Sunteți pe pagina 1din 5

Testul Aperceptiei pentru Copii, TAC Despre test: Testul Aperceptiei pentru Copiii Prezentare generala a Testului Aperceptiei

pentru Copii Testul Aperceptiei pentru Copii (TAC), este versiunea pentru vrste cuprinse ntre 3 si 10 ani a mai cunoscutului TAT (Thematic Apperception Test), de H. Murray, si vizeaza investigarea personalitatii prin intermediul semnificatiilor psihodinamice provenind din interpretarea unor stimuli perceptivi standardizati. Utiliznd 10 planse n care diferite animale antropomorfizate sunt ilustrate n diverse situatii (versiunea TAC-A), testul solicita subiectilor construirea de mici povestiri pe marginea acestor imagini. Interpretarea se refera la 10 aspecte ale structurii de personalitate, stabilite de autor ca fiind relevante pentru acest interval de vrsta, printre acestea regasindu-se: - Principalele nevoi si pulsiuni, - Conceptia despre mediul (lumea) din jur, - Relatii obiectale interpersonale, - Conflicte semnificative, - Natura anxietatilor, - Principalele defense mpotriva conflictelor si temerilor, - Adecvarea supraeului, - Integrarea eului. Totodata, testul permite si o evaluare a 12 mecanisme adaptative utilizate, printre care: - Formatiunea reactionala, - Anularea si ambivalenta, - Izolarea, - Refularea si denegarea, - Prefacatoria, - Simbolizarea, - Introiectia si proiectia, precum si o apreciere asupra 14 functii ale eului care se manifesta pe timpul evaluarii subiectului: - Testarea realitatii, - Judecata,

- Simtul realitatii, - Organizarea si controlul pulsiunilor, afectelor si tendintelor, - Relatii obiectale, - Procesele gndirii, - Regresia adaptativa n serviciul eului, - Functionarea defensiva, - Bariera pentru stimuli, - Functionarea autonoma, - Functionarea sintetic-integrativa, - Stapnire competenta, - Supraeu, - Pulsiuni. Manualul mai cuprinde istoricul, natura si scopul testului, principiile de administrare si de interpretare, precum si 4 cazuri ilustrative pentru modul de lucru. Domenii de aplicare pentru Testul Aperceptiei pentru Copii Prin valabilitatea cvasi-universala a legilor proiectivitatii, si prin caracterul nespecific al demersului investigativ, testul poate fi utilizat ntr-o gama foarte variata de domenii, n principal fiind indicat n: a. domeniul educational, pentru investigarea unor aspecte precum: - maturizarea generala si afectiva; - gradul de sociabilitate (estimare empirica non-cantitativa); - gradul de integrare a relatiilor cu ceilalti si natura acestor relatii; - bogatia si complexitatea afectiva; - capacitatile adaptative; - tipurile de identificare ale subiectului; - aspiratiile subiectului, dorintele si nevoile sale; - modalitatile de identificare ale subiectului; - problemele de adaptare (agresivitate, enurezis, mitomanie, tendinte depresive sau maniacale); - decalajul ntre nivelul de dezvoltare mintala si rezultatele scolare; - existenta unor traumatisme afective (recente sau trecute). b. domeniul clinic si al sanatatii, pentru depistarea si cercetarea mai amanuntita n ce priveste: - organizarea/dezorganizarea personalitatii; - conflictele aferente problematicii oedipiene(rivalitate, dependenta, fixatii, ambivalenta);

- maturizarea/imaturitatea afectiva si atitudinala; - raportul dintre instantele personalitatii (Sine-Eu si Supraeu) si mecanismele de aparare utilizate n cazul unui dezechilibru existent ntre acestea; - eventuale puncte de fixatie ale subiectului; - trasaturile nevrotice: anxietate, depresie, nervozitate, agresivitate, imaturitate, aspecte regresive, problematici sexuale, tendinte obsesionale, ambivalenta; - tendintele psihotice si indicii de toxicomanie; - tulburarile de personalitate; - elementele de psihosomatica. Manualul Testului Aperceptiei pentru Copii Manualul este comun pentru TAC si TAT, si cuprinde 117 pagini dedicate special TAC-ului, si 120 de pagini de teorie comuna. Sunt tratate istoricul, natura si scopul testului, principiile de administrare si de interpretare, precum si numeroase cazuri ilustrative pentru modul de lucru. Suplimentele Testului de Aperceptie pentru Copii De acum, specialistii interesati de lucrul cu tehnicile proiective au ocazia de a-si completa setul de planse utilizat n lucrul cu copiii. Testul de Aperceptie pentru copii (T.A.C.) este o metoda proiectiva de investigare a personalitatii care utilizeaza stimuli standard pentru a nregistra diferentele individuale dintre perceperea stimulilor si pentru a studia semnificatiile lor dinamice. Desi initial acesti stimuli constau n cele 10 planse clasice care nfatisau animale n diverse situatii, ulterior s-a revenit asupra acestora pentru construirea unor seturi suplimentare. Astfel, s-au nascut Testul de Aperceptie pentru Copii Supliment (C.A.T.-S sau T.A.C.-S) si Testul de Aperceptie pentru Copii Uman (C.A.T.-U sau T.A.C.-U). Utilizarea lor este recomandata n cadrul sesiunilor de terapie, ca atare sau ca tehnica de joaca. Se pot totodata efectua sesiuni test-retest pentru verificarea progresului nregistrat de copil. Scopul constructiei C.A.T.-U O serie de studii care s-au axat pe o comparatie ntre efectele figurilor animale ale C.A.T. versus figurile umane C.A.T.-U, sugereaza ca unii copii par sa se descurce mai bine atunci cnd au de-a face cu stimuli sub de forma

umana. Cercetarile au aratat ca aceste preferinte pot fi asociate cu variabile de personalitate specifice, cu variabile de vrsta, IQ sau cu mecanismele tipice de aparare. Un alt motiv important pentru crearea unui echivalent uman al C.A.T. a fost descoperirea ca n practica clinica, copiii cu vrsta cuprinsa n intervalul 710 ani, considera stimulii animali ca fiind prea copilaresti si lucreaza mai bine cu cei umani. Continut C.A.T.-U este format din 10 planse similare celor 10 planse cu stimuli animali ai C.A.T.. Diferenta principala este ca tehnica C.A.T.-U foloseste personaje umane n imaginile stimul. Elaborarea planselor a fost realizata astfel nct sa permita investigarea problemelor de hranire, a pulsiunilor orale, a rivalitatii dintre frati, a perceptiei asupra parintilor, a fanteziilor legate de agresivitate sau a problemelor de crestere. Pe de alta parte, cu ajutorul administrarii sale pot fi culese informatii cu privire la dinamica relatiilor interpersonale, a constelatiilor de pulsiuni si natura defenselor folosite mpotriva acestora. Interpretare Se bazeaza pe principiile clasice de interpretare postulate de Bellak. Astfel, se vor lua n considerare tema principala a povestii corespunzatoare unei planse, identificarea eroului si a personajelor auxiliare (n esenta, eroul este ntruparea fictionala echivalenta persoanei evaluate, se evidentiaza aici imaginea de sine). Alaturi se vor trasa directiile catre principalele nevoi si pulsiuni ale eroului cu atentie asupra personajelor, obiectelor si a circumstantelor introduse n poveste, ct si a celor omise. Urmatorul pas este luarea n considerare a conceptiei asupra mediului si modului n care copilul reactioneaza la acesta. Ulterior, vor fi identificate conflictele importante, natura anxietatilor, principalele mecanisme de aparare mpotriva conflictelor si temerilor, adecvarea supraeului n manifestarile de sanctiune si integritatea eului. Scopul constructiei C.A.T.-S

Suplimentul C.A.T.-S a fost creat pentru a oferi imagini care ar putea pune n lumina situatii neapartinnd neaparat unor probleme universale, dar care se produc suficient de frecvent astfel nct sa fie dezirabil ca specialistul sa primeasca mai multe informatii despre ele. Cele zece planse create suplimentar au fost elaborate pentru a putea fi administrate alaturi de plansele clasice. El poate fi utilizat n situatii specifice cu scopul de a obtine teme specifice. Spre exemplu, plansa 5 care nfatiseaza un cangur cu labuta bandajata si purtnd crje, ar putea fi administrat unui copil care are o problema locomotorie pentru a obtine informatii despre efectele psihologice ale acestei dizabilitati. Continut Testul cuprinde 10 ilustratii cu contur neregulat, reprezentnd animale n diferite situatii. Relativa ambiguitate a acestor stimuli le permite copiilor sa i interpreteze n moduri diferite atunci cnd sunt rugati sa povesteasca despre imagini. Temele incluse n planse sunt: teama legata de vatamarea fizica si problemele legate de activitatile sociale, relatia cu profesorul, fantazarea legata de dorinta de a deveni adult, conflictul strnit de aparitia unui frate, imaginea corporala, sentimentele legate de competitia cu covrstnicii, temerile sau traumele legate de boli si institutii medicale, ideile despre diferentele de gen si despre sarcina mamei. Interpretare Se bazeaza pe principiile clasice de interpretare postulate de Bellak. A fost aratat ca tehnicile proiective se folosesc de diverse dimensiuni: analiza de continut, analiza formala, functionarea gestalt, imaginea corporala sau imaginea de sine, si analiza alegerilor.