui
unuişi puternic
puternicstat
consilier al italian-gotic,
statregelui a avut
Italiei,
italian-gotic, apoi a ideea de
a avut
ideea de a organiza la Roma prima Universitate Creştină. Aceste idei era
devenitdeministru
aimposibil
organiza Romala
larealizat curte,
prima
şi,
consul, guvernator;
fiindUniversitate
conştient de Creştină.
creator
acest lucru,Aceste
de
idei
Cassiodorus
Vivarium,
era unei
a imposibil de
dintre
realizat primele
şi, fiindpublic
părăsit serviciul mănăstiri
conştientşi a fondatdin
de acest Europa.
lucru,
în 550, Cassiodorus
în sudul a părăsit
Italiei Vivarium, ceeaserviciul public
fondatCassiodorus
şiceaînseamnă înîn550,
latinăînAdăpost
sudulvisaItaliei
la gândire.
de crearea
Vivarium,unui ceea
puternic stat italian-gotic,
ce înseamnă în latină aAdăpost
avut
ideea
de gândire. de
Acesta a organiza
era un la
adevărat Romacentru prima
de Universitate
cultură, deşi nu Creştină.
era tipic Aceste
pentru idei era
Acesta era un adevărat centru de cultură, deşi nu era tipic pentru Europa secolului VI. Anumea în
Europa secolului VI. Anume imposibil
în Vivariumde realizat
Cassiodorus şi, fiind
vroia conştient
să conservezede acest
pentru lucru, Cassiodorus
posteritate
acele valori literare şi ştiinţifice părăsit aleserviciul
lumii antice,public care încă nu erau
şiposteritate
a fondat în pierdute.
550, El a organizat
în sudul Italiei în
Vivarium,
Vivarium
mănăstireCassiodorus
o şcoală pentru vroia să conserveze
băieţi cu un pentru
program tradiţional antic acele
de valori
predare literare
a şi ştiinţifice
următoarelor aleceea
lumii
antice, caregramatica,
încă nu erau ce înseamnă
pierdute. în latină Adăpost de gândire.
subiecte: retorica, logica,Elmuzica,
a organizat în mănăstire
matematica, o şcoală
cosmografie. A pentru
fost creată băieţişi cuo un program
tradiţional
bibliotecă antic de predare
cu scriptorium.
Acesta
a următoarelor
Vivarium
era un
era locul nusubiecte:
adevărat
numai de gramatica,
centru de cultură,
retorica,
stocare şi copiere
deşidarnu
logica,
a textelor,
era tipic pentru
muzica,
şi de o matematica,
Europa secolului
muncă rodnică VI. Anume
a activităţii literare îndeVivarium
redactare, Cassiodorus
corectare, traducerevroia de să texte,
conserveze
şi chiar pentru posteritate
cosmografie. A fost creată şi o bibliotecă cu scriptorium. Vivarium era locul nu crearea
numai de stocare şi
acele valori originale.
unor lucrări literare şi ştiinţifice avea ale lumii antice, care încă nu erau pierdute. Elşi acaorganizat în
copiere a textelor, dar şiCassiodorus de o muncă rodnică grijă de o înaltă
a activităţii calitate
literarededecopiere a cărţilor,
redactare, corectare, traducere de
mănăstire
lucrurile în oscriptorium
şcoală pentru băieţi săcufieunbine
şi bibliotecă program tradiţional
puse la punct. În acest antic
scopdeel predare
a elaborata un următoarelor
texte,
„Ghid şi chiar
subiecte: pentru crearea
gramatica,
studierea unor
retorica, lucrărilogica,
literaturii originale.
divine muzica,
şi Cassiodorus
laice” uneleavea
matematica,
(în grijă de o înaltă
cosmografie.
traduceri titlul cărţiiAsunăcalitate de copiere
fostcacreată şi o a
cărţilor,
bibliotecăşi caculucrurile
„Introducere lecturaîn
înscriptorium. scriptorium
spirituală şi laică”).
Vivarium şi bibliotecă
era locul nu numai să fie bine puse laşipunct.
de stocare copiere În aacest scop dar
textelor, el aşielaborat
de o
un „Ghid pentru
Lucrarea studierea
în două literaturii
volume a lui divine şi
Cassiodorus laice” (în
este unele traduceri
considerată
muncă rodnică a activităţii literare de redactare, corectare, traducere de texte, şi chiar crearea prima titlul
mare cărţii
lucrare sună
pentru ca „Introducere
formarea
înunor
lectura fondurilorşidelaică”).
spirituală bibliotecă. Ea conţine anumite reguli de gestionare a bibliotecii şi a
lucrări
scriptorium-ului.
originale.
Această
Cassiodorusaltele,
carte,a printre
avea conţinea
grijă deinformaţii
o înaltădetaliate
calitatedespre
de copiere a era
cărţilor, şi ca
Lucrareaînînscriptorium
lucrurile două volume şi lui Cassiodorus
bibliotecă să fie este puse
bine considerată
la punct. primaÎn mareliteratură,
acest lucrare
scop el pentru
a elaboratformarea
un
un fel de ghid bibliografic. Mai târziu, acest „Ghid” le-a permis cercetătorilor să stabilească
fondurilor
„Ghid de
pentru
repertoriul bibliotecă. Ea
studierea Acestea
Vivarium-ului. conţine
literaturiianumite
au fost divinereguli
tratate de
şi laice”gestionare
teologice(în a
şi unelebibliotecii
juridice,traduceri şi a scriptorium-ului.
lucrările titlul cărţii sună ca
scriitorilor Această
carte, printre
„Introducere
creştini, altele,
cărţi conţinea
învechi
lectura informaţiişidetaliate
de spirituală
cosmografie, laică”).
medicină despreşi literatură, era un fel de ghid bibliografic. Mai târziu,
acest „Ghid” le-a permis
Lucrarea
filozofie. în două cercetătorilor
volume a lui să stabilească
Cassiodorusrepertoriul este consideratăVivarium-ului.
prima mare Acestea au fost
lucrare tratate
pentru
Cassiodorus
teologice
formarea şi juridice,
fondurilora trăit 100
lucrările de ani, din
scriitorilorEa
de bibliotecă. care 50
creştini, au
conţine fost
cărţianumite
vechi de reguli
cosmografie, medicinăaşi bibliotecii
de gestionare filozofie. şi a
dedicaţi
CassiodorusVivarium-ului.
scriptorium-ului. a trăit 100Vivarium-ul,
Această de carte,
ani, printre
din careîmpreună
altele, cu
50 auconţinea
fost dedicaţi informaţii detaliate Vivarium-ul,
Vivarium-ului. despre literatură, era
împreună
biblioteca şi scriptorium nu au supravieţuit mult timp
cuun fel de ghid
biblioteca
organizatorul.
bibliografic.
şi Acestea
scriptorium nu au
au încetat
Mai târziu, acest
săsupravieţuit
existe la sfârşitul mult „Ghid” le-a permis cercetătorilor
timp organizatorul. Acestea au încetat să stabilească
să existe la
repertoriul
sfârşitul
secolului Vivarium-ului.
secolului
VI, începutulVI, începutul
secolului VII.Acestea au
secolului VII. fost tratate teologice şi juridice, lucrările scriitorilor
creştini,
Activitatea cărţilui vechi de cosmografie,
Cassiodorus medicină de
şi bogata Bibliotecă şi
filozofie. Scriptorium monahal
Vivarium au fost unicale în Europa la începutul Evului Mediu.
AvândCassiodorus
în subordineaa sa trăit 100
şcoli, de ani, scriptorii,
biblioteci, din care 50 au fost
mănăstirile
Portretul
dedicaţi unui caligraf.
Vivarium-ului. Franţa, sec. XV.
Vivarium-ul, împreună cu
din Evul mediu
Activitateatimpuriu în mod
lui Cassiodorus natural au devenit
şisupravieţuit
bogata Bibliotecă centre de
Vivarium
detimp au fost unicale în Europa la
biblioteca
cultură şi
şi educaţie scriptorium
religioasă, nu
dar, au mult
începutul Evului Mediu. Având în în sec. XII-XIII,
subordinea situaţia
sa şcoli, s-a
biblioteci,
organizatorul.
schimbat. NivelulAcestea au încetat
de alfabetizare să existe
şi educaţie la sfârşitul
printre călugări
secolului VI, începutul secolului VII.
au scăzut în mod semnificativ. Deseori şi în mănăstiri, natural
scriptorii, mănăstirile din Evul mediu timpuriu în mod unde au devenit centre de cultură şi
anterior se creau magnifice manuscrise, adesea nu rămâneaNivelul de alfabetizare şi educaţie
educaţie religioasă, dar, în sec. XII-XIII, situaţia s-a schimbat.
printre călugări au Scriptorium
scăzut în modmonahal semnificativ. Deseori şi în mănăstiri, unde anterior se creau
nici-un călugăr
magnifice ştiutor de
manuscrise, carte.nu rămânea nici-un călugăr ştiutor de carte.
adesea
Atacurile scandinavilor
Atacurile scandinavilor înîn Europa
Europa dede Vest,
Vest, danezii
danezii
Scriptorium monahal
în Anglia, invazia hunilor din est şi a
Portretul unui caligraf. Franţa, sec. XV. Portretul unui caligraf. Franţa,
înmusulmanilor
Anglia, invazia
Activitatea hunilor
din Sud dinstatele
luiauCassiodorus
adus est şieuropene
şia musulmanilor
bogata într-o stare de
Bibliotecă dinruină. Deşi bibliotecile,
de Vivarium au fost ascunse
unicaleînîn Europa la
Sudspatele
au aduszidurilor
statelegroase ale mănăstirilor
europene într-o au de
stare reuşit să supravieţuiască,
ruină. Deşi sec. XV.
până în secolul XIII
începutul
bibliotecile
Evului
monahale
Mediu.
ca
Având
formă
în subordinea
instituţională aproape
sacăşcoli,
nu
biblioteci,
s-au dezvoltat.
bibliotecile, ascunse în spatele zidurilor groase ale mănăstirilor au reuşit să supravieţuiască, până în
secolul XIII mănăstirile
scriptorii, bibliotecile monahale
din Evul mediu ca formă instituţională
timpuriu în modaproape
natural că
aunu s-au dezvoltat.
devenit centre de cultură şi
educaţie religioasă, dar, în sec. XII-XIII, situaţia 14 s-a schimbat. Nivelul de alfabetizare şi educaţie
Referinţe
printre bibliografice:
călugări au scăzut în mod semnificativ. Deseori şi în mănăstiri, unde anterior se creau
Маркова, Т.
magnifice Б. Библиотека
manuscrise, в истории
adesea культуры.
nu rămânea СПб.:călugăr
nici-un Наука, 2008, c.177-180.
ştiutor de carte.
Atacurile scandinavilor în Europa de Vest, danezii în Anglia, invazia hunilor din est şi a
musulmanilor din Sud au adus statele europene într-o stare de ruină. Deşi bibliotecile, ascunse în
spatele zidurilor groase ale mănăstirilor au 15 reuşit să supravieţuiască, până în secolul XIII
bibliotecile monahale ca formă instituţională aproape că nu s-au dezvoltat.
Маркова, Т. Б. Библиотека в истории культуры. СПб.: Наука, 2008, c.177-180.
RICHARD DE BURY
Referinţe bibliografice: (1287-1345)
Маркова, Т. Б. Библиотека в истории культуры. СПб.: Наука, 2008, c.177-180.
RICHARD
Episcopul Richard DE BURY dÒndzhervilom poreclit de Bury, s-
RICHARD DE BURY
a născut
(1287-1345)
(1287-1345)
lângă Bury St. Edmunds (Suffolk). A fost educat de
unchiul după mamă John de Willoughby, şi după ce a părăsit
Episcopul
şcoala
Episcopul deRichard
RicharddÒndzhervilom
gramatică a fost trimis poreclit
dÒndzhervilom laporeclit de Bury,
Universitatea
de Bury, s-a născut
s-Oxford, unde
lângăa Bury
a născut studiat
lângă St.filozofia
Edmundsşi (Suffolk).
Bury St. teologia. A fost educat de unchiul după mamă
Edmunds (Suffolk). A fost educat de
unchiul
John de după De mamă
Willoughby, maiJohn de Willoughby,
şimulţi
după ania părăsit
ce şişcoala
a îndeplinit după dece a părăsit
funcţia
gramatică de acustode
fost trimisal
şcoala de gramatică a fost trimis la Universitatea Oxford, unde
Bibliotecii Universităţii
la Universitatea Oxford, unde Oxford, a studiat afilozofia
fost unşiom de stat şi tutore al
teologia.
a studiat filozofia şi teologia.
De viitorului rege englez Edward al III-lea.
De mai mulţi ani a îndeplinit funcţia de custode al al Bibliotecii
mai mulţi ani a îndeplinit funcţia de Richard
custode de Bury,
proprietarul
Universităţii
Bibliotecii Oxford,
Universităţii celei maiunfrumoase
aOxford,
fost aomfostdeunstat
om biblioteci
şide
tutore private
stat şialtutore al din
viitorului regeAnglia,
englez
Edward era în
viitorului căutarea
alrege
III-lea.
englez manuscriselor
Richard
EdwarddealBury, înproprietarul
III-lea. mănăstirile
Richard de celei englezeşti,
Bury, le lua
mai frumoase
proprietarul
pentru
biblioteci celei mai
colecţie
private din (cu frumoase
Anglia, erabiblioteci
permisiunea private
regelui)
în căutarea din
sau Anglia,
manuscriselorle dădea pentru a fi
în mănăstirile
copiate. Fiind cu misiuni diplomatice era în căutarea
englezeşti, în leItalia,manuscriselor
lua Germania
pentru înşimănăstirile
colecţie Franţa, elenglezeşti,
(cu permisiunea le lua sau
vizita depozitele
regelui) delecarte şi
dădea
pentru colecţie (cu permisiunea regelui) sau le dădea pentru a fi
procura cărţi pentru biblioteca sa.
pentru Exista şi
a fi copiate. un catalog
Fiind cualmisiuni
copiate. Fiind cu misiuni diplomatice în Italia, Germania şi Franţa, el vizita depozitele de carte şi
acestei bogate
diplomatice pe acele timpuri
în Italia, colecţii
Germania şi
deprocura
carte,cărţi
Franţa, elcare,
vizita din
pentru păcate, de
depozitele
biblioteca nu s-a şi
sa.carte
Exista păstrat.
procura
şi un catalogAceastă colecţie
cărţial pentru
acestei după
biblioteca
bogate volum
sa. Exista
pe acele şi şi
timpuri caracterul
un catalogsistematic
colecţii al acestei
putea
bogate
de fi pe
carte, comparată
acele
care, cu biblioteca
dintimpuri
păcate, colecţii dedecarte,
nu s-a păstrat. la Această
Sorbona
care, din la păcate,
colecţiemomentul
dupănuvolum respectiv.
s-a păstrat. Această
şi caracterul colecţie după volum
sistematic
putea Richard
şi caracterul
fi comparată de cu Bury
sistematic este de
putea
biblioteca autorul
fi comparată
la Sorbonacelebrei cărţi „Philobiblon”,
lacumomentul
biblioteca de la Sorbona cel
respectiv. mai vechi
la momentul monument de
respectiv.
Richard
bibliofilie de
Richardmedievală, Bury
de Bury este este
scris autorul
în 1345
autorul celebrei
celebrei cărţi
în limba „Philobiblon”,
latină. De-a cel
cărţi „Philobiblon”, cel mai
lungul vechi monument
ultimilor
mai vechi de
cinci secole
monument (de la
de bibliofilie
bibliofilie
1473),
medievală, acest medievală,
tratat
scris scris
în a1345
fostîn înretipărit
1345 înlatină.
limba limba
de 35De-a latină.
de ori De-a
lungulîn 10 lungul
limbi.
ultimilor ultimilor
Operacinci
cinci de secole
secole (de la(de
Bury este lao descriere
1473), acest tratat a
1473), acest tratat a fost retipărit de 35 de ori în 10 limbi. Opera de Bury este o descriere a
bucuriilor
a fost retipărit oferite
bucuriilor oferite
dedede
35 carte
deşiori
carte şiîn
de de10lectură.
lectură.
limbi. Talentul
Opera
Talentul artistic artistic
de Bury al oautorului
este
al autorului
descrieresea cel
se manifestă manifestă
bucuriilor
mai puternic cel maideputernic
oferite carte şi
înîn
decapitolele
capitolele scriseîntr-o
lectură. Talentul
scrise într-o
artistic
formăformă specială
alspecială
autorului sede „plângeri
manifestă
de „plângeri celale
ale cărţilor”.maicărţilor”.
puternic
Iată Iată una dintre
în capitolele
una dintre aceste aceste
scrise
plângeri într-oplângeri
formă
alal cărţii:
specială „Trebuie
de „plângeri
cărţii: „Trebuie să,să, neplângem
neale plângem
cărţilor”. deIată deuna
haine haine care...le-am
... dintre careavut,
aceste le-am daravut,
plângeri dar
de o rupte
al cărţii:
rupte „Trebuie
mâna de osă,mâna
violentă, violentă,
ne plângem de
astfel
haineîncât
astfel ... careinteriorul
încât le-am avut,
interiorul nostru
nostru dar rupte
este estedeacoperit
acoperit cu praf,cu praf, astfel
o mâna violentă, şi şi frumuseţea
frumuseţea încât interiorul
noastră e noastră
batjocorită. e batjocorită.
nostru este acoperit Corpul
Corpul cu praf,
nostru
nostru este afectat
este
şi frumuseţea afectat dede
noastră diferite
e diferiteboli,boli,
batjocorită. dureri de spate
dureri
Corpul de şispate
nostru laterale,
este ... de
de paralizie,
şi laterale,
afectat şiparalizie,
... deboli,
diferite nimănui
dureri de nu-i
şispate
nimănui nu-i
şi laterale,
pasă de soarta noastră, nimeni nu va aplica
pasă
... de de soartaşinoastră,
paralizie, nimănui nimeni nu-i pasănudeva aplica
soarta noastră, nimeni nu va aplica un plasture la rănile noastre
un plasture la rănile noastre pentru
unpentru plasture
vindecare. vindecare. la rănile noastre pentru
vindecare.
Unde a dispărut albul albul
Unde a dispărut nostrunostrucurat curatşi şi
Unde
puritatea?
puritatea? a Noi dispărut
Noine-am albul
ne-amîntunecat
întunecat nostru curat şişi
şi îngălbenit,
şi îngălbenit,
şi orice
puritatea?
orice medic medic
Noi îndată
îndatăne-amne vaneîntunecat
va diagnostica
diagnostica şi cu cu
îngălbenit,
gălbinare.
gălbinare.
şiMulte
oricedintre Multe dintre
medicnoiîndată noi sunt
ne va de
sunt bolnave bolnave
diagnostica de
gută – despre cu
gută – despre aceasta mărturisesc articulaţiile
gălbinare. Multe dintre
aceasta mărturisesc noi sunt
articulaţiile
noastre mutilate. Fumul şi murdăria, care
noastrebolnave
mutilate. de
gută
Fumul – despre
şi aceasta
murdăria, care
permanent ne otrăvesc, ne-au distrus mărturisesc
permanent articulaţiile
ne otrăvesc,
noastre
ne-au distrus
claritatea mutilate.
văzului Fumul
claritatea
nostru şi şi
văzului
ne-aumurdăria,
nostru
inflamat care
şi ne-au
permanent
inflamat
ochii noştri ne
ochii...”.
noştri otrăvesc,
...”. Această
Această plângere ne-aua cărţiidistrus
plângere a cărţii
medievale,
medievale,scrisă
claritatea scrisăînînurmă
văzului nostru
urmă cu cupeste 600600
şipeste
ne-au de ani,
inflamat
de ani, se
se
ochii pare actuală şi
noştri şi...”.
pare actuală astăzi.
astăzi.Această plângere a cărţii
„Filobiblon” este prima lucrare completă despre carte, ajunsă în zilele noastre, astfel
medievale,
autorul este consideraturmă
„Filobiblon” scrisă în
este prima cu peste
„ părintele
lucrare 600completă
bibliofiliei deeuropene”.
ani, Richard de Bury a transmis această
secarte
pareîmpreună
despre actuală şi
carte, ajunsăcuastăzi.în zilele
întreaga noastre,de
sa colecţie astfel
1500autorulvolumeeste „ părintele Oxford,
consideratUniversităţii
la biblioteca bibliofiliei europene”.
Richard „Filobiblon”
de Bury a este
transmis prima
această lucrare
carte completă
împreună cu
(absolventul căreia a fost), oferind detalii care trebuiau respectate privind împrumutul despre
întreaga carte,
sa ajunsă
colecţie de în
1500 zilele
volume şinoastre, astfel
la biblioteca
autorul
îngrijirea este
Universităţii considerat
cărţilor.
Oxford,Cu toate părintele
„ acestea,
(absolventul bibliofiliei
el căreia
moare aînfost),
mare europene”.
sărăcie pe
oferind Richard carede
14 aprilie
detalii 1345Bury
trebuiau a respectate
la Bishoptransmis această
privind
Auckland.
carte împreună
împrumutul Soarta bibliotecii
cu întreaga
şi îngrijirea a fost
cărţilor. tragică.
sa Cucolecţie Mai
toate acestea, mult
de 1500 de jumătate
volume
el moare de
în mare secol cărţile
la biblioteca colectate
sărăcie pe 14Universităţii cu
aprilie 1345 laOxford,
Bishop
atâta atenţie, au stat împachetate în cutii. În cele din urmă, colecţia a fost dispersată, nimerind în
(absolventul
Auckland. Soarta căreiabibliotecii
a fost),a oferindfost tragică. detalii Maicaremult trebuiau
de jumătate respectate
de secol privind împrumutul
cărţile colectate şi
cu atâta
biblioteci private care au păstrat doar câteva exemplare pentru noi.
îngrijirea
atenţie, aucărţilor. Cu toateînacestea,
stat împachetate cutii. În celeel moare din urmă, în marecolecţia sărăcie pe 14 aprilie
a fost dispersată, nimerind1345înlabiblioteci
Bishop
Auckland.
private careSoarta au păstratbibliotecii
doar câteva a fost tragică. pentru
exemplare Mai mult noi. de jumătate de secol cărţile colectate cu
atâtaAstfel,
atenţie, în au
Evul stat împachetate
Mediu bibliotecile în cutii.
particulareÎn celes-au
15 dindezvoltat
urmă, colecţia a fost dispersată,
în continuare. Numărul acestoranimerindeste în
biblioteci
în creştere, private care au
se observă păstrat doar
o schimbare câtevaaexemplare
calitativă componenţei pentru noi. de carte. Un loc aparte printre
colecţiilor
bibliotecile particulare ocupa bibliotecile regale, multe dintre care mai târziu au devenit baza pentru
crearea bibliotecilor naţionale sau au fost incluse în componenţa lor.
15
16
„ Oricine care studiază ştiinţa, intrând aici, nu forţaţi uşa şi nu păşiţi gomotos, aceasta este nepoliticos
faţă de muze. În caz că veţi găsi pe cineva aici deja venit, salutaţi-l cu respect în tăcere şi nu pălăvrăgiţi:
aici înţelepţii vorbesc cu cei ce studiază”.
Inscripţie pe uşa bibliotecii. Sec. XV
1.Горбачевский, Б. С. Люди, книги, библиотеки: науч.-попул. очерки. М. : Изд-во Всесоюз.
кн. Палаты. 1963, c. 43.
2. Ричард де Бери. „Филобиблон” [online].[citat pe 30 aprilie 2016]
Disponibil pe Internet: http://maxbooks.ru/nemir/worldb17.htm
17
GABRIEL NAUDÉ
(1600-1653)
GABRIEL NAUDÉ
Celebrul bibliolog francez,ÉD eseist,
UAN L profesor
EIRBAGde medicină,
medic la curtea lui Ludovic al XIII-lea)3este
(1600-1653)
561-0considerat
061( fondatorul
ştiinţei moderne a bibliotecilor. Un timp a fost bibliotecar la
prima bibliotecă publică din ,ăCelebrul
nicidem organizată
Franţa,
bibliolog
ed roseforfrancez, iese eseist,
pîn,ts1634 ,zde arprofesor
ecncătre f goloilbide b lumedicină,
rbeleC medic
la lucurtea
rFamiliarizat lui
otadnof taredisncuLudovic al
oc ecele XIII-lea
tse aelmai este
-IIIX lmari a civoduL iul aetruc al cidştiinţei
considerat fondatorul em
Cardinalul Jules Mazarin. moderne a bibliotecilor. Un timp a fost bibliotecar la prima bibliotecă
biblioteci din Europa, G. publică al racemeticulos
Naudé toilbib tsofşia metodic pmit nUa .rformat olicetoilbib a enredom ieţniitş
ertăc edin d 43Franţa,
61 nî ătaorganizatăzinagro ,aţnînarF1634 nid ăde cilbcătre
up ăceCardinalul
toilbib amirJules p
fondul bibliotecii încredinţate. Mazarin. Primul teoretician
Familiarizat cu şi
cele practician
mai mari în
biblioteci din Europa, G. Naudé
iram iam elec uc tazirailimaF .nirazaM seluJ lulanidraC
domeniul bibliotecar Gabriel meticulos Naudé daotescris
tamrof aşicimetodic
celebra
m işa sformatolucitem
sa
fondul
éduaN
cartebibliotecii
.G ,aporîncredinţate.
uE nid icetoiPrimul lbib
„Advis pour dresser une bibliothèque” teoretician şi – „Sfaturi
practician pentru
în domeniul crearea
nî naicitcarp iş naiciteroet lumirP .etaţnidercnî iicetoilbib ludnof a bibliotecar Gabriel Naudé
unei biblioteci” (1627), în scrisecare c ase
tracelebra s areferea
sa
rbecartelec sla ircconstituirea
„Adviss a pour éduaNdresser lunei
eirbaune G rbibliothèque”
acetoilbib lui– ne„Sfaturi
mod
biblioteci şi nu în ultimul pentru rând,
aeraerc urtnep irutafS„ – ”euqèhtoilbib enu resserd ruop sivdA„ Aceasta
menţiona
crearea unei tehnicile
biblioteci” de conservare
(1627), în care ce trebuiau
se referea respectate.
la constituirea
a fost prima lucrare în unei istoria u abiblioteconomiei
ienbiblioteci eriutitsşinonu erefunde
c aînl aultimul es erau
er rând, c nexpuse
eramenţiona 1(cerinţe
î ,)726tehnicile ”icetode ipentru
ib ienualcătuirea
lbconservare
cataloagelor
atce
saetrebuiau epşi
cA .etatcrespectate.serclasificărea ert ec eîn
uaiubAceasta bibliotecă.
raavfostresnprima
oc ed elucrare lÎn
icin„Sfaturi...” oiţnemel
hetînanistoria ,dnrecomanda
âr lumitlu nurmătoarele:
biblioteconomiei î unde
un iş ierau biBiblioteca
cetoilexpuse b
trebuie
aecerinţe săurtconţină
riutăclapentru eţnipublicaţii
nepalcătuirea upxedin
rec escataloagelor uatoate
re eşi dndomeniileieimonocde
uclasificarea toştiinţă,
eîn bib aicele
ilbibliotecă. rotsiÎn mai ebune
rarculreviste
nî „Sfaturi... în
”amelirprecomandatsooriginal
f a sau
acurmătoarele:
etoilbmai
cele iB :bune
eleBiblioteca
raotraduceri
tămru atrebuie dncuamcele ocsăerconţinăle ”.bune
mai ..irpublicaţii
utacomentarii;
fS„ nÎ din .ăcetoate
tosăilbfieidomeniile
b nachiziţionate
î aerăcide fisaştiinţă,
lc şiiş lucrări
rocele
legamai odin
latabune
cdomeniul
ureviste
areligiei
s lanigîn irale
ooriginal
nîscriitorilor
etsivsau er ecelenudeb mai
iaalte
m ebune lcredinţe.
ec ,ătraduceri
ţniitşŞiednuecu lidoar
incele
emocărţile
d etbune
mai aotale nicomentarii;
dautorilor
iiţacilbupcunoscuţi ănifie
să ţnoachiziţionate
c ăsdin eiuantichitate
bert şi şi
lulucrări
icei
nem o d
dinn i d i r ă
domeniul rc u l i ş e t a
religiein o i ţ
alei z i h c a e
scriitorilori f ă s ; i
de i r a t n
alte e m o c
credinţe.
moderni, dar a personalităţilor din diferite domenii care au contribuit cu ceva nou la subiectul e n u b i
Şi a m
nu e l
doare c u c i
cărţiler e c u d
ale a r t e n
autorilor u b i am e l
cunoscuţi e c
işdinetaantichitate
dat: tih„...
citnafiecare
nidşiiţcei uctrebuie
smoderni,
onuc rolsă irdar
otgasească
uaaepersonalităţilor
la eliţrăîn c rabibliotecă
od udin n iŞdiferite
.eţceea
niderdomenii
cceetlacaută”.
edcarerolirau oBibliotecarul
ticontribuit
ircs ela ieigcuiletrebuie r
ceva să
lunou
taibă
ceiblauosubiectul
s atitudine
al uon adat: vespecială
c „...
uc tfiecare
iubifaţă
rtntrebuie
ocdeua„cărţile
esăracgasească
iinemici,modînecare tbibliotecă
irefinud nisuntd ceea
rolimaiţăcetilcaută”.
apuţin
nosrepBibliotecarul
a r a d , i n r e
valoroase decât celelalte”,d o m
trebuiei e c să
ăsaibăeiuobatitudine
ert luracespecială toilbiB faţă .”ătde uac„cărţile ec aemici, ec ăccare etoinu lbibsunt nî maiăcsapuţin esag valoroase
ăs eiubedecât rt eracelelalte”,
ceif ...„ a:tpreţui ad
a preţui cartea după conţinutul ei şi după învăţămintele pe care le poţi obţine; Naudé a dat sfaturi
etlaleldupă
,”cartea ec tâcconţinutul
ed esaorolei avşinidupăţup iaînvăţămintele
m tnus un erape c ,icare
cim le elipoţi
ţrăc„obţine;ed ăţafNaudé ălaicepa sdat enisfaturi
dutita oşi ădespre bia
şi desprea éaranjarea
iraranjarea
utafs tad cărţilor duaNla;eraft
cărţilor
niţbîn o sistem
iţop el şi
la eraft rdupă
în esistem
ac ep format,letnimselectarea
şi după format,
ăţăvnî ăpuachiziţiilor,
selectarea
d iş ie lutunconservarea
achiziţiilor,
iţnoc ăpud acărţilor etrac iuîn
conservarea
ţerscopul
pa
cărţilor
aede în
raavrleesproteja
noc ,rodescopul de
liiţumiditate, a
izihca aeraprecum le proteja
tceles ,tşi de
amcrearea umiditate,
rof ăpucondiţiilor precum
d iş metsipentru şi
s nî tfautilizarea crearea
r al roliţracestora.ăc aerajnara erpsed işutilizarea
condiţiilor pentru
aeacestora.
raÎnzilibibliotecile
tu urtnep ropublice liiţidnoNaudé c aeraeconsidera rc iş mucnecesare erp ,etatidouă dimu tipuri
ed ajede torcataloage:
p el a ed sistematic lupocs nî şiroalfabetic liţrăc
În bibliotecile publice Naudé considera necesare două tipuri de cataloage: .arotsistematic
seca şi
(de autor, care este necesar şi cititorului şi bibliotecarului ). El supraveghea personal modernizarea
alfabetic
işbibliotecii (de:egautor,
citametsis(rafturile, ccare
ed ireste
aolatamobilierul upitdupă ănecesar erasşieccititorului
uodpropriile aredisnoşi
enproiecte). ébibliotecarului
cMazarin
duaN ca ecişi p el).iceEl
lbuNaudé toisupraveghea
lconvins,
bib nÎ că doar personal
era
modernizarea
labibliotecile
nosrep aehpublice bibliotecii
gevarpusunt s lE benefice (rafturile,
.) iulurapentru mobilierul
cetoilbisocietate,
b iş iulurşiotîn după
itic1642 propriile
iş raprocurând
secen etseun proiecte).
eraedificiu Mazarin
c ,rotuapentru catebafla sa era
ed( cicolecţia şi Naudé
convins,
arde duaNi-aişcă
e écarte acdoar
poruncit
nirazbibliotecile
alui
MNaudé
.)etceis-o orppubliceeliirporpsunt
transforme
ăpînudbenefice
lureilibom
cea mai bună pentru lirutsocietate,
,ebibliotecă icetoilşibibînae1642
far( iposibilă. razinreprocurând
dom un
nuedificiu
dnârucopentru
rp 2461colecţia nî iş ,etasateicde os carteurtnepi-a eciporuncit
feneb tnusluieciNaudé lbup elis-o cetoitransforme
lbib raod ăcîn,sncea ivnomai c
Mazarin cerea tuturor ambasadorilor săi, oficialilor guvernamentali şi militarilor să-i aducă cărţi de bună
ănbibliotecă
ub iam aeposibilă.
c nî emrofsnart o-s éduaN iul ticnurop a-i etrac ed as aiţceloc urtnep uicifide
pretutindeni, indiferent de locul unde se găseau. De asemenea, el plătea cu generozitate călătoriile lui
.ălibisop şi ăcemilitarilor
toilbib
Naudé înMazarinEuropa, care cerea tuturor
dintr-o astfelambasadorilor
de călătorie a adus săi,maioficialilor
mult de 14.000 guvernamentali
de volume. Către anul 1648 să-i
i-ăaducă
s roliracărţi
tilim de iş ipretutindeni,
latnemanrevugindiferent rolilaicifo de ,iăsloculroliroundedasabm a r o
se găseau. r u t u t a e r e c n i r a z a M
biblioteca deţinea cel puţin 40 000 de volume. Cel mai rapid mod de a măriDe asemenea,
biblioteca, dupăelNaudé plătea cu
ucgenerozitate
aetălp le ,aecălătoriile
nemesa eDlui.uNaudé aesăg eîn s eEuropa,
dnu lucocare l ed dintr-o
tnerefidastfel ni ,inede dnicălătorie
tuterp ed aiţradus ăc ăcmai uda mult de
edestetlude
m iaam reunisudcolecţiile
a a eirotăde lăccarte
ed ledeja ftsa existente.
o-rtnid eraAcest c ,aposfat ruEa nfost î édinclus
uaN iude l eNaudé
liirotălăînc cartea etatizosa. renFiind
eg
14.000 de
deschisă volume.
pentru public, Către anul 1648
biblioteca avea biblioteca deţinea
aproximativ o sută decelpatroni
puţin 40 şi 000 de volume.
personal regulat. Cel mai rapid
Biblioteca
dipar iam leC .emulov ed 000 04 niţup lec aeniţed acetoilbib 8461 luna ertăC .emulov ed 000.41
mod
taMazarin
de a tmări
fs tsecA a.efost netsprima
biblioteca,
ixe ajebibliotecă
dupăeliNaudé
d etrac eddin iFranţa
este
ţceloc iaccesibilă
de a reuni
nuer a ed tuturor,
colecţiile
etse éduindiferent
aN ăpud ,ade
de ccarte
etrang
deja
oilbisau
existente.
b irătitlu.m a eFonduld dom de
Acest sfat
a
cartefost inclus
adunat de de Naudé
Naudé în
enumera cartea 14.400 sa. Fiind
de unităţi.deschisă
o vitamixorpa aeva acetoilbib ,cilbup urtnep ăsihcsed dniiF .as aetrac nî éduaN ed sulcni tsof a Se mai pentru
vorbea public,
că Naudé biblioteca
călătorind avea prin aproximativ
Europa o
sută
aţgolea de
nid patroni
narF librăriile. ilbişi
ăcetoSăptămânal, b apersonal
mirp întsofiecare fregulat.
a nizirade zaBiblioteca
M joi,aclaetbibliotecă
oilbiB Mazarin
.tase era lafost
lugîmprumutau nosreprima iş inbibliotecă
p cărţi fiecăruia
ortap ed care ătdin
useraFranţa
ed ludnoF .ultit uas gnar ed tnerefidni ,rorutuinteresat, accesibilă
t ălibisecorice catuturor,
cărţi, la indiferent
orice subiect. de rang sau titlu. Fondul de
iam eS .iţătinu ed 004.41 aremune éduaN ed tcarte anudaadunat etrac de Naudé enumerasă14.400
Cardinalul îi sugera lui Naudé se împarte de unităţi.generosSe mai
.eliirărbil aelog aporuE nirp dnirotălăc éduaN cu ăcunoştinţele
vorbea c aebcă rovNaudé salecălătorind
bibliografice. prin Biblioteca
Europa golea lui Jules librăriile.
es ăcetoilbib al ,ioj ed iz eraceif nî ,Săptămânal, Mazarin era mai mare şi mai
lanâmătpăS în fiecare zi de joi, la bibliotecă se bună decât cea regală.
,iţrăc eciro ,taseretni are erac aiurăceif iţrăc uîmprumutau atÎnumtimpul
urpmî războiului
cărţi fiecăruia de 30 care de ani, eracare a durat orice
interesat, până cărţi,
.tceîn ilabu1648,
s ecirtoate
orice al trofeele de carte erau trimise la biblioteca
osubiect.
etrapmî es ăs éduaN iul aregus iî lulanidraC Cardinalul cardinalului Mazarin.îiSoarta sugera acestei lui biblioteci
Naudé este să strâns
se împarte
iul acetoilbiB .ecifargoilbib elas eleţnitşonuclegată u c s ode
r e destinul
n e g lui Mazarin. În
generos cu cunoştinţele sale bibliografice. Biblioteca lui 1648, din cauza Frondei,
.ălager aec tâced ănub iam iş eram iam are ni(nume rJules
azaMMazarin sdat
elurevoltelor
J era mai dinmare Franţa, la mijlocul
şi mai bună decât sec. XVII,
cea regală.
ca urmare a politicii de întărire a absolutismului regal
Faţada Bibliotecii Mazarin şi a fiscalităţii excesivenir),azMazarin
aM iicetotemându-se
ilbiB adaţaF
de furia
Faţada Bibliotecii Mazarin
18
71
populară, în secret a fugit din Franţa. În 1649 Parlamentul de la Paris a ordonat arestarea lui Mazarin
şi confiscarea proprietăţii Cardinalului. Pentru capul Cardinalului a fost stabilit un premiu imens.
Însă Parlamentul nu dispunea de fonduri pentru premiu şi s-a decis să vândă la licitaţie Biblioteca lui
Mazarin. Gabriel Naudé a încercat să prevină sau măcar să amâne această licitaţie, dar era imposibil
de a opune rezistenţă Parlamentului şi în câteva zile biblioteca pe care el a creat-o pe parcursul unui
deceniu, s-a prăbuşit.
După vânzarea Bibliotecii lui Mazarin Gabriel Naudé acceptă invitaţia reginei suedeze Christina,
cunoscută pentru educaţie şi dragoste de carte. Avănd o bogată bibliotecă regală ea a achiziţionat 4000
de cărţi valoroase din biblioteca Mazarin. Naudé a mers în Stocholm şi doi ani a lucrat la catalogarea
şi organizarea fondului de carte a Bibliotecii Regale a Suediei.
În 1653 Mazarin a revenit la Paris învingător şi a creat o nouă bibliotecă. Mulţi dintre participanţii
la licitaţie pe bani sau gratuit i-au restituit cărţile procurate la licitaţie. Regina Christina a decis să
aducă în dar Franţei cărţile din colecţia Cardinalului. Naudé a fost chemat înapoi. El a mers la Paris cu
intenţia de a relua activitatea în biblioteca Mazarin. Din păcate, sănătatea lui Naudé a fost deteriorată
şi pe 10 iulie 1653 marele bibliotecar a murit pe drum spre casă. După moartea lui Mazarin biblioteca
a devenit proprietatea familiei regale. Cu toate acestea, biblioteca fondată de el, a devenit nucleul celei
mai vechi biblioteci publice din Franţa, care şi astăzi poartă numele cardinalului italian. Mai târziu,
Biblioteca Mazarin a fost declarată patrimoniu naţional şi acum face parte din Biblioteca Naţională a
Franţei.
Motto-ul bibliotecii lui Naudé erau cuvintele „Deschisă pentru toţi cei care doresc să vină aici pentru
a studia.” În literatura de specialitate G. Naudé este adesea numit „ cel mai remarcabil bibliotecar din
toate timpurile.”
1. Olle, J. G. Naude, Gabriel (1600-1653) [online].[citat pe 25 aprilie 2016]
Disponibil:https://books.google.ro/books?id=HSFu99FCJwQC&pg=PA611&lpg=PA611&dq=Gabriel+Naud%C3
%A9
2. Gabriel Naudé, 1600-1653: La passion des livres [online].[citat pe 25 aprilie 2016]
Disponibil pe Internet: http://classes.bnf.fr/dossitsm/b-naude.htm
19
ANTONIO MALYABECCHI
CCHI (1633 – 1714 )
Antonio Malyabecchi s-a născut în Florenţa în 1633. Părinţii erau atât

3. Părinţii de săraci încăt nu-i puteau oferi nici-o educaţie formală şi băiatul a devenit
formală şi ucenicul unui local negustor de fructe. Timpul liber băiatul îşi petrecea
mpul liber în prăvălie, încercând să descifreze ceea ce era scris în pliante şi ziare, care
eea ce era deobicei erau folosite pentru împachetarea produselor. El simţea că semnele
pachetarea
necunoscute ascundeau în sine o lume magică.Vecinul librar, observând
în sine o
a invitat la
pasiunea băiatului, l-a invitat la el în calitate de ucenic. Malyabecchi într-un
curt putea timp scurt putea recunoaşte, memoriza şi diferenţia toate cărţile din librărie.
Cu ajutorul Cu ajutorul noului său stăpân băiatul în cele din urmă a învâţat sa citească bine,
scă bine, şi şi a început să combine abilităţile cu tehnicile fenomenale de memorizare care
de memorizare care îi permiteau săîi permiteau să memorizeze tot ce a citit de la început până la sfârşit (inclusiv
iv semnele desemnele de punctuaţie).
punctuaţie). Băiatul s- Băiatul s-a adeverit a fi atât de capabil, că oamenii de ştiinţă din Florenţa
lorenţa mergeau să-l vadă
mergeau să-l vadă ca peca un
pe un miracol. El, doar, nu putea uita, odata văzut sau auzit el memoriza pentru
emoriza pentru totdeauna.
totdeauna. La La vârsta
vârsta adolescenţei era dificil de a determina ceea ce el nu ştia. Indiferent de ceea ce
diferent de ceea
a fostce întrebat,
a fost întrebat, el
el răspundea imediat, numea autorul, titlul cărţii şi pagina, care conţinea răspuns la
care conţinea răspuns la întrebare.
întrebare. Antonio Malyabecchi a devenit atât de cunoscut încât ducele din Florenţa l-a numit custode
ele din Florenţa l-a numit custode al
al Bibliotecii Laurenţiana, care era una din cele mai mari şi mai renumite în acele timpuri. Pentru a
ai renumite în acele timpuri. Pentru a
stăpâni un asemenea volum de carte, Malyabecchi a decis să-şi dezvolte capacităţile de lectură rapidă.
să-şi dezvolte capacităţile de lectură
să arunce de Contemporanii îşi aminteau că era suficient ca el să arunce de vre-o două ori privirea asupra unei
vre-o două ori privirea
paginiapentru
marea surprindere a o memoriza
celor prezenţi la în întregime, spre marea surprindere a celor prezenţi la acest spectacol. Se
vorbea că el a reuşit
morizeze un volum al unui depozit de şă citească şi să memorizeze un volum al unui depozit de carte. Dar aceasta deja
oagele tuturornu-l
mari mai desatisfăcea;
bibliotecipreluând
din cataloagele tuturor mari de biblioteci din Europa el le-a aranjat conţinutul
vorbea de unîncaz,memoria sa. Seduce
când Marele mai vorbea de un caz, când Marele duce avea nevoie de o carte şi Malyabecchi,
aproape imediat a reacţionat:„Este
aflându-se pe aproape imediat a reacţionat:„Este imposibil de a găsi această carte. Ea există numai
un singur exemlar
într-unşisingurse găseşte
exemlarînşi se găseşte în biblioteca sultanului. De la intrare la dreapta, în al doilea dulap,
al doilea dulap,
volumul volumul
şapte.” şapte.”
a din prag, antreul era plin cu cărţi
În casa lui Malyabecchi muntele de carte se începea din prag, antreul era plin cu cărţi până în pod,
trecerea dintr-o cameră în alta era
în camere peste tot erau grămezi de carte, trecerea dintr-o cameră în alta era posibilă numai pe un
chi ştia toate cărţile sale, ştia câte
traseu îngust între cărţi. Malyabecchi ştia toate cărţile sale, ştia câte grămezi trebuia să le strămute din
u a găsi opera necesară. Cu cât mai
mormanul
citească şi mai de cărţi pentru a găsi opera necesară. Cu cât mai mult el citea şi memoriza, cu atât mai rapid
mult să memorizeze.
în pat înconjurat de cărţi,săfiecare
era capabil citeascădinşi mai mult să memorizeze. Gura lumii vorbea că la bătrâneţe el de obicei stătea
culcat în
mediat memorizând patcitite,
cele înconjurat
şi aşa de cărţi, fiecare din acestea era citită într-un timp mai puţin de jumate de oră,
imediat
tea să-l sustragă de lamemorizând
carte: mesele, cele citite, şi aşa până când adormea. Malyabecchi era deranjat de tot ce putea
ar Marele ducesă-l îisustragă
oferea de la carte: mesele, băile, îmbrăcatul, economisea timpul pentru somn. În zadar Marele
întreţinere
ânare rămânândduceînîi sărăcie şi printre deplină la Palat, Malyabecchi ocolea onorurile, cu încăpăţânare rămânând în
oferea întreţinere
raşului său natal,
sărăcie o colecţie
şi printreunică de sale. A murit în 1714 la vârsta de 81 de ani, lăsând oraşului său natal, o colecţie
cărţile
1861 fondul unică
bibliotecii Malyabecchi
de cărţi, cu condiţia ca aceasta să fie deschisă cititorilor. În 1861 fondul bibliotecii Malyabecchi
u fondul bibliotecii „Palatina”.
care florentinii De-a „Laurenţiana” a fost comasat cu fondul bibliotecii „Palatina”. De-a lungul
o numeau
mai mare bibliotecă din Florenţa.
timpului, colecţia de carte comasată a evoluat în cea mai mare bibliotecă din Florenţa.
Кунин, В. Странный флорентинец. В : Альманах библиофила. М., 1976, вып.6, c.145-154.
иофила. М., 1976, вып.6, c.145-154.
20
GOTTFRIED WILHELM
(1646–1716)
GOTTFRIED WILHELM
(1646 – 1716)
Liderul iluminismului german, Leibniz a fost un remarcabil savant:
filosof-idealist, istoric, fizician, inventator, avocat, lingvist. Leibniz a fost
Liderul iluminismului german, Leibniz a fost un remarcabil
şi un bun organizator de ştiinţă, iniţiatorul pentru crearea Academiei de
savant: filosof-idealist, istoric, fizician, inventator, avocat, lingvist.
Ştiinţe din Berlin şi primul ei preşedinte.
Leibniz
Născutaînfost şi un înbun
Leipzig, organizator
familie unde tatăl de eraştiinţă, iniţiatorul
profesor pentru
universitar, un crearea
Academiei
cunoscut de Ştiinţe
avocat, iar mama, din Berlin
fiică de şi primul lucru
profesor, ei preşedinte.
care în mare parte a
Născut în Leipzig, în familie
predeterminat soarta fiului. După moartea tatălui, (Gottfriedunde tatăl era profesor
avea 6 ani)universitar,
a
rămas o mare bibliotecă, în care fiul petrecea zile întregi. Talentul sau a fost parte
un cunoscut avocat, iar mama, fiică de profesor, lucru care în mare
a predeterminat
vizibil încă din copilarie.soartaMama fiului. După lamoartea
l-a înscris tatălui,
cea mai bună (Gottfried
şcoală din oraş, avea 6
ani)
iar a rămas
la 14 sau 15 oani mare bibliotecă,
era deja student la înUniversitatea
care fiul petrecea zile întregi. Talentul
din Leipzig.
sau a fost vizibil inca din copilarie. Mama l-a înscris totdeauna
Obţinând studii universitare excelente Gottfried Leibniz la cea mai bună
tindea spre
şcoală noi cunoştinţe.
din oraş, iar la 14 La sau2215deani ani,eraa început să lucreze
deja student bibliotecar la celebru
la Universitatea bibliofil german
din Leipzig.
şi diplomat din Mainţ
Obţinând Boinenburg.
studii Ocupându-se
universitare excelente de organizarea
Gottfried bibliotecii
Leibniz acestuia,
totdeauna viitorul savant
tindea spre noi
nu uita de ideile iluministe. El era convins, că un adevărat progres al
cunoştinţe. La 22 de ani, a început să lucreze bibliotecar la celebru bibliofil german şi diplomat cunoştinţelor este posibil doar
atunci,
din cândBoinenburg.
Mainţ fiecare savant Ocupând-use
va putea rapid şideuşor să cuprindăbibliotecii
organizarea tot ansamblu de realizări
acestuia, ale omenirii,
viitorul savant nu uita
întruchipate sub formă documentară. Pentru a facilita această
de ideile iluministe. El era convins, că un adevărat progres al cunoştinţelor este posibil problemă, deloc uşoară, Leibniz a doar
început să alcătuiască semi-anuale cataloage de carte, ca mai apoi toată informaţia bibliografică să fie
atunci, când fiecare savant va putea rapid şi uşor să cuprindă tot ansamblu de realizări ale
adunată într-un indice cumulativ „Lista cunoştinţelor umane conţinute în cărţi”.
omenirii, întruchipate sub formă documentară. Pentru a facilita această problemă, deloc uşoară,
Mai târziu, în timpul serviciului diplomatic, Leibniz nu uita de interesul său faţă de biblioteci. Este
Leibniz
cunoscut afaptul început să alcătuiască
că aflându-se la Paris,semi-anuale
el se familiariza cataloage de carte,
cu organizarea ca maiRegale
Bibliotecii apoi toată informaţia
a Franţei,
bibliografică să fie adunată într-un indice cumulativ „ Lista cunoştinţelor
era în relaţii de prietenie cu mulţi bibliofili francezi şi studia lucrarea lui Gabriel Naudè „ Sfaturi în umane conţinute în
cărţi”.
organizarea bibliotecii” (1627).
Mai târziu,
La întoarcerea sa înînGermania,
timpul serviciului
Leibniz a fostdiplomatic,
numit în funcţia Leibniz nu uita de
de bibliotecar, interesul
ulterior său faţă de
şi director
biblioteci.
la bibliotecaEste care acunoscut faptul căcaaflându-se
devenit cunoscută „a opta minune la Paris, el se(biblioteca
a lumii” familiariza cufondată
a fost organizarea
de DuceleBibliotecii
Regale
August, un a Franţei,
mare pasionat era în relaţiiDeşi
bibliofil.) de prietenie cu mulţi
succesele practice bibliofili
ale lui Leibniz în francezi
formarea şişistudia lucrarea lui
organizarea
Gabriel Naudè „ Sfaturi în organizarea bibliotecii” (1627).
fondurilor acestei bibliotecii sunt semnificative, mai importante pentru noi sunt principiile de
biblioteconomie, pe care sa
La întoarcerea le-aînexpus în corespondenţa
Germania, Leibniz asa, fostprecum
numitşi în în funcţia
propuneri,de care le-a adresat
bibliotecar, ulterior şi
monarhului.
director la biblioteca care a devenit cunoscută ca „a opta minune a lumii” (biblioteca a fost
Leibnizdea Ducele
fondată fost primul, care aun
August, indicat
marenecesitatea
pasionat de o continuă
bibliofil.) Deşicreştere a bibliotecii.
succesele practice Într-unul
ale lui din
Leibniz în
rapoartele sale către Marele Duce, el remarca că „ achiziţia pentru
formarea şi organizarea fondurilor acestei bibliotecii sunt semnificative, mai importante pentru bibliotecă este atât de necesară,
asemenea alimentaţiei pentru un organism viu”, şi se străduia să convingă ducele pentru a stabili o
noi sunt principiile de biblioteconomie, pe care le-a expus în corespondenţa sa, precum şi în
sumă anuală pentru achiziţii de carte, câte 1000 de taleri pe an. Mai mult decât atât, el a cerut ca
propuneri, care le-a adresat monarhului.
cel puţin în una din camerele de bibliotecă să fie triplată încălzirea şi iluminarea, că „iarna rece şi
Leibniz a fost primul, care a indicat necesitatea de o continuă creştere a bibliotecii. Într-
întunericul servesc drept pretext pentru a nu face nimic”.
unul din rapoartele
Datorită insistenţei sale către Marele
lui Leibniz, pentru primaDuce,dată el remarca
în istoria că „ achiziţia pentru
Biblioteconomiei germane bibliotecă
(posibil şieste atât
de necesară, asemenea alimentaţiei pentru un organism viu”,
europene), a fost aprobat bugetul bibliotecii, doar de 200 coroane, dar şi aceasta a fost o realizare. În ducele
şi se străduia să convingă
pentru a stabilia odoua
ceea ce priveşte sumă anuală
parte pentru savantului,
a demersului achiziţii deeacarte, câte 1000
a fost realizată numaide taleri
peste opesută
an.deMaiani. mult decât
atât,Dinelprimii
a cerutpaşi alcaactivităţii
cel puţin înbibliotecă,
sale în una din Leibnizcamerele acorda deo mare
bibliotecă
atenţie să fie triplată
problemei încălzirea şi
cataloagelor.
iluminarea,
Timp de mulţică ani „iarna rece şideîntunericul
a fost preocupat ideea de a dezvoltaservesc o nouădrept pretext
clasificare pentru aÎnnu
de bibliotecă. anulface
1700 nimic”.
filozofulDatorit
a prezentat insistenţei luisale
în scris ideile Leibniz,
privind pentru
organizareaprima dată înAstfel,
bibliotecii. istoria Biblioteconomiei
în istoria biblioteconomieigermane
(posibil şi europene), a fost aprobat bugetul bibliotecii, doar de 200 coroane,bibliotecă
Leibniz a intrat ca o persoană, care a identificat principiile cheie ale activităţilor de dar şi aceasta
şi a a fost
obibliotecarului,
realizare. Încaceea alcătuitor al sistemului
ce priveşte a douadeparte clasificare de bibliotecă,
a demersului la baza căruia
savantului, a statrealizată
ea a fost propria numai
sistematizare
peste o sută adeştiinţelor.
ani.
LeibnizDin primiicapaşi
a propus la târgurile de cartesale
al activităţii din Frankfurt
în bibliotecă, şi Leipzig să fie acorda
Leibniz oferite participanţilor
o mare atenţie treceri
problemei
în revistă despre biografiile scriitorilor, o analiză a creaţiei, a operelor
cataloagelor. Timp de mulţi ani a fost preocupat de ideea de a dezvolta o nouă clasificare de şi fragmentelor ale acestora,
deoarece cataloagele de carte elaborate la aceste evenimente indicau numai autorul şi titlul cărţii. El
bibliotecă. În anul 1700 filozoful a prezentat în scris ideile sale privind organizarea bibliotecii.
Astfel, în istoria biblioteconomiei Leibniz21a intrat ca o persoană, care a identificat principiile
cheie ale activităţilor de bibliotecă şi a bibliotecarului, ca alcătuitor al sistemului de clasificare de
bibliotecă, la baza căruia a stat propria sistematizare a ştiinţelor.
Leibniz a propus ca la târgurile de carte din Frankfurt şi Leipzig să fie oferite
considera, că datorând trecerilor în revistă guvernul va putea obţine informaţia despre circuitul de idei
în societate şi respectiv să le ţină sub control. El a propus să fie creat un catalog consolidat a tuturor
bibliotecilor din ţară.
Meritele lui Leibniz în dezvoltarea ştiinţei naţionale nu au fost apreciate de contemporanii săi şi
abia mai târziu, Diderot în celebra sa „Enciclopedia”, a scris că Leibniz pentru Germania a devenit ceea
ce era Platon, Aristotel şi Arhimede împreună pentru Grecia Antică.
Gottfried Wilhelm Leibniz : German philosopher and mathematician [online].[citat pe 28 aprilie 2016] Disponibil
pe Internet: http://www.britannica.com/biography/Gottfried-Wilhelm-Leibniz
22
GOETHE JOHANN WOLFGANG VON GOETHE

(1749-1832)
una dintre Poet umanist german, ilustru gânditor şi om de ştiinţă, una dintre cele mai
născut la de seamă personalităţi ale culturii universale. S-a născut JOHANN
la FrankfurtWOLFGANG
pe Main V
funcţionar în familia lui Johann Kaspar Goethe, înalt funcţionar de stat. Johann Wolfgang (1749-1832)
iubească Goethe de timpuriu a început să iubească literatura, la care avea acces prin
2000 de
Poet umanist german, ilustru gânditor şi om de ş
vasta bibliotecă de circa 2000 de volume a tatălui său. Fascinat era şi de teatru,
ască anual cele mai de seamă personalităţi ale culturii universal
în casa părintească anual se prezenta un spectacol de teatru de păpuşi. La
tatălui, în îndemnul tatălui, în toamna anului Frankfurt 1765,peGoethe
Main înîncepe
familia lui Johann
să studieze Kaspar Goethe
dreptul
iversitatea la Universitatea din Leipzig, iar de instat.
anulJohann
1770 se Wolfgang
transferă la Goethe
Universitateade timpuriu
din a înce
Strasbourg literatura, la care avea acces prin
Strasbourg unde îşi continuă studiile juridice şi susţine teza de doctor în drept. vasta bibliotecă de
în drept. Următorii ani îi petrece în intensăvolume a tatălui
activitate său. care
literară, Fascinat era şiîmpiedica
n-o poate de teatru, în casa p
n-o poate împiedica
nici practica practicala care Goethe a fost obligat săse
nicijudiciară, prezentadin
se angajeze unrespect
spectacol
pentrude tatăl
teatrusău.de păpuşi. La înde
ct pentru tatăl său. toamna anului 1765,
La douăzeci cinci de ani el pleacă în micul stat Weimar, unde a locuit mai mult de 50 de ani, Goethe începe să studieze
până dreptul
r, unde a locuit mai mult
la sfârşitul de Aici
vieţii. din Leipzig,
50 deel a devenit scriitor, savant, ministru. Goetheiar în in anul perioade
diferite 1770 se transferă
a vieţii salela aUniversitate
inistru. Goethe în diferite
deţinut diferiteperioade unde îşi continuă
funcţii: a condus Comisia pentru îmbunătăţirea drumurilor studiile juridice şi
şi a navigaţiei, susţine teza de
Comisia
militară, s-a ocupat de minerit şi de restaurarea carierei de piatră, a fost şeful Departamentului de literară,
tru îmbunătăţirea drumurilor şi a Următorii ani îi petrece în intensă activitate
area cariereifinanţe,
de piatră, a fost funcţia
a ocupat şeful de prim-ministru de Saxonia-Weimar judiciară, la la care Goethe
invitaţia a fostKarl
prinţului obligat să seÎnangajeze din
August.
u de Saxonia-Weimar la invitaţia
1797 a devenit comisar al Administraţiei Supreme a Instituţiilor La douăzeci
Independentecinci de
de ani
Arteelşipleacă
Ştiinţeîn la micul stat W
inistraţiei Supreme a Instituţiilor ani, pana la
curtea ducelui de Weimar. În subordinea sa el avea Biblioteca şi Teatrul din Weimar.sfârşitul vieţii. Aici el a devenit scriitor, sav
n subordinea saOelatenţie
avea Biblioteca
deosebită Goethe acorda bibliotecii: completa, a vieţii salemergea a deţinut diferite
la târguri de cartefuncţii: a condus Comis
şi licitaţii,
selectând publicaţiile necesare bibliotecii, a adus în dar navigaţiei, Comisia amilitară,
colecţia completă operelors-a saleocupat de minerit şi de
şi alte cărţi.
ta, mergea Fiind
la târguri de carte şi
foarte ocupat, dar întotdeauna responsabil, el vizita bibliotecile oraşelor vecine pentru a se de prim-
Departamentului de finanţe, a ocupat funcţia
r colecţia completă a operelor sale prinţului Karl August. În 1797 a devenit comisar al
familiariza cu organizarea colecţiilor.
În 1809 a fondat în bibliotecă Muzeul de carte (de fapt, Independente de ArtePedant
secţia de rarităţi). şi Ştiinţe la curtea
şi precis, Goethe ducelui
a de We
bibliotecile oraşelor vecine pentru şi Teatrul din Weimar.
stabilit o strictă evidenţă a fondurilor, a introdus cartea de inventar a noilor intrări, a efectuat un audit,
a introdus noi reguli pentru utilizarea bibliotecii. La ordonarea O atenţie
sa au fost deosebită
elaborateGoethe
cataloageacorda
de cărţi: bibliotecii: c
cţia de rarităţi). Pedant şi precis,
alfabetic, de manuscrise şi incunabule, de cărţi şi manuscrise licitaţii,orientale,
selectând de publicaţiile necesare
biografii şi portrete, bibliotecii, a adu
gravuri.
rtea de inventar a noilor intrări, a
Sub conducerea savantului colecţiile de bibliotecă şi alte
erau organizate exclusiv pe principii ştiinţifice,
bliotecii. La ordonarea sa au fost
cunabule, deaveau cărţicaracter enciclopedic. Fiecare bibliotecar ducea
şi manuscrise cărţi. Fiind foarte
o evidenţă strictăocupat, dar întotdeauna
a activităţii, verifica starearesponsabil, el
cărţilor
ntului colecţiile returnate.erau
de bibliotecă a se familiariza
În lipsa sălii de lectură Goethe a ordonat cu organizarea
să se efectueze împrumutcolecţiilor.
la domiciliu.
Deseori, marele poet
usiv pe principii ştiinţifice, aveau singur scria cititorilor scrisori În
cu 1809
rugăminteaa fondat
de a în bibliotecă
returna cărţile Muzeul
împrumutate. de carte (de f
pedic. FiecareLa sugestia lui Goethe
bibliotecar ducea oa fost introdus (cum l-am fi numi Goethe
astăzia) stabilit
abonamentul o strictă evidenţă a fondurilor,
interbibliotecar pentru a intro
savanţii renumiţi din
a activităţii, verifica starea cărţilor Biblioteca Universităţii Jena. În efectuat un audit, a introdus noi reguli pentru utiliza
plus, împreună cu biblioteca din Jena se efectuau
expoziţii comune
ipsa sălii de lectură Goethe a de carte. Lui Goethe îi aparţinea elaborate
ideea de a cataloage
crea un catalog de cărţi:
partajatalfabetic,
pe un fond de manuscrise
Bibliotecii din Weimar şi 3 biblioteci orientale,
consolidatlaaldomiciliu.
efectueze împrumut de biografii şi portrete,
din Jena (universitară gravuri. ale
două particulare, Sub conducer
savanţilor germani
e poet singur scria cititorilor Buder şi Buettner). Goethe organizat
gămintea de aveaao atitudine
returna specială
cărţile la selectarea personalului caracter e
de bibliotecă,
La sugestia lui Goethe a fost noii bibliotecari erau instruiţi. În evidenţă
slujba bibliotecii
-am fi numi astăzi ) abonamentul din Weimar erau 4 oameni, care returnate
îndeplineau
pentru savanţii referinţe
renumiţi dinşi lucrări ştiinţifice pentru ordonat
oraş. Goethe pătrundea
ersităţii Jena. În plus, împreună în fiecare lucru mărunt, Deseori,
vroia să facă biblioteca din Weimar, bibliotecă scrisori
model, asemănătoare cu cea din Gottingen, unde împrumu
activau cunoscute personalităţi, Gesner şi Heyne, introdus
despre care Goethe spunea: „Goettingen are un interbibli
Lui Goethe îi aparţinea
mare noroc ideea
că are de a de specialişti.” Pe timpul
astfel Bibliotec
n Weimar şiadministrării
3 biblioteci dinlui Jena
Goethe fondul bibliotecii din Biblioteca Ducelui de Weimar
der şi Buettner). Goethe avea o
bibliotecari erau instruiţi. În slujba 23
Biblioteca Ducelui de Weimar
cu biblioteca din Jena se efectuau expoziţii comune de

Weimar a crescut de 2 ori şi a ajuns la 122 mii de volume.
Darul literar a lui Goethe s-a manifestat într-un număr mare de lucrări scrise de el, printre care se
numără poezii, romane, nuvele, piese. De-a lungul anilor, Goethe, a publicat lucrările sale consacrate
cercetării în domeniul ştiinţelor naturale, optică şi acustică (din fizică), în geologie, mineralogie ... În
1826 Goethe a fost ales membru de onoare al Academiei de Ştiinţe din Sankt-Petersburg. Biografia
lui Johann Wolfgang Goethe se încheie la 22 Martie, 1832, această zi devine ultima în viaţa unui om
proeminent care a murit în oraşul Weimar.
Goethe era caracterizat de contemporanii săi ca personalitate cu capacităţi extraordinare de muncă,
capacitatea de a programa şi organiza propria muncă şi munca altora.
Гете - самый влиятельный немецкий поэт [online].[citat pe 25 mai 2016]. Disponibil: http://geniusrevive.com/
ru/165-goethe-the-most-influential-german-poet.html
24
ANTHONY PANIZZI
ANTHONY (1797 PANIZZI
- 1879)
(1797 - 1879)
Bibliofil şi membru al societăţii de carbonari, profesor de limbă si
literatură şiitaliană
Bibliofil membrulaalUniversitatea
societăţii de carbonari, din Londra, profesor de limbă
Panizzi s-a șinăscut în
literatură italiană la Universitatea din Londra, Panizzi s-a născut în Brescello,
ANTHONY
Brescello, în provincia PANIZZI
italiană din Reggio Emilia. A primit diplomă de
în provincia italiană din Reggio Emilia. A primit diplomă de doctor în drept
ladoctor în
(1797
Universitatea drept la
- 1879)
din ParmaUniversitatea
în anul 1818.din Parma înMuzeului
În Biblioteca anul 1818. BritanicÎn elBiblioteca
aMuzeului
apărut în calitate Britanic el a ascunzându-se
de cititor, apărut în calitate de cititor,
de urmărirea ascunzându-se
carbonariilor, iar de
urmărirea
Bibliofil
din 1831 carbonariilor,
şi înmembru
funcţie de iar din
albibliotecar.
societăţii de1831 în funcţie
carbonari, de bibliotecar.
profesor de limbă si
literatură italiană Prin 1837 Prin 1837 devine
la Panizzi
Universitatea Panizzi şefdin aldevine
Londra, şef Panizzi
Departamentului al Departamentului
s-a născut
de Carte tipărită. înÎnde Carte
Brescello,perioada tipărită.
în provinciadeÎn perioada
italiană
activitate de
dinactivitate
a lui Panizzi Reggio a lui
în acest Emilia.
post Panizzi
A primit
colecţiile în diplomă
Biblioteciiacest postde colecţiile
au crescut
de
doctor în Bibliotecii la 235 000 la
drept la Universitatea 540 000
au crescut din de volume,
de la Parmaastfel,
235000 a devenit
în anul cea
la 540000 mai mare
1818. ÎndeBiblioteca bibliotecă
volume, astfel, a
Muzeului devenit din timp.
Britaniccea În 1841
el mai a
a apărutpublicat „Reguli
mare înbibliotecă
calitate de privind alcătuirea
din cititor, catalogului
timp. ascunzându-se
În 1841 a publicat de carte
de „Reguli
tipărită a Muzeului Britanic”. Principiile cheie utilizate de Panizzi constituiau
urmărirea privind carbonariilor, alcătuirea iar din catalogului
1831 în funcţie de carte tipărită a Muzeului Britanic”.
de bibliotecar.
autoritatea paginii de titlu a cărţii şi conservarea datelor în cadrul transcripţiei. „Catalogatorul nu
Principiile cheie utilizate
alcătuieşte titlurile conform
de1837
PrinimaginaţieiPanizzi constituiau
Panizzi devine
sale, el le descrie
autoritatea
aşaşef cumal
paginii de
Departamentului
le descoperă”,
titlu a cărţii
scria Panizzi.
şi conservarea
deViziunile
Carte
datelor în cadrul
lui asupra cataloguluitranscripţiei.
tipărită. deÎn perioada
bibliotecă „Catalogatorul baza nu
de activitate
constituie alcătuieşte
pentrua lui Panizzi
catalogul titlurile
în acest
contemporan conformpost imaginaţiei
colecţiile
de bibliotecă. În sale, el
le1853
descrie
el şi-aaşa cum le
Bibliotecii
exprimat descoperă”,
ideea au crescutcumulativ
catalogului scria
de Panizzi. pentruViziunile
la 235000 lui asupra
la colecţiile
toate 540000 catalogului
de bibliotecile
din volume, astfel,deabibliotecă
americane.
constituie
Realizarea bazaacestui pentru
devenit cea
vis a durat catalogul
mai
în mare
decurs contemporan
de bibliotecă
un secol. Acest devistimp.
din bibliotecă.
l-a adusÎnşi la În
1841 1853
ideea el şi-a„Reguli
adepublicat
standardizare. exprimat ideea
catalogului
Din 1856cumulativ
A.privind pentru
talentat toate
Panizzi,alcătuirea colecţiile
catalogului
şi energic, devinedin de bibliotecile
directorcarteal bibliotecii
tipărită americane.
a(până în Realizarea
Muzeului 1866). Britanic”. acestui vis a
Biblioteca
rincipiiledurat înutilizate
Muzeului
cheie decurs
Britanic de
des-a un secol.constituiau
transformat
Panizzi Acestîntr-o visbibliotecă
l-a adusştiinţifică
autoritatea şi lapaginii
ideea dedestandardizare.
centrală cu unafond
titlu universal.
cărţii Fondul de
şi conservarea
carte a crescut de la 150-200
Din 1856 A.„Catalogatorul
atelor în cadrul transcripţiei. de mii
Panizzi, talentat până la 1 milion
nu şialcătuieşte de unităţi.
energic, devine Nici o
titluriledirector bibliotecă din
conformalimaginaţiei lume nu-i
bibliotecii sale, putea
(până el în 1866).
face concurenţă. În cadrul muzeului a fost construită şi inaugurată celebra sală de lectură, Rotonda
descrie Biblioteca
aşa cum leMuzeului descoperă”, Britanicscria s-a transformat
Panizzi. Viziunile într-o lui bibliotecă
asupra cataloguluiştiinţificădecentrală
bibliotecă cu un fond
şi depozitul principal al bibliotecii, care separa sala de lectură cu o construcţie specială de fier. Se
onstituie universal.
baza pentru
îmbunătăţeau
Fondul catalogul
serviciile
de carte a crescut de
de contemporan
bibliotecă. În centrul delabibliotecă.
150-200 de În mii
sălii se afla catalogul 1853 până el la
alfabeticşi-a1 milion
exprimat
pentru
de unităţi. Nici o
întregulideea
fond.
ataloguluibibliotecă
cumulativ din lume
pentru nu-i
toate putea
colecţiileface concurenţă.
din bibliotecile În cadrul
americane. muzeului
Sala de lectură dispunea de 450 de locuri, iar cititorii aveau acces deschis la literatura de referinţă, care
a
Realizareafost construită
acestui vis şi ainaugurată
celebra
urat în decurs de sală
enumera unpestede20lectură,
secol. deAcest
mii de Rotonda
vis l-a adus
volume. şi depozitul
şi la ideea
Bibliotecarii principal
sălii delectură
de alofereau
bibliotecii,
standardizare. serviciicare separa
cititorilor, sala de lectură cu
monitorizau
Dino amplasarea
construcţie
1856 specială
A. Panizzi,
corectă de fier.
talentat
la raft. şi Se îmbunătăţeau
energic, devine directorserviciileal de bibliotecă.
bibliotecii (pânăÎn centrul
în 1866). sălii se afla
ibliotecacatalogul
Panizzialfabetic
Muzeului Britanic
este pentru
creatorul s-aunui întregul
transformat
nou catalog,fond.într-o Salabibliotecă
bazat pede lecturăştiinţifică
„nouăzeci şidispunea de 450
centrală
una de reguli pentru de locuri,
cu catalogare”
un fond iar cititorii
niversal. aveau
(1841),acces
Fondul pe
decare deschis
carte le-aaelaborat la împreună
crescut literatura cude
de la 150-200 referinţă,
asistenţii desăi.miiEl care
apână enumera
fost cel lacare peste
a formulat
1 milion 20
decele de obiective
două
unităţi. mii
Nicide o volume.
bliotecă Bibliotecarii
dinprincipale
lume nu-i sălii
a catalogului
putea de face
lectură
alfabetic, ofereau
care sunt
concurenţă. servicii
Învalabile
cadrul cititorilor,
până monitorizau
în zilelele
muzeului a noastre: a amplasarea corectă la raft.
reflecta disponibilitatea
fost construită şi inaugurată
cărţii în bibliotecă
Panizzi şi a comasa
este creatorul operele a unui
unuiprincipal autor
nou catalog, într-un complex comun. Aceste reguli constituie
elebra sală de lectură, Rotonda şi depozitul al bibliotecii, care separa sala de lectură cu
baza pentru
bazat pe toate sistemele
„nouăzeci şi de
una catalogare
de ulterioare
reguli din secolele 19 şi 20 şi stau la originea ISBD şi
pentru
construcţiemetadatele
specialăformatede fier. Se îmbunătăţeau
precum Dublin Core. serviciile de bibliotecă. În centrul sălii se afla
catalogare”
atalogul alfabetic (1841),
pentru pe
întregul care fond.le-a Sala
elaborat împreună
de lectură
Panizzi, de asemenea, lupta pentru respectarea Legii dispunea
Copyrightului de din4501842,de care
locuri,
cereaiarde lacititorii
editorii
cu asistenţii
veau accesbritanici
deschis săi.
la El a
literatura fost cel
de care a
referinţă, formulatcare cele
enumera peste
să fie transmise pentru depozitare în Bibliotecă câte un exemplar de fiecare carte publicată 20 de mii de volume.
două
ibliotecarii obiective
însălii
Marea de Britanie.
lectură principale
ofereau alegal
Depozitulservicii catalogului
cititorilor,
a început alfabetic,
să monitorizau
intre în bibliotecaamplasarea
Muzeului Britaniccorectănulanumai raft. din
care
Panizzi sunt
ţarâ, este valabile
dar, şicreatorul până
unui nou
din toate coloniile în zilelele
a Marii catalog,
Britanii. noastre: a
reflecta
A fost disponibilitatea
înfiinţat şi
azat pe „nouăzeci şi una de reguli pentru un cărţii
Departament în de bibliotecă
Carte şi a
atalogare”comasa operele
şi Manuscrise
(1841), pe care a unui
Orientale.
le-a autorîmpreună
Obţinând
elaborat oîntr-un
creştere complex
substanţială dereguli
finanţare
comun.
u asistenţii săi. ElAceste
a fost cel care a aformulat
constituie bibliotecii
bazacele şi
pentru toate
majorând
sistemele salariul
de catalogarepersonalului,ulterioarePanizzi recruta
din secolele 19
ouă obiective principale
bibliotecari maia calificaţi.
catalogului alfabetic,
Achiziţionarea
are sunt valabile Sala rotundă de lectură la British Museum
fondului elpână în zilelele
o încredinţa noastre: cu
profesioniştilor a
flecta disponibilitatea
experienţă, carecărţii în bibliotecă
erau trimişi în diferiteşi ţări a
şi
omasa operele 20 şi stau la originea
a unuide autor
cu misiunea a procura ISBD
într-un şi metadatele
Biblioteca formate precum Dublin Core.
cărţi. complex
omun. Aceste Panizzi,
reguli
Muzeului deconform
constituie
Britanic asemenea,
baza luptasale,
pentru
funcţiilor pentru
toate era respectarea Legii Copyrightului din 1842, care cerea
stemele dededecatalogare
lafapt
editorii britanici
Bibliotecă Naţională
ulterioare sădin fie transmise
a Regatului
secolele 19pentru depozitare în Bibliotecă câte un exemplar de fiecare
Unit.
carteCapublicată
director alîn bibliotecii,
Marea Britanie. Panizzi aDepozitul
fost Sala rotundă legal
Sala rotundăa deînceput sălaintre
de lectură
lectură în Museum
la British
British biblioteca
Museum Muzeului
Britanic nu numai din ţarâ, dar, şi din toate coloniile a Marii Britanii. A fost înfiinţat şi un
25
20 şi stau la originea ISBD şi metadatele formate precumObţinând
Departament de Carte şi Manuscrise Orientale. Dublin Core. o creştere substanţială de finanţare a
bibliotecii
Panizzi, şi majorând
de asemenea, lupta pentrusalariulrespectarea
personalului, LegiiPanizzi Copyrightului recrutadinbibliotecari
1842, care mai cerea calificaţi.
Achiziţionarea
e la editorii britanici să fie fondului
transmise el opentru
încredinţa profesioniştilor
depozitare în Bibliotecă cu experienţă,
câte un exemplar care erau detrimişi
fiecareîn diferite
implicat în multe conflicte, inclusiv într-o dispută de lungă durată cu istoricul Thomas Carlyle. În
timpul lucrului asupra istoriei Revoluţiei Franceze, Carlyle s-a plâns în presă că i se limitează accesul la
documente neînregistrate, care se păstrau în Muzeul Britanic. Panizzi nu a uitat de acest caz şi atunci
când Carlyle scria biografia lui Cromwell a solicitat permisiunea de o cameră separată pentru lucru, el
a fost refuzat. Carlyle, în ciuda sprijinului la cel mai înalt nivel, nu a putut să obţină concesii la Panizzi.
Istoricul înfuriat, împreună cu susţinătorii săi (inclusiv soţul reginei) a fondat o nouă bibliotecă,
Biblioteca Londoneză.
Pentru serviciile sale în 1869, lui A. Panizzi i-a fost atribuit titlul de cavaler de către regina Victoria.
Universitatea din Oxford i-a oferit titlul de Doctor Honoris Causa, precum şi diferite onoruri cavalereşti
din partea Franţei şi Guvernului Italian.
Panizzi a murit la Londra pe data de 8 aprilie 1879 şi a fost înmormântat la cimitirul catolic Kensal
Green.
Antonio Panizzi [online].[citat pe 25 mai 2016].
Disponibil pe Internet: http://www.newworldencyclopedia.org/entry/Antonio_Panizzi
26
WEY MELVIL DEWEY

(1851-1931)
primul Formarea statutului profesiei de bibliotecar este legat în primul

rând de numele savantului-matematicean american Melvil Dewey,
ey, care care angajând-use în bibliotecă intuitiv a realizat activitatea de
tecă ca o bibliotecă ca o profesie, iar bibliotecarul ca un profesional.
Una dintre cele mai proeminente figuri ale biblioteconomiei din
omiei din SUA s-a născut în orăşelul Adams-Center, statul New York. A absolvit
Colegiul din Amherst în anii 1874-1877, apoi a lucrat ca bibliotecar în
absolvit acest colegiu. Aici s-a născut şi ideea sistemului zecimal de clasificare
otecar în bibliografică, pe care a declarat-o membrilor consiliului colegiului
lasificare de administraţie al bibliotecii pe 8 mai 1873 şi, în curând, aplicată
giului de în bibliotecă şi publicată în 1876. Publicaţia conţinea 42 de pagini,
din care 11 pagini includeau tabelul de clasificare, restul conţineau
licată în articolul introductiv şi indicele de subiect. În 1885, a fost scoasă de
din care sub tipar a doua ediţie care conţinea 314 pagini. Dewey a anexat la tabel un index de subiecte în ordine
ticolul introductiv
alfabetică, careşi este
indicele
cunoscutde sub numele de „Index relativ” (în ediţia a 12-cea numărul conceptelor
e conţinea 314 pagini. Dewey a P. Otlet şi La Fontaine au îmbunătăţit clasificarea Dewey creând
a crescut la 43 de mii). Mai târziu
clasificarea zecimală universală, UDC. Pe parcursul vieţii autorului clasificarea a fost reeditată de 12
te cunoscut ori.sub numele de „Index
de mii). MaiDeweytârziu P. Otlet
confirmă şi La sale prin fondarea la Boston a primei reviste americane privind
declaraţiile
a zecimală universală,
bibliotecile „LibraryUDC.
Journal”Pe (se elaborează şi în zilele noastre). În 1876, în calitate de co-fondator
participă la primul Congres al Asociaţiei Bibliotecilor Americane (American Library Association), în
cadrul căruia de mai mulţi ani execută funcţia de secretar, apoi preşedinte. Este considerat părinte-
ston a primei
fondatorreviste americane
al profesiei de bibliotecar, a fost primul care a declarat şi a argumentat nevoia de formare
e noastre).profesională.
În 1876, în calitate de
or Americane (American
În 1887, Library Columbia Dewey a fondat Şcoala Columbiană de Biblioteconomie
în cadrul Universităţii
(Columbia School of Library Economy), prima instituţie de învăţământ specializată din lume pentru
de secretar, apoi preşedinte. Este
formarea bibliotecarilor. Dewey promova ideile cele mai avansate din timpul său, şi le completa cu
st primulpropriile
care idei.
a declarat
El considera şi căa profesia de bibliotecar corespunde femeilor educate, că „ lucrul în
bibliotecă permite acestora să obţină şanse egale cu bărbaţii“, despre aceasta el vorbea în comunicări
fondat Şcoala
şi prelegeri,Columbiană
scria în articole.de Pe când societatea nu era gata să facă astfel de schimbări radicale şi să
recunoască femei în instituţii, unde în mod tradiţional activau numai bărbaţi, societatea i-a răspuns
prima instituţie de învăţământ
tânărului reformator cu protest şi condamnare furioasă. Considerând activitatea de bibliotecă ca
promova ideile
profesiecele mai avansate
independentă, el totuşi a atras în şcoala de biblioteconomie femei.
dera că profesiaLa prima de bibliotecar
admitere în Şcoala de Biblioteconomie (deschisă în 1887), erau doar 20 de studenţi, din ei
acestora să obţină
17 femei. şanse egale
Bibliotecarii cu de asemenea, erau interesaţi de lecţii, ţinute de renumiţi specialişti-
de la colegiu
bibliotecari şi editori. Şcoala a avut succes, pentru al doilea an au fost depuse 100 de cereri. Cu toate
cria în articole. Pe când societatea
acestea, Colegiul Consiliului de administraţie Columbia a adoptat o rezoluţie privind închiderea Şcolii
ă femei îndeinstituţii, undeşi în
Biblioteconomie mod lui Dewey din toate posturile ocupate. Pentru a depăşi presiunea din
eliberarea
nărului reformator cu protest
cercurile conservatoare şi
din societate M. Dewey era ajutat de prieteni şi, desigur, de familie. În 1889
profesie independentă,
M.Dewey cu profesorii el totuşi a
şi studenţii, Şcoala de Biblioteconomie în întregime s-au mutat la Albany,
centrul administrativ, statul New York, unde a gestionat-o până în 1906. În perioada 1888-1906
Dewey a condus biblioteca statului New York, totodată fiind responsabil de biblioteca Universităţii
chisă în 1887), erau
statului New Yorkdoar 20 de
din 1888-1900.
ea, erau interesaţi de lecţii,
În 1892, fiind ţinutebibliotecii publice din New York în Albany, el a pus în practică ideea de
la conducerea
bibliotecă
cces, pentru mobilă,an
al doilea considerând
au fostcă bibliotecarii trebuie să implice activ cititorii în bibliotecă.
Melvil Dewey a fost iniţiatorul diverselor proiecte şi în alte direcţii în practica de bibliotecă: a
administraţie Columbia a adoptat
eliberarea lui Dewey din toate 27
ervatoare din societate M. Dewey
cu profesorii şi studenţii, Şcoala
promovat mereu ideea corporativă a bibliotecilor, extinderea cooperării internaţionale. El considera
că bibliotecarul nu trebuie să se ocupe doar de servirea cititorului, oferind cărţi, ci şi să fie capabil să
comunice profesional.
Ultimul proiect care l-a făcut pe Dewey să lase la o parte toate posturile şi ocupaţiile a devenit
Clubul (Lake Plasid Club). Aceasta a fost şcoala de experienţă avansată în domeniul bibliotecar, situată
într-o localitate pitorească Lake Placid, New York, într-o casă cu trei niveluri asociată cu parc şi
stadion procurată de Dewey.
Dewey a murit pe 26 decembrie 1931 şi este înmormântat în Lake Placid.
O mare parte din viaţa sa el şi-a dedicat biblioteconomiei şi a lăsat o adâncă amprentă în această
sferă, datorită talentului extraordinar şi energiei. „O carieră de succes în bibliotecă depinde de trei
lucruri, scria Melvil Dewey, caracterul, cunoştinţe speciale şi experienţa”.
Сукиасян, Э. Р. Слово о Мелвиле Дьюи. В: Науч. и техн. б-ки. 2002, №. 5, c.115–123.
28
IOAN C.BIANU
IOAN C.BIANU
(1856 – 1935)
(1856 – 1935)
Ilustrul filosof român, creatorul şcolii naţionale de biblioteconomie
Ilustrul
şi bibliografie filosof
s-a născut român, creatorul
în localitatea Făget, judeţulşcoliiAlba.naţionale
A urmat de bibli
şi bibliografie
gimnaziul s-a născut
din Blaj (1876), apoi la în localitatea
Bucureşti urmeazăFăget,cursurilejudeţul
de Alba
gimnaziul din Blaj (1876), apoi la Bucureşti urmează cursurile
filologie romanică ale lui G. Ascoli şi G. Paris. Încă din timpul studenţiei
(1879) este angajat ca scriitor arhivar-bibliotecar la Academia Română.
romanică ale lui G. Ascoli şi G. Paris. Încă din timpul studen
În această perioadă se documentează asupra modului de organizare şi
este angajat
funcţionare ca scriitor
a marilor biblioteci,arhivar-bibliotecar
arhive, muzee străine, înla Academia
acest scop făce Română
operioadă se documentează
serie de călătorii în Rusia, Marea asupra moduluietc.Călătoriile
Britanie, Germania de organizare şi fu
marilor biblioteci, arhive, muzee străine, înimpulsionat
prin bilbiotecile marilor metropole, l-au influenţat şi l-au acest scop făce
pe marele bibliograf să transforme biblioteca într-un adevărat laborator
călătorii în Rusia, Marea Britanie, Germania etc.Călăt
ştiinţific în care să elaboreze repertoriile bibliografice ale ştiinţei şi
bilbiotecile
culturii. În 1888,marilor
şi-a continuatmetropole,
studiile la l-au Milano,influenţat
Madrid şi Paris.şi l-au imp
marele bibliograf să transforme Întors în ţarăbiblioteca
este profesorîntr-un
de limbăadevărat
şi literaturălaborator ştiinţific
română la Liceul „Sf. în care s
repertoriile bibliografice ale ştiinţei şi culturii. În 1888, şi-a continuat studiile la Mila
Sava”, iar din 1901 până în 1928 a fost profesor de istoria literaturii la Facultatea de litere din Bucureşti.
Cea mai importantă contribuţie a lui Ioan Bianu a fost legată de Biblioteca Academiei, el fiind
şi Paris. Întors în ţară este profesor de limbă şi literatură română la Liceul „Sf. Sa
creatorul şi mentorul ei mai bine de jumătate de secol. Ca director al Bibliotecii Academiei activează
1901
din 1884până
până înîn 1928
1935, când aatrecut
fostlaprofesor
cele veşnice.de Ceaistoria
mai asiduă literaturii
muncă a luila IoanFacultatea de litere din
Bianu a fost aceea
de a adunaCea mai importantă
în bibliotecă contribuţie
toate tipăriturile trecutului, dara lui
şi peIoan Bianu
cele recente aleaintelectualilor
fost legatădindediferite
Biblioteca Ac
fiind creatorul şi mentorul ei mai bine de jumătate de secol. Ca director al Bibliotecii
domenii, în ideea de a constitui un fond naţional util, demn de o bibliotecă pentru studiu şi ştiinţă.
Ion Bianu a avut un rol esenţial în organizarea acesteia, asigurând achiziţionarea a circa 500 000 de
activează din 1884 până în 1935, când a trecut la cele veşnice. Cea mai asiduă munc
volume, mii de manuscrise, stampe, colecţii de periodice româneşti şi străine.
Bianu
Elev alaluifost aceea îndea cărui
B.P. Hasdeu a aduna
revistăîn bibliotecă
„Columna toate
lui Traian” tipăriturile
publică trecutului,
primele studii dar şi pe cele
mai importante
intelectualilor
privitoare la „Codexdin diferiteşi domenii,
Neagoeanus” „Pravila aleasă”în ideea de a Logofătul,
a lui Eustratie constituiIonunBianu fond estenaţional
unul util,
bibliotecă pentru studiu şi ştiinţă. Ion Bianu a avut un rol esenţial în organizar
dintre principalii reprezentanţi ai filologiei româneşti în epoca ei de aur de la sfârşitul secolului XIX şi
primele decenii ale secolului XX. A tipărit pe baza unei copii manuscrise din 1781 „Predicile” lui Antim
asigurând achiziţionarea a circa 500000 de volume, mii de manuscrise, stampe,
Ivireanu (1886) şi a retipărit pe baza versiunii din 1673 şi a manuscrisului original „Psaltirea în versuri”
aperiodice
lui Dosoftei (1887). Însărcinat de Academie româneşti
cu întocmirea unei bibliografii ştiinţifice şi a României,
o concepeElev în treial mariluipărţi
B.P. Hasdeu
(Cărţile vechi în a căruimoderne
1508-1830, revistă- „Columna lui Traian” publică pri
1831 până în contemporanietate
şimai importante privitoare la „Codex Neagoeanus” şi „Pravila aleasă”
străine privitoare la români) din care a reuşit să realizeze doar pe cea dintâi. Membru a lui Eustratie
al comisiei
însărcinată de Academie, în 1903, cu îmbunătăţirea normelor ortografice (alături de Titu Maiorescu, B.P.
Ion Bianu este unul dintre principalii reprezentanţi ai filologiei româneşti în epoca ei
Hasdeu, I. Negruzzi şi N. Quintescu) a depus eforturi deosebite pentru impunerea uzului pronunţării,
sfârşitul
reforma secolului
academică din 1904 XIX fiindşipractic
primele decenii
înfăptuită de el şialede T. secolului
Maiorescu. XX. A tipărit
De asemenea, Ioan pe baza
manuscrise
Bianu a iniţiat şidin 1781 „Predicile”
a contribuit lui Antim
la tipărirea Catalogului Ivireanu
manuscriselor (1886)
greceşti, şi a retipărit
a coordonat publicaţiipe baza v
1673 şi a manuscrisului original „Psaltirea în versuri” a lui Dosoftei
periodice româneşti (ziare, gazete, reviste), a conceput un Catalog alfabetic (1820-1906), a conceput(1887). În
şi a contribuit la editarea a 53 de fascicule din Creşterea Colecţiilor, ca o oglindă a noilor intrări în
Academie cu întocmirea unei bibliografii ştiinţifice a României, o concepe în tre
bibliotecă.
(Cărţile
Ion Bianuvechi a avut 1508-1830,
un rol important moderne
în promovarea - 1831 până în
cercetărilor contemporanietate
de folclor în cadrul Academiei, şi străine p
români)
iniţiind cea maidinbogată
careserie a reuşit să realizeze
de publicaţii folclorice şi doar pe cea
etnografice (“Din dintâi. Membru
viaţa poporului romăn”, al40comisiei
de îns
volume 1908-1931). De asemenea, a sprijinit înfinţarea Arhivei
Academie, în 1903, cu îmbunătăţirea normelor ortografice (alături de Titu Maio de folclor a Academiei. La 31 de ani
este membru corespondent al Academiei Române, din 1902 devine secretar general (1927-1929) şi
Hasdeu, I. Negruzzi şi N. Quintescu) a depus eforturi deosebite pentru impun
preşedinte (1929-1932).
pronunţării,
Sub îndrumarea reforma academică
lui Ion Bianu s-a organizat dinprimul
1904congres
fiindnaţional
practical bibliotecarilor
înfăptuită de el şi de T. Ma
(Bucureşti,
asemenea,
1924) şi prima IoanAsociaţie Bianu a iniţiat şi
a Bibliotecarilor dinaRomânia
contribuit (la 15la tipărirea
sepembrie Catalogului
1924), manuscriselor
al cărei preşedinte
devine. Doi ani mai târziu, în 1926, la Praga, a avut loc manifestarea
coordonat publicaţii periodice româneşti (ziare, gazete, reviste), a conceput un Catal profesională internaţională Congrés
international des bibliothecaires et des amis du livre, unde întreaga asistenţă a audiat comunicarea lui
(1820-1906), a conceput şi a contribuit la editarea a 53 de fascicule din Creşterea Co
Ioan Bianu privind istoria bibliotecilor din toate provinciile româneşti, comunicare intitulată Les
o oglindă a noilor intrări în
29
Ion Bianu a avut un rol important în promovarea cercetărilor de folclo
Academiei, iniţiind cea mai bogată serie de publicaţii folclorice şi etnografice (
poporului romăn”, 40 de volume 1908-1931). De asemenea, a sprijinit înfinţarea
bibliothèques de Roumanie.
Ioan Bianu şi-a slujit cu adevărat profesia, reuşind să aducă biblioteconomia la înălţimea unei
ştiinţe superioare, iar înalta pregătire de specialitate, pasiunea şi dăruirea lui rămân exemple vii
pentru generaţiile actuale şi viitoare de bibliotecari.
Ioan C. Bianu. În: Buluţă, Gheorghe; Petrescu, Victor; Vasilescu, Emil. Bibliologi români: Dictionar. Târgovişte:
Bibliotheca, 2011, pp. 40-41.
30
RUBACHIN NIKOLAI ALEXANDROVICI RUBACHIN

(1862–1946)
ustori, în N. A. Rubakin s-a născut într-o veche familie de negustori, în

mportant Oranienbaum unde tatăl său ocupa funcţia de primar. Un rol important
în educaţia şi învăţătura lui a avut mama sa, Lidia Terentievna, fiica
vna, fiica negustorului din Petersburg. Într-un timp ea îşi făcea studiile în pansion,
udiile în mult timp acorda autoinstruirii, făcea traduceri şi se ocupa de activitatea
ocupa de literară, colecţiona cărţi. Avea o mare influenţă asupra fiului şi la rândul
ă asupra său se bucura de dragostea lui.
În 1880 N. A. Rubakin a intrat la Facultatea de Ştiinţe naturale de
ea lui. la Universitatea din St. Petersburg (a studiat împreună cu Alexandr
naturale Ulianov, care a avut o mare influenţă asupra formării convingerilor
Alexandr sale socialiste). În acelaşi timp Rubakin participă la toate cursurile
vingerilor a facultăţilor de istorie-filologie şi juridice. La universitate el avea
ca profesori pe D. I. Mendeleev, I. M. Secenov, A. P. Beketov, A. M.
cursurile aButlerov,
facultăţilor de istorie-
V. V. Dokucaev. Rubakin nu ducea lipsă de cărţi, mama sa a adunat un număr mare de cărţi şi
I. Mendeleev,
în 1875I. M. Secenov,
a deschis A. P. o bibliotecă privată care cu timpul a devenit cea mai mare şi mai vestită
în Petersburg
lipsă de cărţi, mamadesaacest
bibliotecă a adunat un
gen în Rusia.
La Universitatea
bibliotecă privată care cu timpul a din Petersburg în aceşti ani învăţau tinerii talentaţi care au devenit savanţi
remarcabili: geochimistul V. I. Vernadski, botanicul şi geograful L. N. Krasnov, fizicianul P. P. Lebedev,
ă de acest gen în Rusia.
istoricul I. M. Grevs. Anii de universitate a lui Rubakin sunt anii când au fost puse bazele de formare
u tinerii talentaţi care sale.
a concepţiilor au devenit
Rubakin apreciează mult principiul învăţământului enciclopedic. Formarea
icul şi geograful
concepţiilor L. sale
N. aKrasnov,
avut loc pe tot parcursul vieţii. El a trecut prin influenţa a diferitor savanţi din
diferite domenii
rsitate a lui Rubakin sunt anii de ştiinţă
cândşi gânditorilor ai diferitor curente. Spre sfârşitul anilor 1880 – 1890 el se
ocupă de activitatea iluministă. În această perioadă el devine destul de cunoscut ca autor al cărţilor
bakin apreciează mult principiul
popular-ştiinţifice şi în problemele lecturii, se publică în diverse reviste clandestine.
vut loc pe totDeschide
parcursul vieţii. El a biblioteca sa, la baza căreia a stat biblioteca mamei sale cu şase mii
în Sankt-Petersburg
de ştiinţă şidegânditorilor ai diferitor
volume. Biblioteca a devenit bază pentru şcolile de duminică pentru lucrători; fondul includea nu
numai ficţiune, manuale,
activitatea ilumunistă. În această dar, de asemenea, literatura ilegală; de fapt, biblioteca servea loc de întâlnire
pentru ilegali. În 1907 fondul ei a crescut mai mult de 15 ori. Biblioteca era frecventată de scriitori,
popular-ştiinţifice şi în problemele
profesori, oameni de ştiinţă, mulţi muncitori erau abonaţi la bibliotecă.
în Sankt-Petersburg biblioteca sa,
Rubakin împreună cu voluntarii a anchetat mai mult de 4 mii de oameni în biblioteca sa şi în şcolile
volume. Biblioteca
de duminicăa pentru
devenit bază Concluzia era următoare: pentru majoritatea cititorilor cărţile nu erau
muncitori.
nu numai ficţiune, manuale, dar,vedere
accesibile din punct de de fizic şi intelectual. Rubakin nu a fost revoluţionar, dar a participat la
de întâlnirediverse
pentruîntruniri
ilegali.politice,
În 1907distribuirea proclamaţiilor etc. În 1896, el este expulzat în Reazan. În 1901 a
fost arestat şi deportat pe 2 ani în Crimeea sub supravegherea poliţiei. În 1905 Rubakin este membru al
ntată de scriitori,
partidului profesori,
revoluţionaroameni
socialist; el scrie proclamaţii, diverse broşuri. Este expulzat sub supravegherea
abonaţi poliţieilaîn Novgorod. bibliotecă.
În 1907 Rubakin, simţind o aversiune faţă de politică, demisionează din Partidul
e 4 mii de oameni în bibliotecaşisapleacă
Socialist Revoluţionar şi în Elveţia.
Aici el îşi continue activitatea ştiinţifică şi publică. El activează ca un teoretician şi practician a
toare: pentru majoritatea cititorilor
sistemului de ştiinţe, care studiază diferite laturi ale lecturii; publicist şi savant, promotor al cuturii şi
ual. Rubakin nu aAfost
filozof. fost revoluţionar,
ales membru de onoare al Societăţilor Bibliografice şi Bibliologice din Rusia, membru
oclamaţiilor etc..
activ În 1896,
al Societăţii el estede literatura rusă la Universitatea din Moscova.
amatorilor
ani în Crimeea sub supraveghereaal Institutului Internaţional de Bibliografie.
În 1916 este ales membru
Problema studierii cititorului şi a cărţii, a relaţiilor acestora a fost de fapt abordată pentru prima
onar socialist; el scrie proclamaţii,
dată de Rubakin. Concluziile lui erau bazate nu pe discuţii abstracte, ci pe o experienţă bogată, pe mii
ovgorod. Înde1907
scrisoriRubakin,
şi contactesimţind
directe cu cititorii. Renumita lucrare fundamentală a lui Rubakin Printre cărţi
st Revoluţionar
nu avea şi analog
pleacăînînbibliografia
Elveţia. mondială. O lucrare curajoasă, inovaţională de natură interdisciplinară.
ază ca un teoretician şi practician a 31
i; publicist şi savant, promotor al

or Bibliografice şi Bibliologice din
Timp de mulţi ani, Rubakin a dezvoltat teoria de bibliopsihologie. El a fost membru al secţiunei
bibliologice de psihologie de la Institutul Pedagogic W. Rousseau din Geneva, iar în 1929, pe baza
propriei biblioteci a transformat secţia într-un Institut Internaţional de Psihologie Bibliologică.
În 1921, la Paris a fost lansată în franceză lucrarea Introducere în psihologia bibliologică în 2 volume,
în anii 1928-1929, la Moscova a fost lansată Psihologia cititorului şi a cărţii. De către Rubakin a fost
propusă şi implementată în practică teoria social-psihologică de recomandare a cărţii. El a efectuat un
lucru enorm privind clasificarea de tipuri de carte şi tipuri de cititori. După Rubakin, pe baza acestor
clasificări putem recomanda cărţi unui cititor concret care se potrivesc tipului psihologic al acestuia;
o asemenea activitate s-ar putea organiza în biblioteci.
Rubakin, de asemenea, se ocupa de dezvoltarea teoriei de achiziţie de fonduri, formarea nucleului
de carte a bibliotecii, clasificarea manualelor bibliografice etc. În general, patrimoniul ştiinţific şi literar
a lui Rubakin alcătuieşte aproximativ 280 de cărţi şi broşuri, peste 350 de publicaţii în reviste. Meritele
lui ca savant şi scriitor sunt recunoscute în Federaţia Rusă şi în întreaga lume.
Guvernul sovietic i-a stabilit lui Rubakinu (deşi el a fost emigrant) o pensie personală, care i-a
permis să trăiască şi să lucreze până la sfârşitul vieţii. Pe aceşti bani el întreţinea şi biblioteca, care
ulterior a fost lăsată ca testament Bibliotecii „Lenin,” unde la moment ea şi se găseşte, alcătuind un
fond special de 100 000 volume, „Fondul Rb.”. O altă bibliotecă, de aceiaşi dimensiune el a dăruit-o în
1907 Ligii de Educaţie a Rusiei, secţiunea din Petersburg.
N. A. Rubakin a murit la 23 noiembrie 1946, în Lausanne. În 1948 urna cu rămăşiţele pământeşti
a fost transportată la Moscova şi înmormântată în cimitirul Novodevicie. Urna de piatră se află pe
o carte de piatră, pe care sunt zugrăvite cuvintele: „Trăiască cartea cea mai puternică arma de luptă
pentru adevăr şi dreptate!”
Рубакин, А. Н. Рубакин: лоцман книжного моря. М., 1967, c. 176.
32
PAUL
PAUL OTLET
OTLET
(1868-1944)
(1868-1944)
Paulavocat
Paul Otlet Otlet belgian,
avocat autorul
belgian, autorul
a sute a suteîn de
de lucrări lucrăridepe problem
probleme
teorie
de şi practică
teorie de bibliografie,
şi practică biblioteconomie
de bibliografie, şi documentare.şiPaul
biblioteconomie documentar
Otlet îl denumea pe bibliotecar „Semis Servorum
Paul Otlet îl denumea pe bibliotecar „Semis Servorum Scientiae” Scientiae” – „sluga
slujitorilor de ştiinţă” şi considera că „bibliotecarul trebuie să aibă o
„sluga slujitorilor de ştiinţă” şi considera că „bibliotecarul trebuie s
educaţie generală şi profesională”, iar „conştientizarea bazelor ştiinţifice
aibă o educaţie
ale profesiei generală
educă şi înalţă, te faceşisă ieşi
profesională”, iar „conştientezare
din izolare şi „socializează”
bazelor
mintea umană”. ştiinţifice ale profesiei educă şi înalţă, te face să ieşi di
izolare
Născutşiîntr-o
„socializează” mintea
familie de belgieni, umană”.
Otlet până la vârsta de 12 ani, a avut
o educaţie Născut într-o familie de belgieni,Catolică
privată. După studiile la Universitatea Otlet din
până la vârsta de 1
Leuven,
finisează facultatea de drept la Universitatea
ani, a avut o educaţie privată. După studiile la UniversitateaLiberă din Bruxelles în Catolic
1890. După un scurt stagiu de practică în drept, Otlet şi-a îndreptat
din Leuven, finisează facultatea de drept la Universitatea Liberă di
atenţia spre bibliografie.
Bruxelles în 1890. După un scurt stagiu de practica în drept, Otlet şi-
În 1891 s-au întâlnit avocatul Paul Otlet şi viitorul laureat al
îndreptat
Premiuluiatenţia spre bibliografie.
Nobel pentru Pace Henri La Fontaine, marcând începutul unei colaborări de lungă durată.
În 1895 Otlet şi La Fontaine auavocatul
În 1891 s-au întâlnit Paul Otlet
fondat Institutul şi viitorul
Internaţional laureat alşi Premiului
de Bibliografie Nobel pentru Pac
au anunţat planurile
Henri
pentruLacrearea
Fontaine, marcând
Repertoriului începutul
bibliografic uneicare
universal, colaborări de centru
ar servi drept lungădedurată. În 1895
schimb pentru date Otlet şi L
Fontaine au fondat
bibliografice Institutul
la nivel mondial. Internaţional
Scrierile sale despre de Bibliografie
ştiinţa informaţiei au şi anticipat
au anunţat planurile
apariţia World Widepentru creare
Web.
Repertoriului bibliografic universal, care ar servi drept centru de schimb pentru da
Remarcabilul savant a organizat instruirea pentru viitorii bibliotecari. Din lecţiile predate la studenţi
bibliografice la nivel mondial. Scrierile sale despre ştiinţa informaţiei au anticipat apariţia Worl
a apărut lucrarea „Linii directoare pentru bibliotecile publice “(coautor L. Voters).
WidePaulWeb. Otlet este ideologul pentru fondarea organismelor internaţionale nu numai politice (Liga
Naţiunilor, 1919 г.), dar,savant
Remarcabilul a organizat
de asemenea, instruirea
intelectuale pentrucare
şi economice, viitorii bibliotecari.
s-au format Din lecţiile
după moartea sa preda
la(UNESCO,
studenţi aONU),apărut lucrarea
unitatea monetară directoare
„Liniiunică, pentru bibliotecile
Banca internaţională, publice
ideea de oraş “( coautor
internaţional. L. Voters).
În plus,
creareaPaul Otletinternaţionale
unei reţele este ideologul pentru fondarea
de documentare organismelor
(în zilele noastre acest rol îlinternaţionale nu numai politic
îndeplineşte Internetul)
trebuie
(Liga să asigure, după
Naţiunilor, 1919Otlet,
г.), acces
dar, ladeorice informaţieintelectuale
asemenea, oricărei persoane din orice ţară. care s-au format dup
şi economice,
Cel mai important lucru pentru el era
moartea sa (UNESCO, ONU), unitatea monetară unică, Banca crearea Uniunii Documentare ale Guvernelor, asupra acestui
internaţională, ideea de ora
plan el a lucrat timp de mulţi ani. Unul dintre principiile ştiinţei de documentare create de Otlet
internaţional. În plus, crearea unei reţele internaţionale de documentare (în zilele noastre ace
considera „armonizarea tuturor activităţilor legate de producţie, procesare, distribuţie, depozitare de
roldocumente“.
îl îndeplineşte Internetul)
La propunerea trebuie
sa, a fost să standardul
introdus asigure, după Otlet,pentru
internaţional accesformatul
la orice informaţie
la hârtia de oricăr
persoane din
scris, fişele orice ţară.
de catalog (fişele de catalog Dewey), microfişe, cărţi poştale, documente. Ideea de depozitare
Cel mai (lucrări
a manuscriselor important lucru
ştiinţifice de pentru el erauncrearea
interes pentru Uniunii
cerc restrâns Documentare
de specialişti, a menţine aleînGuvernelo
asupra
formă acestui
de manuscrisplanînelbirouri
a lucrat timpşi de
speciale mulţi această
a readuce ani. Unul dintrepentru
informaţie principiile
cititoriiştiinţei dededocumentar
interesaţi),
asemenea,
create îi aparţine
de Otlet lui Otlet. „armonizarea tuturor activităţilor legate de producţie, procesar
considera
Rolul strategic al bibliotecii
distribuţie, depozitare de documente“. la nivel global La savantul îl vedea însa,
propunerea înregistrare, colectare,standardul
a fost introdus sistematizareinternaţion
(pentru UDC) şi depozitarea documentelor. „Cunoaşterea universală“ ar trebui să fie adunată în
pentru formatul la hârtia de scris, fişele de catalog (fişele de catalog Dewey), microfişe, căr
„Enciclopedia documentară“. Unele dintre ideile lui Otlet deja au fost implementate, altele, mult
poştale,
înainteadocumente.
timpului său, sunt Ideea de depozitare
în aşteptare a manuscriselor
pentru punerea în aplicare. (lucrări ştiinţifice de interes pentru u
cerc restrâns de specialişti, a menţine în formă de manuscris în birouri speciale şi a readuc
această informaţie
Referinţe pentru cititorii interesaţi), de asemenea, îi aparţine lui Otlet.
bibliografice:
PaulRolul strategic and
Otlet: Belgian lawyer al bibliotecii la nivel global
bibliographer [online].[citat pe 12 maisavantul
2016] îl vedea în înregistrare, colectar
Disponibil pe Internet: https://www.britannica.com/biography/Paul-Otlet
sistematizare (pentru UDC) şi depozitarea documentelor. „Cunoaşterea universală“ ar trebui s
fie adunată în „Enciclopedia documentară“. Unele dintre ideile lui Otlet deja au fo
implementate, altele, mult înaintea timpului său, sunt în aşteptare pentru punerea în aplicare.
33
Paul Otlet: Belgian lawyer and bibliographer [online].[citat pe 12 mai 2016]
Disponibil pe Internet: https://www.britannica.com/biography/Paul-Otlet
NERVA HODOŞ
(1869–1913)
Specialist în bibliologie, biblioteconomie şi bibliograf desăvârşit,

bibliofil şi erudit. Şi-a consacrat viaţa studiului, scrisului şi muncii în
bibliotecă. Este considerat unul din fondatorii bibliografiei româneşti
alături de Ioan Bianu şi Ioachim Crăciun.
Hodoş provenea dintr-o familie cu vechi tradiţii patriotice şi
cărturăreşti; tatăl, Iosif Hodoş, membru fondator al Societăţii
Academice Române, fusese unul dintre colaboratorii apropiaţi ai lui
Avram Iancu şi un om de înaltă cultură. Pe linie maternă, Hodoş,
fiul Anei (născută Balint), era nepotul protopopului Simeon Balint,
şi el una dintre figurile marcante, ca prefect de legiune, al revoluţiei
transilvănene de la 1848.
Îşi începe învăţătura în localitatea natală, apoi Facultatea de Litere
la Bucureşti. Încă din timpul studenţiei 1871, este angajat la Biblioteca
Academiei Române, devenind ajutor de bibliotecar, iar apoi prim-
ajutor de bibliotecar.
Este unul dintre fondatorii bibliografiei româneşti. A întocmit un catalog general al librăriilor
româneşti pentru anii 1885-1902. Cu începere din anul1898 publică, în fascicule, iar apoi în volume,
Bibliografia românească veche, lucrare de referinţă semnată împreună cu Ioan Bianu. Valoarea
Bibliografiei româneşti vechi, considerată un monument al culturii naţionale, îi asigură lui Hodoş un loc
distinct în acest domeniu.
A doua mare realizare a fost lucrarea Publicaţiunile periodice româneşti (1,1913), în colaborare cu Al.
Sadi-Ionescu, un „catalog alfabetic 1820-1906”, cuprinzând descrierea bibliografică a fiecărui periodic,
cu diferite menţiuni şi informaţii, uneori reproducând şi articole-program mai importante.
În 1903-1904 înfiinţează Revista bibliografică, prima publicaţie de la noi cu acest profil, în a cărei
Introducere prezenta situaţia bibliografiilor în Europa şi în România, demonstrând necesitatea unei
asemenea publicaţii. Pe lângă descriere, unele cărţi mai importante beneficiau de prezentări semnate
de Il. Chendi, N. Iorga, Ov. Densușianu, V. Pârvan. A organizat şi a sistematizat colecţiile Bibliotecii
Academiei şi ale Bibliotecii Adunării Deputaţilor, militând pentru înfiinţarea de biblioteci publice. Dar
principala sa activitate a fost cea din cadrul Bibliotecii Academiei, unde s-a ocupat de reorganizarea
colecţiilor şi de elaborarea marilor bibliografii, Hodoş fiind principalul colaborator la proiectele lui
Ioan Bianu. Pentru întocmirea repertoriului de cărţi tipărite pe teritoriul românesc, el a cercetat şi
depozitele de cărţi vechi din Iaşi, de la mănăstirea Neamţ, din Cluj, Blaj, Sibiu, Oradea, Budapesta şi
Belgrad. A lucrat cu pasiune la studiul acestora, fiind mândru de munca de pionierat pe care o făcea.
Preocupat de valorificarea manuscriselor eminesciene, Hodoş a editat o primă culegere de Poezii
postume (1902) şi a început pregătirea pentru tipar, împreună cu Ilarie Chendi, a unui ciclu de Opere
complete, din care s-a tipărit numai primul volum, Literatura populară (1902).
Remarcabilă a fost şi prima reeditare (pe cont propriu) a scrierii lui Dinicu Golescu, Însemnare
a călătoriii mele făcută în anul 1824, 1825, 1826 (1910), însoţită de o substanţială introducere,
cuprinzând un istoric al familiei Goleştilor, o biografie a autorului şi prezentarea lucrării. În 1912
publică în Convorbiri literare studiul Începuturile tipografiei în Ţara Românească.
O întreprindere deosebit de dificilă a fost continuarea editării extraselor din colecţia Hurmuzaki,
lui Hodoş datorându-i-se apariţia volumelor XVI-XVIII din Documente privitoare la istoria românilor
(1912-1916). Din aceleaşi preocupări provine şi publicarea a două documente (francez şi spaniol)
referitoare la Vitejiile lui Mihai-Vodă apreciate în Apus 1595-1599 (1913). Sub îngrijirea sa au mai
34
apărut Le Voyage en Moldavie (1903), scrierea din 1809 a contelui de Moriolles, şi Simeon Balint. Viaţa
şi luptele lui în Munţii Apuseni ai Ardealului la 1848-49 (1913), lucrare a fratelui său Enea Hodoş, care,
stabilit în Sibiul aflat în Imperiul Austro-Ungar, nu putea să o tipărească sub nume propriu.
În 1913 a participat ca locotenent la campania din Bulgaria, dar postura de războinic s-a dovedit
nefastă, mintea i s-a tulburat şi a fost internat la spitalul de boli nervoase din Sibiu, unde a şi murit la
vârsta de 44 de ani.
Hodoş, Nerva. În: Buluţă, Gheorghe; Petrescu,Victor; Vasilescu, Emil. Bibliologi români: Dicţionar. Târgovişte:
Bibliotheca, 2011, pp.119-120.
35
ALEXANDRU SADI-IONESCU
ALEXANDRU SADI-IONESCU
(1873-1926)
(1873-1926)
Unul dintre cei mai buni specialişti români în bibliologie, un
bibliografUnul
şi un dintre cei maistrălucit.
documentarist buni specialişti români în bibliologie, un
bibliograf
A studiatşilaun documentarist
Liceul „Matei Basarab”, strălucit.
apoi la Facultatea de Litere şi
A studiat la Liceul „Matei Basarab”,
Filosofie din Bucureşti, unde a susţinut lucrarea de licenţă apoi laBibliografia
Facultatea de
Literea şicălătoriilor
critică Filosofiefăcutedin Bucureşti,
în Principateleunde a susţinut
Unite de la 1700 lucrarea
la 1859,desublicenţă
îndrumarea
Bibliografialuicritică
N. Iorga, tipărită în 1916
a călătoriilor (nuîns-au
făcute păstrat decât
Principatele 160 de la
Unite
de pagini). În 1902 a fost angajat la Biblioteca
1700 la 1859, sub îndrumarea lui N. Iorga, tipărită în 1916 (nuAcademiei Române pe s-au
postul de „scriitor” (bibliotecar începător), unde a avansat în carieră
păstrat decât 160 de pagini). În 1902 a fost angajat la Biblioteca
până la funcţia de director.
Academiei Române pe postul de „scriitor” (bibliotecar începător),
A. Sadi-Ionescu a desfăşurat o activitate intensă în scopul organizării
şiunde a avansatbibliografice
sistematizării în carieră în până la funcţia
instituţiile de director.
de carte româneşti. Introduce
catalogulA. deSadi-Ionescu a desfăşurat
materii al Universităţii o activitate
din Halle, intensă
îl adaptează în scopul
„nevoilor
organizării
noastre şi sistematizării
speciale” şi promovează bibliografice în instituţiile
utilizarea sistemului de carte
de clasificare
româneşti. Introduce
zecimală universală catalogul
(C.Z.U.) de materii
în Biblioteca al Universităţii
Academiei, realizând prima din traducere
Halle, îl înadaptează
limba română „nevoilor
a tabelelor zecimale universale. Clasificarea zecimală a fost una dintre preocupările
noastre speciale” şi promovează utilizarea sistemului de clasificare zecimală universală (C.Z.U.) sale teoretice şi
practice,
în promovând-o
Biblioteca şi la Şcoala
Academiei, Superioară
realizând primade Arhivistică
traducereşi Paleografie,
în limba românăunde a fost a primul profesor
tabelelor zecimale
de bibliologie (1925-1926). Cursul de biblioteconomie, întocmit de Sadi-Ionescu, avea 1045 de pagini
universale. Clasificarea zecimală a fost una dintre preocupările sale teoretice şi practice,
şi până în prezent s-a păstrat în formă de manuscris.
promovând-o
A redactat din şi la1908
Şcoala Superioară
un catalog de Arhivistică
sistematic al periodicelor, şi Paleografie,
iar din 1915 undeunul ala cărţilor
fost primul profesor de
din această
bibliologie
bibliotecă. A (1925-1926). CursulRepertoriul
reuşit să întocmească de biblioteconomie, întocmit
periodicelor româneşti alede Sadi-Ionescu,
Bibliotecii Academiei. avea 1045 de
În 1915
pagini
a editatşibuletinul
până înbibliografic
prezent s-abilingv
păstratromâno-francez
în formă de manuscris.
Bibliografia economică română. Prima fascicolă
A redactat
a bibliografiei din 1908
economice se un catalog
deschide cu sistematic
o notă şi cualunperiodicelor,
Tablou sumariar din 1915 unul
al clasificaţiunii al cărţilor din
bibliografice
această
zecimale,bibliotecă. A reuşitcăsăs-aîntocmească
unde se precizează folosit pentru Repertoriul periodicelor
adaptarea românească româneştideale
a sistemului Bibliotecii
lucrarea
Manuel du Repertoire bibliographique universel, Bruxelles, 1907.
Academiei. În 1915 a editat buletinul bibliografic bilingv româno-francez Bibliografia Realizează mai multe bibliografii şi
colaborează activ la Contribuţii la Repertoriul Bibliografic Universal,
economică română. Prima fascicolă a bibliografiei economice se deschide cu o notă şi cu un lucrare iniţiată de Paul Otlet.
Lucrarea Publicaţiunile periodice româneşti (ziare, reviste), apărută în 1913, scoasă în colaborare cu
Tablou sumar al clasificaţiunii bibliografice zecimale, unde se precizează că s-a folosit pentru
Nerva Hodoş, a reprezentat un „model de bibliografie”, care cuprinde 3913 titluri.
adaptarea
A obţinut românească
documentări a sistemului
teoretice cudeprivire
lucrarea Manueldeduorganizare
la sistemul Repertoire şi bibliographique
funcţionare al marilor universel,
Bruxelles, 1907. Realizează
biblioteci, întreprinse la Leipzig, Liege,maiBruxelles,
multe Paris,
bibliografii
şi în cadrulşi activităţilor
colaborează activ la
Institutului Contribuţii la
Internaţional
Repertoriul
de Bibliografie Bibliografic
(1914), a cărorUniversal,
consecinţă lucrare iniţiată
este studiul de Paul Otlet.
Instrucţiuni regulamentare de organizare (1916),
se iniţiază Publicaţiunile
undeLucrarea periodice
noul catalog sistematic. Întreromâneşti
anii 1916 şi(ziare, reviste),şiapărută
1918 efectuează o revizuireîn a1913, scoasă în
catalogului
alfabetic al cărţilor.
colaborare cu Nerva Hodoş, a reprezentat un „model de bibliografie”, care cuprinde 3913 titluri.
Sadi-Ionescu
A obţinut a fost primul,
documentări teoretice carecua privire
stabilit criteriile
la sistemul ştiinţifice ale organizării
de organizare unei biblioteci.
şi funcţionare al marilor
Contribuie la organizarea mai multor biblioteci specializate ale unor instituţii: Ministerul Agriculturii
biblioteci, întreprinse la Leipzig, Liege, Bruxelles, Paris, şi în cadrul activităţilor Institutului
şi Domeniilor, Institutul Economic Român, Ministerul de Externe. El a promovat principiile
Internaţional de Bibliografie (1914), a căror consecinţă este studiul Instrucţiuni regulamentare
occidentale de lucru, susţinând o serie de idei durabile despre biblioteconomie, menite de a elimina
de organizare
viziunea (1916), unde
împământenită despre se biblioteci,
iniţiază noulfiindcatalog
consideratesistematic. Între 1916
numai depozite şi 1918deefectuează
complete cărţi. Lui şi o
revizuire a catalogului
i se datorează alcătuirea alfabetic
inventarelor al cărţilor.
model, a fişei internaţionale, înfiinţarea secţiei de foi volante,
Sadi-Ionescu a fost primul,
punerea la punct a periodicelor şi constituirea care a stabilit criteriile
catalogului ştiinţifice ale organizării unei biblioteci.
pe materii.
Contribuie
“A fost un la organizarea
muncitor cum foarte, maifoarte
multorrar se biblioteci
găsesc întrespecializate
oameni. Ziuaale unor instituţii:
şi noaptea muncea, [...]Ministerul
era
un fanat al muncii,
Agriculturii muncea mult,
şi Domeniilor, prea mult,
Institutul ceea ce l-a
Economic făcut săMinisterul
Român, se istoveascăde[...]. PasionatElbibliofil,
Externe. a promovat
pasionat bibliograf, pasionat bibliotecar, cu figura scundă şi firavă, părea
principiile occidentale de lucru, susţinând o serie de idei durabile despre biblioteconomie, un schimnic din alte vremi. ” menite
Ioan Bianu
de Referinţe
a elimina viziunea împământenită despre biblioteci, fiind considerate numai depozite
bibliografice:
complete de Alexandru.
Sadi-Ionescu, cărţi. LuiÎn:i Buluţă,
se datorează alcătuirea
Gheorghe; Petrescu, inventarelor
Victor; Vasilescu, Emil.model, a români:
Bibliologi fişei internaţionale,
Dicţionar.
înfiinţarea secţiei de foi volante, punerea la punct a periodicelor şi constituirea catalogului pe
Târgovişte: Bibliotheca, 2011, p. 215.
materii. 36
“A fost un muncitor cum foarte, foarte rar se găsesc între oameni. Ziua şi noaptea muncea, [...]
era un fanat al muncii, muncea mult, prea mult, ceea ce l-a făcut să se istovească [...]. Pasionat
RANGANATHAN SHIYALI RAMAMRITA RANGANATHAN

(1892-1972)
formaţie, Shiyali Ramamrita Ranganathan, matematician de formaţie,

tematică, biblioteconom indian, profesor universitar, doctor în matematică,
n istoria filosofie, literatură şi biblioteconomie a rămas în istoria biblioteconomiei
ca unul dintre cei mai mari inovatori.
n Shiyali, Ranganathan a fost educat la Hindu High School din Shiyali, apoi
la Madras Christian College (unde a obţinut gradul B.A. şi M.A. în
B.A. şi
matematică în 1913-1916), şi la Colegiul de Profesori, Saidapet.
Profesori,
În 1917 a intrat la Facultatea Colegiului de Guvern, Mangalore.
Ulterior a predat la Colegiul Guvernului, Coimbatore, în 1920 şi la
Guvern, Colegiul Preşedinţiei, Universitatea din Madras, în 1921-1923. În 1924
batore, în a fost numit în funcţia de prim-bibliotecar al Universităţii din Madras,
n 1921-1923. În 1924 a fost numit în şi pentru a corespunde postului el a plecat în Anglia pentru a studia la
ntru a corespunde
Universitypostului
College,elLondra.
a plecatDupă absolvirea Şcolii Superioare de Biblioteconomie din Londra, el a
După absolvirea
revenitŞcolii Superioare
în India, unde a deschis de o bibliotecă şcolară, a condus Asociaţia Bibliotecarilor.
eschis o bibliotecă
Incepândşcolară,
cu anula 1924conduseste director al bibliotecii universitare din Madras, unde a activat până
în 1944. Primii ani de activitate la Madras au fost ani de dezbateri şi analiză, privind rezolvarea
problemelor
iversitare din Madras, de administrare
unde a activat a bibliotecii şi de clasificare. Aici, în 1931 el a organizat Şcoala de
Ştiinţe Biblioteconomice.
ani de dezbateri şi analiză, privind Anume în această perioadă el a creat ceea ce l-a făcut renumit: Cinci Legi ale
asificare. Aici, în 1931 el a organizat Colon.
Biblioteconomiei şi Clasificarea
Cele Cinci
erioadă el a creat ceeaLegi
ce ale l-a Biblioteconomiei
făcut (1931) au fost pe larg acceptate ca o declaraţie definitivă a
idealului serviciului de bibliotecă:
on.
1.Cărţile există pentru a fi folosite;
ost pe larg acceptate ca o declaraţie
2.Fiecărui cititor cartea sa;
3.Fiecare carte cititorului său;
4.Timpul cititorului nu trebuie irosit;
5.Biblioteca este un organism în continuă creştere.
Clasificarea Colon pe faţete, (1933) un sistem utilizat pe scară largă în bibliotecile de cercetare din
întreaga lume şi care a afectat evoluţia unor astfel de sisteme mai vechi precum Dewey, clasificarea
zecimală. Cod de catalog (1934), Prolegomena clasificării bibliotecare (1937), Teoria catalogului de
cară largă în bibliotecile
Bibliotecă deElemente
(1938), cercetare de Clasificare Bibliotecară (1945), Clasificare şi documentare internaţională
sisteme mai vechi precum Dewey, (1951 ) etc.
(1948), Clasificare şi comunicare
ena clasificării Ranganathan
bibliotecareeste (1937),
autor al unui număr mare de cărţi şi articole cu privire la diferite aspecte ale
e Clasificarebiblioteconomiei,
Bibliotecarăbibliografiei,
(1945), informaticii şi educaţiei. El a elaborat, de asemenea, proiecte pentru
sistemul naţional
re şi comunicare (1951 ) etc. de biblioteci, a fondat şi a editat mai multe reviste şi a fost activ în numeroase asociaţii
profesionale.
ărţi şi articole Pe parcurs
cu privire a două decenii de activitate în Madras, el lucra câte 13 ore pe zi, şapte zile în
la diferite
săptămână, fără vacanţă.
ducaţiei. El a elaborat, de asemenea,
Mai tărziu, devine funcţionar de stat, apare necesitatea de a se transfera în capitală. Pe parcurs a
editat mai multe reviste şi a fost activ
mai multor decenii este consilier al preşedintelui ţării. Ranganathan continua să profeseze. Din 1945
enii de activitate
până 1947în aMadras,
activat caelbibliotecar
lucra şi profesor de ştiinţe biblioteconomice la Universitatea din Vārānasi
(Banaras) şi din 1947-1954 a predat la Universitatea din Delhi.
atea de a se transfera în capitală.
În anii 1955-1957 Pe la Universitatea din Zürich (fondată în 1833), citea un curs special la
a activat
elui ţării. Ranganathan continua să
facultatea de filosofie. La invitaţia rectoratului, doctorul în teologie Shiyali Ramamrita Ranganathan
în paralel citea lecţii la religia indiană studenţilor şi profesorilor de la facultatea de teologie. El avea 6
sau 7 teze de doctorat.
Aflându-se în Zürich el a reuşit să înveţe limba germană, lua lecţii de franceză, a scris câteva cărţi.
Întors în India, activează ca profesor invitat la Universitatea Vikram, Ujjain, până în 1959. El a vizitat
37
Statele Unite şi Canada, mai multe ţări din Europa de Vest şi Scandinavia, Iugoslavia, Polonia şi Rusia,
Japonia. Mii de bibliotecari au audiat prelegerile lui Ranganathan.
Activitatea sa a fost cu adevărat necuprinsă. Multe decenii la rând, el a deschis conferinţe
internaţionale deplasându-se în jurul lumii de mai multe ori pe an.
În 1962 îşi realizează visul, întemeiază şi conduce Centrul Ştiinţific de Cercetare şi Instruire în
Bangalore, cu care a rămas asociat pentru tot restul vieţii.
În 1965 a fost onorat de guvernul indian, cu titlul de profesor naţional de cercetare în domeniul
Biblioteconomiei. În India, unde este considerat părintele biblioteconomiei, documentării şi ştiinţei
informării, ziua sa de naştere este serbată ca ziua bibliotecarilor indieni.
1. Cукиасян, Э. Р. Человек, опередивший компьютерную эпоху (К 120-летию со дня рождения Ш. Р.
Ранганатана). В: Научные и технические библиотеки. 2012, № 7, c. 74-82.
2. Shiyali Ramamrita Ranganathan [online].[citat pe 17 mai 2016]
Disponibil pe Internet: http://www.britannica.com/biography/Shiyali-Ramamrita-Ranganathan
38
NICOLAE
NICOLAE GEORGESCU-TISTU
GEORGESCU-TISTU
(1894-1972)
(1894-1972)
Personalitate eminentă a bibliologiei şi biblioteconomiei româneşti,
Personalitate
fondatorul acestor disciplineeminentăîn formaalorbibliologiei
modernă. Se naşte şi labiblioteconomiei
Coteşti,
jud. Vrancea, într-o familie de ţărani. Rămas orfan de mic, a studiat Se naşte
româneşti, fondatorul acestor discipline în forma lor modernă.
la cadrul
în Coteşti, jud. Vrancea,
Colegiului într-o urmând
din Craiova, familie apoide ţărani. Rămas
Facultatea orfanşide mic, a
de Litere
Filosofie
studiat în a Universităţii din Bucureşti.
cadrul Colegiului din Obţine
Craiova, licenţa în 1920.
urmând Se dedică
apoi Facultatea de
studiului cărţii şi bibliotecii.
Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti. Obţine licenţa în 1920.
Bursier la Şcoala Română din Franţa. La Paris îşi împărţea timpul
Se dedică studiului cărţii şi bibliotecii.
între cursurile de istorie literară la Sorbona şi la Collège de France, cele
Bursier
de bibliografie la Şcoalala École
şi arhivistică Română din Franţa.
des Chartes, La Paris îşi împărţea
iar de biblioteconomie
timpul
la École desîntre cursurile de
bibliothécaires. istorieliber
În timpul literară la Sorbonala Biblioteca
se documentează şi la Collège de
France, cele
Naţională de bibliografie şi arhivistică la École des Chartes, iar de
a Franţei.
biblioteconomie susţine
În 1925, la Cluj, la École Teza desde doctorat,
bibliothécaires.
consacrată operei În timpul
lui Emil liber se
Picot. Tot în acestlaanBiblioteca
documentează se mută la Bucureşti
Naţională şi preia conducerea Bibliotecii
a Franţei.
Facultăţii de Litere şi Filosofie Bucureşti. Stagiu de perfecţionare la Bruxelles şi Berlin. În 1932 obţine
În 1925, la Cluj, susţine Teza de doctorat, consacrată operei lui Emil Picot. Tot în acest
titlul de doctor în bibliologie. Profesor la Şcoala Superioară de Arhivistică şi Paleografie din Bucureşti.
Aanînfiinţat
se mută(1929)la Bucureşti
o secţie deşi bibliologie
preia conducerea
în cadrulBibliotecii
Institutului Facultăţii
Social-Român de Litere şi Filosofie
şi a constituit CentrulBucureşti.
Stagiu dedeDocumentare
Român perfecţionare la Bruxelles
(1940). A publicat în şi 1938
Berlin.
primulÎn volum
1932 de obţine
teorie titlul de doctor
bibliologică în bibliologie.
din România
Profesor labibliologice”.
–„Orientări Şcoala Superioară
În lucrărilede saleArhivistică
de specialitate şi pune
Paleografie din Bucureşti.
de fapt bazele bibliologieiA „oînfiinţat
disciplină(1929) o
secţie de bibliologie în cadrul Institutului Social Român şi a constituit Centrul Român
[…] de o structură delicată având ca obiect raporturile dintre autor, carte şi cititor”. Elaborează şi de
editează: Curs de bibliologie (1946), Munca intelectuală: idei generale
Documentare (1940). A publicat în 1938 primul volum de teorie bibliologică din România – şi îndrumări tehnice (1947), Scris
şi carte. Istorie, tehnică, semnificaţie (1948). Înfiinţează un cerc de studii bibliologice care funcţionează
„Orientări bibliologice”. În lucrările sale de specialitate pune de fapt bazele bibliologiei „o
şapte ani (1942-1948), în cadrul lui fiind organizate 123 de şedinţe. Sub conducerea sa, cercul de
disciplinăedita
bibliologie […]revista
de o „Scriptum-Buletin
structură delicată având casocotită
bibliologic”, obiectderaporturile
mulţi drept dintre
cea maiautor, carte şi cititor”.
bună publicaţie
Elaborează
de specialitate şi careeditează:
a apărut în Curs
acest de bibliologie
domeniu (1946),
în România Muncadeintelectuală
în perioada până la 1972.Idei A avut generale
o şi
îndrumăridecisivă
contribuţie tehnicela(1947),
elaborareaScris şi carte.
teoretică Istorie,
a ciclului tehnică,casemnificaţie
bibliologie ştiinţă, concepţia(1948). Înfiinţează
sa rămânând în un cerc
de studii
vigoare până bibliologice
astăzi. care funcţionează şapte ani (1942-1948), în cadrul lui fiind organizate 123
Lui îi aparţine iniţiativa
de şedinţe. Sub conducerea creării
sa,Centrului
cercul deromân de documentaţie
bibliologie edita revistaşi aceea de a-i fixa bibliologiei
„Scriptum-Buletin bibliologic”,
un limbaj ştiinţific adecvat, bazat pe un sistem de noţiuni clare, explicate critic, idee realizată prin
socotită de mulţi drept cea mai bună publicaţie de specialitate care a apărut în acest domeniu în
elaborarea Vocabularului de bibliologie (1965), lucrare remarcată de Tudor Bianu, care propune, la
România generală
conferinţa în perioadaUNESCO de până
(1959)laca1972. A avutbibliologică
terminologia o contribuţie decisivă
românească să fielaadăugată
elaborarea teoretică a
lucrării
ciclului bibliologie
internaţionale ca ştiinţă,
Vocabularium concepţia sa rămânând în vigoare până astăzi.
Bibliotecarii.
Luiprimul
El a fost îi aparţine iniţiativa
care a desprins creăriiculturii
în istoria Centrului
româneştiromân de documentaţie
„o temă majoră, cântarea şi cărţii”
aceea(este
de a-i fixa
bibliologieiculegerii
alcătuitorul un limbaj ştiinţific
„Cântare adecvat,
cărţii”, publicatăbazat pe unla sistem
în 1957 de noţiuni
Bucureşti). A realizat clare, explicate un
de asemenea, critic, idee
minunat florilegiu despre carte cules din toate literaturile lumii.
realizată prin elaborarea Vocabularului de bibliologie (1965), lucrare remarcată de Tudor Bianu,
Este cel mai important teoretician român în domeniul bibliologiei. Întemeietor de disciplină
care propune, la conferinţa generală UNESCO (1959) ca terminologia bibliologică românească
ştiinţifică, formator al unor generaţii de specialişti dedicaţi cărţii şi bibliotecii, consolidează rolul
să fie adăugată
ştiinţelor informaţieilucrării internaţionale
ca domeniu fundamental Vocabularium
în cercetareaBibliotecarii.
ştiinţifică.
El a fost primul care a desprins în istoria culturii româneşti „o temă majoră, cântarea
cărţii” alcătuitorul culegerii „Cântare cărţii”, publicată în 1957 la Bucureşti). A realizat de
(estebibliografice:
Referinţe
asemenea, unNicolae
1. Rău, Alexe. minunat florilegiu(30
Georgescu–Tistu despre carte
de ani de culesîn nefiinţă).
la trecerea din toate literaturile
În: Gazeta lumii.2002, nr. 9, p. 4.
bibliotecarului.
2. Georgescu–Tistu, Nicolae. În: Buluţă, Gheorghe; Petrescu, Victor; Vasilescu, Emil. Bibliologi români: Dictionar.
EsteBibliotheca,
Târgovişte: cel mai important
2011, pp.108-110. teoretician român în domeniul bibliologiei. Întemeietor de
disciplină ştiinţifică, formator al unor generaţii de specialişti dedicaţi cărţii şi bibliotecii,
consolidează rolul ştiinţelor informaţiei ca domeniu fundamental în cercetarea ştiinţifică.
1. Rău, Alexe. Nicolae Georgescu–Tistu (30 de ani de la trecerea în nefiinţă). În: Gazeta
39
bibliotecarului. 2002, nr. 9, p. 4.
2. Georgescu–Tistu, Nicolae. În: Buluţă, Gheorghe; Petrescu, Victor; Vasilescu, Emil. Bibliologi
români: Dictionar.Târgovişte: Bibliotheca, 2011, pp.108-110.
JORGE LUIS BORGES
GES (1899-1986)
Jorge Luis Borges, scriitor argentinian cu renume mondial, prozator

mondial, şi poet, filosof şi publicist, profesor, aproximativ o treime din viaţa lui a
eime din fost bibliotecar, director al Bibliotecii Naţionale din Argentina.
nale din Borges a fost născut la 24 August 1899 în Buenos Aires. Bunica lui
Horge Luis învăţa copiii şi nepoţii limba engleză, astfel încât băiatul a
început să vorbească engleza mai devreme decât spaniola. Tatăl său,
s Aires. avocat, profesor de psihologie, anarhist, autor al unicului roman publicat.
ă, astfel La vârsta de şase ani, Jorge Luis i-a declarat tatălui său (romancier şi
me decât dramaturg popular), că va fi scriitor. Prima sa povestire a scris-o la şapte
autor al ani (pe motivele lui Don Quijote), la nouă ani a tradus povestea Prinţul
declarat fericit de Oscar Wilde, care a fost publicată în ziarul metropolitan „Pais”
Prima sa din 1910. Traducerea, desigur, a fost atribuită tatălui său.
Jorge Luis îşi face studiile în liceu, apoi la Colegiul din Geneva, se familiarizează cu literatura
e), la nouă ani a tradus povestea
franceză, rusă, germană şi filozofia indiană; scrie sonete în limba engleză şi franceză, învaţă germana...
ul metropolitan
Mai târziu,„Pais” din 1910.
el a tradus-o pe Virginia Woolf, Faulkner, Kipling, Joyce. Mulţi scriitori făceau glume pe
seama lui Borges, cică este scriitor englez care scrie în spaniolă.
din Geneva,Borges
se familiarizează cu
cunoştea latina, franceza, italiana, portugheza, germana, de sine stătător a studiat şi a învăţat
onete în limba
englezaengleză
veche şişilimbile
franceză,
vechi scandinave. Până în 1921 Borges a publicat numai în Europa. În primii
10 ani de activitate
f, Faulkner, Kipling, Joyce. Mulţi literară au fost scoase la tipar şase cărţi şi aproximativ 250 de publicaţii în patruzeci
de periodice.
glez care scrie Apoi trecerea de la ţară la ţară şi apariţia numeroaselor lucrări literare. În 1937, Borges,
în spaniolă.
scriitor deja bine cunoscut, a fost numit pe un post de mic funcţionar (prin recomandare) în biblioteca
germana, desinestătător a studiat şi
municipală la marginea Buenos Aires (de la staţia de tramvai la bibliotecă el mergea încă zece cartiere).
1921 Borges
Aici, a publicat
ducând o viaţă numai
liniştităînde un şoarece de bibliotecă, a scris un şir de capodopere: Pierre Menar,
tipar şase Ukbar,
cărţi şi aproximativ
Orbis Tertius, Loterie250în Babilon, Biblioteca Babel, El jardín de senderos que se bifurcan (Grădina
ră la ţară cărărilor
şi apariţia numeroaselor
bifurcate) Cum îşi aminteşte însuşi Borges în autobiografia sa, în bibliotecă activau circa
, a fost numit
60 de pe un post
oameni, de mic
iar pentru lucrul care îl îndeplineau era suficient şi 15. El se ocupa de clasificarea şi
catalogarea colecţiilor
ginea Buenos Aires (de la staţia de de bibliotecă, dar cărţi erau atât de puţine încât puteau fi găsite şi fără nici un
sistem. În a doua zi colegul său l-a chemat la o discuţie în patru ochi şi a încercat să-l convingă să nu
d o viaţă liniştită de un şoarece de
fie atăt de harnic, că „ne vei face şomeri.” Din motive de credibilitate, au fost de acord că Borges va
Orbis Tertius,
prelucraLoterie în Babilon,
aproximativ 100 de cărţi pe zi (în prima zi el a clasificat 400 de cărţi). Suta de cărţi Borges
ădina cărărilor bifurcate)
o prelucra la prima oră, iarîşi
Cum în timpul rămas se coborâ în depozitul de carte de la subsolul bibliotecii
vau circa 60 de oameni,
pentru iar pentru
a citi sau scri. Nimeni în bibliotecă nu avea idee cine era el, până încât a fost promovat la al
asificarea şi catalogarea
treia adjunct. Cu colecţiilor
toate acestea, un coleg a observat în enciclopedie numele unui Jorge Luis Borges
şi a fost foarte surprins
şi fără nici un sistem. În a doua de coincidenţa
zi de nume şi date de naştere a scriitorului şi a angajatului lor...
Salariile personalului
at să-l convingă să nu fie atăt de bibliotecă
de erau mizere, din când în când li se ofereau câte un pachet de două
kg. de alimente. În ciuda acestui fapt, începându-şi să-şi piardă vederea, el a lucrat acolo „ nouă ani
e, au fost de denefericire
acord că Borges va
profundă”. Povestirile sale celebre Loteria în Babilon, Moartea şi busola şi În cercul de
sificat 400ruine
de cărţi).
totalmente Suta saude cărţiau fost scrise în timpul orelor de lucru, şi în Biblioteca Babel, el a redat
parţial
n depozitul de carte bibliotecii
organizarea de la subsolulmunicipale, a descris cu exactitate numărul de cărţi şi rafturi.
idee cine eraÎn el,
anulpână
1946 încât a fost s-a instalat dictatura Preşedintelui Perón. Borges imediat era dat afară
în Argentina
ervat în enciclopedie
din bibliotecă, numele
pentru că unuinoul regim era nemulţumit de scrierile sale şi declaraţii. Borges a fost chemat
ume şi date de naştere a scriitorului că este transferat de la bibliotecă în post de inspector de comerţ de
la primărie unde a fost informat
u mizere, păsări
din cândde curte şi iepuri în pieţele urbane. Dar anume în aceşti ani vine recunoaşterea talentului lui
în când li se
Borges în Argentina şi în străinătate: el este ales preşedinte al Uniunii Scriitorilor din Argentina, care
ui fapt, începându-şi
era una dintre să-şipuţinele piardă
bastioane de rezistenţa la dictatură, dar în curând a fost dizolvată. În 1955
Povestiriledupă
salecăderea
celebre Loteria în lui Borges i-a fost oferit postul de director al Bibliotecii Naţionale al
regimului lui Perón,
sau parţial au fost scrise în timpul 40
bibliotecii municipale, a descris cu
dintelui Perón. Borges imediat era

Argentinei, unde a activat până în 1973. Borges totalmente îşi pierde vederea. „Gloria, ca şi orbirea, a
venit treptat. Niciodată nu am căutat-o.”
„Cred că cea mai buna carte a mea de povestiri e ultima pe care am scris-o, „Cartea de nisip”, în ea
nu există nici un cuvânt care sa-l încurce pe cititor. Povestirile sunt spuse simplu, deşi ele nu sunt deloc
simple; pentru ca nu există lucruri simple în univers; totul este complex. Eu le deghizez în povestiri
simple.” (Jorge Luis Borges)
În 1974 el a demisionat din funcţia de Director al Bibliotecii Naţionale şi ducea o viaţă singuratică
într-un apartament mic din Buenos Aires. Un bătrân modest, singuratic, autorul carţilor Istoria
eternităţii (1936), Istorii inventate (1944) şi Aleph (1949), Noi anchete (1952), Făuritorul (1960),
Relatarea lui Brodie (1970), Cartea de nisip (1975) şi altele.
Ordinul de Merit al Republicii Italiene în grad de Mare Cavaler, Legiunea de Onoare în grad de
Cavaler „Pentru merite în literatură şi artă”, Cavalerul Ordinului Imperiului Britanic „Pentru merite
deosebite”, Ordinul spaniol „Crucea lui Alfonso Înţeleptul”, Doctor onorific a universităţilor Sorbona,
Oxford şi Columbia, Laureat al Premiului Cervantes, Premiul World Fantasy „Pentru realizări de o
viaţă”, Ordinul Şoimului, acestea sunt doar o parte din titlurile oferite remarcabilului scriitor.
Jorge Luis Borges a murit la Geneva, Elveţia la 86 de ani. El a lăsat o moştenire importantă în toate
domeniile culturii moderne, până şi în cea pop, şi numeroşi scriitori s-au inspirat din creaţia sa. În
ciuda faptului că a fost favoritul obligatoriu al fiecărei ediţii ale Premiului Nobel, începând cu anii 50,
Academia Suedeză nu îl premiază niciodată, preferând uneori autori mai puţin cunoscuţi. Unele voci
insistente spuneau că justificarea ar fi în ideile politice ale marelui scriitor.
1. Гениева, Е. Ю. Хорхе Борхес - великий библиотекарь? (Специальные лекции). В: Научные и технические
библиотеки. 2005, №1, с. 49-57.
2. Кабачек, Оксана. „Повелитель бесконечности”: Хорхе Луис Борхес - поэт и философ библиотеки. В:
Библиотековедение : Научно- практический журнал. 2003, №.5, c.70-77.
41
DAN
DANSIMONESCU
SIMONESCU
(1902–1993
(1902–1993) )
DanDanSimonescu
Simonescu a fostaun fostistoric literar şiliterar
un istoric bibliograf român, membru
şi bibliograf român,
de onoarede(din
membru 1992)(din
onoare al Academiei
1992) al AcademieiRomâne. Unul din ceiUnul
Române. 17 copii ai
din cei
familiei, a urmat şcoala primară şi cursurile gimnaziale
17 copii ai familiei, a urmat şcoala primară şi cursurile gimnaziale în localitatea
natală,
în liceul la Piteşti,
localitatea natală,iarliceul
Facultatea de Litere
la Piteşti, iarşi Facultatea
Filosofie la Universitatea
de Litere şi
Filosofie la Universitatea din Bucureşti între de
din Bucureşti între 1921-1925. Aici a avut şansa a audia cursurile
1921-1925. Aici a
profesorilor Ioan Bianu,
avut şansa de a audia cursurile N.Cartojan, D.Caracostea şi O.Densuşianu.
profesorilor Ioan Bianu, S-a
simţit apropiat
N.Cartojan, de I. Bianu, sub
D.Caracostea îndrumarea căruia
şi O.Densuşianu. S-aşi-a susţinut
simţit teza de
apropiat de
licenţă despre Viaţa literară şi culturală a Mănăstirii
I. Bianu, sub îndrumarea căruia şi-a susţinut teza de licenţă despre Câmpulung Muscel.
Remarcat
Viaţa literară deşi
I.Bianu devine
culturală asistent bibliotecar
a Mănăstirii Câmpulungla facultate, bibliotecar
Muscel.
la B.A.R., Secţia Manuscrise şi Cărţi Româneşti Vechi
Remarcat de I.Bianu devine asistent bibliotecar la facultate, şi colaborator al
profesoruluilalaB.A.R.,
bibliotecar volumulSecţia Bibliografiaşiromânească
III dinManuscrise Cărţi Româneşti veche. Vechi
După
şi călătorii de studii
colaborator în Franţa şi la
al profesorului Italia şi publicarea
volumul III dinaltor lucrări deromânească
Bibliografia referinţă, D. Simonescu
veche. După ocupă prin
călătorii
concurs postul de profesor suplinitor (1941), apoi profesor titular
de studii în Franţa şi Italia şi publicarea altor lucrări de referinţă, D. Simionescu ocupă prin(1942) la Facultatea de Litere şi
Filosofie a Universităţii din Iaşi, Catedra Istoria literaturii române vechi. Îndepărtat de la catedră în
concurs postul de profesor suplinitor (1941), apoi profesor titular (1942) la Facultatea de Litere
1952, susţine cursuri la Secţia de Biblioteconomie a Şcolii Tehnice de Activişti Culturali (1953-1958),
şi Filosofie a Universităţii din Iaşi, Catedra Istoria literaturii române vechi. Îndepărtat de la
apoi ocupă postul de cercetător ştiinţific principal la Institutul de Istorie „N. Iorga” al Academiei
catedră în 1952, susţine cursuri la Secţia de Biblioteconomie a Şcolii Tehnice de Activişti
Române pentru a fi reintregit în învăţământ abia în 1963, ca profesor la Institutul Pedagogic de 3 ani
Culturali (1953-1958), apoi ocupă postul de cercetător ştiinţific principal la Institutul de Istorie
(secţia biblioteconomie) de pe lângă Universitatea din Bucureşti, iar, în 1968, ca profesor la Facultatea
„N. Iorga” al Academiei Române pentru a fi reintregat în învăţământ abia în 1963, ca profesor
de Limbă şi Literatură Română a Universităţii din Bucureşti, de unde se pensionează în 1972.
la Institutul Pedagogic de 3 ani (secţia biblioteconomie) de pe lângă Universitatea din Bucureşti,
Discipolii săi de la „Biblioteca Sadoveanu” au publicat în 1990 o Bibliografie a scrierilor care
iar, în 1968, ca profesor la Facultatea de Limbă şi Literatură Română a Universităţii din
impresionează prin vastitatea şi dimensiunea enciclopedică a operei: 11 volume personale, 26 de studii
Bucureşti, de unde se pensionează în 1972.
publicate în volume în calitate de colaborator, 19 cursuri şi manuale, 44 de ediţii critice, prefeţe şi
Discipolii săi de la „Biblioteca Sadoveanu” au publicat în 1990 o Bibliografie a scrierilor
studii introductive, peste 700 de studii şi articole. Principalul merit al lui Dan Simonescu este de a
care impresionează prin vastitatea
fi continuat opera iniţiată de I. Bianuşi dimensiunea
şi Nerva Hadoş, enciclopedică
“Bibliografiaaromânească
operei: 11 vechevolume personale,
(1580-1830)”,
26colaborând
de studii publicate
la volumulînIIIvolume în calitate
şi redactând singur de colaborator,
volumul IV, la care 19acursuri
adăugatşi491 manuale,
de pagini, 44neincluse
de ediţii
critice, prefeţeanterioare.
în volumele şi studii introductive,
Pentru a sublinia peste 700 de studii
continuitatea şi articole.
el a menţinut Principalul
semnăturile merit al pe
iniţiatorilor luinoul
Dan
Simonescu este de a fi continuat opera iniţiată de I. Bianu şi Nerva
volum. Autorii Bibligrafiei româneşti vechi demonstrau că în pofida împrejurărilor istorice grele nu se Hadoş, “Bibliografia
românească
poate vorbi veche (1580-1830)”,
la noi de un vid cultural colaborând
în perioadalaveche.
volumul Dintre III operele
şi redactând singur Dan
profesorului volumul IV, la
Simonescu
care a adăugat
amintim: 491 deromânească
Literatura pagini, neincluse în volumele
de ceremonial, Cronica anterioare.
lui Gheorgachi,PentruCronica
a sublinialui continuitatea
Baltasar Walterel
a despre
menţinut semnăturile iniţiatorilor pe noul volum. Autorii Bibligrafiei
Mihai Viteazul în raport cu cronicile contemporane, Cronici şi povestiri versificate (1661-1729), româneşti vechi
demonstrau
Istoria ŢăriicăRomâneşti
în pofida atribuţia
împrejurărilor istorice
stolnicului grele nuCantacuzino,
Constantin se poate vorbi la noi de un vid cultural în
M. Kogălniceanu.
perioada veche.
Apreciat Dintre
pentru operele profesorului
contribuţiile sale de istorie Danşi Simionescu
istorie literară, amintim: Literatura românească
pentru cunoştinţele de paleografie de
ceremonial, Cronica lui Gheorgachi, Cronica lui Baltasar Walter
şi artă medievală, Dan Simonescu a ancorat şi în folclor, a analizat conţinutul moral-educativ al despre Mihai Viteazul în
raport cu cronicile
literaturii populare. contemporane,
Biblioteconomia Cronici şi povestiri
şi Bibliologia îi datorează versificate (1661-1729),
cursuri universitare Istoria unor
şi formarea Ţării
Româneşti
continuatoriatribuţia stolnicului Constantin Cantacuzino, M. Kogălniceanu.
de nădejde.
Deşi redactase câteva lucrări fundamentale şi era considerat unul dintre cercetătorii proeminenţi care
Apreciat
a construit pentru
o operă contribuţiile
în vremuri sale
grele, ca unde istorie bijutier,
adevărat şi istorieDan literară,
Simonescupentrua fost
cunoştinţele
primit membrude de
paleografie şi artă medievală,
onoare al Academiei RomâneDan abia Simionescu
la împlinireaavârstei
ancorat de şi 90îndefolclor, a analizat
ani, în 1992. Şi aveaconţinutul
să se bucuremoral-
de
educativ
această al literaturii populare.
recunoaştere doar pentru Biblioteconomia şi Bibliologia
4 luni - până în martie 1993 când îi datorează
a trecut la cursuri universitare şi
cele veşnice.
formarea unor continuatori de nădejde.
Deşi redactase
Referinţe câteva lucrări fundamentale şi era considerat unul dintre cercetătorii
bibliografice:
proeminenţi
1. Madan,care
Ion.Oa personalitate
construit o marcantă
operă înavremuri grele,
bibliologiei cu mijola
româneşti unui bijutier,
: Dan Simonescu. Dan Simionescu
În: Magazin a
bibliologic. 1993,
nr.1, pp. 31-32.
fost primit membru de onoare al Academiei Române abia la împlinirea vârstei de 90 de ani, în
2. Mihail, Paul. Omagiu profesorului universitar Dan Simonescu. În: Magazin bibliologic. 1993, nr.1, pp. 25-26.
1992.3.Şi avea să se bucure de această recunoaştere doar pentru 4 luni - până în martie 1993 când
Simonescu, Dan. În: Buluţă, Gheorghe; Petrescu, Victor; Vasilescu, Emil. Bibliologi români: Dicționar.Târgovişte:
a trecut la cele veşnice.
Bibliotheca, 2011, pp. 221-222.
42
Sumar
Bibliotecarii renumiți din istoria culturii mondiale........................................................................ 3

Sacerdoţii .............................................................................................................................................. 4
Аshurbanipal (668-635 î.Hr.) ............................................................................................................ 6
Ptolemeu I. Soter (367-283 î.Hr..) .................................................................................................... 8
Zenodotos din Efes (325-260 î.Hr..) ................................................................................................ 11
Callimachos din Cyrene (310-238 î.Hr.) .......................................................................................... 12
Eratosthenes (276-194 î.Hr.) ............................................................................................................. 14
Senator Cassiodorus (487-578 ) ........................................................................................................ 15
Richard de Bury (1287-1345) ........................................................................................................... 16
Gabriel Naudé (1600-1653) ............................................................................................................. 18
Antonio Malyabecchi (1633-1714 ) ................................................................................................ 20
Gottfried Wilhelm von Leibniz (1646 – 1716) ............................................................................... 21
Johann Wolfgang von Goethe (1749-1832) ..................................................................................... 23
Anthony Panizzi (1797-1879) ............................................................................................................ 25
Melvil Dewey (1851-1931) ................................................................................................................. 27
Ioan C. Bianu (1856 – 1935) .............................................................................................................. 29
Nikolai Alexandrovici Rubakin (1862 - 1946)................................................................................ 31
Paul Otlet (1868 –1944) ...................................................................................................................... 33
Nerva Hodoş (1869 – 1913) ............................................................................................................... 34
Alexandru Sadi-Ionescu (1873-1926) ............................................................................................. 36
Shiyali Ramamrita Ranganathan (1892-1972) ................................................................................ 37
Nicolae Georgescu-Tistu (1894-1972) ............................................................................................. 39
Jorge Luis Borges (1899-1986) ........................................................................................................... 40
Dan Simonescu (1902–1993) ............................................................................................................ 42
43
BIBLIOTECARII RENUMIȚI DIN
ISTORIA CULTURII MONDIALE
Bun de tipar: 14.06.2017

Coli de tipar: 5,5
Apărut: 2017
Comanda nr. 16
(Format electronic)
Biblioteca Naţională a R.Moldova,
str. 31 August 1989, 78 A, Chișinău

Bibliotecarii Renumiti Istoria Culturii Mondiale

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bibliotecarii Renumiti Istoria Culturii Mondiale

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BIBLIOTECARII RENUMIȚI

Director general : Elena Pintilei

Alcătuitor: Alla Andrieş

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

©Biblioteca Națională a Republicii Moldova, 2017

BIBLIOTECARII RENUMIŢI DIN ISTORIA CULTURII MONDIALE

1. Collins, Nina L. The Library in Alexandria an

ZENODOTOS DIN EFES

Zenodotos din Efes a fost printre primii bibliotecari la Biblioteca

ajungea celebru, numai pentru

mation Science: Volume 33. Ed.

27 .c ,5691 ,.М .анефсотарЭ ьтсоньлетяед и ьнзиЖ .ьлелларап яакссодоР .Б .А ,рамтиД

Antonio Malyabecchi s-a născut în Florenţa în 1633. Părinţii erau atât

GOETHE JOHANN WOLFGANG VON GOETHE

cu biblioteca din Jena se efectuau expoziţii comune de

WEY MELVIL DEWEY

primul Formarea statutului profesiei de bibliotecar este legat în primul

RUBACHIN NIKOLAI ALEXANDROVICI RUBACHIN

ustori, în N. A. Rubakin s-a născut într-o veche familie de negustori, în

i; publicist şi savant, promotor al

Specialist în bibliologie, biblioteconomie şi bibliograf desăvârşit,

RANGANATHAN SHIYALI RAMAMRITA RANGANATHAN

formaţie, Shiyali Ramamrita Ranganathan, matematician de formaţie,

Jorge Luis Borges, scriitor argentinian cu renume mondial, prozator

dintelui Perón. Borges imediat era

Bibliotecarii renumiți din istoria culturii mondiale........................................................................ 3

Bun de tipar: 14.06.2017

S-ar putea să vă placă și