Exercitii de Analiza Matematica

October 1, 2015

1
1.1
1.1.1

S
iruri si serii de numere reale
S
a se stabileasc
a dac
a sirul cu termenul general
xn = . . . este sau nu fundamental
Pentru a ar
ata c
a sirul este fundamental:

Pentru a arata ca sirul este fundamental:

(1) Se determina sirul (yn )nN astfel ncat |xn+p xn | yn pentru orice
n, p N si lim yn = 0.
n

1.1.2

Pentru a ar
ata c
a sirul nu este fundamental:

Pentru a arata ca sirul este convergent:

(1) Se arata sirul nu este marginit, sau
(2) Pentru orice n N se setermina p(n) N astfel nct: lim |xn+p(n) xn | 6= 0.
n

1.2
1.2.1

S
a se studieze convergenta sirului cu termenul general xn = . . .
Pentru a ar
ata c
a sirul este convergent:

(1) Se arata ca sirul este monotan si marginit, sau

(2) Se arata ca este sir fundamental.
1

1.2.2

Pentru a ar
ata c
a sirul nu este convergent:

(1) Se arata ca exista subsiruri ale sale cu limite diferite, sau

(2) Se arata ca nu este marginit, sau
(3) Se arata ca nu este fundamental.

1.3

S
a se determine limitele extreme ale sirului cu termenul general xn = . . .

(1) Se determina multimea punctelor de acumulare ale sirului dat, deter ale subsirurilor componente;
minand limitele n R
(2) Se determina margineaa superioara si marginea inferioara a acestei
multimi.

1.4

P
S
a se studieze natura seriei n0 xn unde xn = . . .
si s
a se calculeze suma sa n caz de convergent
a

In exercitiile din aceasta categorie, sumele partiale au o expresie analitica

simpla si se poate realiza efectiv studiul convergentei sirului (sn )nN . Pentru
rezolvare se procedeaza astfel:
(1) Se scrie sn
(2) Se prelucreaza sn , de exemplu prin descompunerea lui xn in fractii simple sau prin utilizarea unor formule cunoscute, obtinandu-se o expresie
analitica simpla;
(3) Se studiaza convergenta sirului (sn )nN , determinand, daca exista, limita
sa, care, daca este finita, reprezinta suma seriei.

1.5

S
a se studieze natura seriei generat
a de sirul xn =
. . . , n N.

In aceast tip de probleme sumele partial nu au expresii analitice simple, iar

studiul direct al sirului (sn )nN nu este posibil. De aceea, pentru studiul
seriei date, se `ncearca aplicarea unui criteriu de convergenta convenabil:
2

(1) Daca seria are toti termenii pozitivi, se ncearca aplicarea unui criteriu
adecvat pentru serii cu termeni pozitivi;
(2) Daca seria are termeni arbitrari, se studiaza convergenta absuluta;
(3) Daca seria este absolut convergenta, atunci este si convergenta, iar daca
nu este absolut convergenta, nu se poate spune nimic, `n general, despre
convergenta sa, `ncercandu-se n aces caz aplicarea criteriului lui Abel
sau Leibniz;
P
(3) Daca limn 6= 0, atunci seria n0 xn este divergenta.
Exercitiul 1.1
(1) xn =

n+2
, n N;
3n + 5

1
1
1
(2) xn = 1 + + + . . . + , n N ;
n
2
3
(3) xn = 1 +

1
1
+
.
.
.
+
, n N ;
2
2
2
n

n
X
cos(k!)
(4) xn =
, n N;
k(k
+
1)
k=1

(5) xn =

n2
, n N;
n+1

Exercitiul 1.2 Stabiliti daca urmatoarele siruri sunt convergente:

(1) xn =

n+1
, n N;
n2 + 2

(2) xn =

n2
, n N;
n+1

(3) xn =

2n n!
, n N ;
nn

n
X
1
(4) xn =
, n N ;
2
k
k=1

n
X
cos(k!)
(5) xn =
, n N ;
k(k
+
1)
k=1

(6) xn =

n
X
1
, n N ;
k
k=1

Exercitiul 1.3 Determinati limitele extreme ale sirurilor:

(1) xn =

1 + (1)n
n
+ (1)n
, n N ;
2
2n + 1
n

n2(1)
(2) xn =
, n N ;
n
Exercitiul 1.4 Sa se studieze nature seriilor urmatoare si sa se calculeze
suma n caz de convergenta:
X 1
(1)
;
n
+
1
n1
(2)

ln

n1

n+1
;
n

Exercitiul 1.5 Sa se studieze nature seriilor urmatoare :

X
7n
(1)
;
2
n
+
3n
+
5
n1
(2)

X
n1

(3)

1
, a > 0;
n(1 + a + a2 + . . . + an )

Xn+1
n1

(4)

X 1 3 5 . . . (2n 1)
n1

2 4 6 . . . (2n)

Exercitiul 1.6 Demonstrati ca urmatoarele siruri sunt fundamentale:

(1) xn =

n+3
;
5n + 4
4

(2) xn = 1 +
(3)

n
X
cos(2k + 3)

k2

k=1

(4)

n
X
arctan(kx)

k3

k=1

(5)

1
1
+ ... + 3;
3
2
n

n
X
k=1

2k
;
(k + 2)k!

Exercitiul 1.7 Stabiliti daca urmatoarele siruri sunt convergente:

(1) xn =

n+3
, n N;
2n + 1

(2) xn =

n3 + 2
n N;
3n2 + 1

n
X
1
(3) xn =
n N ;
3
k
k=1

(4) xn =

n
X
cos(k!)
k=1

k2

n N ;

Exercitiul 1.8 Determinati limitele extreme ale sirurilor:

1
n
(1) xn = n(1) + sin n
, n N;
n
2
(2) xn = n(1 + (1)n ), n N;
(3) xn =

(1)n 1 + (1)n
+
, n N ;
n
2

Exercitiul 1.9 Determinati limitele sirurilor:

n
n + 1 X 2k
(1) xn =

, n N;
2n
k
k=1

n
X
1
1
(2) xn =

, n N , n 2;
ln(n) k=1 k

(3) xn =

1
1
((n + 1)(n + 2) . . . (2n)) 1 , n N , n 2;
n

Exercitiul 1.10 Sa se studieze natura seriilor urmatoare si sa se calculeze

suma `n caz de convergenta:
X
1
(1)
, 0;
(
+
n)(
+
n
+
1)
n1
(2)

(3)

X n
, || 1;
n

n1
X
n0

(4)

1
, 0;
n+1+ n

X 1
1
a n a n+1 , 0;
n2

(5)

X n2 + n + 1
n1

(n + 1)2

, 0;

Exercitiul 1.11 Folosind criteriul radacinii sa se studieze convergenta

urmatoarelor serii:

X
1
n
arctan
(1)
;
n
n1
(2)

n an , a > 0;

n1

1
;
(3)
tan 1 +
n
n1
X

(4)

X
n1

sin

1
+
;
4 n

(5)

X
n1

n
3n 1

2n1
;

Exercitiul 1.11 Folosind criteriul raportului, sa se studieze convergenta

urmatoarelor serii:
X an
;
(1)
n!
n1
(2)

X (n!)2
;
(2n)!
n1

(3)

X 2n 1

;
( 2)n
n1

(4)

X n3
n1

(5)

en

X
n1

n!
;
+1

2n

Exercitiul 1.12 Sa se studieze convergenta urmatoarelor serii alternant. In

caz de convergenta, sa se precizeze daca seriile sunt semiconvergente:
X (1)n1
(1)
;
2n

1
n1
(2)

(3)

X (1)n1

;
n
n1
X (1)n1
n1

(4)

n2

X
2n + 1
;
(1)n1
n(n + 1)
n1

Exercitiul 1.13 Sa se determine suma seriei de termen general xn daca:

(1) xn =

2n + 1
, n N ;
+ 1)2

n2 (n

2
(2) xn = ln 1 +
, n N ;
n(n + 3)
Exercitiul 1.14 Sa se stabileasca natura seriilor urmatoare:
X cos(n)
(1)
, p > 0, (0, );
np
n1
(2)
(3)

X
2n + 1
(1)n+1
;
n
3
n1
X 2n n!
nn

n1

(3)

n sin

n1

2
2.1

2n

Serii de puteri reale. Dezvolt

ari n serie
S
a se determine multimea de convergent
a si suma
P
n
seriei de puteri n0 an x

(1) Se determina raza de convergenta r (cu formula Cauchy-Hadamard) si

(r, r) Ac ;
(2) Se studiaza separat x = r si x = r;
X
(3) Daca
an rn este convergenta, atunci r Ac ;
n0

(4) Daca

an (r)n este convergenta, atunci r Ac ;

n0

(5) Se stabileste multimea de convergenta;

X
(6) Daca
an rn e convergenta, atunci r Ac ;
n0

(7) Pentru calculul sumei se folosesc formule cunoscute, sau se deriveaza

(integreaza) seria termen cu termen. Din continuitatea sumei in r
sau r (daca acestea sunt puncte de convergenta), se decuce valoarea sa
n aceste puncte.
8

2.2

S
a se arate c
a f : I R, f (x) = . . . este dezvoltabil
a
n serie de puteri

(1) Se scrie Rn (x) si se arata ca Rn (x) 0 pentru orice x Ac sau

(2) Se arata ca exista M R astfel ncat |f (n) (x)| < M pentru orice x Ac
si orice n N.

2.3

S
a se dezvolte n serie de puteri functia f (x) = . . .

(1) Se determina multimea pe care f este dezvoltabila n serie de puteri;

(2) Se calculeaza f 0 (x), f 00 (x), . . . , f (n) (x) demonstrand prin inductie formula lui f (n) (x), si se scrie dezvoltarea, sau
(3) Se fac substitutii cunoscute (pentru

1
,
1x

ex , sin(x), cos(x), etc.

(4) Se scrie functia ca suma finita de functii a caror dezvoltare este cunoscuta si se nsumeaza termen cu termen dezvoltarile.
(5) Se dezvolta n serie de puteri f 0 (x) si se integreaza rezultatul, determinand constanta de integrare cu ajutorul valorii f (0).

2.4

S
a se calculeze f (a) cu k zecimale exacte

(1) Se arata ca f este dezvoltabila n serie de Taylor in jurul lui x0 pe o

multime care l contine pe a;
(2) Se scrie dezvoltarea n serie de Taylor
(3) Se considera seria numerica

X f (n) (x0 )
n!

n0

(a x0 )n si se evalueaza seria

sumei, care este de fapt f (a) cu k zecimale exacte (dupa modelul de la

serii numerice reale).
Exercitiul 2.1 Sa se determine multimea de convergenta si sume seriilor de
puteri:
X
xn
(1)n+1
(1)
n
n1
9

(2)

X
x2n+1
(1)n+1
2n + 1
n1

Exercitiul 2.2 Sa se determine multimea de convergenta a seriei:

2

X
n+1
x 2
1
n
(1)
(1) 2

, x2 6=
2
n +n+1
1 2x
2
n1
Exercitiul 2.3 Fie f : (0, +) R, f (x) =

nenx .

n=1

(1) Aratati ca f este continua pe (0, +)

Z ln 3
f (x)dx
(2) Calculati
ln 2

Exercitiul 2.4 Sa se arate ca functiile f (x) = sin(x), g(x) = cos(x) si

h(x) = ex , x R sunt dezvoltabile n serii de puteri pe R si sa se determine
seriile coprespunzatoare.
Exercitiul 2.5 Sa se dezvolte n serie de puteri functia f (x) = (1 + x) ,
cu x > 1, R

2
Exercitiul 2.6 Sa se dezvolte n serie de puteri functia f (x) = ln x + 1 + x ,
cu x R
Exercitiul 2.7 Sa se calculeze cu trei zecimale exacte

R1
0

cos(x2 )dx

Exercitiul 2.8 Sa se determine multimea de convergenta a seriilor urmatoare:

X
(1)
xn n!, x R
n1

(2)

X
(1)n+1
n1

(3)

X
(1)n+1
n1

x2n1
, xR
(2n 1)(2n 1)!
xn
, xR
n(n + 1)!

10

(4)

X n + 1 n2
n1

, xR

Exercitiul 2.8 Sa se determine multimea de convergenta si suma seriilor

urmatoare:
X x4n3
(1)
, xR
4n 3
n1
(2)

X
xn+1
(1)n+1
, xR
n(n
+
1)
n1

Exercitiul 2.9 Sa se determine sumele urmatoare, folosind seriile de

puteri:

X
(1)
(1)n+1
n=1

X
(1)n+1
(2)
n=1

X
(3)
(1)n+1
n=1

X
(1)n+1
(4)
n=1

(5)

X
(1)n+1
n=1

1
;
3n 2
1
;
4n 3
1
;
n(2n 1)
1
;
3n 2
1
;
6n + 1

Exercitiul 2.10 Sa se determine multimea de convergenta si suma urmatoarelor

serii de puteri:
X
(1)
(n + 1)xn ;
n0

(2)

X
n1

1
xn+2 ;
n(n + 1)n + 2
11

X 1 x + 2 n
(3)
;
n
x

2
n1
(4)

X 2n + 2
n1

2n + 1

x2n+1 ;

Exercitiul 2.11 Sa se dezvolte n serii de puteri urmatoarele functii

indicand si multimile de convergenta:
(1) f (x) = ln(1 + x);
(2) f (x) =
(3) f (x) =

2x 3
;
(x 1)2
x2

3x 5
;
4x + 3

(4) f (x) = xe2x ;

(5) f (x) = sin(3x) + x cos(3x);

1+x
(6) f (x) = ln
;
1x

Exercitiul 2.12 Sa se calculeze cu trei zecimale exacte integrala

0

3
3.1

sin(x)
dx.
x

Functii continue de mai multe variabile reale

S
a se studieze convergenta sirului (xn )nN de elemente din Rp

(1) Se studiaza sirurile componente: daca toate sirurile componente sunt

convergente atunci sirul dat este convergent; daca cel putin un sir
component nu este convergent atunci sirul nu este convergent;

3.2

S
a se determine limita sirului (xn )nN de elemente
din Rp

(1) Se determina limita fiecarui sir component. Daca xn = (x1n , x2n , . . . , xpn ),
atunci lim xn = ( lim x1n , lim x2n , . . . , lim xpn ).
n

12

3.3

Pentru of functie f : A Rp R si a A s
a se
determine lim f (x)
na

(1) Inlocuire directa, daca nu se obtin operatii fra sens;

(2) Folosind diverse substitutii se transforma ntr-o limita a unei functii de
o variabila, apoi se folosesc limite fundamentale sau metode specifice
cunoscute din liceu;
(3) Folosrea criteriului cu siruri: se considera un sir (xn )nN cu lim xn = a
n
si se determina l = lim f (xn ); apoi, daca |f (x)l| g(x) ntr-o vecintate
a punctului a si lim g(x) = 0, atunci l = lim f (x).
n

3.4

Pentru of functie f : A Rp R si a A s
a se c
af
nu are limit
a n punctul a

(1) Se arata ca exista doua siruri (an )nN si (bn )nN din A\{a} cu lim an = lim bn = a
n
n
astfel ncat lim an 6= lim bn .
n

3.5

Pentru of functie f : A Rp R, f (x) = . . . este

continu
a n punctul a A A0 .

(1) Daca f, g : A Rp R, a A A0 daca eista U V(a) astfel ncat

pentru orice x U A avem |f (x) f (a)| g(x) si daca lim g(x) = 0,
n
atunci, evident, f este continua n punctul a.

3.6

Pentru o functie f : A Rp R, f (x) = . . . nu este

continu
a n punctul a A A0 .

(1) Daca exista un sir (an )nN de elemente din A cu lim an = a, astfel
n

ncat lim f (an ) 6= f (a), atunci, evident, f nu este continua n punctul

n
a.

3.7

S
a se studieze continuitatea functiei f : A Rp R

(1) Se determina domeniul de definitie al functiei f ;

13

(2) Se identifica multimea de puncte n care functia este continua pentru

ca este obtinuta prin operatii cu functii continue
(3) Se studiaza continuitatea functiei n fiecare din punctele domeniului de
definitie exceptate la pasul anterior calculand limita corespunzatoare
(4) Se precizeaza multimea de continuitate.
Daca exista un sir (an )nN de elemente din A cu lim an = a, astfel
n

ncat lim f (an ) 6= f (a), atunci, evident, f nu este continua n punctul

n
a.

3.8

S
a se arate c
a functia f : A Rp R este continu
a
0
dup
a orice directie n punctul a AA dar nu este
continu
a n acest punct

(1) Se arata ca lim f (a + tv) = f (a), pentru orice v;

t0

(2) Se arata apoi ca f nu are limita n punctul a sau ca f (a) nu este limita
functiei f n punctul a;

3.9

S
a se studieze continuitatea uniform
a a functiei f
pe multimea A

(1) Se verifica daca A este compacta;

(2) Daca A este compacta, din continuitatea lui f pe A rezulta continuitatea uniforma pe aceasta multime;
(3) Daca A nu este compacta, se verifica ndeplinirea conditiei din definitie;
(4) Oricum ar fi A, daca f nu este continua pe A atunci nu este nici uniform
continua.

3.10

Se d
a f : A Rp R. S
a se arate c
a ecuatia
f (x) = 0 are cel putin o solutie n A

(1) Se arata ca A este o multime conexa;

14

(2) Se arata ca f este continua pe A;

(3) Se identifica a, b A astfel ncat f (a) f (b) < 0. Rezulta, ca ecuatia
f (x) = 0 are cel putin o solutie n A.

3.11

Pentru o functie dat

a f : A Rp Rm si a A0 s
a
se determine lim af (x).
x

(1) Se determina limita pe componente;

3.12

Pentru o functie dat

a f : A Rp Rm si a A0 s
a
se arate c
a f nu are limit
a n punctul a.

(1) Se arata ca mcar o componenta ca nu are limita n punctul a;

3.13

S
a se arate c
a functia f : A Rp Rm , f (x) = . . .
este continu
a n punctul a A A0 .

(1) Se arata ca fiecare componenta este continua;

3.14

S
a se arate c
a functia f : A Rp Rm , f (x) = . . .
nu este continu
a n punctul a A A0 .

(1) Se arata cm
acar o componenta nu este continua n a;

3.15

S
a se studieze continuitatea functiei f : A Rp
Rm .

(1) Multimea de continuitate a functiei f este intersectia multimilor de

continuitate ale componentelor;
Exercitiul 3.1 Studiati convergenta urmatoarelor siruri din R3 :

n2
1
n
,
,
(1) xn =
;
2n + 1 n2 + 1 n

1
1 n
(2) xn = 1 , 3 , cos
;
n
n
15


(3) xn =

1
n+1 n + 1
, (1) ,
;
2+n
n

Exercitiul 3.2 Sa se calculeze:

tan(x2 + y 2 )
p
;
(x,y)(0,0)
x2 + y 2
p

1 cos
x2 + y 2
;
(2)
lim
(x,y)(0,0)
x2 + y 2
(1)

lim

Exercitiul 3.3 Sa se demonstreze ca urmatoarele functii nu au limita n

(0, 0):
(1) f (x, y) =

xy
, x + y 6= 0;
x+y
1

(2) f (x, y) =

y e x2
2

y 2 + e x2

, x + y 6= 0;

Exercitiul 3.4 Sa se demonstreze ca urmatoarele functii sunt continue

n (0, 0):
p
(1) f (x, y) = x2 + y 2
(2)

x2

y ln 1 + 2 , y 6= 0, x R
y
f (x, y) =

0
y = 0, x R

(3)

2
2

, (x, y) 6= (0, 0)
(x + y ) sin p 2
x + y2

0
(x, y) = (0, 0)

Exercitiul 3.5 Sa se demonstreze ca urmatoarele functii nu sunt continue

n (0, 0):

16

(1)

xy

, x + y 6= 0

x+y
f (x, y) =

0,
x+y =0

(2)

x3 y 2
, (x, y) 6= (0, 0)
x2 + y 2
1,

(x, y) = (0, 0)

Exercitiul 3.6 Sa se studieze continuitatea functiilor:

(1)

sin(x3 + y 3 )

, (x, y) 6= (0, 0)

2 + y2
x
2
f : R R, f (x, y) =

a,
(x, y) = (0, 0)

(2)

p
1 1 + x2 + y 2 + z 2

, (x, y, z) 6= (0, 0, 0)
x2 + y 2 + z 2
f : R3 R, f (x, y, z) =

a,
(x, y, z) = (0, 0, 0)
Exercitiul 3.7 Fie

f : R2 R, f (x, y) =

x3 y
, (x, y) 6= (0, 0)
x6 + |y 3 |
0,

(x, y) = (0, 0).

Sa se demonstreze ca functia f este continua dupa orice directie n origine,

dar f nu este continua n origine.
Exercitiul 3.8 Sa se studieze continuitatea uniforma a urmatoarelor
functii pe multimile A indicate:
17

(1)
f (x) =
(2)

x2
. x R, A = R
x2 + 1

, x 6= 0
x sin

x
f (x) =

0,

x = 0, A =

1
0,

Exercitiul 3.9 Sa se arate ca functia f (x) = xax 1, a > 1, se anuleaza

ntr-un punct (0, 1).
Exercitiul 3.10 Sa se arate ca functia f (x, y) = x3 + y 3 3x 2y + 1,
se anuleaza ntr-un punct din multimea A = {(x, y) : x2 + y 3 1}.
2
2
iul 3.11
Exercit
Demonstrati ca functia f : R \{(0, 0)} R , f (x, y) =
2 3
2
2
xy
x y
, 2
nu are limita in (0, 0)
2
2
x + y x + y2

Exercitiul 3.12 Sa se studieze continuitatea functiei f : R R3 :

sin(5x) 1 cos(x) ex 1

,
,
, x 6= 0

x
x2
x
f (x) =

1
5, 2 , 1 ,
x=0
Exercitiul 3.12 Sa se studieze convergenta urmatoarelor siruri din R3 :

2n
n
1
(1) xn =
,
,
3n + 1 n + 1 n2

n

1
1
(2) xn =
1+
, n n , sin
n
n

1
1 + (1)n
n
, (1 + (1) ),
(3) xn =
n
n
Exercitiul 3.13 Sa se demonstreze ca:
18

(1)

xy
p
=0
(x,y)(0,0)
x+ y 2

(2)

sin(x3 + y 3 )
=0
(x,y)(0,0)
x+ y 2

(3)

(x 1)2 y 3
=0
(x,y)(0,0) (x 1)2 + y 2

(4)

x2 + y 2
=0
(x,y)(0,0) |x| + |y|

lim
lim
lim
lim

Exercitiul 3.14 Sa se demonstreze ca functia f (x, y) =

limita n punctul (0, 0).

x2

xy
nu are
+ y2

Exercitiul 3.15 Sa se studieze daca urmatoarele functii au limita n

origine:
x2 y
(1) f (x, y) = 4
x + y2
(2) f (x, y) =

x2 y 2
x2 + y 2

(3) f (x, y, z) =

x2 + yz
x2 + y 2 + z 2

sin(x2 + y 2 )
x2 + y 2
Exercitiul 3.16 Sa se studieze continuitatea functiilor:

(4) f (x, y, z) = (2x + y)

(1)

f (x, y) =

(2)

f (x, y) =

x3 y 2
, (x, y) 6= (0, 0)
x2 + y 2
0,

(1)

(x, y) = (0, 0)
2xy 2
3

(x2 + y 2 ) 2
0,

, (x, y) 6= (0, 0)

(x, y) = (0, 0)
19

(2)

(3)

(4)

1 cos(x3 + y 3 )

, (x, y) 6= (0, 0)

(x2 + y 2 )2
f (x, y) =

0,
(x, y) = (0, 0)

(3)

x2

y ln 1 + 2 , y 6= 0
y
f (x, y) =

0,
y=0

(4)

(5)

f (x, y) =

(6)

1
1
e xy , x 6= y
xy

0,

(5)

(x, y) = (0, 0)

, x 6= 0
(x + y) cos
x
f (x, y) =

0,
x=0

(6)

Exercitiul 3.17 Sa se studieze continuitatea uniforma a functiilor urmatoare

pe multimile indicate:
x
, x [0, + )
1+x
x
(2) f (x) =
, x (1, +)
1+x
(1) f (x) =

(3) f (x) = sin(x2 ), x R

Exercitiul 3.18 Sa se arate ca functia f (x) = x5 2x 1 se anuleaza
cel putin o data ntre x = 1 si x = 2.

20

4
4.1

Functii diferentiabile. Extreme locale

S
a se calculeze derivatele partiale ale functiei f n
x0

(1) Pentru a calcula derivata partiala n raport cu xi , se considera constante

toate celelalte variabile si se deriveaza f ca si cum xi ar fi singura
variabila. Se folosesc regulile de derivare cunoscute.
(2) Se foloseste definitia.

4.2

S
a se demonstreze c
a functia f (x) = . . . este diferentiabil
a
pe A si s
a se scrie diferentiala sa

(1) Daca f : A R R se arata ca f este derivabila pe A si df : A

L(R, R) este data de dfx (h) = f 0 (x) h;
(2) Daca f : A R Rm se arata ca toate componentele lui f sunt
derivabile pe A. In acest caz df : A L(R, Rm ) este daca de dfx (h) =
0
(f10 (x), f20 (x), . . . , fm
(x)) h;
(3) Daca f : A Rp R se calculeaza derivatele partiale pentru fiecare
punct din A :
(4) Daca ele sunt functii continue pe A, deducem ca f este diferentiabila
pe A;
(5) Daca exista macar o derivata partiala discontinua n x0 A, atunci
diferentiabilitatea se studiaza astfel:
(6) Se considera functia liniara Lx0 (h) =
unde h = (h1 , h2 , . . . , hp ).
(7) Se determina raportul R(h) =
orice h 6= Rp .

f
f
f
(x0 ) h1 +
(x0 ) h2 + . . . +
(x0 ) hp
x1
x2
xp

|f (x0 + h) f (x0 ) Lx0 (h)|

pentru
||h||

(8) Se studiaza existenta limitei lui R(h) n Rp . Daca R(h) nu are limita
n Rp , sau daca limita este nenula, rezulta ca f nu este diferentiabila
n x0 , iar daca limita este 0 rezulta ca f este diferentiabila n x0
21

si dfx0 = Lx0 . Daca f este diferentiabila pe A, atunci: dfx0 (h) =

f
f
f
(x0 ) h1 +
(x0 ) h2 + . . . +
(x0 ) hp unde h = (h1 , h2 , . . . , hp ).
x1
x2
xp
(4) Daca f : A Rp Rm se demonstreaza ca toate componentele lui f
sunt diferentiabile pe A. In acest caz dfx (h) = Jf (x) h.

4.3

S
a se arate c
a functia f (x) = . . . nu este diferentiabil
a
n x0 A

(1) Daca f nu este continua n x0 rezulta ca nu este diferentiabila n x0

sau, daca f e continua n x0 , se procedeaza astfel:
(2) Daca f : A R R se arata ca f nu este derivabila n x0 .
(3) Daca f : A R Rm se arata ca cel putin una din componentele lui
f nu este derivabila n x0 .
(4) Daca f : A Rp R se arata ca f nu este derivabila partial n raport
cu una din variabile n x0 . Daaca exista toate derivatele partiale n x0 , se
f
f
f
considera functia Lx0 (h) =
(x0 ) h1 +
(x0 ) h2 + . . . +
(x0 ) hp
x1
x2
xp
|f (x0 + h) f (x0 ) Lx0 (h)|
nu are
si se arata ca raportul R(h) =
||h||
limita cand ||h|| 0 sau, daca limita exista, aceasta este diferita de 0.
(5) Daca f : A Rp Rm se arata ca cel putin una din componentele lui
f nu este derivabila n x0 .

4.4

S
a se calculeze derivatele partiale de ordinul doi
ale functiei f : A Rp , f (x1 , . . . , xp ) = . . .

(1) Se calculeaza derivatele partiale de ordinul nai si apoi derivatele partiale

ale acestora, folosind regulile de derivare uzuale sau folosind definitia.

4.5

S
a se determine punctele de extrem local ale functiei
f : D Rp R, f (x1 , . . . , xp ) = . . .

(1) Se determina D1 D pe care f este de clasa C 2

22

(2) Se calculeaza D

f
: D1 R, j = 1, 2, . . . , p
xj

f
= 0, j = 1, 2, . . . , p, obtinandu-se coordoxj
natele punctelor stationare.

(3) Se rezolva sistemul D

(4) Se calculeaza D

2f
: D1 R, j = 1, 2, . . . , p
xi xj

(5) Se scrie matricea hessiana a functiei f n fiecare punct stationar.

(6) Cu ajutorul valorilor proprii sau a minorilor principali decidem daca
un asemenea punct este sau nu extrem local pentru f.
(7) Pentru punctele care se afla n D\D1 se studiaza direct semnul cresterii
f (x) f (x0 ) si se decide daca punctul este de extrem local folosind
definitia.
Exercitiul 4.1 Sa se demonstreze ca functia f : R R

sin2 (x), x < 0

f (x) =
2
x,
x0

(7)

este diferentiabila pe R si sa se determine diferentiala sa.

Exercitiul 4.2 Sa se demonstreze ca functia f : R2 R, f (x, y) =
x3 + xy 2 este diferentiabila pe R2 si sa se determine diferentiala sa.
Exercitiul 4.3 Sa se demonstreze ca functia f : R2 R3 , f (x, y) =
(xy, y sin(x), x + y) este diferentiabila pe R2 si sa se determine diferentiala
sa.
Exercitiul 4.4 Sa se demonstreze ca functia f : R R

, x 6= 0
x sin
x
f (x) =

0,
x=0
este diferentiabila pe R si sa se determine diferentiala sa.

23

(8)

Exercitiul 4.5 Sa se demonstreze ca functia f : R2 R

xy

, (x, y) =
6 (0, 0)

p 2
x + y2
f (x) =

0,
(x, y) = (0, 0)

(9)

nu este diferentiabila n (0, 0).

Exercitiul 4.6 Fie f : R2 R2

x2 y 2

, (x, y) 6= (0, 0)
xy 2
2
x
+
y
f (x, y) =

0,
(x, y) = (0, 0).
Demonstrati ca

(10)

2f
2f
(0, 0) 6=
(0, 0).
xy
yx

Exercitiul 4.7 Sa se determine punctele de extrem local pentru functia

f : R3 R, f (x, y, z) = x2 + y 2 + z 2 xy + x 2z.
Exercitiul 4.7 Sa se demonstreze ca originea este punct de minim global
pentru functia f : R2 R,

2
x

y ln 1 + 2 , y 6= 0
y
f (x, y) =
(11)

0,
y = 0.

Exercitiul 4.8 Sa se calculeze derivatele partiale de ordinul ntai ale

urmatoarelor functii, precizand si domeniul lor de definitie:
(1) f (x, y) = x2 + y 2 3xy
xy
x+y

p
(3) f (x, y) = ln x + x2 + y 2
(2) f (x, y) =

24


(4) f (x, y) = sin

x2 + y 2

(5)

f (x, y) =

xy 2
, (x, y) 6= (0, 0)
x2 + y 2
0,

(12)

(x, y) = (0, 0).

Exercitiul 4.9 Demonstrati ca functia z(x, y) = y (x2 y 2 ) verifica

1 z 1 z
z
ecuatia
+
= 2 unde este o functie de clasa C 1 pe R.
x x y y
y
y
Exercitiul 4.10 Demonstrati ca functia z(x, y) = xy + x (
verifica
x
z
z
ecuatia x
+y
= xy + z unde este o functie de clasa C 1 pe R.
x
y
Exercitiul 4.11 Demonstrati ca functia f : R2 R, f (x, y) = sin(xy 2 )
este diferentiabila pe R2 si sa se calculeze diferentiala sa.
2z 2z
si
daca z(x, y) = f (x2 + y 2 , x2
x2 y 2
y 2 , xy) unde f este o functie de clasa C 2 pe R3 .
Exercitiul 4.12 Sa se calculeze

Exercitiul 4.13 Sa se determine extremele locale ale urmatoarelor functii:

(1) f (x) = x3 3x + 2;

1x
(2) f (x) = arctan
;
1+x
(3) f (x) =

1 x + x2
;
1 + x x2

(4) f (x, y) = x3 + y 3 3xy;

(5) f (x, y) = x3 + 8y 3 6xy + 1;
(6) f (x, y) = 2x3 xy 2 + 5x2 + y 2 ;
25

(7) f (x, y) = xy 2 exy ;

5
5.1

Functii implicite. Extreme conditionate

S
a se determine y 0 si y 00 dac
a y = y(x) este o functie
definit
a implicit de ecuatia F (x, y) = 0

(1) Teorema 1 Fie ecuatia F (x, y) = 0 unde F : D R este o functie

data, definita pe multimea deschisa D R2 . Fie (x0 , y0 ) D. Daca
sunt ndeplinite conditiile:
(1) F (x0 , y0 ) = 0;
(2) F este de clasa C 1 pe o vecin
atate a punctului (x0 , y0 );
F
(3)
(x0 , y0 ) 6= 0,
y
atunci
(1) Exist
a U V(x0 ), V V(y0 ) si o explicitare unica f : U V (n
raport cu y) a ecuatiei F (x, y) = 0 astfel nc
at f (x0 ) = y0 ;
(2) Explicitarea f este de clasa C 1 pe U si pentru orice x U,
F
(x, f (x))
f (x) = x
.
F
(x, f (x))
y
(2) Daca sunt ndeplinite conditiile teoremei precedente, se aplica formula
F
(x, f (x))
y 0 (x) = x
.
F
(x, f (x))
y
(3) Se calculeaza y 00 folosind regula de derivare a catului si regula de derivare
a functiilor compuse.

26

5.2

S
a se determine derivatele partiale de ordinul nt
ai
si doi ale functiei z = z(x, y) definit
a implicit de
ecuatia dat
a F (x, y, z) = 0

Teorema 2 Fie ecuatia F (x, y) = 0 unde F : D R este o functie data,

definita pe multimea deschisa D Rp+1 . Fie (x0 , y0 ) = (x01 , x02 , . . . , x0p ; y0 )
D. Dac
a sunt ndeplinite conditiile:
(1) F (x0 , y0 ) = 0;
(2) F este de clasa C 1 pe o vecin
atate a punctului (x0 , y0 );
F
(x0 , y0 ) 6= 0,
y
atunci
(3)

(1) Exista U V(x0 ), V V(y0 ) si o explicitare unica f : U V (n

raport cu y) a ecuatiei F (x, y) = 0 astfel nc
at f (x0 ) = y0 ;
(2) Explicitarea f este de clasa C 1 pe U si pentru orice x U, si orice
j = 1, 2, . . . , p avem:
F
(x, f (x))
f
xj
(x) =
.
F
xj
(x, f (x))
y
(1) Daca sunt ndeplinite conditiile Teoremei 2, se aplica formulele
F
(x, y, z(x, y))
z
x
(x, y) =
,
F
x
(x, y, z(x, y))
z
F
(x, y, z(x, y))
z
y
(x, y) =
,
F
y
(x, y, z(x, y))
z
2z 2z 2z
,
,
folosind regula de derivare a functiilor
(2) Se calculeaza
x2 xy z 2
compuse. Daca F este de clasa C 2 atunci z este de clasa C 2 si deci
2z
2z
=
.
xy
yx
27

5.3

S
a se determine extremele unei functii y = y(x)
definit
a implicit de ecuatia dat
a F (x, y) = 0

(1) Se studiaza aplicabilitatea Teoremei 1

(2) Se pune conditia necesara y 0 (x) = 0, care este echivalenta cu

F (x, y) = 0

F
(x, y) = 0
x

(x, y) 6= 0.
y

(13)

Se obtin astfel punctele critice.

(3) Se afla semnul lui y 00 n fiecare punct critic si se precizeaza ce fel de
extrem este.

5.4

S
a se determine extremele unei functii z = z(x, y)
definit
a implicit de ecuatia dat
a F (x, y, z) = 0

(1) Se studiaza aplicabilitatea Teoremei 2.

(2) Se determina punctele critice rezolvand sistemul

F (x, y) = 0

z
=0
x

= 0.
y

28

(14)

care este echivalent cu

F (x, y, z) = 0

(x, y, z) = 0

x
(15)
F

(x,
y,
z)
=
0

F (x, y, z) 6= 0.
z

2
2

x2 xy

este pozi(3) Se retin punctele critice x0 , y0 n care 2 =

2
2
z

xy y 2
tiv. Aceste sunt puncte de extrem. Pentru acestea se determina semnul
2z
2z
.
Dac
a
(x0 , y0 ) > 0 atunci (x0 , y0 ) este punct de minim iar
lui
x2
x2
2
z
(x0 , y0 ) < 0 atunci (x0 , y0 ) este punct de maxim.
daca
x2
Teorema 3 Fie f (x, y) de clasa C 3 ntr-o multime deschisa U R2 . Un
punct (x0 , y0 ) este un minim local (strict) a lui f dac
a se satisfac urmatoarele
trei conditii:
(1)

f
f
(x0 , y0 ) =
(x0 , y0 ) = 0;
x
y

2f
(2)
(x0 , y0 ) > 0;
x2
2 2 2
2
f
f
f
(x0 , y0 )

> 0.
(3) D =
2
2
x
y
xy
Daca in (2) avem < 0 n loc de > 0, f
ar
a a schimba conditia (3), avem un
maxim local (strict).

29

Teorema 4 (Teorema multiplicatorului lui Lagrange) Fie f : U Rn

R si g : U Rn R functii suave date. Fie x0 U si g(x0 ) = c si fie
S multimea de nivel pentru g cu valoarea c (aceasta este multimea punctelor
x Rn cu g(x) = c). Sa presupunem ca g(x0 ) 6= 0. Daca f |S reprezint
a
f restr
ans
a la S, are un maxim sau un minim n S, n x0 , atunci exista
un numar real asfel nc
at f (x0 ) = g(x0 ).
Exercitiul 5.1 Sa se determine y 0 si y 00 daca y = y(x) este o functie
definita implicit de ecuatia (x2 + y 2 )3 3(x2 + y 2 ) + 1 = 0.
Exercitiul 5.2 Sa se determine derivatele de ordinul ntai si al doilea ale
unei functii z definita implicit de ecuatia x2 2y 2 + 3z 2 yz + y = 0.
2z
Exercitiul 5.3 Sa se calculeze
(1, 2) daca z este definita implicit
xy
de ecuatia x2 + 2y 2 + 3z 2 + xy z 9 = 0 si de conditia z(1, 2) = 1.
Exercitiul 5.4 Sa se determine extremele unei functii implicite y = y(x)
definita de ecuatia x3 + 8y 3 6xy = 0.
Exercitiul 5.5 Fie f : R2 R definita prin f (x, y) = x2 y 2 , si fie S
circumferinta de raza 1, cu centrul in origine. Sa se gaseasca extremul lui f |S.
Exercitiul 5.6 Sa se determine inf f (A) si sup f (A) daca f : R2 R
este f (x, y) = 5x2 + 3xy + y 2 si A = {(x, y) R : x2 + y 2 1}.
Exercitiul 5.7 Sa se determine y 0 si y 00 daca y = y(x) este functia definita
implicit de ecuatia y 5 + x2 y 3 + x2 + y = 0 n vecinatatea punctului (0, 0).
z
z
si
daca z = z(x, y) este functia
x
y

1 1 1
2 2
2
definita de ecuatia x y + 3z 1 = 0 si punctul
, ,
.
2 2 12
Exercitiul 5.8 Sa se determine

30

6
6.1

Integral
a simpl
a. Integral
a cu parametru
S
a se demonstreze u
a functia f : [a, b] R este
integrabil
a pe [a, b]

(1) Se arata c ua f este monotona;

(2) Se arata c ua f are un numar finit de puncte de dicontinuitate;
(3) Se arata c ua f este continua;
(4) Se utilizeaza (mai rar) criteriul lui Darboux;

6.2

S
a se demonstreze u
a functia f : [a, b] R nu este
integrabil
a pe [a, b]

(1) Se arata c ua f este marginita sau

(2) Se arata c ua exista doua siruri de sume de Riemann cu limite diferite
sau
(3) Se arata (mai rar) ca f nu satisface conditia din criteriul lui Darboux;

6.3

Folosind integrala simpl

a, s
a se calculeze limita

sirului an = . . . , n N

(1) Se precizeaza o functie f : [a, b] R, o diviziune dn a intervalului

[a, b] si un sistem de puncte intermediare astfel ncat an = n (dn , )
este suma Riemann asociata, de obicei dn se considera astfel ncat:
ba
xi xi1 =
, i = 1, 2, . . . , n iar sistemul se obtine punand i =
n
xi1 sau i = xi , i = 1, 2, . . . , n
(2) Se demonstreaza ca f este integrabila pe [a, b] (aratandu-se ca este
monotona, sau ca este continua);
Z b
(3) Utilizand notiunea de functie integrabila, se deduce ca lim =
f (x)dx
n

31

6.4

S
a se demonstreze c
a f : I R are primitive

(1) Se arata ca f este continua;

(2) Se construieste o functie F : I R pentru care se arata ca F 0 (x) =
f (x), x I;

6.5

S
a se demonstreze c
a f : I R nu are primitive

(1) Se arata ca f nu are proprietatea lui Darboux;

(2) Se presupune ca f are primitive si se gaseste forma generala F (x, c) utilizand functii elementare, pe subintervale si continuitatea primitivelor;
(3) Se arata ca exista x0 I ncat F nu este derivabila in x0 sau F 0 (x0 ) 6=
f (x0 ).

6.6

S
a se demonstreze c
a f : [a, b] R este integrabil
a
pe [a, b] dar nu are primitive pe [a, b]

(1) Se arata ca f este monotona si ca nu are proprietatea lui Darboux.

6.7

S
a se demonstreze c
a f : [a, b] R are primitive pe
[a, b] dar nu este integrabil
a pe [a, b]

(1) Se construieste o functie F : [a, b] R astfel ncat F 0 (x) = f (x), x

[a, b]
(2) Se arata ca f nu este marginita

Z
6.8

S
a se demonstreze c
a

f (x)dx
a

g(x)dx
a

(1) Se arata ca f (x) g(x), x [a, b] si se foloseste proprietatea de

monotonie a integralei

32

Z
6.9

S
a se demonstreze c
a A

f (x)dx B
a

(1) Se determina M = supx[a,b] f (x) si m = inf x[a,b] f (x)

(2) Se tine seama de inegalitatea evidenta m(ba)

Rb
a

f (x)dx M (ba);

(3) Se arata ca A m(b a) si ca M (b a) B

Z
6.10

S
a se calculeze

f (x)dx
a

(1) Se determina o primitiva a functiei f pe intervalul [a, b];

Z b
f (x)dx = F (b) F (a)
(2) Se aplica formula lui Leibniz-Newton:
a

6.11

S
a se determine aria domeniului D R, m
arginit
de graficul functiei f : [a, b] R, f (x) = . . ., axa
Ox si dreptele x = a si x = b
Z

(1) Se aplica formula a(D) =

|f (x)|dx.
a

6.12

S
a se determine volumul corpului R3 , obtinut
prin rotirea graficul functiei f : [a, b] R, f (x) =
. . ., n jurul axei Ox
Z

f 2 (x)dx.

(1) Se aplica formula v() =

a

6.13

S
a se determine lungimea graficului functiei f :
[a, b] R, f (x) = . . .

(1) Se aplica formula l() =

Z bp

f 02 (x)dx.

33

6.14

Fie A R, J = [a, b], f : [a, b] J R, si f : A R,

Z b
F (x) =
f (x, t)dt. S
a se arate c
a F este derivabil
a
a

pe A si s
a se determine derivatele ei
(1) Se arata ca f este continua pe A J;
f
;
x
f
(3) Se arata ca
este continua pe A J;
x
Z b
f
0
(4) Se aplica formula F (x) =
(x, t)dt pentru orice x A.
a x
(2) Se calculeaza

6.15

Utiliz
a se calculeze
Z b and integralele cu parametru, s
g(t)dt.
a

(1) Se cautta o functie f (x, t), x A, t [a, b], asfel ncat g(t) = f (x0 , t), x0
A cunoscut;
Z b
(2) Se determina F (x) =
f (x, t)dt si apoi se nlocuieste x cu x0 , obtinandua

se valoarea integralei cerute

f
este continua pe A J;
x
Z b
f
0
(4) Se aplica formula F (x) =
(x, t)dt pentru orice x A.
a x
(3) Se arata ca

Exercitiul 6.1 Sa se demonstreze ca functiile urmatoare sunt integrabile

pe intervalele de definitie precizate:
(1) f : [0, 1] R,

0, x 0,

3
f (x) =

,1
1, x
3
34

(16)

(2) f : [0, 1] R,
f (x) =

(3) f : [0, 1] R,

1, x = 3

0, x 6=
3

sin(x)

, x 6= 0
x
f (x) =

1,
x=0

(17)

(18)

Exercitiul 6.2 Sa se demonstreze ca functia urmatoare nu este integrabila

pe intervalul de definitie precizat: f : [0, 1] R,

x , x 6= n , n N
f (x) =
(19)

n, x = , n N
n
Exercitiul 6.3 Folosind integrala simpla, sa se calculeze
1
lim p+1 (1p + 2p + . . . + np ), p > 0.
n n
Exercitiul 6.4 Sa se arate ca functia urmatoare admite primitiva:

12

, x 6= 0
e x sin
x
f : R R, f (x) =
(20)

0,
x=0
Exercitiul 6.5 Sa se arate ca functiile urmatoare nu admit primitive pe
R:
(1)

1, x > 0

0, x = 0
f : R R, f (x) =

1, x < 0
35

(21)

(2)

x, x Q
f : R R, f (x) =

(22)
3

x , x R\Q

Exercitiul 6.6 Sa se arate ca functia urmatoare admite primitive pe

[0, 1], dar nu este integrabila pe acest interval:

2
1
1

cos
, x (0, 1 ]
2x sin
2
x
x
x2
f : [0, 1] R, f (x) =
(23)

0,
x=0

Exercitiul 6.7 Sa se arate ca

ln(1 + x)dx >

1

x
.
1+x

Exercitiul 6.8 Sa se calculeze urmatoarele integrale:

Z 1
(1)
4 x2 dx
0

1
2

(2)

ex dx

(3)
0

1
dx
2 sin(x) cos(x) + 5

x2 4 x2 dx

dx

dx
(1 + x) x2 1

(4)
0

sin(2x)
dx
1 + sin2 (x)

(5)
0

Z
(6)
2

36

Exercitiul 6.10 Sa se determine volumul corpului R3 obtinut prin

rotirea n jurul axei Ox a graficul functiei f (x) : [0, ] R, f (x) = cos(x).
Exercitiul 6.11 Sa se determine lungimea graficul functiei f (x) : [0, ]
R, f (x) = arcsin(ex ).
Z

Exercitiul 6.12 Sa se arate ca functia F : (1, +) R, F (x) =

ln(x2 sin2 (t))dt

este continua pe (1, +).

Z

1
ln(1 + x cos(t))dt.
0 cos(t)
Sa se arate ca F este derivabila pe (1, 1) si sa se determine derivata ei.

Exercitiul 6.13 Fie F : (1, 1) R, F (x) =

Exercitiul 6.14 Folosind posibilitatea de

derivare n
raport cu parametrul,

Z
2
1
1 + x cos(t)
sa se calculeze integrala: F (x) =
ln
dt, x
1 x cos(t)
0 cos(t)
(1, 1).
Exercitiul 6.15 Sa se demonstreze ca functiile urmatoare sunt integrabile
pe intervalele de definitie precizate:
(1) f : [0, 1] R,

sin(x), x 0,

2
f (x) =

,1
1, x
2

(2) f : [1, 1] R,

(24)

x, x [1, 0]
f (x) =

(3) f : [1, 1] R,
f (x) =

(25)
1 x, (0, 1 ]

, x 6= 0
cos

1,
2
37

x=0

(26)

Exercitiul 6.16 Sa se demonstreze ca functiile urmatoare poseda primitive pe R si sunt integrabile pe orice interval compact:
(1)

sin(x)

, x 6= 0
x
f (x) =

1,
x=0

(2)
f (x) =

x cos2 x1 , x 6= 0

0,

(27)

(28)

x = 0.

Exercitiul 6.17 Fara a calcula integralele, sa se cerceteze care dintre ele

are valoarea mai mare:
Z 1
Z 2
x2
(1) I1 =
e dx, I2 =
ex dx;
0

10

(2) I1 =

arctan(x)dx,

10

I2 =

Exercitiul 6.18 Sa se calculeze:

Z
2
sin(x + |x|)dx;
(1)

(2)

dx
sin(2x)

(3)

dx
sin3 (x)

(4)

max(x, x2 )dx

(5)

min(sin(x), cos(x))dx

5
4

(6)

sin(2x)
dx
sin (x) + cos4 (x)
4

38

ln(1 + x2 )dx.

(7)

ln(1 + tan(x))dx

(8)
0

(9)
0

(10)
Z

ln(1 + x)
dx
1 + x2
1 + sin(x) x
e dx
1 + cos(x)

dx
dx
3 + 2 cos(x)

dx
dx
x x2 + 5x + 1

(11)
0

cos3 (x)
dx
sin3 (x) + cos3 (x)

(12)
Z

1
a

(13)

ax x2 dx

Exercitiul 6.19 Sa se determine aria domeniului marginit de:

x 1
, axa Ox, x = 0, x = 2;

(1) f (x) =
x + 1
(2) f (x) =

cos(x)
3
, axa Ox, x = 0, x =
;
1 + cos(x)
4

Exercitiul 6.20 Sa se determine volumul corpului R3 obtinut prin

rotirea n jurul axei Ox a graficul functiei f (x) : [1, e] R, f (x) = x ln(x).
3

Exercitiul 6.21 Sa se determine lungimea graficul functiei f (x) : [0, 4] R, f (x) = x 2 .

39

Integral
a improprie
Z

7.1

S
a se studieze natura integralei improprii

f (x)dx
a

si s
a se determine valoarea sa n caz de convergent
a
In problemele din aceasta categorie se poate determina o primitiva a functiei
f cu metode elementare si se poate sudia efectiv existenta limitei din formula
Leibniz-Newton. Pentru rezolvare, se procedeaza astfel:
(1) Se verifica daca functia f este integrabila pe orice interval compact
inclus n [, ) ;
(2) Se determina o primitiva F a functiei f pe intervalul [, ) ;
(3) Se studiaza existenta limitei lim F (x);
x

(4) In cazul limitei finite, cu formula lui Leibniz-Newton se afla valoarea

integralei;
(5) In unele cazuri, problema se simplifica, aplicand direct formula de integrare prin parti sau formula schimbarii de variabila.

Z
7.2

f (x)dx

S
a se studieze natura integralei improprii
a

O asemenea problema apare n situatia n care nu este posibil sa se determine

o primitiva pentru f, si, prin urmare, aplicarea directa a formulei LeibnizNewton nu este posibila. Intr-o asemenea situatie nu se mai pretinde a se gasi
valoarea integralei n caz de convergenta. Pentru a preciza natura integralei,
se ncearca aplicarea unui criteriu de convergenta convenabil.
Teorema 5 Fie a > 0 si f : [a, +) R+ o functie integrabil
a pe orice
interval compact inclus n [a, + ) . Presupunem c u exist u a R nc
at
functia x x f (x) are limita cand x . Fie l = lim x f (x),
x

(1) Daca > 1 si 0 l , atunci

f (x)dx este convergent

a;
a

40

(2) Daca 1 si 0 < l , atunci

f (x)dx este divergent

a;
a

Teorema 6 Fie f : [a, + ) R+ o functie integrabil

a pe orice interval
compact inclus n [a, +) . Presupunem c u exist u a R nc
at functia

x (b x) f (x) are limita cand x b. Fie l = lim (b x) f (x),

x

(1) Daca < 1 si 0 l < inf ty, atunci

f (x)dx este convergent

a;
a

(2) Daca 1 si 0 < l , atunci

f (x)dx este divergent

a;
a

Teorema 7 Fie a > 0 si : [a, +) R+ o functie continu

a care admite
o primitivaZ marginit
a pe [a, +) . Atunci, pentru orice > 0, integrala

(x)
improprie
dx este convergent
a.
x
a
Teorema 8 Fie : [a, +) R+ o functie continu
a care admite o primitiv
a pe [a, + ) . Atunci, pentru orice > 0, integrala improprie
Z a marginit

(b x) (x)dx este convergent

a.

(1) Daca f are numai valori pozitive, se aplica Teorema 5 sau Teorema 6;
(2) Daca f are numai valori negative, se aplica Teorema 5 sau Teorema 6
pentru f ;
(3) Daca f nu are semn constant pe intervalul de integrare, se studiaza
convergenta absoluta (utilizand, dupa caz, Teorema 5 sau Teorema 6);
(4) Daca integrala este absolut a convergenta, atunci ea este si convergenta;
(5) Daca integrala nu este absolut a convergenta, nu se poate spune nimic,
n general, despre convergenta; n acest caz se ncearca Teorema 7 sau
Teorema 8.
(6) Daca integrala nu este convergenta n sensul valorii principale Cauchy,
atunci ea este divergenta.

41

Z
7.3

S
a se determine V p

f (x)dx

Definitie 1 Fie f : [a, b ) \{c} R o functie nemarginit

a, integrabil
a pe
orice
compact [a, c ] [a, c ) sau [c + , b] (c, b ] . Dac
a exista
Zinterval
Z b
Z b
c
lim
f (x)dx +
f (x)dx si este finita, atunci integrala
f (x)dx
0

c+

se numeste convergent
a n sensul valorii principale Cauchy iar aceast
a limita
se numeste valoarea principal
a Cauchy a integralei. Se noteaz
a:
Z c

Z b
Z b
V p
f (x)dx = lim
f (x)dx +
f (x)dx .
0

c+

Definitie 2 Fie f : R RZo functie integrabil

a pe orice interval compact
b
f (x)dx si este finita, atunci integrala impro[b, b] R. Dac
a exista lim
b b
Z
f (x)dx se numeste convergent
a n sensul valorii principale Cauchy.
prie

Se noteaz
a:

f (x)dx.

f (x)dx = lim

V p

(1) Se verifica daca integrala se ncadreaza n conditiile Definitiilor 1 sau

2.
(2) Se determina o primitiva a functiei f ;
Z c
Z
(3) Se calculeaza, dupa caz,
f (x)dx si

beta

f (x)dx sau
c+

(4) Se studiaza, dupa caz, existenta n R a limitelor:

Z c

Z b
f (x)dx +
f (x)dx
lim
0

c+

sau lim

f (x)dx.
b

42

f (x)dx;
b

7.4

si fA J R o functie
Fie A R, J = [, ) , R
Z
dat
a. S
a se demonstreze c
a integrala
f (x, t)dt

converge simplu (punctual) pe multimea A

(1) Se presupune x A fixat si se aplica un criteriu de convergenta convenabil ales;
(2) In unele cazuri, pentru x A fixat si b [, ) , se calculeaza integrala
Z
simpla
f (x, t)dt;

(3) Se calculeaza apoi lim

f (x, t)dt, n caz ca exista. Daca limita exista

si este finita, integrala este convergenta, iar limta este tocmai F (x);
daca pentru un x A limita nu exista, sau nu este finita,atunci integrala nu este punctual convergenta pe A.

7.5

si fA J R o functie
Fie A R, J = [, ) , R
Z
f (x, t)dt
dat
a. S
a se demonstreze c
a integrala

converge uniform pe multimea A

Z

f (x, t)dtS;

(1) Daca este posibil, se determina, pentru fiecare x A,

(2) Se obicei se ncearca o majorare

|f (x, t)| g(t), (x, t) A J
Z

ncat

g(t)dt sa fie convergenta si se aplica criteriul lui Weierstrass;

7.6

si fA J R o functie
Fie A R, J = [, ) , R
Z
dat
a. Fie F : A R, F (x) =
f (x, t)dt. S
a se

demonstreze c
a F este continu
a pe multimea A
(1) Se arata ca f este continua pe A J;
43

(2) Se arata ca

f (x, t)dt este uniform convergenta pe A;

7.7

si fA J R o functie
Fie A R, J = [, ) , R
Z
dat
a. Fie F : A R, F (x) =
f (x, t)dt. S
a se

demonstreze c
a F este derivabil
a pe multimea A si
s
a se calculeze F
Z

(1) Se arata ca

f (x, t)dt converge punctual pe A, deci functia F este

bine definita;

(2) Se arata ca f este continua pe A J;

(3) Se calculeaza

f
;
x

f
este continua pe A J;
x
Z
(5) Se arata ca
f (x, t)dt este uniform convergenta pe A;
(4) Se arata ca

Z
0

(6) Se obtine F (x) =

f
(x, t).
x

si fA J R o functie continu
Teorema 9 Fie A R, J = [, ) , R
a
pe A J, cu derivata
part

ial
a

n
raport
cu
parametrul
x
continu
a
pe
A

J.
Z

Daca integrala

f (x, t)dt converge punctual pe multimea A c

atre functia
Z
F : A R iar integrala
f (x, t)dt converge uniform pe A, atunci F este

derivabila pe A si are loc egalitatea:

Z
f
(x, t)dt
x
plus, F 0 este continu
pentru orice x A. In
a pe A.
44

Z
7.8

Utiliz
and Teorema 9, s
a se calculeze

f (x, t)dt, x

(1) Se arata ca

f (x, t)dt converge punctual pe A, deci functia F este

bine definita;

(2) Se arata ca integrala

f (x, t)dt converge punctual pe A;

(3) Se noteaza

f (x, t)dt, x A;

(4) Se obtine F (x) =

grala.

f
(x, t), x A si se calculeaza aceasta intex

Z
7.9

Utiliz
and Teorema 9, s
a se calculeze

h(t)dt,

R
(1) Se arata ca integrala este convergenta;

(2) Se cauta o functie f (x, t) ncat sa existe x0 astfel ca h(t) = f (x0 , t), t
[, );
Z
(3) Se determina F (x) =
f (x, t)dt;

(4) Se nlocuieste x cu x0 si se obtine:

Z

h(t)dt = F (x0 )

45

7.10

S
Z a se exprime valoarea unei integrale improprii
h(t)dt convergente, cu ajutorul functiei sau

ale functiei B
(1) Se utilizeaza o schimbare de variabila convenabila t = (s) ncat h((s))
0 (s) = sx0 es (pentru un anume x0 > 0), lim (s) = , lim (s) = .
s0
s
In acest caz se obtine;
Z

h(t)dt = (x0 );

(2) Se utilizeaza o schimbare de variabila convenabila t = (s) ncat h((s))

0 (s) = sx0 1 (1 s)y0 1 (pentru anume x0 > 0, y0 > 0), lim (s) = ,
s0
lim (s) = . In acest caz se obtine;
s1

h(t)dt = B(x0 , y0 );

Exercitiul 7.1 Sa se studieze natura urmatoarelor integrale improprii:

Z

(1)
1

cos(x)
dx
x3

dx

(2)

(x a)(b x)

(3)
Z

ln2 (x)dx

(4)
2

(5)
0

dx
x ln(x)

1
1
cos
dx
x
x

(6)
1

x2
dx
3 + x1
46

Exercitiul 7.2 Sa se studieze natura urmatoarelor integrale improprii si

sa se determine valorile acestora n caz de convergenta:
Z

dx
1 x2
1

Z 1
arcsin ( x)
p
dx
(2)
x(1 x)
0

Z
1
1
sin
dx
(3)
2
3
x
x

Z
(4)
cos(x)dx

(1)

Exercitiul 7.3 Sa se calculeze

ln(sin(x))dx (integrala lui Euler).

Exercitiul 7.4 Sa se demonstreze ca integrala

cot(x)dx este diver-

genta, dar converge n sensul valorii principale Cauchy.

Exercitiul 7.5 Fie f : (0, +) (0, +) (0, 1) (0, +) functia

definita Zprin f (x, y, t) = tx1 (1 t)y1 . Sa se demonstreze ca integrala
1

(x) =

f (x, y, t)dt converge simplu (punctual) pe (0, +) (0, +).

0

Functia este cunoscuta sub numele de functia gama a lui Euler.

Observatie 1 Se poate defini integrala improprie cu doi parametrii, B :
(0, +) (0, +) (0, +) prin
Z 1
B(x, y) =
tx1 (1 t)y1 dt
0

cunoscuta sub numele de functia beta a lui Euler.

Z
Exercitiul 7.6 Sa se demonstreze ca integrala

xdt
, x R con1 + t2 x2
0
verge simplu (punctual) dar nu converge uniform pe R.

47

Exercitiul 7.7 Sa se demonstreze

ca funtia : (0, +) (0, +)
Z
(0, +) definita prin (x) =
tx1 et dt este derivabila pe (0, +) si
0

(x) =

tx1 et ln(t)dt.

Exercitiul 7.8 Folosind functiile beta si gama. sa se calculeze:

Z 1
(1)
xp1 (1 xm )q1 dx, p, q, m > 0.
Z

(2)

xp ex dx, p > 1, q > 0.

Exercitiul 7.9 Sa se studieze natura urma torelor integrale improprii si

sa se calculeze valorile acestora n caz de convergenta:
Z
eax cos(bx)dx, a > 0, b R;
(1)
0

(2)
Z

1
sin
x2

(3)

x2

1
dx;
x

dx
+x+1

Exercitiul 7.10 Sa se demonstreze ca urmtorele integrale improprii sunt

convergente si sa se detrmine valorile acestora:
Z 1
(1)
ln(x)dx;
Z

(2)

dx
.
+1

x2

Exercitiul 7.11 Sa se calculeze:

Z
dx
(1) V p
dx;
2
x + 9
48

(2) V p
1

dx
.
x2
Z

x2
cos(2xt)dt =
e ;
2
0
Z
1 ext
Exercitiul 7.13 Utiliand Teorema 9 pentru integrala
cos(t)dt, x >0,
t
0
Z
1 et
sa se calculeze
cos(t)dt.
t
0
Z
Exercitiul 7.14 Fie : (0, +)(0, +) (0, +) definita prin (x) =
tx1 et dt.
Exercitiul 7.12 Demonstrati ca

t2

Demonstrati ca (x + 1) = x(x), x > 0, si deduceti ca (n + 1) = n!, n

N.
Exercitiul 7.15 Folosind functiile beta si gama, sa se calculeze
Z
(1)
xp lnq (x)dx, p, q > 1;
1

(2)

sinp (x) cosq (x)dx, p, q > 1;

Integral
a curbilinie de primul tip
Z

8.1

S
a se calculeze

F (x, y, z)dl

(1) Se scriu ecuatiile parametrice ale lui :

x = f (t)

y = g(t)

z = h(t), t [a, b]

(29)

(2) Daca este o curba din R2 data prin ecuatia implicita F (x, y) = 0,
se poate ncerca folosirea coordonatelor polare astfel: nlocuind x =
49

r cos(), y = r sin() n ecuatia F (x, y) = 0, se obtine o relatie ce

evidentiaza legatura ntre raza polara r si unghiul polar . Rezilvand
ecuatia obtinutase obtine r = r(), cu [a, b] [0, 2] si deci

x = r cos()
(30)

y = r sin(), [a, b]
, care reprezinta ecuatiile parametrice ale curbei. n unele probleme se
precizeaza direct legatura ntre r si si de aici se obtin, ca mai nainte,
ecuatiile parametrice.
(3) Se transforma integrala curbilinie n integrala definita prin formula
Z

F (x, y, z)gl =

p
F (f (t), g(t), h(t)) [f 0 (t)]2 + [g 0 (t)]2 + [h0 (t)]2 )dt

(4) Se calculeaza integrala definita.

8.2

S
a se calculeze lungimea curbei dat
a de acuatiile...

(1) Se scriu ecuatiile parametrice ale curbei;

Z
(2) Se scrie lungimea conform formulei l =

dl;

(3) Se calculeaza integrala curbilinie rezultata.

8.3

S
a se calculeze masa firului de material care este
imaginea curbei de ecuatii..., dac
a densitatea n
fiecare punct este (x, y, z) = . . .

(1) Se scriu ecuatiile parametrice ale curbei;

Z
(2) Se aplica formula m = (x, y, z)dl;

(3) Se calculeaza integrala curbilinie rezultata.

50

8.4

S
a se determine coordonatele centrului de greutate al firului material care este imaginea curbei
de ecuatii..., dac
a densitatea sa n fiecare punct
este (x, y, z) = ...

(1) Se scriu ecuatiile parametrice ale curbei;

(2) Se aplica formula
R
R
R
x(x,
y,
z)dl
y(x,
y,
z)dl
z(x, y, z)dl

xG = R
; yG = R
; zG = R
;
(x, y, z)dl
(x, y, z)dl
(x, y, z)dl

(3) Se calculeaza integrala curbilinie rezultata.

8.5

S
a se determine momentul de inertie n raport cu
axa Ox (sau Oy sau Oz) al firului material care este
imaginea curbei de ecuatii..., dac
a densitatea sa n
fiecare punct este (x, y, z) = ...

(1) Se scriu ecuatiile parametrice ale curbei;

(2) Se aplica formula

Z
(y 2 + z 2 )(x, y, z)dl

Ix =
Z

(x2 + z 2 )(x, y, z)dl

Iy =
Z

(x2 + y 2 )(x, y, z)dl

Iz =

(3) Se calculeaza integrala curbilinie rezultata.

8.6

S
a se determine atractia exercitat
a asupra punctului material M (x0 , y0 , z0 ) unde se afl
a masa m0 de
c
atre firul material,..., av
and densitatea n fiecare
punct (x, y, z) = ...

(1) Se scriu ecuatiile parametrice ale curbei;

51

(2) Se aplica formula

Z

(x x0 )(x, y, z)

Fx = km0

dl

dl

dl

(y y0 )(x, y, z)

Fx = km0
Z

[(x x0 )2 + (y y0 )2 + (z z0 )2 ] 2

[(x x0 )2 + (y y0 )2 + (z z0 )2 ] 2
(z z0 )(x, y, z)

Fx = km0

[(x x0 )2 + (y y0 )2 + (z z0 )2 ] 2

(3) Se calculeaza integrala curbilinie rezultata.

Z
Exercitiul 8.1 Sa se calculeze
xydl, unde este data de x = t,

y = 2 t, t [0, 2]
Z

xydl, unde este data de y = x2 ,

Exercitiul 8.2 Sa se calculeze

x [1, 1]
Z
Exercitiul 8.3 Sa se calculeze

xydl, unde : |x| + |y| = a, a > 0.

Z
Exercitiul 8.4 Sa se calculeze I =

(x + y + z)dl, unde este data de

x = cos(t), y = sin(t), z = t, t [0, 2].

Z
Exercitiul 8.5 Sa se calculeze I =

(x + y + z)dl, unde este triunghiul

cu varfurile n A(1, 0, 0), B(0, 1, 0), C(0, 0, 1).

Exercitiul 8.6 Sa se calculeze lungimea curbei definta prin reprezentarea

parametrica: x = a cos(t), y = a sin(t), z = bt, t [0, 2]

52

Exercitiul 8.7 Sa se calculeze masa si coordonatele centrului

de 4greu5
tate al firului material care este imaginea curbei : x = 4t ; y = 15t ; z =
1
2t3 , t [1, 1] daca densitatea n punctul (x, y, z) este (x, y, z) = |z|
2
Exercitiul 8.8 Sa se calculeze momentul de inertie n raport cu axa Oz
a primei spirale a elicei x = a cos(t), y = a sin(t), z = bt, avand densitatea
constanta .

Exercitiul 8.9 Sa se calculeze urmatoarele integrale curbilinii de primul

tip:

Z
xydl; [0, 1] R, (t) = (t, 1 t);

(1)
Z

(x + y 2 )dl; [0, ] R2 , (t) = (cos(t), sin(t));

(2)
Z

4x6 ydl; [0, 2] R2 , (t) = (et , et );

(3)
Z

y 2 dl; [0, 2] R2 , (t) = (1 sin(t), 1 cos(t));

(4)
Z

z(x2 + y 2 )dl; [0, 1] R3 , (t) = (t cos(t), t sin(t), t);

(5)
Z

(x + y 2 ) ln(z)dl; [0, ] R3 , (t) = (et cos(t), et sin(t), et );

(6)

Exercitiul 8.10 Sa se calculeze lungimile urmatoarelor integrale curbe:

(1) x = aekt cos(t), y = aekt sin(t), z = aekt , t [0, 1], a > 0, k > 0;
h i

(2) x = tan(t), y = cot(t), z = 2 ln(tan(t)), t , ;

4 3

3
,
(3) x = t, y = ln(sin(t)), t
;
4 4

53