Sunteți pe pagina 1din 12

0.

1 Serii de Puteri - Exemple


I. Determinati raza de convergent a si multimea de convergent a pentru seriile de puteri "elementare"

n0
x
n
, seria "geometric a"

n0
x
n
n!
, seria "exponential a"

n0
(1)
n
x
2n
(2n)!
, seria "cos"

n0
(1)
n
x
2n+1
(2n + 1)!
, seria "sin"

n0
C
n

x
n
, seria "binomial a"
unde C
n

not
=
( 1)( 2):::( n + 1)
n!
pentru n _ 1, si C
0

def
= 1
Seria geometric a

n0
x
n
Am demonstrat deja c a seria este convergent a numai pentru [x[ < 1 si c a suma este
1

n=0
x
n
= lim
n!1
n

k=0
x
k
= lim
n!1
1 x
n+1
1 x
=
1
1 x
pentru [x[ < 1
Sau, putem folosi metoda "standard" .
n acest caz toti coecientii sunt "a
n
" = 1 pentru iruce n _ 0
Raza de convergent a este
r = lim
n!1

a
n
a
n+1

= lim
n!1

1
1

= 1
Deci seria geometric a este convergent a pentru orice [x[ < 1
divergent a pentru orice [x[ > 1
Penrtu x = 1 obtinem seria

n0
1
n
, aceast a serie este divergent a conform criteriului necesar
deoarece 1
n
nu converge la zero.
Pentru x = 1 obtinem seria

n0
(1)
n
, aceast a serie este divergent a conform criteriului necesar
deoarece 1
n
nu converge la zero.
Deci multimea de convergent a este (1; 1) iar suma seriei
1

n=0
x
n
=
1
1 x
pentru [x[ < 1
1
Seria exponential a

n0
x
n
n!
n acest caz, coecientii sunt "a
n
" =
1
n!
pentru orice n _ 0. Folosim notatia 0!
def
= 1
Raza de convergent a este
r = lim
n!1

a
n
a
n+1

= lim
n!1

1
n!
1
(n+1)!

= lim
n!1
(n + 1)!
n!
= lim
n!1
(n + 1) = +
Prin urmare seria exponential a este convergent a pentru orice x R .
Consider am suma seriei exponentiale, numim aceast a functie "exp"
exp(x) =
1

n=0
x
n
n!
= 1 +
x
1!
+
x
2
2!
+ ::: , pentru orice x R
Propriet ati.
1) exp(0) = 1 , e exp(1) =
1

n=0
1
n!
not
= e
2) exp(x + y) = exp(x) exp(y) pentru orice x; y R , sau echivalent
1

n=0
(x + y)
n
n!
=
_
1

n=0
x
n
n!
_

_
1

n=0
y
n
n!
_
3) exp(x) ,= 0 pentru orice x R deoarece
exp(x) exp(x) = exp(x x) = exp(0) = 1
si prin urmare
exp(x) =
1
exp(x)
pentru orice x R
4) exp este indenit derivabil a pe R si
(exp(x))
0
= exp(x) pentru orice x R
5) exp(x) > 0 pentru orice x R
Observatie.
Functia astfel denit a ca "exp" este de fapt functia exponential a deoarece
exp(2) = exp(1) exp(1) = e
2
exp(k) = exp(1 + 1 + ::: + 1
. .
k ori
) = exp(1) ::: exp(1) = e
k
exp(1) = exp(
1
k
+
1
k
+ ::: +
1
k
. .
k ori
) = exp(
1
k
) ::: exp(
1
k
) =
_
exp(
1
k
)
_
k
= exp(
1
k
) = [exp(1)]
1
k
= e
1
k
Deci
exp(
m
n
) = e
m
n
adic a
exp(x) = e
x
pentru orice x Q
Dou a functii : "exp" si "clasica" exponential a e
x
sunt continue pe R si egale pe Q , deci functiile sunt egale
pe R
exp(x) = e
x
pentru orice x R
Demonstratie. Propriet atile 1 - 5
2
1)
exp(0) =
1

n=0
0
n
n!
= 1 +
0
1!
+
0
2
2!
+ ::: = 1
2) nu o demonstr am aici..
3) rezult a din (2)
4) suma unei serii de puteri este indenit derivabil a si n acest caz
(exp(x))
0
=
_
1

n=0
x
n
n!
_
0
=
1

n=0
nx
n1
n!
=
1

n=1
x
n1
(n 1)!
n1=p
=
1

p=0
x
p
p!
= exp(x)
5) functia exp este continu a pe R si nenul a (din 3), deci este ori pozitiv a ori negativ a.
Din (1) exp(0) = 1 , deci exp este pozitiv a, adic a
exp(x) > 0 pentru orice x R

Observatie. De ce seria "exponential a" ? de unde provine ?


Pare o ntrebare natural a: exist a o serie de puteri care s a nu se schimbe prin derivare ?
_
1

n=0
a
n
x
n
_
0
=
1

n=0
a
n
x
n
Tot asa ca si functia exponential a (e
x
)
0
= e
x
. Este un calcul relativ simplu care arat a c a n mod necesar
coecientii trebuie sa e
a
n
=
1
n!
si astfel obtinem seria "exponential a" .
Seriile sin & cos
Consider am seriile
"cos"

n0
(1)
n
x
2n
(2n)!
= 1
x
2
2!
+
x
4
4!

x
6
6!
+ :::
"sin"

n0
(1)
n
x
2n+1
(2n + 1)!
=
x
1!

x
3
3!
+
x
5
5!

x
7
7!
+ :::
n acest caz, multi coecienti sunt nuli, mai precis
"a
2n+1
" = 0 pentru "cos" si "a
2n
" = 0 pentru "sin"
Prin urmare nu se poate folsoi formula formula
r = lim
n!1

a
n
a
n+1

pentru a calcula raza de convergent a.


Formula "general a" functioneaz a
r =
1
limsup
n
_
[a
n
[
dar calculul de "limsup" este mai putin "la ndemn a".
S a ne amintim c a de fapt dorim s a determin am valorile x R pentru care seriile cos si sin sunt convergente.
Acestea sunt de fapt serii numerice, care depind de parametrul x .
Folosim criteriul raportului (pentru serii numerice) , deci consider am termenii consecutivi

(1)
n+1
x
2(n+1)
(2(n+1))!
(1)
n
x
2n
(2n)!

(1)
n+1
x
2(n+1)
(1)
n
x
2n
(2n)!
(2n + 2)!

x
2
(2n + 2)(2n + 1)


n!1
0 < 1
3
Limita este 0 pentru orice x R, 0 < 1 deci conform criteriului raportului seria "cos" este convergent a pentru
orice x R

(1)
n+1
x
2(n+1)+1
(2(n+1)+1)!
(1)
n
x
2n+1
(2n+1)!

(1)
n+1
x
2n+3
(1)
n
x
2n+1
(2n + 1)!
(2n + 3)!

x
2
(2n + 3)(2n + 2)


n!1
0 < 1
Limita este 0 pentru orice x R, 0 < 1 deci conform criteriului raportului seria "sin" este convergent a pentru
orice x R
Consider am sumele acestor serii de puteri si le numim
cos(x)
not
=
1

n=0
(1)
n
x
2n
(2n)!
sin(x)
not
=
1

n=0
(1)
n
x
2n+1
(2n + 1)!
pentru orice x R
Propriet ati.
1) cos 0 = 1 , sin0 = 0
2) cos este functie par a, sin este functie impar a
3) cos si sin sunt indenit derivabile pe R si
(cos x)
0
= sinx , (sinx)
0
= cos x
4)
cos
2
x + sin
2
x = 1 pentru orice x R
Demonstratie.
1) Un simplu calcul arat a c a
cos 0 =
1

n=0
(1)
n
0
2n
(2n)!
= 1
0
2
2!
+
0
4
4!

0
6
6!
+ ::: = 1
sin0 =
1

n=0
(1)
n
0
2n+1
(2n + 1)!
=
0
1!

0
3
3!
+
0
5
5!
+ ::: = 0
2) este calr c a
cos(x) = cos x si sin(x) = sinx
3) cos si sin sunt indenit derivabile ca sume ale unor serii de puteri si
(cos x)
0
=
_
1

n=0
(1)
n
x
2n
(2n)!
_
0
=
1

n=0
(1)
n
(2n)x
2n1
(2n)!
=
=
1

n=1
(1)
n
x
2n1
(2n 1)!
n1=p
=
1

p=0
(1)
p+1
x
2p+1
(2p + 1)!
= sinx
(sinx)
0
=
_
1

n=0
(1)
n
x
2n+1
(2n + 1)!
_
0
=
1

n=0
(1)
n
(2n + 1)x
2n
(2n + 1)!
=
=
1

n=0
(1)
n
x
2n
(2n)!
= cos x
Putem folosi notatii "explicite", eventual mai sugestive
(cos x)
0
=
_
1
x
2
2!
+
x
4
4!

x
6
6!
+ :::
_
0
=
= 0
2x
2!
+
4x
3
4!

6x
5
6!
+ ::: =
_
x
1!

x
3
3!
+
x
5
5!
+ :::
_
= sinx
4
(sinx)
0
=
_
x
1!

x
3
3!
+
x
5
5!

x
7
7!
+ :::
_
0
=
=
1
1!

3x
2
3!
+
5x
4
5!

7x
6
7!
+ ::: =
1
1!

x
2
2!
+
x
4
4!

x
6
6!
+ ::: = cos x
4) S a observ am c a cos
2
x+sin
2
x = 1 pentru orice x R , de fapt nseamn a c a functia din stanga este constant a
!
Ceea ce este echivalent cu faptul c a derivata este nul a.
Un simplu calcul arat a c a
_
cos
2
x + sin
2
x
_
0
= 2 cos x (cos x)
0
+ 2 sinx (sinx)
0
=
= 2 cos x (sinx) + 2 sinx (cos x) = 0
Prin urmare cos
2
x + sin
2
x = "constant a" si pentru c a cos
2
0 + sin
2
0 = 1 + 0 = 1
obtinem cos
2
x + sin
2
x = 1 pentru orice x R .

Nu demonstr am c a aceste functii sunt exact functiile "clasice" sin si cos.


seria "binomial a"
Consider am seria

n0
C
n

x
n
,
unde C
n

=
(1)(2):::(n+1)
n!
pentru n _ 1, si C
0

def
= 1
Numele este justicat de faptul c a pentru num ar natural obtinem formula clasic a a binomiului lui Newton,
deoarece ( N) pentru oirce n _ avem
C
n

=
( 1)( 2):::( n + 1)
n!
=
!
n!( n)!
iar pentru orice n > avem
C
n

=
( 1)( 2):::( )::::( n + 1)
n!
= 0
Deci pentru N obtinem
1

n=0
C
n

x
n
=

n=0
C
n

x
n
= (1 + x)

Pentru calculul razei de convergent a folsoim ceriteriul raportului


lim
n!1

C
n+1

x
n+1
C
n

x
n

= lim
n!1

( 1)( 2):::( n) n! x
n+1
( 1)( 2):::( n + 1) (n + 1)! x
n

=
= lim
n!1

x
n
n + 1

= [x[
Conform criteriului raportului seria binomial a este
- convergent a pentru orice [x[ < 1 si
- divergent a pentru orice [x[ > 1
Nu studiem convergenta pentru x = 1 sau x = 1.

II. S a se determine raza de convergent a si multimea de convergent a pentru seriile de puteri


a)

n1
x
n
n2
n
b)

n1
(x + 3)
n
n
2
5
Solutie. a) folosim criteriul raportului
lim
n!1

x
n+1
(n+1)2
n+1
x
n
n2
n

= lim
n!1

x
n+1
n2
n
(n + 1)2
n+1
x
n

= lim
n!1

x
2
n
n + 1

=
[x[
2
Deci conform criteriului raportului seria de puteri este
- convergent a pentru orice
jxj
2
< 1 = [x[ < 2
- divergent a pentru orice
jxj
2
> 1 = [x[ > 2
Pentru x = 2 obtinem seria

n1
2
n
n2
n
=

n1
1
n
care este divergent a (ca serie armonic a )
Pentru x = 2 obtinem seria

n1
(2)
n
n2
n
=

n1
(1)
n
n
care este convergent a din criteriul lui Leibniz
Prin urmare multimea de convergent a este [2; 2).
b) folosim criteriul raportului
lim
n!1

(x+3)
n+1
(n+1)
2
(x+3)
n
n
2

= lim
n!1

(x + 3)
n+1
n
2
(x + 3)
n
(n + 1)
2

= lim
n!1

(x + 3)
n
2
(n + 1)
2

= [x + 3[
Conform criteriului raportului seria de puteri este
- convergent a pentru orice [x + 3[ < 1 =x (4; 2)
- divergent a pentru orice [x + 3[ > 1
Pentru x + 3 = 1 =x = 2 obtinem seria

n1
(2 + 3)
n
n
2
=

n1
1
n
2
convergent a (ca serie armonic a )
Pentru x + 3 = 1 =x = 4 obtinem seria

n1
(4 + 3)
n
n
2
=

n1
(1)
n
n
2
convergent a din criteriul lui Leibniz
Prin urmare multimea de convergent a este [4; 2]
Putem calcula si sumele acestor serii de puteri.
a) Fie suma seriei
s(x) =
1

n=1
x
n
n2
n
=
1

n=1
1
n
_
x
2
_
n
, pentru [x[ < 2
Deriv am si obtinem
s(x)
0
=
_
1

n=1
1
n
_
x
2
_
n
_
0
=
1

n=1
n
n
_
x
2
_
n1
1
2
=
1
2
1

n=1
_
x
2
_
n1
=
=
1
2
1

n=0
_
x
2
_
n
. .
serie geometric a
=
1
2

1
1
x
2
=
1
2 x
Apoi integr am si obtinem s(x)
s(x) =
_
s
0
(x)dx =
_
1
2 x
dx = ln(2 x) + C
6
Pentru x = 0 avem
ln(2 0) + C = s(0) =
1

n=1
0
n
n2
n
= 0 = C = ln2
Deci n nal obtinem
s(x) =
1

n=1
x
n
n2
n
= ln2 ln(2 x)
Deoarece seria de puteri este convergent a pentru x = 2 , obtinem si sume seriei numerice
1

n=1
(1)
n
n
= lim
x&2
s(x) = lim
x&2
[ln2 ln(2 x)] = ln2 ln4 = ln2
1

n=1
(1)
n
n
= ln2
b) Fie suma seriei
s(x) =
1

n=1
(x + 3)
n
n
2
penrtu orice [x + 3[ _ 1 =x [4; 2]
Deriv am si obtinem
s(x)
0
=
_
1

n=1
(x + 3)
n
n
2
_
0
=
1

n=1
n(x + 3)
n1
n
2
=
1

n=1
(x + 3)
n1
n
=
=
1
x + 3
1

n=1
(x + 3)
n
n
Deriv am nc a o dat a si obtinem
_
1

n=1
(x + 3)
n
n
_
0
=
1

n=1
n(x + 3)
n1
n
=
1

n=1
(x + 3)
n1
=
1

n=0
(x + 3)
n
=
1

n=0
(x + 3)
n
=
1
1 (x + 3)
=
1
2 + x
Apoi integr am pentru "reveni" la
s(x)
0
=
1
x + 3
1

n=1
(x + 3)
n
n
=
1
x + 3
_
1
2 + x
dx =
ln[2 + x[ + C
x + 3
si n nal obtinem
s(x) =
_
s
0
(x)dx =
_
ln[2 + x[ + C
x + 3
dx
Ultima integral a (antiderivat a) nu se poate "calcula" (nu se poate scrie ca o compunere de functii elementare)
Am obtinut doar o "reprezentare integral a" pentru suna serie de puteri.

III. S a se determine suma seriei de puteri

n1
n + 1
n
x
n
Solutie. Mai nti calcul am raza de convergent a. Folosim criteriul raportului.
lim
n!1

n+1+1
n+1
x
n+1
n+1
n
x
n

= lim
n!1

(n + 2)n
(n + 1)
2
x

= [x[
7
Din criteriul raportului seria de puteri este
- convergent a pentru orice [x[ < 1
- divergent a pentru orice [x[ > 1
Consider am functia sum a
s(x) =
1

n=1
n + 1
n
x
n
pentru [x[ < 1
Putem integra si obtinem
_
s(x)dx =
_
_
1

n=1
n + 1
n
x
n
_
dx =
1

n=1
__
n + 1
n
x
n
dx
_
=
=
1

n=1
1
n
x
n+1
= x
1

n=1
1
n
x
n
Apoi deriv am si obtinem
_
1

n=1
1
n
x
n
_
0
=
1

n=1
n
n
x
n1
=
1

n=1
x
n1
=
1

n=0
x
n
=
1
1 x
pentru [x[ < 1
Integr am pentru a reveni la
1

n=1
1
n
x
n
=
_
1
1 x
dx = ln(1 x) + C
Pentru x = 0 avem
0 =
1

n=1
1
n
0
n
= ln(1 0) + C = C = 0
n nal obtinem
s(x) =
__
s(x)dx
_
0
=
_
x
1

n=1
1
n
x
n
_
0
= (xln(1 x))
0
=
= ln(1 x) x
1
1 x
=
x
x 1
ln(1 x)
s(x) =
x
x 1
ln(1 x) for [x[ < 1
Observatie. Functia sum a are limt a n punctul x = 1 , si anume
lim
x&1
s(x) = lim
x&1
_
x
x 1
ln(1 x)
_
=
1
2
ln2 =
1
2
ln2
Dar asta nu implic a si faptul c a seria de puteri este convergent a pentru x = 1,
n acest caz, seria este divergent a pentru x = 1 ,
1

n=1
n+1
n
(1)
n
divergent a din criteriul necesar.

1 Dezvoltare n serie de puteri (serie Taylor) - Exemple


1. Price sum a a unei serii de puteri are dezvoltare n serie de puteri, si anume exact seria de puteri n cauz a.
1
1 x
=
1

n=0
x
n
pentru orice [x[ < 1
e
x
=
1

n=0
x
n
n!
pentru orice x R
8
sinx =
1

n=0
(1)
n
x
2n+1
(2n + 1)!
pentru orice x R
cos x =
1

n=0
(1)
n
x
2n
(2n)!
pentru orice x R
(1 + x)

=
1

n=0
C
n

x
n
pentru orice [x[ < 1
n particular obtinem dezvoltare n serie de puteri si pentru alte functii
1
1 + x
=
1

n=0
(x)
n
=
1

n=0
(1)
n
x
n
pentru orice [x[ < 1
ln(1 + x) =
_
_
1

n=0
(1)
n
x
n
_
dx =
1

n=0
(1)
n
x
n+1
n + 1
+ C pentru orice [x[ < 1
1
1 + x
2
=
1

n=0
(x
2
)
n
=
1

n=0
(1)
n
x
2n
pentru orice [x[ < 1
arctg x =
_
1
1 + x
2
dx =
_
_
1

n=0
(x
2
)
n
_
dx =
1

n=0
(1)
n
x
2n+1
2n + 1
+ C pentru orice [x[ < 1
2. S a se determine dezvoltarea n serie de puteri pentru f(x) = ln(1 + x) n x
0
= 2
Solutie.
Deriv am
f
0
(x) =
1
1 + x
seria de puteri pentru x
0
= 2 este de forma
1

n=0
f
(n)
(2)
n!
(x 2)
n
Este o serie de puteri centrat a n 2. Punem y = x 2 nlocuim si obtinem
1

n=0
f
(n)
(2)
n!
y
n
obtinem o serie de puteri centrat a n 0.
Din x = y + 2 nlocuind obtinem
f
0
(x) =
1
1 + x
=
1
1 + y + 2
=
1
3 + y
Acum ncerc am s a dezvolt am n serie de puteri aceast a functie .
Suma seriei geometrice este cea mai "apropiat a" .
1
1 A
=
1

n=0
A
n
pentru orice [A[ < 1
Deci
1
3 + y
=
1
3
1
1 (
y
3
)
=
1
3
1

n=0
(
y
3
)
n
pentru orice

y
3

< 1
obtinem
1
3 + y
=
1

n=0
(1)
n
3
n+1
y
n
pentru orice [y[ < 3
9
Apoi nlocuim y = x 2 si obtinem seria de puteri
f
0
(x) =
1
1 + x
=
1

n=0
(1)
n
3
n+1
(x 2)
n
pentru orice [x 2[ < 3
Integr am si obtinem dezvoltarea n serie de puteri a functiei f n 2
f(x) =
_
f
0
(x)dx =
_
_
1

n=0
(1)
n
3
n+1
(x 2)
n
_
dx =
=
1

n=0
(1)
n
3
n+1
(n + 1)
(x 2)
n+1
+ C pentru orice [x 2[ < 3

3. S a se determine dezvoltarea n serie de puteri n x = 0 pentru functia f(x) = arcsinx


Solutie. Deriv am
f(x)
0
= (arcsinx)
0
=
1
_
1 x
2
=
_
1 x
2
_
1=2
acum folosim seria binomial a pentru =
1
2
si obtinem
f(x)
0
=
1

n=0
C
n
1=2
x
n
pentru orice [x[ < 1
Apoi integr am pentru a reveni la
f(x) = arcsinx =
_
(arcsinx)
0
dx =
_
_
1

n=0
C
n
1=2
x
n
_
dx =
arcsinx =
1

n=0
C
n
1=2
x
n+1
n + 1
+ K pentru orice [x[ < 1
Din 0 = arcsin0 =
1

n=0
C
n
1=2
0
n+1
n+1
+ K = 0 + K , rezult a K = 0
Pentru a ne face o idee mai clar a putem calcula
C
n
1=2
=
1
n!
(
1
2
)(
1
2
1)(
1
2
2):::(
1
2
n + 1) =
=
(1)
n
1 3 5 ::: (2n 1)
n!2
n
=
(1)
n
(2n)!
2
2n
(n!)
2

4. S a se determine dezvoltarea n serie de puteri pentru urm atoarele functii n punctele specicate
a) f(x) = sinx , n x = 1
b) f(x) = cos x sinx , n x = 2
c) f(x) = cos
2
(x + 1) , n x = 0
d) f(x) =
2x + 1
3 x
n x = 2
Solutie.
a)
sinx = sin(x 1 + 1) = sin(x 1) cos 1 + cos(x 1) sin1 =
= cos 1
1

n=0
(1)
n
(x 1)
2n+1
(2n + 1)!
+ sin1
1

n=0
(1)
n
(x 1)
2n
(2n)!
10
b)
cos x sinx =
1
2
sin2x =
1
2
sin2(x 2 + 2) =
=
1
2
cos 2 sin2(x 2) +
1
2
sin2 cos 2(x 2) =
=
1
2
cos 2
1

n=0
(1)
n
2
2n+1
(x 2)
2n+1
(2n + 1)!
+
1
2
sin2
1

n=0
(1)
n
2
2n
(x 2)
2n
(2n)!
c)
cos
2
(x + 1) =
1 + cos 2(x + 1)
2
=
1
2
+
1
2
cos 2 cos 2x
1
2
sin2 sin2x =
=
1
2
+
1
2
cos 2
1

n=0
(1)
n
2
2n
x
2n
(2n)!

1
2
sin2
1

n=0
(1)
n
2
2n+1
x
2n+1
(2n + 1)!
d) punem x 2 = y deci x = y + 2 , facem "schimbarea de variabil a"
2x + 1
3 x
=
2(y + 2) + 1
3 (y + 2)
=
2y + 5
1 y
=
2(y 1) + 7
1 y
= 2 +
7
1 y
=
= 2 + 7
1

n=0
y
n
= 2 + 7
1

n=0
(x 2)
n
pentru orice [x 2[ < 1

5. S a se determine dezvoltarea n serie de puteri pentru urm atoarele functii n punctul x = 0


a) f(x) = x
2
arctg x b) f(x) = (2x + 3)e
x
Solutie.
Ambele cazuri urmeaz a acelasi model:
f = (un polinom) (o functie care are dezvoltare n serie de puteri)
Determin am dezvoltarea n serie de puteri a functiei respective, apoi nmultim rezultatul cu polinomul respectiv.
a) deja cunoastem dezvoltarea n serie de puteri pentru functia arctg x , si anume
arctg x =
1

n=0
(1)
n
x
2n+1
2n + 1
Apoi
f(x) = x
2
arctg x = x
2
1

n=0
(1)
n
x
2n+1
2n + 1
=
1

n=0
(1)
n
x
2n+3
2n + 1
b) stim c a
e
x
=
1

n=0
x
n
n!
deci
f(x) = (2x + 3)e
x
= (2x + 3)
1

n=0
x
n
n!
= 2x
1

n=0
x
n
n!
+ 3
1

n=0
x
n
n!
=
=
1

n=0
2
x
n+1
n!
+
1

n=0
3
x
n
n!
=
1

n=1
2
x
n
(n 1)!
+ 3
1
1!
+
1

n=1
3
x
n
n!
=
= 3 +
1

n=1
_
1
(n 1)!
+
3
n!
_
x
n

11
6. S a se determine dezvoltarea n serie de puteri n punctul x = 1 pentru
f(x) =
1
x
2
3x + 2
Solutie. Folosim descompunerea
1
x
2
3x + 2
=
1
(x 1)(x 2)
=
1
x 2

1
x 1
Apoi determin am dezvoltarea n serie de puteri pentru cele dou a "fractii simple"
1
x 2
si
1
x 1
Apoi adun am seriile de puteri obtinute
Seria de puteri pecare o dorim este centrat a n x = 1 , deci este o serie de puteri ale lui (x + 1) , si anume
f(x) =
1

n=1
f
(n)
(1)
n!
(x + 1)
n
Dezvolt arile n serie de puteri sunt
1
x 2
=
1
x + 1 3
=
1
3
1
1
x+1
3
=
=
1
3
1

n=1
_
x + 1
3
_
n
=
1

n=1
(1)
n+1
3
n+1
(x + 1)
n
pentru

x + 1
3

< 1
1
x 1
=
1
x + 1 2
=
1
2
1
1
x+1
2
=
=
1
2
1

n=1
_
x + 1
2
_
n
=
1

n=1
(1)
n+1
2
n+1
(x + 1)
n
pentru

x + 1
2

< 1
n nal adun am cele dou a serii de puteri obtinute
f(x) =
1
x
2
3x + 2
=
1
x 2

1
x 1
=
=
1

n=1
(1)
n+1
3
n+1
(x + 1)
n

n=1
(1)
n+1
2
n+1
(x + 1)
n
=
=
1

n=1
(1)
n+1
_
1
3
n+1

1
2
n+1
_
(x + 1)
n
pentru [x + 1[ < 2

12