“Universitatea Ovidius” din Constanţa

Facultatea de Farmacie
Specializarea Farmacie

Plante medicinale recomandate ca laxative și

purgative

Prof. coordonator:Conf.Univ.dr. ARCUȘ MARIANA

Studente: Emîrla Geilan

Drăcea Adriana Elena
Facultatea: Farmacie
Specializarea: Farmacie
Anul 1, Grupa 3

Constanța 2017
 Cuprins
1 Anatomia sistemului digestiv-Structuri ............................................................................... 3
1.2 Digestia ............................................................................................................................. 3
2. Patologia colonului.Semne si simptome asociate ................................................................... 5
2.1 Afectiuni functionale ........................................................................................................ 5
2.2 Cauzele constipatiei functionale ....................................................................................... 6
2.3 Simptomele bolii .............................................................................................................. 6
2.5 Tratamentul igieno-dietetic ............................................................................................... 8
2.1 Laxative si purgative - generalitati ................................................................................... 8
3 Plante medicinale recomandate ca laxative și purgative ......................................................... 9
3.1 Rhamnus frangula- Crușin, pațarchină ............................................................................. 9
3.2 Rheum palmatum var. tanguticum-Revent .................................................................... 11
3.3 Ricinus communis-Ricin ................................................................................................ 13
3.3 Croton tiglium ................................................................................................................ 15
3.4. Hura crepitans ................................................................................................................ 16
3.5. Curcubita maxima L. – Dovleacul turcesc ................................................................... 17
3.6. Citrullus colocýnthis Schrad. – Colocint ....................................................................... 18
3.7. Tamarindus indica .......................................................................................................... 19
3.9. Glycyrrhiza glabra L. – Lemn dulce.............................................................................. 20
3.10. Linum usitatissimum L. – In ...................................................................................... 21
4 Produse farmaceutice care contin plante medicinale ............................................................. 23
4.1. Laxafast ......................................................................................................................... 23
4.2. Normoponderol .............................................................................................................. 23
4.3. Laxativ Forte Fares ........................................................................................................ 23
Bibliografie ............................................................................................................................... 25

2
1 Anatomia sistemului digestiv-Structuri

Tubul digestiv constituie traiectul alimentelor ingerate pe parcursul caruia acestea

sufera transformari necesare prepararii hranei pentru celulele corpului, prin intermediul
mijloacelor digestive fizice si chimice.Cavitatea bucala este primul segment al tubului
digestiv, reprezentand locul unde digestia este demarata. Faringele reprezinta canalul de
legatura dintre cavitatea bucala si esofag. Esofagul strabate gatul, toracele si o portiune mica
din abdomen pana la orificiul cardia, unde se conecteaza la stomac.Stomacul este
responsabil cu transformarea bolului alimentar prin actiuni mecanice si chimice in chim
gastric, pe care il stocheaza pana cand acesta devine pregatit sa fie evacuat in intestinul
subtire.
Intestinul subtire. La nivelul intestinului subtire, chimul gastric este transformat
in chil intestinal prin intermediul unui complex de procese, fiind absorbiti aproximativ 90%
din nutrientii pe care organismul ii primeste ulterior in urma digestiei. Intestinul subtire este
subimpartit in duoden, portiunea fixa in care se secreta sucul hepatic si pancreatic, jejunul,
portiunea mijlocie, care face legatura cu ileonul, portiunea finala a intestinului subtire.
Intestinul gros este ultimul segment al tubului digestiv, cuprins intre valvula ileo-
cecala si anus. La acest nivel sunt preluati nutrientii ramasi neabsorbiti din chilul intestinal,
transformat si eliminat ulterior sub forma de materii fecale. Intestinul gros
prezinta cecul cu apendicele piloric, colonul, dispus sub forma unui cadru in jurul intestinului
subtire, cuprinzand potiunea ascendenta, transversa, descendenta si sigmoida terminandu-se
cu rectul, in care materiile fecale sunt stocate inainte de a fi eliminate prin actul defecatiei.

1.2 Digestia
Digestia se desfasoara in mai multe etape, alimentele urmand a fi procesate in functie
de etajul tractului digestiv in care se afla. Digestia incepe in cavitatea bucala, odata
cu masticatia alimentelor ce urmeaza a fi ingerate. Saliva este secretata in cantitati mari, de 3
mari glande salivare, submandibilare, sublinguale si parotida in cavitatea bucala, fiind
amestecata de limba cu alimentele masticate prin intermediul dentitiei, proces finalizat cu
formarea bolului alimentar. Dupa formarea bolului se poate produce deglutitia ce consta in
transportul masei alimentare in esofag prin faringe. Faringele reprezinta locul unde se
intretaie calea digestiva cu cea respiratorie. Astfel, deoarece atat produsele alimentare cat si
aerul trec prin faringe, epiglota, o lama cartilaginoasa se interpune in deschiderea laringeala
in timpul deglutitiei pentru a preveni asfixierea alimentara. Bolul alimentar este propulsat
in esofag.Fibrele musculare determina peristaltismul prin care alimentele sunt deplasate de-a
3
lungul esofagului. Alimentele sunt deplin digerate in intestinul subtire, iar stomacul asista
mai mult la demontarea fizica a acestora inceputa in cavitatea bucala. Miscarile tonice, de
adaptare si undele peristaltice executate in urma ingestiei de alimente au ca rezultat
amestecul alimentelor cu sucul gastric, transformarea bolului alimentar in chim
gastric si evacuarea acestuia in intestinul subtire. Dupa ce a fost procesata in stomac, masa
alimentara trece in intestinul subtire prin orificiul piloric.
La nivelul intestinului gros, masa alimentara este retinuta suficient pentru a permite
fermentarea acesteia sub actiunea bacteriilor intestinale, care descompun unele substante
neprelucrate in intestinul subtire. In urma proceselor de fermentare si putrefactie asociate cu
miscarile peristaltica de segmentare si tonice executate de musculatura intestinului gros,
deseurile neasimilabile vor forma materiile fecale ce se stocheaza in ampula rectala pentru o
perioada, urmand a fi eliminate prin actul defectiei. Cantitatea de materii fecale eliminate
zilnic variază în funcţie de alimentaţie, vârstă sau gradul de absorbţie al individului. Regimul
vegetarian determină creşterea volumului de materii fecale, iar cel rafinat şi bazat pe carne
determină scăderea volumului.Defecaţia este un act reflex motor ce constă în eliminarea
materiilor fecale la exterior.
Absorbtia reprezinta procesul de trecere a substantelor necesare organismului prin
peretii organelor tubului digestiv in mediul intern [1].

Figură 1 Sistemul digestiv

4
2. Patologia colonului.Semne si simptome asociate

Tulburarile digestive afecteaza milioane de persoane anual, iar interesarea colonului

reprezinta o cauza semnificativa a vizitelor medicale. Constipatia si sindromul de colon
iritabil sunt dereglari functionale, care nu conditioneaza anomaliile anatomice, dar pot
conduce la durere si disconfort. Circumstantele patologice sunt corelate cu functionalitatea
deficitara a colonului, impiedicandu-l pe acesta sa-si desfasoare eficient rolul in organism.
Astfel, simptomele manifestate sunt superpozabile cu etiologia afectiunii de baza care
implica, in general, perturbarea procesul de absorbtie premergator consolidarii deseurilor
toxice ce urmeaza a fi defecate.
Dieta corespunzatoare poate influenta favorabil gestionarea si deprimarea simptomelor
in detrimentul afectiunilor colice [2].

2.1 Afectiuni functionale

Constipatia este una dintre cele mai frecvente acuze gastrointestinale in practica
clinica si poate reprezenta un simptom prin care unele boli gastrointestinale sau extradigestive
se manifesta sau se poate instala sub forma unei afectiuni propriu-zise, sub denumirea
de constipatie cronica. Exonerarea intarziata ce caracterizeaza constipatia se traduce prin
eliminarea continutului intestinal la peste 48 ore de la ingerararea produselor alimentare, ca
atare la mai putin de 3 evacuari saptamanale sau la eliminari zilnice, insa fractionate si
insuficiente, cu consistenta crescuta.

Figură 2 Constipatia

Constipatia habituala este forma primara, simpla, care consta in incapacitatea cronica
de evacuare suficienta si spontana a bolului fecal, fara a fi indusa de cauze evidente. In 80%
din cazuri se intalneste la sexul feminine.Constipatia pe colon descendent este cea mai
5
frecvent intalnita si, in acelasi timp, cel mai bine tolerata. Scaunul se elimina la peste 2 - 3
zile, iar durerile in lungul colonului descendent se resimt cand constipatia se accentueaza.
Constipatia simptomatica este corelata cu alte afectiuni colonice.Tabloul clinic este
dominat de dureri abdominale difuze, balonari si scaune la intervale de 2 - 4 zile, uneri sub
forma de pseudodiaree.
Constipatia functionala se caracterizeaza prin ocazionalitate, manifestata pe perioade
scurte si asociata, de regula, cu modificarea obiceiurilor alimentare. Scaunele prezinta
consistenta crescuta, iar frecventa lor este sub 3/saptamana. In general, suspendarea factorilor
de cauzalitate compromite exprimarea constipatiei, insa daca aceasta persista in decurs a 2 - 3
saptamani este necesara examinarea complexa a pacientului pentru stabilirea cauzelor ce
deregleaza tranzitul intestinal.

2.2 Cauzele constipatiei functionale

 Alimentatia cu exces de carne, saraca in cruditati, legume si fructe, care asigura
evacuarea ritmica a colonului. Lungimea intestinelor la om este structurata pentru
hrana vegetala; homo-erectus a fost exclusiv culegator de plante,legume si fructe.
 Neglijarea actului fiziologic al golirii intestinului (act reflex-controlat) din jena
exagerata, pudoare, comoditate, nerespectarea unei ore fixe s.a.
 Lipsa activitatii fizice zilnice, a unui program de educatie fizica.
 Obiceiul de a consuma apa putina, din prejudecata ca excesul de apa duce la
hipertensiune, sau din lipsa senzatiei de sete.La fel de gresit este ca in curele de slabire
sa nu se consume apa, desi se stie ca fara apa suficienta nu pot fi formate fecalele
definitive, mai ales la cei cu un colon "vorace", ce absoarbe aproape tot.
 Administrarea medicamentelor antispastice, a celor contra tensiunii arteriale marite,
antiastmatice, scad mobilitatea intestinelor, ingreunand tranzitarea bolului fecal.
La sugarul alimentat la san, constipatia poate fi produsa prin subalimentare ori prin absorbtia
mare a laptelui (cel mai frecvent, copiii constipati sunt subnutriti). La sugarii hraniti natural,
constipati, administrarea purgativelor nu e oportună [3].

2.3 Simptomele bolii

Pacienti constipati, indiferent de cauza, pot acuza dureri vagi abdominale, balonare,
flatulenta suparatoare, dureri de cap mergand pana la migrene chinuitoare, greturi, scaderea
poftei de mancare, au limba incarcata cu depozit albicios, gust amar, respiratie urat
mirositoare, insomnie, astenie fizica, depresie, chiar anxietate. Materiile fecale, cand sunt
evacuate la peste 3-4 zile, sunt in cantitate mare - uneori peste 5 kg (!) - sunt dure, cu aspect
de masline, uneori de forma plata sau creion (in cancerul de colon), uneori cu urme de sange
6
si urat mirositoare, datorita putrefactiei. Recomandarea de a privi diferitele aspecte ale
fecalelor poate parea un gest dizgratios, dar el este foarte util pentru descoperirea timpurie a
unor boli, nu lipsite de gravitate, pentru care trebuie apelat la medic.
Cauza constipatiei trebuie neaparat stabilita, ca fiind baza pornirii unui tratament
eficace. Amintim in treacat ca Regelui Ferdinand, din jena, nu i s-a practicat tractul rectal,
intarziindu-se astfel depistarea cancerului de prostata, adevarata cauza a constipatiei sale
rebele, pentru care, printre alte tratamente, i se recomanda ca dimineata sa alerge in camasa de
noapte, cu picioarele goale, pe pardoseala si scarile reci ale palatului.
Complicatiile datorate intarzierii eliminarii materiilor fecale pot fi nebanuit de multe.
Afirmatia conform careia "multe boli cronice degenerative isi au originea in intestin" este
exacta. Este suficient sa amintim ca intr-un mililitru de continut semilichid din colon exista o
cantitate de microbi. In constipatie, aceasta flora microbiana exacerbeaza, accentuand
procesul de putrefactie al resturilor proteice nedigerate. Toxinele rezultate solicita pana la
epuizare ficatul, rinichii, creierul si sangele cu globulele sale. Imbolnavirea grava a creierului
la bolnavii de ciroza se datoreaza tocmai amoniacului, produs in exces in intestinul gros de
catre flora de putrefactie. Ocluzia intestinala si peritonita pot fi complicatii ale constipatiei, iar
cand apar varsaturi, dureri si contractarea muschilor abdominali, febra, frisoane, usor icter,
este urgenta nevoie de interventia medicului [4].

2.4 Tratamentul constipatiei

Necesita in prealabil identificarea chiar si aproximativa a cauzei, deoarece un simplu
medicament antispastic sau o clisma pot declansa o drama, in cazul unei constipatii provocate
de ocluzie, perforatii si peritonita. Dupa aceea, se initiaza un tratament ce urmareste
reglementarea tranzitului, atat cat e posibil in cazurile constipatiei functionale amintite la
inceput, si numai dupa consultarea medicului in cele zise organice (cancer, stenoze,
subocluzii, aderente, polipi, diverticuli s.a.).
Tratamentul preventiv trebuie sa aiba in vedere urmatoarele:
 Pastrarea reflexului matinal defecator, la ora fixa, pe o durata de 10 sau chiar 30
minute, pentru una sau doua "tentative", efectuate cu rabdare.
 Combaterea sedentarismului, printr-o activitate fizica zilnica.
 Masarea foarte usoara a abdomenului, urmarind tractul colonului, pornind de la
stinghia piciorului drept pana in stanga, jos, a abdomenului, se ridica palmele si se reia
parcursul timp de 10-15 minute.
 Consumul de apa, in cantitate sporita, se justifica prin observatia ca la un grup de
persoane in varsta medie de 85 de ani, un consum zilnic de 2,5 l apa simpla a inlaturat
7
 constipatia la 95% din cazuri.
 Evitarea alimentelor constipante (orez, morcov fiert, carne in exces, paine alba,
lactate, alimente fara fibre dietetice) mai ales de catre persoanele care stiu ca
intampina dificultati cu scaunul zilnic [2].

2.5 Tratamentul igieno-dietetic

Regimul alimentar are rol important in tratarea bolii. Acesta trebuie sa cuprinda in
special alimente ce contin fibre, legume, fructe, prune uscate oparite, salata, putina varza acra.
Alimentele trebuie introduse in cantitati mici, progresiv, pentru a obtine tolerarea lor, iar la cei
care nu le suporta ca atare, sa le consume o perioada fierte, fara a renunta insa definitiv la
cruditati, la tarate si grau incoltit. Hipocrate, parintele medicinii, scria cu doua milenii in
urma: "hrana ta va fi medicamentul tau". La copil, constipatia fiind urmarea unor greseli
(alimente lipsite de fibre), tratamentul va fi mai ales dietetic, cu legume crude si fierte, fructe
crude ori uscate, zeama de fructe, piureuri[2].

2.1 Laxative si purgative - generalitati

Sunt medicamente ce favorizeaza eliminarea materiilor fecale. Diferenta dintre
laxative şi purgative este urmatoarea :
cu ajutorul laxativelor se elimina un scaun moale şi format.
sub influenta purgativelor se elimina scaune numeroase de consistenta lichida sau semilichida.
Mecanisme de actiune
Laxativele şi purgativele actioneaza prin :
Stimularea directa a motilitatii grabirea tranzitului intestinal ,maresc continutul in apa al
materiilor fecale creşterea difuziunii şi secretiei active a apei şi electrolitilor in intestine
retinerea apei in intestin prin forte hidrofile sau osmotice. Inmuierea directa a scaunului.
Indicatii
In constipatia functionala :pentru a evita efortul de defecatie la bolnavii cu hernie,
insuficienta cardiaca, boala coronariana, hemoroizi, fisuri anale şi alte afectiuni
anorectale.Pentru pregatirea examenului radiologic.
Purgativele sunt folosite in unele intoxicatii alimentare sau medicamentoase, sau dupa
administrarea de antihelmintice (pentru eliminarea parazitilor intestinali).
Contraindicatii
Utilizarea indelungata poate duce la boala laxativelor : pierderi de apa, electroliti,
vitamine, fenomene de colita la bolnavii cu apendicita, sau in prezenta durerilor abdominale.
obstructia intestinala [5].

8
3 Plante medicinale recomandate ca laxative și purgative
3.1 Rhamnus frangula- Crușin, pațarchină

Figură 3 Rhamnus frangula

Încadrare sistematică: Încrengătura Magnoliophyta( Angiospermatophyta)

Clasa Magnoliatae (Dicotiledonatae)
Subclasa Rosidae
Ordinul Rhamnales
Familia Rhamnaceae[6]
Fam. Rhamnaceae
Rhamnaceele sunt plante lemnoase, mai adesea arbustive, uneori urcătoare, cu frunze
simple spiralate sau opuse, însoţite de stipele. Florile sunt bisexuate, cu simetrie radiară, tetra
sau pentamere, cu un singur ciclu de stamine, aşezate în faţa petalelor. Receptaculul este
cupuliform sau plat şi acoperit de un disc, care poartă pe marginile sale caliciul şi corola.
Gineceul este 2-3 locular, liber şi dispus semiinferior (floare perigină) sau concrescut cu
receptaculul şi atunci devine complet inferior. Fructul este o bacă drupacee sau un fruct uscat
[6].
Arbust de 1-3 m înălțime, mai rar arbore scund până la 6 m, nespinos. Frunze alterne,
pețiolate, în tinereţe subţiri, moi iar la maturitate mai rigide, eliptice până la obovat- eliptice,
cu vârf acut, baza îngustată, margini întregi sau ușor sinuate, pe faţă verzi închis lucitoare, iar
9
pe dos verde deschis. Flori hermafrodite pe tipul 5, în formă de pâlnie, alb verzui, la început
păroase, aşezate în câte 2-3 cime axilare,sepale alungit triunghiulare, petale unguiculate, cu
vârf emarginat, puțin mai scurte decât sepalele, fiecare învelind la exterior câte o stamină,
stamine puțin mai scurte decât petalele cu antere mari și filamente scurte. Fructele sunt drupe
mici sferice, la maturitate negre violet sau purpuriu întunecat [7].
Este o specie frecventă de la câmpie până în etajul montan, prin locuri umede, tufişuri,
lunci.
Importanţă farmaceutică prezintă scoarţa, Frangulae cortex, ce constituie una dintre
cele mai valoroase materii brute vegetale cu acţiune laxativă, purgativă, antihelmintică,
datorită conţinutului în oximetilantrachinonă. Mai conţine glicozidul frangulina, acid
crizofanic. Fructul conţine antrachinone, flavone, materii tinctoriale, materii amare,
zahăr, pectină, vitamina C. Se utilizează în constipaţii acute, dar nu în cure prelungite. Nu se
asociază tratamentului cu cardiotonice [6].
Pentru ușurarea decojirii, această operație se face în aceeași zi cu recoltarea.Se
întrebuințează numai după un an de la recoltare sau dacă sunt supuse unei temperaturi de
100oC timp de o ora.
Acțiune, proprietăți
Efectul laxativ/purgativ se instalează lent, după 8-10 ore de la administrare și este
diferențiat în funcție de doză.La doze mai mici efectul este mai blând, pe când la doze mai
mari efectul este mai instens.S-a constatat că principiile active purificate au o acțiune
relaxantă asupra musculaturii intestinale,în timp ce extractele totale măresc peristaltismul
intestinal.
Preparare și administrare
Decoctul se prepară din 1 linguriță de coajă mărunțită peste care se toarnă 1 cană de
apă clocotită și se lasă acoperit timp de 15-20 de minute.Se fierbe 15 minute la foc scăzut.Se
bea călduț seara, înainte de culcare.Dacă este nevoie, se poate mări doza, dar numai treptat.
Se poate adminstra și sub formă de pulbere în doză de 1-2 vârfuri de cuțit, seara,
înainte de culcare.Scoarța de crușin intră în compoziția ceaiului laxativ, a pulberii laxative
purgative, precum și în componența unor produse farmaceurice precum comprimatele
Normoponderol si Rhamnolax.
Precauții și administrare
După cum s-a menționat deja, produsul nu se utilizează în stare proaspătă, deoarece
are acțiune drastică asupra tubului digestiv cu declanșarea de colici severe, diaree
sanguinolentă și vărsături.Cu aceeași grijă trebuie evitată folosirea produselor incomplet
uscate.Pentru a evita aceste efecte nedorite, produsul se folosește numai după o păstrare de un
10
an sau tratat termic corespunzător.De asemenea, ceaiul este complet interzis femeilor
însărcinate pentru ca pot provoca sângerări, contracții și avort spontan.
Preparatele din scoarță de crușin nu se administrează mai mult de 7 zile pe lună.
Diverse
Din lemnul de crușin se obține cărbunele medicinal.Fructele și scoarța conțin
pigmenții utili în colorarea textilelor [3].

3.2 Rheum palmatum var. tanguticum-Revent

Figură 4 Rheum palmatum

Încadrare sistematică: Încrengătura Magnoliophyta( Angiospermatophyta)

Clasa Magnoliatae (Dicotiledonatae)
Subclasa Caryophyllydae
Ordinul Polygonales
Familia Polygonaceae[6]
Fam. Polygonaceae
Cuprinde peste 1.000 specii ierboase. Caracterul comun este prezenţa anexei foliare
ohreea, o teacă membranoasă în formă de pâlnie, dispusă în jurul nodulului tulpinei şi a
peţiolului frunzei. Florile sunt bisexuate, actinomorfe sau zigomorfe. Perigonul are tepale
inegale şi număr variabil de elemente florale, persistente pe fructul nuculă trunchiată,
(achenă). Conţin derivaţi antracenici, taninuri.

11
 Specie perenă, ierboasă, viguroasă, 1,5 – 2,5 m, cu rizom subteran, napiform cu
diametrul de 3 – 6 cm din care pornesc rădăcini cărnoase. Tulpina aeriană apare numai din
anul II, este cilindrică, goală în interior, articulată, cu orhee ca un manşon membranos bine
dezvoltat la fiecare nod. Frunze de 0,2 – 1 m lungime, palmat lobate, în primul an dispuse în
rozetă, în anii următori şi pe tulpină. Sunt cordate, palmat lobate, cu 5 lobi fiecare cu 1-2
dinţi. Florile sunt mici, purpuriu închis, grupate în panicule compuse, mari. Perigonul este
format din 6 tepale, fructele sunt nucule de 1 cm. Este o plantă originară din China şi Tibet, la
noi se găseşte numai în cultură [6].În țara noastră se cultivă îndeosebi în județul Brașov și
uneori prin grădini [3].
Importanţă farmaceutică prezintă rizomul şi rădăcinile, Rhei rhizoma, în lunile
septembrie si octombrie, ce conţin antrachinone, tanin, oxalat de Ca, rezine, pectine. În doze
mici este tonic aperitiv datorită taninului, în doze mari are proprietăţi laxative şi purgative
(tincturi, siropuri). Este contraindicat în toate afecţiunile genito-urinare [6].
Acțiune, proprietăți
Pentru efect laxativ, doza administrată este de 0.25-0.5 g de pulbere.Doza purgativă
este de 1-3 g de pulbere.Perioada de administrare trebuie scurtată cât mai mult.În nici un caz
nu se prelungește mai mult de 7 zile într-o lună, deoarece poate determina dezechilibre
hidroelectrolitice ca urmare a pierderilor masive de apă și potasiu.
Precauții, efecte adverse
Administrarea în doze prea mari duce la apariția unor efecte adverse cum ar fi
cefaleea, grețurile, vărsăturile, diareea, deshidratarea și demineralizarea.Nu se administrează
persoanelor care suferă de inflamații ale căilor urinare sau organelor din sfera genitală,
femeilor însărcinate, mamelor care alăptează.Preparatele de revent nu sunt recomandate nici
chiar persoanelor cu constipație cronică, deoarece deseori acțiunea purgativă este urmată de o
accentuare a constipației [3].

12
3.3 Ricinus communis-Ricin

Figură 5 Ricinus communis

Încadrare sistematică: Încrengătura Magnoliophyta( Angiospermatophyta)

Clasa Magnoliatae (Dicotiledonatae)
Subclasa Rosidae
Ordinul Euphorbiales
Familia Euphorbiaceae
Fam. Euphorbiaceae
Cuprinde plante lemnoase şi ierboase cu flori unisexuate, cu perigon, grupate în
inflorescenţe, adesea compuse. Gineceul este tricarpelar cu ovar superior format din 3 loji şi
purtat în afara inflorescenţei de un ginofor [6].
În condiţiile ţării noastre este o plantă ierboasă, anuală. Tulpinile sunt verzi, la unele
varietăţi roşietice. Frunzele sunt mari, palmat fidate, cu 3-5 lobi lanceolati şi cu peţiol cu
inserţie peltată, lobii de la baza frunzei sunt mai mici.Florile unisexuate monoice, grupate în
inflorescenţe cimoase, sunt situate pe aceleaşi ramuri: cele cu flori mascule sunt situate la
baza ramurilor iar cele cu flori femele spre vârful ramurilor. Florile mascule au învelişul floral
simplu (perigon sepaloid) şi androceul din 20-30 stamine cu filamente ramificate. Florile
femele au perigon sepaloid din 3-5 foliole şi gineceu tricarpelar, sincarp, superior cu stile
scurte, bifurcate şi stigmate de culoare roşie. Fructul este o capsulă țepoasă septicidă, ce se
deschide prin 6 valve. Seminţele, 3 la număr, sunt mari, lucioase, marmorate, carunculate [7].

13
 Importanţă farmaceutică prezintă seminţele, Ricini semen, din care se extrage prin
presare la rece un ulei gras –Ricini oleum – care conţine acid ricinoleic cu proprietăţi
purgative [7].
Acțiune
Datorită acidului ricinoleic, uleiul obţinut din seminţele de ricin are proprietăţi
purgative (folosit în acest scop de către medicina populară din timpuri străvechi), acidul
ricinoleic stimulează peristaltimul intestinal, producând purgaţie.Uleiul din seminţe de ricin se
extrage în laboratoare specializate şi se foloseşte în uz intern doar în doza recomandată de
medic (datorită marii toxicităţi) sau preparate standardizate bine dozate .
Din cauza prezenţei în compoziţie a toxoalbuminei, ricina( substanță toxică) poate produce
aglutinarea globulelor roşii cauzând moartea - consumul a câteva seminţe de ricin poate fi
mortal.
Este indicat din cauza toxicităţii să nu se depăşească doza recomandată şi doar în
fomule standardizate preparate de laboratoare specializate.
Consumul plantei este interzis la: copii, femei gravide sau mame care alaptează sau care
suferă de boli inflamatorii intestinale (diaree).
Intoxicaţia cu ricin determină: greţuri, vărsături, iritaţie gastrică, diaree, tahicardie, spasme
musculare, nefrite, colaps, deces.
În caz de intoxicare cu ricin se fac spălături gastrice şi administrare de cărbune medicinal.
Odată ingerată, ricinina (o altă substanță extreme de toxică) generează moartea
celulelor prin blocarea producţiei de proteine ce le menţin în viaţă. La oameni, moartea este
precedată de convulsii cauzate de disfuncţia ficatului şi a altor organe. Nu există încă un
antidot în acest sens. Cazurile mortale cele mai frecvente sunt cauzate de ingestia accidentală
de seminţe, dar ricinina poate fi inspirată şi prin aerosol, dizolvată în apă şi alimente ori
injectată cu o seringă [3].
Nume de cod: Compound W
Cercetari pentru fabricarea unei bombe cu ricina au fost efectuate in timpul celui de-al
doilea razboi mondial, in Statele Unite si in Marea Britanie. Numele de cod al substantei era
"Compound W". Arma biologica a fost testata, dar nu s-a utilizat niciodata.
Aceasta substanta se numara printre produsele toxice cautate de inspectorii insarcinati cu
dezarmarea Irakului, tara suspectata ca ar fabrica arme de distrugere in masa.
Cu toate acestea, expertii denunta drept exagerate speculatiile privind folosirea ricinei
pe post de arma de distrugere in masa, dat fiind faptul ca este nevoie de o mare cantitate
pentru a fabrica o astfel de arma. Uciderea a jumatate din populatia de pe o raza de 100 de
kilometri patrati ar necesita nu mai putin de 4 tone de ricina.

14
 Cazul "umbrela bulgărească"
Ricina a fost folosita pentru asasinarea mai multor disidenti politici bulgari aflati in
exil la Londra, in special in cazul lui Gheorghi Markov. Scriitorul si jurnalistul bulgar a fugit
din Bulgaria la inceputul anilor 70. Angajat al postului londonez BBC, a fost asasinat in 1974
la Londra, cu ajutorul unei umbrele cu varful otravit cu ricina. Celebra "umbrela bulgareasca",
pe seama careia au circulat atatea bancuri la vremea respectiva.
Un fost agent KGB, Oleg Kalughin, a afirmat ca Bulgaria a cerut ajutorul Moscovei
pentru asasinarea lui Markov. Markov, care figura pe lista neagra a disidentilor bulgari, a
povestit ca, in timp ce se plimba pe podul Waterloo din Londra, a fost intepat in picior de o
persoana care avea o umbrela. A decedat trei zile mai tarziu, dupa ce manifestase puternice
simptome de gripa.
Testele de sange au evidentiat prezenta ricinei. Imediat dupa asasinat, ricina a intrat pe
lista substantelor teroriste, gradul sau de periculozitate fiind direct proportional cu usurinta cu
care poate fi procurata.
Opt seminte dau gata un adult
Se estimeaza ca o samanta de ricin este suficienta pentru a omori un copil. Opt seminte
- ce contin cam o miime dintr-un gram de substanta activa - pot da gata un adult. Orice
chimist poate fabrica ricina din semintele plantei cu acelasi nume, cu singura conditie de a
face rost de o cantitate suficienta. Ceea ce nu este deloc dificil.
Ricina are insa si potential medical. Cercetatorii in domeniu sunt interesati de folosirea sa
impotriva cancerului si chiar a HIV [8].

3.3 Croton tiglium

Figură 6 Croton Tiglium

15
 Încadrare sistematică: Încrengătura Magnoliophyta( Angiospermatophyta)
Clasa Magnoliatae (Dicotiledonatae)
Subclasa Rosidae
Ordinul Euphorbiales
Familia Euphorbiaceae
Fam. Euphorbiaceae
Cuprinde plante lemnoase şi ierboase cu flori unisexuate, cu perigon, grupate în
inflorescenţe, adesea compuse. Gineceul este tricarpelar cu ovar superior format din 3 loji şi
purtat în afara inflorescenţei de un ginofor.
Arbore monoic înalt de 4-5 m, originar din India. Frunzele sunt alterne, peţiolate, oval
lanceolate, acuminate, cu marginea crenată.
Florile mascule au 5 sepale, 5 petale şi numeroase stamine. Florile femele au numai
perigon sepaloid din 5 tepale şi gineceu tricarpelar superior. Fructul este tricoc cu 3 seminţe
de culoare roşu brunie.
Importanţă farmaceutică au seminţele din care se extrage un ulei gras – Crotonis oleum
– ce conţine gliceride ale unor acizi graşi saturaţi sau nesaturaţi.
Este folosit ca revulsiv energic şi purgativ violent [6].

3.4. Hura crepitans

Figură 7 Hura crepitans

Încadrare sistematică: Încrengătura Magnoliophyta( Angiospermatophyta)

Clasa Magnoliatae (Dicotiledonatae)
Subclasa Rosidae
Ordinul Euphorbiales
Familia Euphorbiaceae
16
 Fam. Euphorbiaceae
Cuprinde plante lemnoase şi ierboase cu flori unisexuate, cu perigon, grupate în
inflorescenţe, adesea compuse. Gineceul este tricarpelar cu ovar superior format din 3 loji şi
purtat în afara inflorescenţei de un ginofor.
Este un arbust de 2-3 m înălţime, cu rădăcina rămuroasă şi cu tulpina dreaptă,
neacoperită de solzi, întâlnit în America centrala.
Frunzele sunt alterne, nestipelate, peţiolate, cu limb ovat, baza rotunda sau uşor
cordată, margine ondulată, vârf acuminat şi nervuri penate.
Florile sunt unisexuat monoice, grupate în inflorescenţe terminale. Florile mascule sunt
sub formă de spice de cime, iar cele femele sunt solitare. Florile mascule sunt formate dintr-
un perigon cu elementele depărtate şi numeroase stamine dispuse pe 2 verticile paralele.
Florile femele au petale foarte mici îndepărtate unele de altele şi gineceu din 8-20 carpele,
dispus superior.
Fructul este o capsulă care la maturitate se deschide brusc în 8-20 părţi.Seminţele
plantei sunt purgative iar latexul este foarte irritant [6].

3.5. Curcubita maxima L. – Dovleacul turcesc

Figură 8 Curcubita maxima

Încadrare sistematică: Încrengătura Magnoliophyta( Angiospermatophyta)

Clasa Magnoliatae (Dicotiledonatae)
Subclasa Dillendiidae
Ordinul Curcubitales
Familia Curcubitaceae

17
 Fam. Cucurbitaceae
Cuprinde plante anuale, rar perene, ierboase, cu tulpini prostrate, sarmentoase, uneori
prevăzute cu cârcei cu care se agaţă pe suport. Frunze alterne, întregi, palmat divizate sau
lobate, cu nervuri palmate, lipsite de stipele. Flori monoice sau dioice, foarte rar hermafrodite,
actinomorfe, dispuse la subţioara frunzelor sau aşezate în raceme sau corimbe, la subţioara
ramurilor. Fruct baciform, uneori foarte mare, scorţos, în partea internă zemos şi cărnos.
Seminţe comprimate, lipsite de albumen, acoperite cu un strat vâscos, care la uscare devine
fin membranaceu, hialin. Cotiledoane mari şi bogate în materii uleioase [6].
Plantă ierboasă robustă cu tulpină culcată, lungă până la 4 m. Frunze peţiolate, scabru
păroase, rigide, cordat subrotunde sau reniforme. Flori mari, late de 7-10 cm, galbene-aurii,
cele mascule grupate la subţioara frunzelor, cele femele solitare. Fructe foarte mari, aproape
globuloase sau comprimat globuloase, cu coaja albă, cenuşie, netedă şi miezul uşor fibros.
Seminţe lungi de 20-29 mm, albe sau gălbui.Importanţă farmaceutică prezintă pulpa fructului
şi seminţele.

Actiune:
-Au efect vermifug, laxativ, diuretic, sedativ şi nutritiv.
-Se folosesc în dispepsii, constipaţii, insuficienţă renală, infecţii urinare, enterite,
dizenterii, afecţiuni cardiace, diabet, adenom de prostată, contra teniei, etc [7].

3.6. Citrullus colocýnthis Schrad. – Colocint

Figură 9 Citrullus colocynthis

Încadrare sistematică: Încrengătura Magnoliophyta( Angiospermatophyta)

Clasa Magnoliatae (Dicotiledonatae)
Subclasa Dillendiidae
Ordinul Curcubitales
Familia Curcubitaceae
18
 Fam. Cucurbitaceae
Cuprinde plante anuale, rar perene, ierboase, cu tulpini prostrate, sarmentoase, uneori
prevăzute cu cârcei cu care se agaţă pe suport.
Frunze alterne, întregi, palmat divizate sau lobate, cu nervuri palmate, lipsite de stipele.
Flori monoice sau dioice, foarte rar hermafrodite, actinomorfe, dispuse la subţioara frunzelor
sau aşezate în raceme sau corimbe, la subţioara ramurilor [6].
Specie de origine sudică cu tulpină scurt păroasă.
Fruct de mărimea unei portocale, de 5-10 cm în diametru, globulos, verde sau galben,
foarte scabru, acoperit cu sete foarte scurte, cu miezul uscat, spongios şi amar. Seminţe
numeroase, ovoidale, comprimate, slab lucioase. Mezocarpul fructelor conţine colocinteină,
elaterină, glucoză, cucurbitacină E, rezine.
Actiune
- purgativă drastică, iritantă.
- emetică, putând duce la intoxicaţii grave ce pot sfârşi cu colaps [7].

3.7. Tamarindus indica

Figură 10 Tamarindus indica

Încadrare sistematică: Încrengătura Magnoliphyta

Clasa Magnoliatae (Dicotiledonate)
Subclasa Rosidae
Ordinul Fabales
Familia Caespalpinaceae

19
 Fam. Caesalpinaceae
Plantele din această familie sunt în majoritate arbori tropicali cu frunze stipelate, simplu
sau dublu penat compuse, rareori întregi, cu dispoziţie alternă.
Flori uşor zigomorfe cu sepalele şi petalele libere. Caliciul este format din 5-4 sepale,
corola din 5-4 petale se reduce uneori la 3-2 sau complet. Androceul din numeroase stamine
este dispus pe două verticile. Fructul este o păstaie de formă şi mărime variabilă [6].
Arbore înalt de 20-25m, cu lemn dur, colorat, specie tropicală originară din Africa.
Frunze foarte dese, alterne, paripenat compuse cu 12-15 perechi de foliole întregi, cu vârf
rotunjit.
Florile hermafrodite şi zigomorfe sunt grupate în raceme terminale.
Fructul o păstaie aplatizată, indehiscentă. Farmaceutic se folosesc păstăile, Pulpa
Tamarindorum, bogate în glucide şi acizi organici şi din care se prepară o băutură răcoritoare
cu efect purgativ blând şi coleretic [7].

3.9. Glycyrrhiza glabra L. – Lemn dulce

Figură 11 Glycyrrhiza glabra

Încadrare sistematică: Încrengătura Magnoliphyta

Clasa Magnoliatae (Dicotiledonate)
Subclasa Rosidae
Ordinul Fabalses
Familia Fabaceae
20
 Fam. Fabaceae
Din această familie fac parte leguminoasele propriu-zise ce cresc spontan sau se cultivă
pentru importanţa lor alimentară sau furajeră. Sunt arbori, tufe, liane şi plante ierboase, cu
frunze penat sau palmat compuse. Florile pot fi solitare sau grupate în raceme, hermafrodite şi
zigomorfe. Caliciul este format din 5 sepale concrescute iar corola din petale libere, diferite ca
formă.Fructul păstaie polispermă, rar monospermă.Subarbust erect, înalt de 1,5m, cu aspect
de tufă [6].
Se întâlneşte numai în regiunile joase, mai călduroase, fiind adaptat la temperaturi mai
ridicate. Puţin răspândit în flora spontană. În sol prezintă un rizom principal gros, fusiform,
din care se desprind rizomi secundari, bruni la exterior, galbeni în interior, lungi de 1-2m, de
pe care se desprind numeroase rădăcini. Tulpini erecte, viguroase, puţin ramificate în partea
superioară, frunze imparipenat compuse. Flori albastre violet, scurt pedicelate, grupate câte
50-80 în raceme alungite. Fruct, păstaie erectă, comprimată cu 3-5 seminţe reniforme. Se
cultivă în scopuri medicinal [7].
Importanţă farmaceutică prezintă rădăcina, Liquiritae radix, ce are o compoziţie
chimică foarte complexă. Conţine 5-10% glicirizină, un derivat triterpenic de 50 de ori mai
dulce decât zahărul, flavonoide, un hormon estrogen de natură steroidică similar estradiolului,
rezine, vitamine din grupa B, manitol etc.
Actiune:
-Este folosită în afecţiuni pulmonare întrucât fluidifică secreţiile traheobronşice şi faringiene.
-Derivaţii de natură flavonoidică au acţiune diuretică şi antispastică.
- Acidul gliciretic are acţiune antiinflamatoare şi antiulceroasă, extractul total are acţiune
laxativă şi intră în numeroase forme şi produse farmaceutice [6].

3.10. Linum usitatissimum L. – In

Figură 12 Linum usitatissimum

21
Încadrare sistematică: Increngatura Magnoliphyta
Clasa Magnoliatae (Dicotiledonate)
Ordinul Geraniales
Familia Linaceae
Fam. Linaceae
Cuprinde pante ierboase, cu frunze simple alterne, flori hermafrodite, actinomorfe,
pentamere, grupate în inflorescenţe cimoase. Caliciul din 5 sepale libere, persistente, corola
din 5 petale libere, uşor caduce. Androceul din 5 stamine fertile, externe ce alternează cu 5
staminodii interne, toate concrescute la bază formând un androceu monadelf. La baza
staminelor se găsesc 5 glande nectarifere. Gineceu din 5 carpele concrescute, fruct capsulă
[6].
Plantă ierboasă cultivată, de 30-100 cm, solitară, cu tulpina cilindrică, acoperită cu
frunze dese şi ramificată în partea superioară. Frunzele sunt alterne, lanceolate, glabre. Flori
în cime pauciflore. Pedicelii florali sunt lungi, sepale 5, întregi, libere, petale 5, azurii,
obovate, stamine 5, cu filamente lungi, unite la bază. Gineceu pentacarpelar superior, fruct
capsulă globuloasă.
Importanţă farmaceutică prezintă seminţele, Lini semen, care conţine mucilagii, lipide,
săruri.
Au proprietăţi laxative, purgative, emoliente şi se folosesc împotriva constipaţiei, în
inflamaţii ale tubului digestiv şi respirator, ca atare iar sub formă de cataplasme în calmarea
durerilor[7].

22
4 Produse farmaceutice care contin plante medicinale

4.1. Laxafast
Este laxativul potrivit, actioneaza rapid datorita combinatiei de remedii vegetale
folosite pentru proprietatile lor laxative, sub forma unor capsule gelatinoase moi pentru o
eliberare eficienta a ingredientelor active si actiune rapida.
Combinatia unica de ingrediente naturale, extract de crusin, extract de
cascara si mucilagiu, combate eficient constipatia.
Extractul de Crusin, prin actiunea directa asupra membranei, stimuleaza peristaltismului
intestinal si creste excretia de apa, ajutand astfel la hidratarea si evacuarea materiilor fecale.
Extractul de catina are efect de normalizare a tranzitului intestinal, fiind folosit pentru
efectele sale purgative si laxative.
Fucus vesiculosus este o alga marina cu un continut ridicat de mucilagiu, un tip de
fibre solubile care faciliteaza evacuarea materiilor fecale si mentine senzatia de plin, dar care
ajuta la evitarea reaparitiei constipatiei.

4.2. Normoponderol
Produs natural obtinut dintr-un amestec de plante medicinale si un ulei esential,
conditionat sub forma de comprimate.
Compozitie:
Rhamnus frangula, Capsella bursa-pastoris, Taraxacum officinalis, Betula verrucosa,
Cichorium intybus, Aetheroleum Foeniculi.
Actiune terapeutica
Produsul contine principii active vegetale cu activitate complexa asupra organismului
uman, care stimuleaza toate functiile excretorii, favorizand prin aceasta o activitate intensa de
evacuare din organismul uman a deseurilor si toxinelor. Produsul este un depurativ, datorita
actiunilor: laxativa, diuretica, coleretic-colagoga, diaforetica si carminative

4.3. Laxativ Forte Fares

Compozitie:
Extract de Aloe vera (Aloe folium) standardizat in 18% aloina 185 mg, radacina de
boz (Sambuci ebuli radix),volbura (Convolvuli herba), radacina de lemn dulce (Liquiritiae
radix), seminte de in (Lini semen).

23
 Frunzele de aloe au fost utilizate inca din Antichitate, fiind renumite pentru virtutile
lor curative. Vechii egipteni o numeau "planta nemuririi", iar rusii ii spun „elixirul
longevitatii“.
Aloe Vera accelereaza si normalizeaza metabolismul, regenereaza vilozitatile intestinale si
detoxifica organismul. Efectul purgativ se datoreaza continutului bogat in antrachinone care
stimuleaza direct mucoasa intestinala, cresc motilitatea, inhiba absorbtia de apa si electroliti,
reducand astfel consistenta scaunului.
Volbura se mai numeste si rochita randunicii. Contine rezine cu efect purgativ si astfel
determina evacuarea continutului intestinal cu un scaun unic, neinsotit de fenomene
secundare, colici sau varsaturi.
Semintele de in actioneaza ca emolient si laxativ mecanic. In mediu lichid formeaza
un bloc mucilaginos care creste volumul intestinal de 8 ori si ajuta la mobilizarea continutului
colonului prin stimularea peristaltismului.
Bozul, datorita rezinelor prezente in compozitia sa este o planta cu efecte laxative si
purgative. De asemenea are proprietati diuretice, depurative.
Lemnul dulce este cunoscut de pe vremea egiptenilor si indienilor antici.Glycyrrhiza
glabra, denumirea sa latina provine din grecescul “glykeia rhiza” care inseamna radacina
dulce. Are efect laxativ si antispastic, potentand actiunea compusilor antrachinonici prin
glicirizina.
Efect:
-laxativ mecanic prin cresterea volumului continutului intestinal
-purgativ prin stimularea directa a peristaltismului intestinal [9].

24
Bibliografie
[1] Cezar Th. Niculescu, Bogdan Voiculescu, Cristian Niță, Radu Cârmaciu, Carmen

Sălăvăstru, Cătălina Ciornei, Anatomia și fiziologia omului, Compediu, Editura Corint, 2009

[2] ARGH, Asociația Română de gemoterapie și homeopatie, Lexicon de gemoterapie, 2016

[3] Valentin Nădășan, Incursiune în fitoterapie, Editura Viața și Sănătate, 2006

[4] http://www.academiapacientului.ro/sfaturi-medicale/constipatia/

[5] Lihua Wang, Medicina chineză, Editura Polirom, 2006

[6] Mariana Arcuș, Curs Botanică Farmaceutică

[7] Mariana Arcuș, Botanică Farmaceutică-Îndrumar de lucrări practice, Editura

Muntenia,2006, Constanta

[8] http://jurnalul.ro/special-jurnalul/reportaje/arma-fara-antidot-a-teroristilor-ricina-

72419.html

[9] http://www.paginafarmacistilor.ro/medicamente/prospect

25
26