Prepararea ceaiurilor arta sau stiinta? Ceaiul este o bautura foarte populara, consumata zilnic de multi dintre noi.

. Cu toate acestea, de multe ori termenul ceai este folosit necorespuzator. Exista o diferenta clara intre ceai si infuziile diferitelor plante precum teiul sau musetelul. Ceaiul adevarat este doar acela facut din frunze de ceai, cele trei tipuri pe care le cunoastem cu totii: verde, negru si alb. Fiecare dintre acestea are reteta sa proprie dupa care trebuie consumat pentru a-si dezvalui adevarata savoare. In China, servirea ceaiului este o arta. a stii sa faci un ceai bun necesita cateva cunostinte pe care le veti afla in continuare. Ceaiul alb Ceaiul alb este facut din mu!urii frunzelor de ceai si este un ceai fresh, matasos si usor. "a vremea cand a fost descoperit in China, era un privile!iu rezervat doar imparatului si curtenilor sai. Era un ceai exclusivist, rar si foarte scump. #cest lucru s-a intamplat pana in secolul $I$, cand anumite specii de tufisuri de ceai au fost cultivate pentru a produce diverse tipuri de ceai alb. Ceaiul alb este cel mai delicat dintre toate tipurile de ceai si cel mai putin procesat. %entru a-i mentine calitatea, producatorii trebuie sa se asi!ure ca acea concentratie puternica de antioxidanti din mu!uri si frunze nu se diminueaza si !ustul delicat al ceaiului nu se pierde. Iar noi, cei care il bem, trebuie sa avem !ri&a sa-l depozitam intr-un loc intunecos, uscat si racoros. Cum se bea ceaiul alb? Este bine sa tineti minte ca exista doua lucruri care pot strica o ceasca de ceai alb: apa prea fierbinte si apa dura. 'u trebuie sa folositi apa cu concentratie mare de minerale, pentru ca acestea pot strica !ustul ceaiului si ii pot distru!e antioxidantii. Folositi apa proaspata intotdeauna pentru ca !ustul subtil al ceaiului poate fi alterat de orice impuritate prezenta in apa. Apa trebuie fiarta si lasata la racit, pana a&un!e la aproximativ 80 de grade Celsius. (aca este prea fierbinte, apa va distru!e antioxidantii din ceai, iar acesta va deveni astrin!ent si-si va pierde principalele calitati. Ceaiul alb are cel mai bun !ust baut simplu, fara lapte sau frisca. Ceaiul negru %oate cel mai popular dintre ceaiuri, ceaiul negru a fost timp de multi ani sin!urul ceai cunoscut in )est. #cest lucru s-a intamplat din cauza faptului ca in acele timpuri, ceaiul era transportat de corabii, iar ceaiul verde sau alb si-ar fi pierdut aroma in timpul transportului. Ceaiul ne!ru in schimb isi putea mentine !ustul ani de zile. Ceaiul ne!ru este facut din aceeasi planta ca si ceaiul alb, dar frunzele sunt lasate mai mult timp sa se maturizeze pe planta. #poi frunzele sunt lasate sa se oxideze complet, proces care le face sa-si schimbe culoarea din verde in maro inchis si ne!ru, de aici si numele de ceai ne!ru. Calitatea ceaiului este determinata de nivelul sau de oxidare. Ceaiul ne!ru are un !ust puternic, amarui. Contine mai putini antioxidanti decat ceaiul alb din cauza procesului de fermentatie la care este supus, dar are cea mai puternica concentratie de cofeina dintre toate ceaiurile, cam de trei ori mai mult decat ceaiul alb. pre deosebire de ceaiul alb, cel negru se prepara cu apa fiarta. %uteti folosi frunzele de ceai ne!ru pentru mai multe cani de ceai, !ustul va deveni mai subtil si concentratia de cofeina va scadea. e bea de obicei cu zahar, lapte sau frisca. Ceaiul verde #cest tip de ceai este renumit pentru concentratia sa mare de antioxidanti. )eti fi surprinsi insa sa aflati ca ceaiul alb contine mai multi antioxidanti decat cel verde, datorita faptului ca este facut din frunze foarte

tinere de ceai. Ceaiul alb nu este fermentat deloc si de aceea contine de trei ori mai multi antioxidanti de cat cel verde care este partial fermentat. %entru a face un ceai verde bun, folosirea apei de calitate este esentiala. i temperature apei este un factor la fel de important. #pa prea fierbinte ii va da un !ust amarui. #pa trebuie sa aiba in &ur de *+ de !rade Celsius. Frunzele de ceai verde sau pliculetele sa fie trebuie lasate cam doua minute in apa. #ltfel !ustul va capata o nota amaruie. 'u folositi apa nefiltrata, de la robinet, cand preparati acest ceai. #cesta contine clor si ii va afecta !ustul. Pleonasm: romnul prost crescut. 'u are rost s, scriu din nou despre c-t de prost crescut este rom-nul .i cum o simpl, discu/ie cu un cona/ional 0.i poate strica ziua. (e ce1 implu: te vei trezi &i!nit si tratat cu nesim/ire, chiar dac, inten/iile tale au fost onorabile sau poate doar din simplul motiv c, ai solicitat o explica/ie. Explica/ie pe care !robianul consider, c, /i-o poate da sau nu 0n func/ie de starea lui de spirit, adic, dac, are sau nu chef .i are !ri&, s, 0.i transmit, c, nu meri/i nici m,car scuipatul s,u de om superior. %roblema este 0n mintea lui cea bolnav, pentru c, sunt convins,, de.i nu am dovezi, c, ma&oritatea rom-nilor sufer, de boli psihice. 2i astea sunt determinate at-t de alimenta/ie 3 mult,, proast, .i ieftin,, c-t .i de !radul de educa/ie. 'u m, mai ostenesc s, caut pasiona/i de ceai. #m v,zut cum unii m, privesc cu mil, c-nd vorbesc despre ceaiuri, ei asociind, 0n mintea lor plin, de &e! .i toxine, ceaiul cu b,utura s,racului. %,i, dac, este a.a, s, 0i v,d eu pe ,ia care r-!-ie de la Cola dac, au bani de ceai, 0n adev,ratul sens al cuv-ntului. %,i, nu au, dar nici nu se !-ndesc c, ar putea s, cumpere c-teva frunzuli/e la pre/uri foarte mari. %entru c,, da, rom-nul bea ceai 3 0n cel mai fericit caz 3 atunci c-nd se 0mboln,ve.te. (e.i, de multe ori, prefer, o /uic, sau un vin, pe motiv c, alea te fac bine. 4riunde 0ntorci capul, 0n /ara asta de 5 bani, dai numai de pro.ti, nesim/i/i .i ho/i. 4ameni f,r, o minim, cultur,, animale 0n adev,ratul sens al cuv-ntului. #.a c, voi, amatori de bere, spirtoase .i sucuri acidulate 3 preferabil de la European (rin6s, firma care v, terciuie.te neuronul 3 sper s, muri/i 0n chinuri7777 Acesta este un mesaj al unei campanii, pornite de mine acum, de detoxifiere a societii.

Hai s savur m !mpreun "

Cu toate c, nu mi-am propus s, fac prezent,ri de ceaiuri pe aceast, pa!in,, iat, c, nu m, pot ab/ine .i v, aduc 0n aten/ie o minunat, b,utur,. Este vorba despre Ceaiul de 8oamn, de la Fares, un produs rom-nesc, foarte bun. Acord-i un moment de relaxare i bucur-te pe deplin de culorile i parfumul acestui anotimp n compania unei ceti cu Ceai de Toamn, ne spun chiar produc,torii. Este un ceai bun, foarte aromat, poate fi consumat la orice or,, chiar .i ne0ndulcit. (e fapt, aromele se simt mult mai bine dac, nu ve/i ad,u!a miere sau zah,r. Ceaiul #i $ n tatea 9ncep-nd cu sec al $)IIlea, efectele benefice ale ceaiului au atras aten/ia medicilor europeni. 9n anul :;<:, medicul olandez 'i6olas (ire6s a afirmat 0n opera sa 4bsevationes =edicae faptul c, nici o alt, plant, nu are at-tea virtu/i ca .i ceaiul iar obiceiul de a bea ceai a&ut, la prevenirea multor feluri de maladii .i asi!ur, lon!evitatea. 9n anul :;*>, un alt medic olandez, Cornelis ?onte6oe, a publicat un tratat despre excelenta b,utur, de ceai 0n care re!,sim, tradus din chinez,, lista cu propriet,/ile sale benfice: %urific, s-n!ele #lun!, visele ur-te Elibereaz, creierul de !-nduri ne!ative )indec, durerile de cap )indec, constipa/ia %rote&eaz, ficatul Este un bun remediu 0mpotriva oric,rei boli de vezic, #&ut, la ameliorarea vederii Excelent remediu 0mpotriva r,celii Calmeaz, durerile de splin, #lun!, somnul prea lun! .i de prisos #lun!, prostia Este creator de ener!ie Este creator de cura& 9ndeparteaz, frica timuleaz, spiritul timuleaz, inteli!en/a

tin!e setea timuleaz, ener!ia sexual, 2tia/i c, ceaiul: :. #re un efet diuretic care faciliteaz, eliminarea toxinelor .i ac/ioneaz, positiv asupra secre/iilor !astrice1 5. Combate 0mb,tr-nirea, con/ine flavonoide, ni.te oxidante de patru ori mai puternice dec-t vitamina C1 @. 9ncetine.te 0mb,tr-nirea celulelor provocat, de soare, poluare .i stres1 <. Con/ine o enzim, esen/ial, care permite fr-narea cancerului urinar .i di!estiv sau formarea anumitor tumori1 +. Calmeaz, durerile de cap .i faciliteaz, respira/ia, fiind un puternic stimulator al or!anismului1 ;. Favorizeaz, circula/ia s-n!elui .i activeaz, inima .i sistemul cardio-vascular1 *. 9nfrumuse/eaz, din/ii prin con/inutul s,u bo!at in flour ce fortific, smal/ul dentar .i previne formarea cariilor1 ursa: http:AABBB.ceainarie.ro Cele mai bune ceaiuri anti%stres Cecunosti foarte bine semnele stresului 3 !ura uscata, puls accelerat, muschi incordati. 'imic placut in asta. Iar cercetarile arata ca *+D dintre noi ne confruntam cu stresul macar o data la doua saptamani. ?ineinteles ca stim ca miscarea a&uta, la fel si meditatia sau Eo!a. Insa la fel de benefic si, poate, mai la indemana, este un alt remediu ce linisteste nervii, respectiv ceaiul din plante.

(e departe cel mai indicat este, conform 8hird#!e, cel de musetel. Folosit de vechii e!ipteni, dar si de !recii din antichitate, care il considerau sacru, el are proprietati sedative, relaxante si antidepresive. #lun!a insomnia si potoleste indi!estia, !ratie uleiurilor esentiale volatile si flavonoidelor, eficiente si in tratarea !astritelor, flatulentei si sindromului colonului iritabil.

Ceaiul de menta calmeaza atat din punct de vedere psihic, cat si fizic, ameliorand durerile de cap. Este folosit si in caz de !reata, depresie si anxietate, avand capacitatea de a imbunatati starea de spririt si de a ameliora oboseala mintala.

Voi adauga eu ca pe mine ma cam constipa, si oricat de tare imi place gustul, il consum cu moderatie.

Ceaiul verde este un relaxant natural, datorita teaninei. Insa contine si cafeina, iar daca cel care il consuma nu este obisnuit, poate sta treaz intrea!a noapte.

Ceai din floarea pasiunii Fnul dintre cele mai populare ceaiuri in Europa, acesta are proprietatea de a te scapa de insomnie, depresie si anxietate. Valeriana este folosita de !eneratii, fiind eficienta in calmarea nervilor. (esi este nevoie de o perioada de timp de acomodare cu mirosul specific, merita. (aca nu reusesti sa te obisnuiesti cu mirosul, ia-o sub forma de pilula, de la plafar.

)orbeste insa cu un specialist inainte de a recur!e la aceste ceaiuri, mai ales daca iei medicamente, pentru ca unele interactiuni pot fi periculoase. Ceaiul !n culturile lumii Ceaiul este o b,utur, important, in cadrul multor culturi ale lumii, fiind servit deseori cu ocazia unor evenimente sociale. C&ina #st,zi, locuri unde se consum, ceai se pot !,si 0n ma&oritatea cartierelor i localit,ilor chinezeti. Casele de ceai chinezeti ofer, zeci de variet,i i combinaii de ceaiuri calde i reci. (easemenea, servesc alte m-nc,ruri care se consum, cu ceaiul. 8impul c-nd se consum, cel mai mult ceaiul este dup, masa, 0nainte de apunerea soarelui, c-nd casele de ceaiuri devin pline cu studeni i muncitori. China este patria ceaiului, av-nd o istorie de <-+ mii de ani de cultivare a acestei plante. 9n 5GG@ suprafaa plantat, cu arbuti de ceai s-a extins la :.5GG.GGG de hectare i, care a produs peste *GG.GGG de tone de ceai, realiz-nd o valoare de @< de miliarde de Euani, circa < miliarde de dolari americani. 9n oraele chineze se pot !,si peste tot ma!azine de ceai i ceain,rii. Cenumitele sunt acelea din oraele Han!zhou, Chen!du, Iuan!zhou, Chaozhou. =uli oameni, at-t v-rstnici c-t i tineri au obiceiul de a se duce 0mpreun, cu prietenii la ceain,rie. Este o pl,cere deosebit, s, mer!i 0mpreun, cu prietenii la o ceain,rie. 'aponia Ceaiul verde &aponez este bo!at 0n vitamina C i prezint, un modest coninut de tein,. Ceaiul verde Jcha J1K este una din b,uturile cele mai 0ndr,!ite de &aponezi. 9l beau f,r, zah,r sau lapte. 9n Laponia se vorbete despre existena unui ceai in pulbere, aseman,tor cu matcha, 0nc, din anul *@G. Cert este c, 0n anul ::M@, c,lu!,rul Eisai a plantat semine de ceai pe care le adusese din China. 8imp de ca. +GG de ani a fost folosit doar 0n form, de pulvere JmatchaK. %relucrarea ceaiului sencha a fost inventat, de abia 0n secolul al $)I-lea. Ceremonia ceaiului a fost perfecionat, de en no Ci6Eu la sf-ritul secolului al $)I-lea, iar 0nainte de era Edo J:;GG-:>;>K, consumul de ceai era limitat clasei conduc,toare. =etoda de prelucrare a ceaiului !Eo6uro a fost inventat, 0n secolul al $I$-lea. (oar odat, cu introducerea metodeleor de producie 0n mas,, ceaiul a devenit b,utur, 0ndr,!it, de c,tre ma&oritatea populaiei. Cam &um,tate din ceaiul produs 0n Laponia este din prefectura hizuo6a, dar 0n ultimii ani a crescut i producia ceaiului produs 0n re!iunea NEOshO. "a fel, 0n re!iunea F&i, nu departe de NEoto, sunt prezente plantaii de ceai numeroase. 8ipurile depind de metoda de cultivare i de modul de prelucrare a frunzelor. encha: constituie >GD din toate frunzele de ceai prelucrate 0n LaponiaP se obine prin sterilizarea frunzelor cu aburi pentru a opri fermentarea JoxidareaK. #stfel frunzele nu 0i schimb, culoarea. Frunzele prelucrate se fac sul pentru a elimina umiditatea i enzimele, i apoi uscate cu &et de aer cald, obin-nduse mici buc,i de culoare verde 0nchis, care arat, ca nite ace, !ata pentru 0mpachetat. Ceaiul se face cu ap, fiebinte Jdar nu care clocoteteK. Este transparent. IEo6uro: este ceaiul de cea mai 0nalt, calitate din Laponia. Este obinut din frunzele cele mai moi de pe plantaie, care este prote&at, de un fel de &aluzele de bambus. %relucrarea este la fel ca cea pentru sencha. =atcha: este forma pulverizat, a ceaiului verde, folosit mai ales la ceremonia ceaiului. 'u se prepar, prin op,rire, ci se adau!, ap, fierbinte 0n ceaca cu matcha, iar apoi se bate cu un b,t,tor special din bambus. 'u este transparent, ci are o culoare verde 0nchis. ?ancha: este un ceai de calitate inferioar,. e obine din frunze mai puin proaspete care au 0nceput s,

devin, sf,r-micioase. #re culoare transparent, Jmaro deschis spre !albenK. HQ&icha: se obine din frunze sencha i bancha care se 0nc,lzesc p-n, c-nd devin maro. #re culoare transparent, Jmaro roiaticK, iar !ustul este puin pr,&it. (egatul )nit Ceaiul a a&uns 0n #n!lia 0n :;+5, fiind consumat la 0nceput de nobili datorit, preurilor ridicate. Elizabeth I a 0nfiinat Lohn CompanE, o companie care avea monopol asupra comerului cu #sia i dreptul de a cuceri teritorii i de a !uverna, de a bate moneda, de a purta r,zboaie atunci c-nd ea considera necesar. #cesta a fost cel mai mare monopol din istoria omenirii. El a tinut pretul ceaiului ne&ustificat de mare, ceea ce a creat in timp multe probleme imperiului britanic. %entru ceaiul luat de la chinezi, en!lezii ofereau opiu, pe care 0l plantau 0n coloniile din India. Hong *ong Ceaiul este o b,utur, important, 0n Hon! Non! deoarece cultura sa !astronomic, a fost influenat, i de China i de Ce!atul Fnit, ambele ,ri unde ceaiul este b,ut frecvent. Ceaiul din Hon! Non! se bea cu lapte, ca 0n Ce!atul Fnit, i este v-ndut 0n timpurile moderne la ma&oritatea supermar6eturilor, autoservirilor i restaurantelor tip fast food. Exist, i ceaiuri tradiionale chinezeti, 0ncluz-nd ceaiul verde i ceaiul de crizanteme +ran Ceaiul a a&uns 0n %ersia Jast,zi IranK din India, i 0n scurt timp a devenit b,utura naional,. 'ordul Iranului este o zon, important, pentru cultivarea plantei de ceai. 9n aceast, zon,, milioane de persoane lucreaz, 0n cultivarea ceaiului. Iranienii au una dintre cele mai mari consumaii medii de ceai din lume, i aproape fiecare strad, are o cas, de ceai, sau ch-i6h-ne. #ceste case sunt locuri importante sociale i 0n ziua de ast,zi. Iranienii beau tradiional ceaiului f,r, nici un alt in!redient, dei exist, un obicei unic care nu se !,sete nici unde 0n lume: se plaseaz, un cub de zah,r 0n !ur, 0nainte de a se bea ceaiul pentru a 0ndulci !ustul. +rlanda Irlanda este ara cu cel mai mare consum de ceai pe cap de locuitor, fiecare irlandez av-nd o medie de patru pahare pe zi. Ceaiul se bea frecvent 0n loc de cafea. 4biceiurile i stilurile de ceai sunt similare cu cele din Ce!atul Fnit. +ndia Este printre cei mai mari produc,tori de ceai din lume, i b,utur, este popular, 0n multe state din ar, ca b,utur, de mic de&un i cin,. Este servit 0n !eneral cu lapte i zah,r i de multe ori cu alte ierburi care dau o arom, pl,cut,. =a&oritatea ceaiului consumat 0n India este ceai ne!ru, i frunzele de ceai sunt fierte 0n ap,, laptele fiind ad,u!at la sf-rit. Este un obicei cultural s, li-se ofere la oaspeii 0ntr-o cas, o ceac, de ceai. Mie mi-a placut Masala Chai, desi poate parea ciudat cand il gusti prima oara. (usia

In Cusia ceaiul este bautura non-alcoolica cea mai consumata. In aceste conditii in cultura rusa si-a facut aparitia samovarul, un recipient menit sa pastreze bautura calda si care de-a lun!ul timpului a devenit tot mai elaborat. Initial ceaiul a fost o bautura consumata in cadrul intalnirilor de mare importanta, rezervate elitei rusesti. =odul de servire a ceaiului este unul specific in Cusia, deosebindu-se de modul de servire din alte culturi. Initial la servirea ceaiului rusesc se prepara un ceai foarte puternic intr-un vas si se alaturau alte vase mai mici cu apa fiebinte pentru ca fiecare sa-si poata prepara ceaiul in functie de propriile !usturi. #stfel puteai modifica taria si aroma ceaiului. In timp samovarul a evoluat atat ca tehnica, forma, dar si ca decoratiuni. Cusia a incheiat chiar si un acord cu China, sortimentele de ceai devenind variate si accesibile pentru intrea!a populatie. Ceaiul a putut fi savurat in timp de catre oricine, nu doar de cei mai importanti oameni ai tarii. (espre samovar In le!atura cu crearea samovarului exista multe dispute. Fnii sustin ca provine din Cusia, altii spun ca a fost creat in China. Indiferent care ar fi adevarul cert este ca a fost incorporat in cultura rusa. %rimele samovare dateaza de la sfarsitul secolului $)III si erau fabricate din metal in orasul 8ula situat in sudul Cusiei. =etalul putea fi incalzit usor cu a&utorul carbunilor. "a mi&locul secolului $I$ patru forme de samovar devenisera traditionale: cilindru, butoi, sfera si urna. amovarul este cel mai cunoscut simbol privind servirea ceaiului in Cusia si expresia ruseasca a lua loc lan!a samovar inseamna sa vorbim cat bem ceaiul. $ri ,an-a Ceaiul 0n ri "an6a este servit 0n stil en!lezesc, cu lapte i zah,r, dei laptele este 0ntotdeauna 0nc,lzit 0nainte. ?,utul ceaiului este o parte important, a culturii ri "an6ane .urcia In timp ce indienii si chinezii pretind ca au fost primii care au descoperit si au folosit ceaiul, acum cateva mii de ani, turcii sunt aceia care si-au dezvoltat o maniera proprie de a pre!ati si a consuma ceaiul ne!ru. # bea ceai a devenit un adevarat mod de viata in 8urcia si face parte din cultura turceasca. Indiferent unde veti mer!e in 8urcia, veti fi invitati la o cafea sau un ceai, ca semn al prieteniei si al ospitalitatii, oriunde si oricand, in timpul mesei si intre mese. %roductia de ceai in 8urcia a inceput in anii timpurii ai Cepublicii, de-a lun!ul coastei =arii 'e!re. 'umeroase plantatii de ceai sunt centrate in &urul orasului Cize, atin!and suprafete de @G 6m in anumite re!iuni. Ceaiul turcesc este prea concentrat pentru a fi servit in cani de ceai obisnuiteP de aceea, va este intotdeauna oferit in pahare de sticla mai inalte, de forma unei lalele. #tentie: acestea trebuie tinute intotdeauna de toarta, altfel riscati sa va ardeti buricele de!etelor, caci ceaiul este servit intotdeauna la temperatura la care fierbe. %uteti adau!a zahar, insa nu si lapte. %uteti ale!e sa fie mai slab sau mai

puternic, depinzand de !usturile dumneavoastra, caci ceaiul turcesc este preparat prin adau!area prafului de ceai in pahar si apoi a apei fierbinti, pana la obtinerea !ustului dorit. #devaratii bautori de ceai mer! de obicei la o coffeeRtea house, unde pot servi ceaiul cu un samovar, astfel incat isi pot umple paharele dupa cum doresc. Cu cativa ani in urma, ceaiul de mere JElma caEi in turcaK a fost introdus pe piata locala, in special pentru turisti. #cesta nu prea are nimic de-a face cu traditionalul ceai turcesc ne!ru, el este dulce, fara cafeina si cu o aroma fina de mar. "ista in!redientelor traditionale nu mentioneaza insa marul, ci numai zahar, acid citric, esenta de ceai si vitamina C. )oi reveni cu alte amanunte. Ceaiul licoarea /ilelor de toamn ), propun ni.te ceaiuri pentru anotimpul toamna. #ceste licori, savurate sin!uri sau 0n compania celor dra!i, v, vor aduce buna dispozi/ie. 'u este vorba de cine .tie ce licori ma!ice, scumpe .i !reu de !,sit. )e/i vedea c, fericirea este mai aproape .i mai la 0ndem-na noastr, dec-t s-ar putea crede 0n mod obi.nuit. Ceaiul de m ce#e constituie o arm, 0n combaterea .i prevenirea r,celilor tocmai prin con/inutul s,u 0n vitamina C natural,, care 0nt,re.te imunitatea or!anismului. (atorit, vitaminei %, preparatele din m,ce.e men/in permeabilitatea .i fra!ilitatea vaselor capilare, normaliz-nd circula/ia s-n!elui. =,ce.ele mai con/in zaharuri, acid citric .i malic, pectine, tanin utiliz-ndu-se ca tonice .i vitaminizante. Arnica stimuleaz, imunitatea #rnica este una dintre plantele cele mai pre/ioase, av-nd propriet,/i imunostimulente !enerale foarte puternice. timuleaz, 0n special imunitatea nespecific, la nivelul !-tului .i al c,ilor respiratorii superioare, 0n adminstrare intern,. Extern, 0mbun,t,/e.te circula/ia, 0nc,lze.te extremit,/ile .i creeaz, o stare de confort fizic. Ceaiuri rela0ante 1u#e2elul este una dintre cele mai cunoscute .i, 0n acela.i timp, cele mai eficiente plante utilizate pentru relaxarea or!anismului .i a min/ii. ,ev n2ica are ca principal, intrebuin/are calmarea sistemului nervos. #roma plantei are propriet,/i calmante. Este folosit, pentru tratarea durerilor de cap, anxietate, depresie, stres emo/ional .i tensiune nervoas,. Ceaiul de iasomie poate fi un ad&uvant in perioadele de stres crescut sau chiar in perioadele de surmena& fizic sau psihic. Ceaiul de iasomie are propriet,/i de calmare .i re!enerare a ener!iei fizice, deoarece re!leaz, presiunea s-n!elui. Ceaiuri revitali/ante Ceaiul verde este unul dintre cele mai puternice ceaiuri cu efect revitalizant. Ener!izeaz, or!anismul .i revi!oreaz, mintea pentru un timp 0ndelun!at, favoriz-nd starea de armonie. 3insengul, denumit .i r,d,cina vie/ii, este folosit pentru efectele de revitalizare mental, .i fizic,. #ceste efecte anti-oboseal, a&ut, la refacerea ener!iei .i la 0mbun,t,/irea st,rii de spirit. Iinsen!ul combate pe toate planurile lipsa de vitalitate .i confer, un plus de ener!ie. 4vident, acestea sunt doar cteva e0emple de ceaiuri care v a5ut s lupta2i !mpotriva stresului, r celilor #i oboselii. 40ist numeroase sortimente de ceaiuri care aduc /mbetul pe bu/e #i bucuria !n suflet. )nul dintre acestea este ceaiul negru.

6coala )rasen-e %opularitatea ceaiului este un fenomen !lobal, dar nic,ieri 0n lume ceremonia ceaiului nu contribuie at-t de mult la mediul cultural ca 0n Laponia. #ici, modul de a prepara ceaiul .i de a-l bea a c,p,tat semnifica/ii estetice .i s-a dezvoltat 0ntr-o 0mplinire artistic, distinct,.

9n Laponia, c-nd cineva este invitat la o ceremonie a ceaiului, poate s, anticipeze c, se va afla 0ntr-o camer, special,, mic,, .i se va bucura de compania altor persoane 0ntr-o izolare total, de lumea .i preocup,rile de zi cu zi. Iazda va fi pre!,tit camera 0nainte, f,c-nd cur,/enie, at-rn-nd o pictur,, pre!,tind un foc pentru a 0nc,lzi apa de ceai, precum .i pentru prepararea unei mese u.oare, totul cu scopul de a face ca 0nt-lnirea s, fie c-t mai pl,cut,. #ceast, ceremonie este doar manifestarea exterioar, a unei sensibilit,/i interioare distincte pe care cineva .i-o poate 0nsu.i prin studierea .i prin disciplina Chado, Calea Ceaiului. (e.i Chado este un termen recent, disciplina pre!,tirii .i servitului ceaiului 0.i are ori!inea 0n secolul al $)I-lea. %udra verde de ceai care este servit, ast,zi la ceremoniile ceaiului provine din cea pe care preo/ii Sen au adus-o, 0n secolul al $)I -lea, din China, de unde se re0ntorceau de la studiu. %e atunci, ei foloseau ceaiul ca stimulent de putere medie pentru a se concentra 0n timpul studiului .i al medita/iei, precum .i ca plant, medicinal,. (e la acest modest 0nceput, mae.trii ceaiului devota/i Chado au dezvoltat o estetic, elaborat, care a impre!nat cultura &aponez,. 9n plus, a existat .i un maestru al ceaiului care, pe parcursul existen/ei sale, a f,cut din aceast, estetic, un mod de via/, .i a instituit Chado ca o modalitate de convertire a vie/ii 0ns,.i 0ntr-o lucrare de art,. #cest maestru al ceremoniei ceaiului a fost en Ci6Eu J:+55-:+M:K. Idealurile estetice ale lui en Ci6Eu, personalitate de frunte a artelor, precum .i a vie/ii politice din timpul s,u, /in de esen/a artelor .i me.te.u!urilor artizanale din Laponia .i se afl, la temelia celor mai bune comportamente sociale .i !usturi estetice &aponeze. en Ci6Eu a sintetizat principiile de baz, ale Chado cu urm,toarele < caracteristici: 7a, *ei, $ei #i 'a-u. 7a 0nseamn, armonie, armonia dintre oameni, dintre oameni .i natur,, dintre ustensilele de ceremonia ceaiului .i maniera 0n care ele sunt folosite. *ei 0nseamn, respect. Cespectul este pentru toate obiectele .i el constituie o manifestare a sentimentelor sincere de mul/umire pentru faptul c, ele exist,. $ei 0nseamn, puritate, ceea ce implic, at-t puritatea sufleteasc,, c-t .i cur,/enia fizic,. Fltima caracteristic,, 'a-u 0nseamn, lini.te, precum .i pacea min/ii care se ob/ine odat, cu 0mplinirea celorlalte trei caracteristici. C,lu!,rii Sen care au adus ceaiul 0n Laponia au pus .i temeliile spirituale ale Chado. ?azate pe o c,utare intuitiv, a esen/ei realit,/ii, preceptele ?udismului Sen le-au oferit c,lu!,rilor Sen mari posibilit,/i de dezvoltare a esteticii ceremoniei ceaiului care a inclus nu numai procedurile de preparare .i de servire a ceaiului, ci .i pe cele de prelucrare a instrumentelor de ceremonie, de cunoa.tere .i de evaluare a calit,/ilor artistice, ale desi!nului .i construc/iei camerei de ceremonie, ale arhitecturii .i !r,dinilor, literaturii ..a.m.d. #u trecut mai mult de patru secole de c-nd en Ci6Eu a tr,it la NEoto, dar ora.ul 0nc, este m-ndru de mo.tenirea l,sat, de el. #st,zi, la numai :+ minute de mers pe &os de la %alatul Imperial se afl, domeniile

a dou, dintre ramurile familiei en. Fnul dintre ele este re.edin/a lui en oshitsu, al $)-lea descendent al lui en Ci6Eu .i actualul mare maestru al Frasen6e de ceremonia ceaiului.

Casa propriu-zis, a Frasen6e este compus, din diferite camere de ceremonia ceaiului, aproape toate fiind desemnate de c,tre !uvernul &aponez drept %ropriet,/i Culturale Importante. Fna dintre ele, numit, N4''ICHI#', a fost construit, de en otan, nepotul lui en Ci6Eu, .i a devenit simbolul 8radi/iei Frasen6e a Chado. Tuin, =ushi6i6en .i 8otsutotsusai sunt denumirile altor camere de ceremonie din casa Frasen6e, unde spiritul lui en Ci6Eu continu, s, tr,iasc,. %este drum de poarta principal, a Frasen6e se afl, Chado Nai6an unde au loc ma&oritatea lec/iilor de ceremonia ceaiului .i unde tineri .i persoane mai 0n v-rst, vin din toat, lumea s, se instruiasc, 0n Chado. %u/in mai departe, spre vest, se ridic, o cl,dire de ; eta&e care ad,poste.te o sal, de expozi/ii, un auditorium, o bibliotec, cu diferite facilit,/i pentru cercet,ri, o sal, de medita/ie .i birourile Funda/iei Frasen6e. "a nord de ea se afl, o cl,dire 0nalt, de @ eta&e care are s,li de clas,, de ceremonia ceaiului,

buc,t,rie, birouri .i o sal, mare penrru cursan/ii Frasen6e. #cum, c-nd facilit,/ile moderne .i automatizarea preiau ma&oritatea eforturilor fizice ale omului, timpul .i ener!ia necesare pentru pre!,tirea .i servirea ceaiului par s, nu mai fie necesare. (ar un bol de ceai, atunci c-nd este servit 0n conformitate cu principiile Chado, constituie un ritual elaborat pentru a r,spunde necesit,/ilor spirituale, de pace sufleteasc, ale omului. Este un ritual al simplit,/ii .i economiei de mi&loace 0n cadrul c,ruia orice fiin/, uman, 0.i poate !,si lini.tea sufleteasc, 0ntr-un bol de ceai. ursa: http:AABBB.csr&.ro Hai s nu mai fim primitivi" (eu#im? Cred c, a. recunoa.te un rom-n dintr-o sut, de indivizi. %entru c, rom-nul, indiferent de hainele pe care le poart, sau de mediul 0n care a&un!e, se diferen/iaz, de alte exemplare ale speciei umane fundamental. (espre ce este vorba1 %,i, 0n primul r-nd, rom-nul este snob. 'u rafinat, nu cizelat, ci snob. 9mprumut, ni.te aparen/e de la al/ii 3 .i asta 0n cel mai fericit caz 3 .i apoi le prezint, restului lumii ca fiind ale sale. Iestul 0n sine nu ar deran&a prea mult dac,p ar fi f,cut con.tient .i cu r,spundere, 0ns, prostia, o alt, caracteristic, a na/iei acestea, face ca omul s, dea .i 0n !ropi. %oate de aceea /ara asta nu are drumuri netede, ci !ropi le!ate 0ntre ele prin buc,/i de asfaltU (ar asta este o cu totul alt, povesteU

Com-nul este, de fapt, un primitiv. El respin!e 0nc, din start orice idee care l-ar putea scoate din pe.ter,. %entru rom-n, criza a 0nsemnat 3 .i reprezint, 0n continuare 3 un mod de a face economii, renun/-nd la s,pun .i produse de i!ien,. Fiindc,, nu-i a.a, ce at-tea fi/e ca sp,latul1 C, doar str,m,.ii no.tri nu se mai 0n!ri&eau at-t .i tr,iau bine merci. Fn alt aspect al omului cu !hioa!a rom-n 0l constituie repulsia sa fa/, de ceai. %entru primitiv, consumul de ceai se face (4#C 0n situa/ii "I=I8V, la recomandarea medicului, adic, 0n caz de boal,. Care boal, este consecin/a nesp,l,rii .i a unui stil de via/, dezordonat. #m v,zut 0n Com-nia multe blo!uri despre ceai. l,butze. 2i asta pentru c, acolo fetele respective prezentau diverse sortimente de ceai 3 !ust, culoare, compozi/ie, pre/, f,r, s, spun, c, aceast, b,utur, este nu doar pentru ma/, ci .i pentru suflet. (ar, adev,rul este c, nu po/i avea a.tept,ri de la un ceai ce cost, pu/in peste un leu. #.a c,, p-n, la a vorbi despre arta ale!erii, prepar,rii .i savur,rii ceaiului mai trebuie s, treac, ani lumin,. %-n, atunci, eu voi 0ncerca s, aduc pu/in, spiritualitate aici. Ceaiul .i-l ale!e fiecare, 0n func/ie de preferin/e. Cecomand, totu.i, s, folosi/i ceaiuri din import, de foarte bun, calitate .i s, alun!a/i, pentru c-teva clipe, !-ndurile rele. , va deta.a/i, pe c-t posibil, de orice surs, de z!omot .i s, v, face/i ordine 0n !-nduri.
Legenda cnii cu ceai

Primul contact al 'aponiei cu ceaiul a avut loc odat cu semin2ele pe care preotul 8e9sei le%a adus din C&ina, cea care recunoscuse valoarea ceaiului !n timpul unei ceremonii religioase. :n urma acestui eveniment, !n 'aponia ceaiul este asociat #i asta/i ;udismului de tip <en. 3ra2ie calit 2ilor ei, aceasta b utur a devenit repede un produs e0trem de popular la curtea imperial #i apoi !n

randul nobililor niponi. Istoria ceaiului se pierde 0n ne!ura timpului. "e!endele spun c, acum mai bine de +GGG de ani, 0n China, 0mp,ratul hen 'un!, un conduc,tor apreciat pentru calit,/ile sale, om de .tiin/, creativ .i cunosc,tor al artei, prefera, din motive de i!ien,, ca apa pe care o consuma s, fie mai 0nt-i fiart,. 9ntr-o var,, acesta vizita /inuturile 0ndep,rtate ale re!atului, al,turi de slu&itorii s,i care continuau s, fiarb, apa pentru a-l servi. )-ntul le-a adus 0n apropiere c-teva frunze uscate ale unei plante, acestea au atins apa pre!atit, pentru 0mp,rat .i au colorat lichidul 0n nuan/e maronii. Ca om de .tiin/,, hen 'un! a fost foarte interesat de noua substan/, .i dup, ce a testat-o, a !,sit-o ca fiind foarte !ustoas,, cu caracter ener!izant. e consider, c, aceast, 0nt-mplare a &ustificat apari/ia b,uturii pe care ast,zi o numim ceai. Consumul de ceai a devenit rapid un obicei 0n toat, China, iar cultivarea acestei plante s-a r,sp-ndit pretutindeni. 9n &urul anului >GG d.Hr., "u Tu a scris prima carte despre ceai,ChWa Chin. #cesta fusese cresut de calu!,rii budi.ti, iar 0n carte exprimase metodele de realizare a ceaiului, 0ncep-nd cu plantarea

semin/elor, p-n, la turnarea 0n ce.ti. =etoda descris, de el avea s, devin, forma de servire a ceaiului la curtea imperial, din Laponia. Ceaiul a fost considerat acolo o form, de art, .i a dus la apari/ia ritualurilor precum Cha-no-Eu sau apa fierbinte pentru ceai. Ceremonia servirii ceaiului necesita ani de antrenament .i experienta. (e.i ar putea p,rea simplu la prima vedere, procesul nu este deloc facil. "ucrurile trebuie s, se desf,.oare 0n cea mai bun, manier,, cu polite/e .i !ra/ie. X#rta ceaiului a dus .i la dezvoltarea unui stil arhitectural unic, Xchase6i, utilizat 0n ceainarii. 9ns, a cunoscut apoi .i o perioad, de declin, pentru ca, 0n timp, nobilii nu au mai apreciat ritualul .i au 0ncetat s, or!anizeze concursuri de b,ut ceai, a c,ror recompens, const, 0n m,tase, bi&uterii, arme .i alte bunuri Wde luxW. 9ns, aceast, decizie contravenea culturii Sen. C-teva personalit,/i istorice, preo/i ai cultului Sen, au reu.it 0ns, s, schimbe aceast, situa/ie .i s, readuc, ceaiul la adevarata sa valoare. C-nd aceast, b,utura era extrem de consumat, 0n Laponia .i China, Europa 0nc, nu o cuno.tea. C-nd 0ns, ceaiul a a&uns pe continent, cantit,/ile mici importate au f,cut ca acesta s, fie consumat 0n re!im exclusivist, numai de cei bo!a/i, care 0.i permiteau s, pl,teasca mai mult de :GG Y A 6!. 9n timp importul a crescut, ceaiul devenind .i aici o bautur, comun,, pe care cea mai mare parte a popula/iei .i-o permitea. =edicii au analizat consumul substan/ei din punctul lor de vedere, iar p,rerile erau desi!ur 0mp,r/ite: existau persoane care sus/ineau calit,/ile ceaiului, precum .i persoane care descura&au consumul lui. +ce .ea #i ceai =la plicule2e> 9n secolul al $)II-lea ceaiul a a&uns .i 0n #merica, mai 0nt-i 0n 'eB Tor6, pe calea apei. #cesta a devenit 0n scurt timp .i aici o b,utur, comun, .i foarte 0ndr,!it, de popula/ie. #ici, este meritul lor de a fi inventat Zceaiul cu !hea/,W JIce8eaK .i Zceaiul la plicule/W. )-nz,torul de ceai Cichard ?lechEnden obi.nuia s, ofere ceai cald de!ust,torilor .i s-a observat c, atunci c-nd lichidul se r,cea, 0.i pierdea din calit,/i. #cesta a pus !hea/a 0n bautura rece pe care nimeni nu dorea s, o consume, invent-nd astfel primul Ice 8ea. "a scurt timp dup, apari/ia Ice 8ea-ului, neBEor6ezul 8homas ullivan a dezvoltat conceptul de ceai la plicule/. El trimitea mostre de plante restaurantelor pentru evaluare, iar acestea erau 0mpachetate 0n pun!u/e din material textil. %entru a evita r,sp-ndirea frunzelor, cei care primeau ceaiul 0l fierbeau direct 0n ambala&ul textil 0n care era p,strat, invent-nd astfel binecunoscutul ceai la plic. #st,zi, de.i se afl, 0n casele tuturor, ceaiul r,m-ne o b,utur, special,, care poate fi consumat, cu sau f,r, respectarea vreunui ritual. 9n ultimii ani tot mai multe ceainarii pre!atesc .i 0n Com-nia ceaiul dup, re/ete tradi/ionale .i 0.i rezerv, statutul de locuri destinate celor care par s, poat, 0nchide cumva timpul 0n aroma ceaiului pe care 0l savureaz,. ursa: BBB.EuppE.ro Ceai rooibos $?a/iland Ceaiul pe care vi-l recomand din toat, inima este Ceai Cooibos Baziland. In!redientele sale sunt: rooibos, buc,/ele de ananas, de cire.e .i de man!o, frunze de alun, frunz, de ment,, buc,/ele de mere,

petale de !,lbenele, petale de floarea-soarelui, petale de trandafir .i arom,.

%e l-n!, mirosul !rozav, de fructe cu iz de ment,, culoarea frumoas,, ro.iatic,, nu trebuie trecute cu vederea efectele terapeutice ale in!redientelor acestui ceai dulcea! .i aromat. Ceaiul ro.u african con/ine cantit,/i mari de antioxidan/i .i minerale, care 0ncetinesc 0mb,tr-nirea. Infuzia de frunze de alun se bea pentru cre.terea elasticit,/ii vaselor de s-n!e .i pentru ochii 0ncerc,na/i. Frunzele de alun au .i propriet,/i dezinfectante. Ceaiul din petale de floarea-soarelui este calmant, confer,

imunitate sporit,, are ac/iune antitumoral,. 9n medicina chinez, .i tibetan,, petalele de trandafir se foloseau pentru cur,/area ficatului de toxine. ridicarea tonusului or!anismului. Ceaiul aromat se recomand, pentru 0mbun,t,/irea vederii, auzului .i activit,/ii mu.chiului cardiac la persoanele v-rstnice. %ersoanele afectate de depresie erau sf,tuite s, 0.i stropeasc, zilnic locuin/a cu infuzie de trandafiri. #cest minunat ceai va putea fi comandat foarte cur-nd de la ma!azinul dW4ro tea. %entru preparare: se pune o lin!uri/, de plant, uscat, la 5+G ml de ap, la :GG de !rade Celsius .i se infuzeaz, timp de <-; minute. %roduc,torii ne informeaz, c, Cooibos verde este o b,utur, s,n,toas,, nefermentat,, decofeinizat,, consistent,, de provenien/, sud-african,. #ceast, plant, s,lbaic, de de.ert con/ine cantit,/i abundente de antioxidan/i .i flavonoide. Con/ine antioxidan/i care 0mbun,t,/esc metabolismul celular, incetinind, astfel, 0mb,tr-nirea. (e asemenea, mai con/ine cantit,/i mari de vitamine .i minerale.