DENSITATEA POPULA IEI

Concepte
Densitatea populaiei raport intre numarul populatiei la un moment dat si suprafata
teritoriului locuit de aceasta.
Tipuri de densiti:
a. Densitatea general (medie) a populaiei
b. Densitatea brut numarul populatiei raportat la perimetrul construibil al localitatii
( loc. / ha. )
c. Densitatea neta numarul populatiei raportat la zonele de locuit ( loc. / ha. )
d. Densitatea agricola numarul populatiei care lucreaza in agricultura raportat la
unitatea de suprafata cultivata.
e. Densitatea fiziologica numarul populatiei pe unitatea de suprafata cultivabila.
f. Densitatea populatiei urbane numarul locuitorilor unui oras raportat la suprafata
administrativa a acestuia.
g. Densitatea populatiei rurale numarul locuitorilor unei comune raportat la suprafata
acesteia.
h. Densitatea circulatiei rutiere numarul participantilor la circulatie ( vehicule, calatori
), la un anumit moment, pe unitatea de lungime a unei cai rutiere.
i. Densitate a constructiilor raportul dintre numarul cladirilor si suprafata de teren
( ha ) pe care se afla acestea. Indica gradul de ocupare a terenului.
j. Densitate a localitatilor in teritoriu raportul care exprima numarul de asezari umane
prezente pe o anumita suprafata. oate fi ! densitate a asezarilor urbane ( suprafata de
raportare este de "### $m
%
), densitate a asezarilor rurale ( care se calculeaza la "##
$m
%
).
k. Densitate a locuintelor numarul de locuinte raportat la suprafata de teren ( ha ).
l. Densitate a retelei de transport indicator care exprima lungimea cailor de
comunicatie pe o anumita suprafata.
m. Densitate a retelei de transport in comun raportul dintre lungimea strazilor incluse
in reteaua de transport in comun si suprafata teritoriului localitatii respective.
n. Densitate a retelei stradale indicator care exprima lungimea sau suprafata
carosabila raportata la suprafata teritoriului localitatii.
o. Densitatea robotica indicator care exprima masura gradului de automatizare
industriala a unei tari, exprimat prin numarul de roboti industriali raportat la "#.###
de persoane anga&ate in industria prelucratoare.
p. Densitate a anga&atilor masura a densitatii muncitorilor in industrie obtinuta pentru
fiecare loc de munca, astfel ! numarul obisnuit de locuitori / spatiul ocupat ( ha. ).
FACTORII CARE INFLUENEAZA REPARTIIA GEOGRAFIC A
POPULAIEI
'actorii fizico(geografici deosebit de importanti in repartitia geografica a populatiei ,
fapt usor constatat prin examinarea zonelor nepopulate sau slab populate ale planetei ,
acestea corespunzand aproape in toate cazurile unui mediu ostil sau putin favorabil
existentei umane .
)ediul natural afecteaza repartitia geografica a populatiei , dar e greu de apreciat rolul
exact al acestuia . *olul cel mai semnificativ ! +,I)- si *.,I.'/, .
+,I)- cea mai importanta impune limitele cele mai stricte .
0onele de vid demografic de pe harta populatiei mondiale arata influienta a trei
elemente!
1 temperaturile prea scazute
1 temperaturile prea ridicate
1 pluviozitatea
*.,I.'/,
Densitatea se reduce in functie de relief cauze !
2 pantele accentuate impiedica sau fac dificile anumite tipuri de exploatare a solului .
2 reducerea 34+ o data cu cresterea altitudinii nu e favorabila anumitor culturi .
In cadrul acestuia exista doua relatii !
5 relatia populatie ( altitudine
5 relatia populatie relief
'actorii istorici mult mai importanti decat factorii naturali numeroase ratiuni istorice
pot explica in acest caz formarea densitatilor .
6cuparea initiala a teritoriului depinde de vechimea popularii .
+urentele migratorii au afectat numarul populatiei , in sensul cresterii sau scaderii
acestuia in perioadele mai recente .
'actorii economici au o influienta deosebita , insa numai acolo unde exista tehnici
pentru exploatarea acestora .
-cestia cuprind doua componente !
7 resursele minerale si energetice
7 progresul tehnic si inovatiile
Tabel nr.3. - Raspandirea populaiei pe regiuni geografice (1950 - 2012 - 2050) - %
anul Total
mondial
Africa America
de Nord
America
Latin
Asia Europa ceania
"89# "##: ;,; <.< <.; 99.< %".= #.9
%#"% "##: "9." >.8 ;.9 <#.> "#.> #.9
%#9# "##: "8.; >.> 8." 98." =.# #.9
E!oluia densitii generale "medii# a populaiei Terrei$ %n inter!alul &'() * +)&).
3arile cu cele mai mici densitati , respectiv ! )onaco , ?ingapore , )alta , @ahrein ,
Aatican , )aldive , @angladesh , /ruguaB , Cuineea .cuatoriala , Insulele ?olomon ,
Aanuatu , ?udan , araguaB , 'inlanda , Doua 0eelanda , 0ambia , -rgentina , 6mar ,
-lgeria , -rabia ?audita , ?omalia , Dorvegia , @elize , apua Doua Cuinee ,
3ur$menistan , )ali , Digeria , +ongo , -ngola , *usia , @olivia , +iad , *epublica
+entral(-fricana , Eazahstan , Cabon , CuBana , +anada , ,ibia , )auritania , Islanda ,
?urinam , @otsFana , -ustralia , Damibia , )ongolia G au ca si cauze ale densitatii
scazute a populatiei ! influienta factorilor naturali (clima si relieful ( spre exemplu
*usia , Dorvegia ) , razboaiele ( spre exemplu ,ibia ) , suprafata mica a statului ( spre
exemplu )aldive , )onaco , )alta ) , saracia ( spre exemplu +ongo , *epublica +entral(
-fricana ) , degradarea conditiilor de igiena ( in general in tarile din -frica ) ,
mortalitatea generala si infantila foarte ridicata , frecventa ridicata a anumitor parazitoze
sau afectiuni grave .
3arile cele mai populate , respectiv ! @arbados , 3aiFan , Dauru , )auritius , +oreea de
?ud , ?an )arino , 3uvalu , 6landa , ,iban , +omore , Haponia , India , Insulele
)arshall , *Fanda , .l ?alvador , @elgia , ?ri ,an$a , ?f. Aicentiu si Crenadine , Israel ,
'ilipine , Iaiti , @urundi , ?fanta ,ucia , Crenada , Aietnam , Hamaica , )area @ritanie ,
Cermania , ,iechtenstein , 3rinidad(3obago , a$istan G au ca si cauze ale densitatilor
mari ale populatiei ! au o clima favorabila ( spre exemplu , 6landa , 'ilipine ) , suprafata
mare a statului ( spre exemplu India , Israel ) , bogatia ( Cermania care este cea mai
mare putere economica din lume ) , conditii de igiena foarte bune ( spre exemplu )area
@ritanie , @elgia ) .
DINAMICA PRINCIPALILOR INDICATORI
GEODEMOGRAFICI
N INTERVALUL 1950 2012
CONCEPTE
a. MICAREA NATURAL : Toa!"a#a $o%"&"'a("!o( '# a)a( "*
*+$a(+! ," ,(+'+(a )o)+!a"#" - 'a +($a(# a *a,#("!o( ," %#'#,#!o( -
'a,ao(""!o( ," %".o(+("!o( .
/. Naa!"a# : F(#'.#*a *a,#("!o( %# 'o)"" ."" "* 'a%(+! +*#"
)o)+!a"" - "*(0o a*+$"a )#("oa%a %# "$) .
'. Mo(a!"a# : F(#'.#*a 'a1+("!o( %# %#'#, - a)a(+# "* 'a%(+!
+*#" )o)+!a"" "*(0o a*+$"a )#("oa%a %# "$) .
%. 2)o( *a+(a! : D"&#(#*a %"*(# *+$a(+! %# *a,'+" ."" ,"
*+$a(+! %# %#'#,# 3#*#(a!# .
,ND,CAT-, DE E.AL/A-E
a. -ata brut de natalitate "N# msoar frecvenJa sau
intensitatea naKterilor Ln cadrul unei anumite populaJii Ki se
calculeaz prin raportarea numrului de nscui-!ii ("!) la
efec#i!ul mediu al populaiei ($m) exprimMndu(se Ln promile.
DeKi la numitorul relaJiei este cuprins Lntreaga populaJie, nu
numai cea supus riscului de a naKte, rata brut de natalitate este un indicator
des utilizat atMt Ln statisticile naJionale, cMt Ki Ln comparaJiile internaJionale.
Nn mod obiKnuit intensitatea natalitJii populaJiei se determin pentru
perioada anului calendaristic. Dac anumite situaJii o cer ea se poateimpune
determinarea densitJii medii anuale a nscuJilor vii prin multiplicarea
efectivului acestora cu raportul dintre durata calendaristic a anului (O<9
zile) Ki durata perioadei pentru care se calculeaz rata natalitJii.
b. -ata general de fertilitate "0g# este expresia raportului
dintre numrul de nscuJi vii (Dv) Ki numrul populaJiei
feminine Ln vMrst fertil .
Aaloarea acestui indice este influenJat nu numai de fertilitJile
specifice dup vMrst, ci Ki de structura populaJiei feminine dup vMrst.
*ata general de fertilitate apropie Ln mod considerabil efectivul nscuJilor
vii de unul din factorii determinaJi, care condiJioneaz potenJialul intrrilor
Ln sistemul populaJiei Ki anume dimensiunea contingentului fertil feminin.
Nntre rata general de fertilitate Ki rata general de natalitate exist o
conexiune direct, Ln sensul c intensitatea fertilitJii determin nivelul de
natalitate.
1ilan2ul demografic natural

-naliza separat a natalitJii sau mortalitJii nu ofer posibilitatea LnJelegerii
Ln toat complexitatea sa a procesului privind miKcarea natural a populaJiei.
-cest lucru este posibil confruntMnd cele dou fenomene demografice prin
sistemul bilan2ului demografic natural "Bdn# care reprezint diferenJa
dintre na#ali#a#e (") Ki mor#ali#a#e (% ) .
Nn funcJie de raportul dintre naKteri Ki decese, bilanJul demografic poate fi!
( po&i#i!' cMnd N>M Ki se numeKte spor sau e(ceden# na#uralG
( nul' cMnd N = MG
( nega#i!, cMnd N<M, numindu(se deficit natural.
1ilan2ul demografic natural reprezint diferenJa dintre natalitate Ki
mortalitate Ki nu are nici o semnificaJie pentru puterea de reproducere a
populaJiei. +u toate acestea, el este folosit pe scar larg, acordMndu(i(se o
importanJ pe care el nu o poate avea. .l apare Lns foarte util Ln aprecierea
tranziJiei demografice, mai cu seam prin faptul c unul Ki acelaKi bilanJ
natural se poate realiza la nivele diferite ale natalitJii Ki mortalitJii.
De aceea, pentru analiza demografic este util s se de#ermine ra#a
bilanului demografic na#ural, ca medie pe perioade semnificative, din
punctul de vedere al istoriei demografice.
@ilanJul demografic natural ne a&ut s descriem Ki s LnJelegem creKterea
demografic, Ki nu reproducerea populaJiei. )ai mult chiar un bilanJ natural
pozitiv poate s camufleze perspectivele reproducerii populaJiei.
Dac bilanJul natural, ne a&ut s LnJelegem creKterea demografic, aceasta.
Tabel nr.1 - Evoluia ratelor natalitii, mortalitii i sporului natural n
intervalul 1950 -2012 i perspectiva 2050

Tabel nr.1
Perioada
Nasteri pe
an
Perioada
Ambele
sexe
combinate
Perioada
Sporul
natural
ambele
sexe
combinate
1950-
1955
1 558 1950-
1955
1.62
1950-
1955
3 994 1955-
1960
1 682 1955-
1960
1.70
1955-
1960
4 336 1960-
1965
1 820 1960-
1965
1.36
1960-
1965
4 200 1965-
1970
1 944 1965-
1970
0.98
1965-
1970
3 613 1970-
1975
1 978 1970-
1975
0.90
1970-
1975
3 370 1975-
1980
1 941 1975-
1980
0.96
1975-
1980
3 379 1980-
1985
2 051 1980-
1985
0.96
1980-
1985
3 649 1985-
1990
2 183 1985-
1990
0.99
1985-
1990
3 870 1990-
1995
2 260 1990-
1995
1.00
1990-
1995
3 965 1995-
2000
2 354 1995-
2000
1.18
1995-
2000
3 884 2000-
2005
2 455 2000-
2005
0.99
2000-
2005
4 081 2005-
2010
2 522 2005-
2010
0.89
2005-
2010
4 243 2010-
2015
2 647 2010-
2015
0.85
2010-
2015
4 351 2015-
2020
2 776 2015-
2020
0.80
2015-
2020
4 469 2020-
2025
2 931 2020-
2025
0.74
2020-
2025
4 550 2025-
2030
3 133 2025-
2030
0.67
2025-
2030
4 608 2030-
2035
3 392 2030-
2035
0.61
2030-
2035
4 724 2035-
2040
3 672 2035-
2040
0.56
2035-
2040
4 877 2040-
2045
3 909 2040-
2045
0.52
2040-
2045
5 002 2045-
2050
4 067 2045-
2050
0.48
2045-
2050
5 093
Factorii care au influenat evoluia natalitii, mortalitii, sporului natural
'actorii care determina evolutia natalitatii sunt !
P factorii economici nivelul general de dezvoltare economica , conditiile de viata .
P factorii politici fiecare stat isi elaboreaza propria politica demografica ! incura&are a
nasterilor ( pronatalista ) G limitare a acestora ( antinatalista ) G neutra, care nu intervine
deloc in evolutia normala a natalitatii .
P factorii socio culturali statutul femeii in societate , religia , climatul psihologic
general si varsta populatiei .
'actorii care determina evolutia mortalitatii sunt !
Q Divelul general de dezvoltare economica progresul tehnico(economic , ameliorarea
conditiilor de viata ale populatiei , imbunatatirea alimentatiei , cresterea mi&loacelor de
lupta impotriva unor maladii , reducerea timpului de lucru si salariile mai ridicate au
contribuit in tarile avansate la scaderea ratei natalitatii .
Q ?istemul de ingri&ire medicala calitatea serviciilor , gradul de pregatire al personalului
medical , infrastructura si echipamentele sanitare.
Q Divelul general de instruire a populatiei dieta , limitarea consumului de alcool ,
renuntarea la tutun, un anumit comportament fata de maladii , exercitatea anumitor
meserii comporta riscuri ce ridica nivelul .
Q ?tructura pe grupe de varsta si sexe o populatie cu un numar ridicat de varstnici se va
caracteriza printr(o rata a mortalitatii ridicata , in timp ce tarile cu o populatie tanara
numeroasa ar trebui sa prezinte rate ale mortalitatii mai reduse . Diferentieri pe cele doua
sexe ! o supramortalitate masculina in tarile dezvoltate G o supramortalitate fenomen in
tarile islamice , in subcontinentul indian si in statele cu civilizatii agrare traditionale .
+auze ! activitatii dificile la care sunt supusi barbatii , accedentele de munca ,
accidentelor rutiere , maladiilor datorate consumului de alcool si tutun . +u cat nivelul de
dezvoltare economica este mai ridicat , cu atat supramortalitatea masculina tinde sa
creasca .
Q @olile incurabile cardiace ischemice , cerebrovasculare ( atacuri cerebrale (
hipertensiunea), infectii ale sistemului respirator inferior ( pneumonie , bronsite acute ,
abcese pulmonare , pneumonii ) , infectioase ( IIA / ?ID- ) , pulmonare obstructive
cronice ( gradul inalt de poluarea din anumite orase ) , diareica , tuberculoza, malaria ,
cancerul ( de toate tipurile dar in special cel de trahee/ bronhii / plamani ) .
Q -ccidentele rutiere au cel mai mare impact mediatic cand vine vorba despre cauzele
deceselor .
'actorii care determina evolutia sporului natural sunt !
R ozitiv cand numarul nascutilor este mai mare decat numarul decedatilor .
R Degativ daca nivelul natalitatii e mai redus decat nivelul mortalitatii in acest caz
preferandu(se insa termenul de dificit natural ori cel de declin demografic .
R S # S cand valoarile ratei natalitatii sunt egale cu cele ale ratei martalitatii .
DIFERENIERI TEMPORALE I 2PAIALE ALE
MORTALITII INFANTILE- 2PERANEI DE VIA I
V4R2TEI MEDII
CONCEPTE
3ortalitate infantil T frecvenJa deceselor Ln primul an de viaJ la o mie de copii
nscuJi vii.
4perana de !ia este durata medie a viaJii unui individ sau numrul mediu de ani viaJ
rmaKi la o anumit vLrst. ?peranJa de viaJ depinde foarte mult de criteriile utilizate
pentru a selecta grupul. Nn Jrile cu mortalitate infantil ridicat, speranJa de viaJ la
naKtere este foarte mult influenJat de rata mortalitJii Ln primii ani viaJ. Nn aceste cazuri,
se msoar de exemplu speranJa de viaJ la vLrsta de 9 ani.
INDICATORI DE M2URARE
*ata mortalitatii infantile indicator statistic care indica numarul copiilor decedati in
varsta sub un an la "### de nascuti vii intr(o anumita perioada de timp , in general un an
calendaristic .
*ata de mortalitate infantila pe medii se calculeaza ! numarul de decese a copiilor de
pana la " an de viata raportat la numarul de nascuti vii , la o populatie de "### de
locuitori .
*ata de mortalitate infantila pe sexe numarul de decese a copiilor de pana la " an de
viata , de sex masculin sau femin raportat la numarul de nascuti vii , de sex masculin sau
feminin , la o populatie de "### de locuitori .
*ata neonatala precoce decesele copiilor intre #(< zile de la nastere / numarul de
nascuti vii , la "### de locuitori .
*ata neonatal tardiva decesele copiilor intre =(%= zile de la nastere / numarul de nascuti
vii , la "### de locuitori .
*ata neonatal decesele copiilor intre #(%= zile de la nastere / numarul nascutilor vii , la
"### de locuitori .
*ata postneonatala decesele copiilor %;(O<> zile de la nastere / numarul de nascuti vii ,
la "### de locuitori .
*ata perinatala numarul copiilor nascuti morti plus decesele intre #(< zile de la nastere /
numarul de nascuti vii , la "### de locuitori .
Factorii care au influenat evoluia mortalitii, infantile
speranei e via, v!rstei meii
'actorii de risc ai mortalitatii infantile +onditionarea multifactoriala a mortalitatii
infantile a impus clasificarea factorilor de risc. Dintre clasificarile intilnite in literatura de
specialitate retinem clasificarea intr(o viziune sistemica, clasificare convenabila atit
pentru practica curenta cit si pentru cercetare. -ceasta clasificare tine seama de integrarea
biosistemului mama(copil in alte biosisteme! familia, populatia, mediul (fizic si social),
fiecare nivel de integrare necesitind interventia unui sector social. ". @iosistemul mama(
copil! 'actori endogeni! (care tin de mama! (virsta (sub "8 ani, peste O9 ani)G (paritateG
(avorturi in antecedenteG (patologie generala si obstetricalaG (accidente in timpul nasteriiG
(interventii obstetricale. (care tin de copil! (greutate mica la nastereG (sexul masculinG
(rangul nou(nascutuluiG (virsta (primul trimestru)G (handicapuri biologice (malnutritie,
rahitism, anemie, malformatii, infectii in interferenta cu factori exogeni). 'actori exogeni!
9# (intoxicatiiG (accidenteG (factori de mediu (inclusiv asistenta medicala). %. 'actorii care
tin de familie! (starea civila a mamei (mama celibatara)G (familie dezorganizataG (nivelul
scazut de instructieG (venitul familieiG (conditii de locuit nesatisfacatoareG (familii cu
domiciliul nestabilG (alcoolismulG (vagabonda&ulG (tinerele familii in primul an de la
constituirea lor. O. 'actori demografici! (variatii in evolutia natalitatii si a fecunditatiiG
(planificarea familiala.

3,CA-EA NAT/-AL5
E.L/,A 0E-T,L,T5,, , A -E6-D/CE-,, NETE

CNCE6TE
.7rst fertil : vMrst Ln limitele creia femeia sau brbatul sunt apJi pentru procreare.
0ertilitate : capacitate de reproducere a unui organism. si raportul dintre numrul
copiilor nscuJi vii Ki cel al femeilor la vMrsta de procreare
-eproducere net : fenomen demographic de inmultire, in genere , pentru un cuplu
casatorit care va continua cuplul parental G o generatie inlocuieste generatia precedenta .
*eproducerea in demografie se calculeaza in functie de numarul de fiice , chiar daca se
crede ca % copii inlocuiesc cuplul care i(a adus pe lume . *eproducerea poate fi asigurata
doar din momentul in care fiicele respective a&ung si ele la varsta la care dau nastere
propriilor urmasi . Intervine , nu numai numarul de copii ssau descendenta finala , ci si
factorul de mortalitate . Daca mortalitatea este redusa sunt sanse foarte mari ca
descendenta sa a&unga la varsta de reproducere , aducand pe lume copii necesari .
6bservarea longitudinala fiind destul de dificil de realizat , demografia recomanda o
metoda simplificata , observarea transversala si indicii obtinuti p baza ei . ?e calculeaza
mai intai rata totala de fertilitate ( *3' ) , ca suma a ratelor specifice de fertilitate dupa
varsta din perioada respectiva . ?e aplica apoi raportul de feminitate la nastere , cca.
#,>;; pentru a evidentia numarul de nasteri feminine ( fiice ) , se folosesc apoi
probabilitati de supravietuire pana la >8 de ani . In felul acesta se obtine rata totala de
fertilitate ( numarul de copii ) , apoi rata bruta de reproducere ( *@* ) , ca numar de
fiice , fara sa se ia in considerare efectul viitor al mortalitatii si rata neta de reproducere .
entru inlocuirea simpla a generatiilor , rata neta de reproducere trebuie sa fie " , adica o
fiica supravietuitoare care inlocuieste pe mama ei . 6 rata supraunitara inseamna o
reproducere ingustata , si deci , in perspectiva , declinul demografic . ?(au conturat cateva
tipuri de reproducere a populatiei , din cele mai vechi timpuri pana in prezent !
reproducere traditionala , reproducere exploziva si reproducere in declin .

-eproducere demografica in declin : tip de reproducere cunoscuta si sub denumirea de
criza demografica specifica tarilor dezvoltate economic . -cest tip de reproducere se face
simtit odata cu inceputurile muncii industriale , respective ale revolutiei industriale . ?e
caracterizeaza prin natalitate in faze moderat reduse , mortalitate si respectiv spor natural
moderate si marcheaza scaderea constanta a natalitatii , trecerea , de catre ma&oritatea
tarilor din aceasta categorie , de la reproducerea largita la reproducerea # si regresiva .
6rientativ reproducerea in decline este marcata de un spor natural de sub "# U .
-eproducere demografica traditinala : 3ip de reproducere specifica perioadei
premergatoare secolului a VIV lea , cand toate statele au o natalitate foarte mare
decompensata de mortalitate , de asemenea , foarte accentuata , iar sezultatul fiind un
spor natural redus . -semenea evolutii se desfasurau in conditiile unei durate a vietii de
%9(O9 de ani , caracterizata prin conditii grele de viata si generata de conditiile
necorespunzatoare de igiena sanitara si de un nivel de cultura redus . Imaginile unei
asemenea reproduceri sunt si astazi prezente la o serie de popoare ramase mult in urma
atat din punct de vedere economic , cat si cultural .
-eproducerea demografica e8plo9i!a : 3ip de reproducere caracteristica tarilor care
pana la cel de(al doilea *azboi )ondial se distingeau prin evolutia specifica tipului
traditional . -cest tip de reproducere se distinge printr(o natalitate S forte S si o
mortalitate moderata , relative redusa , ceea ce finalizeaza un spor natural ridicat si foarte
ridicat . -semenea evolutii , in present , caracterizeaa tarile in curs de dezvoltare ( ale
-fricii 6ccidentale , 6rientale , -siei de ?ud(Aest si -mericii +entrale ) care au
beneficiat de un avans economic , social(sanitar in conditiile unei independente politice si
economice . *eproducerea demografica exploziva se distinge printr(o natalitate care
a&unge pana la 9#(99 U ceea ce corespunde in medie unui numar de "#("% nasteri la o
femeie . 6rientativ , valoarea medie a natalitatii in cadrul acestui tip de reproducere este
de O" U cu o valoare medie a mortalitatii de "% U , un spor mediu natural deci de %O
U . ?pecificul vietii in tarile mentionate este dat de durata medie a vietii de pana la 99
ani , de faptul ca femeia participa nesemnificativ in productie , gradul lor de ocupare
nedepasind 9 : . 3ot aici casatoriile inca se mai practica de foarte timpuriu , la ">("<
ani , in unele tari chiar mai devreme G exemplu ! in India pana la obtinerea independentei ,
casatoriile se practicau la varsta de "%("O ani , dupa care s(au legiferat la "9 ani , iar in
present la "; ani . *eproducerea exploziva confirma trecerea de la reproducerea
traditionala la S explozia demografica S .

,ND,CAT-, DE 354/-A-E
*ata bruta a natalitatii masoara frecventa sau intensitatea nasterilor in cadrul inei
anumite populatii si se calculeaza prin raportarea numaruluio de nascuti vii la efectivul
mediu al populatiei exprimandu(se in promile ( U ) .
*ata fertilitatii generale indicator calculat prin raportarea numarului total de nasteri la
populatia feminina de varsta fertila .
*ata totala de fertilitate reprezinta numarul mediu de copii pe care l(ar naste o femeie
( o generatie de femei ) in conditiile unui model de fertilitate specifica pe varsta si in
absenta mortalitatii .
I@* numarul mediu de fetite pe care le(ar naste o femeie in conditiile unui model de
fertilitate specifica pe varste in absenta mortalitatii .
+alendarul fertilitatii distributia ratelor de fertilitate pe grupe de varsta . Iar perioada de
fertilitate a femei este impartita in = grupe cincinale ! "9("8 , %#(%> , ... , >9(>8 .
0actorii care au influenat e!oluia fertilitii i a
reproducerii nete
'actorii demografici distributia pe sexe , structura populatiei , in special a populatiei
feminine pe grupe de varsta , nuptialitatea si divortialitatea .
'actori medico(biologici sterilitatea primara si secundara , sterilitatea masculina ,
patologia genitala , igiena sexuala .
'actorii sociali prelungirea scolarizarii , gradul de anga&are a femeilor in activitatile
socio(economice .
)igratia populatiei ca fenomen de masa determinata de factori sociali , politici ,
economici , culturali
'actorii legislativi prevederile codului muncii si codului familial , sistemul de alocatii
pentru copii , programe de protectie materno fetale .
'actorii subiectivi atitudinea fata de copii , numarul de copii doriti , numarul de copii
realizati , metode si mi&loace contraceptive
'actorii locali traditionali nivelul cultural , obiceiurile locale , religie .
3,:-AT,,LE ,NTE-NAT,NALE
CNCE6TE
'lux migratoriu numarul total al deplasarilor efectuate de populatie in cursul unei
perioade ( zi , ora , luna , an , etc. ) de la o zona de origine comuna spre o zona de
destinatie comuna , din diferite motive . ( .rdeli W +.6. , pag. "%8 ).
)igratia internationala migratie ce are loc in afara granitelor unui stat . -ccentuarea
curentilor migratorii , a fortei de munca mai ales , are la baza marile decala&e economice
intre tari . 'luxurile migratorii se orienteaza dinspre tarile slab dezvoltate spre cele cu un
nivel ridicat de dezvoltare economica .
)igratia selectiva proces prin care cei care migreaza sunt selectati pe criterii de varsta ,
aptitudini si alte caracteristici personale G in cazul migratiei internationala , tara gazda
decide conditiile privind varsta , sanatatea , ocupatia , moralitatea etc. imigrantilor.
)igrant activ migranti care cauta destinatii convenabile , care sa ii garanteze
prosperitatea viitoare .
)igratie neta proces prin care persoanele isi schimba locul de rezidenta in mod
definitiv sau temporar . .lementele ! timp si spatiu sunt integrate conceptului ,
inpunandu(se relevarea lor in analiza . 3rebuie facuta diferenta dintre circulatie si
migratie , care implica schimbarea resedintei . Din punct de vedere geografic , scara
spatiala la care se efectueaza migratia este foarte importanta si poate fi ! intraurbana ,
rurala spre urbana , urbana spre urbana , interregionala , internationala etc. . De asemenea
migratia poate fi centripeta caz in care populatia se deplaseaza spre centrele urbane din
zonele rurale incon&uratoare si centrifuga , caz in care populatia se deplaseaza din zonele
centrale ale oraselor spre arealele rurale incon&uratoare sau spre orasele mai mici din
impre&urimi .
*ata de migratie indice care masoara intensitatea migratiei sau a mobilitatii spatiale
prin raportarea valorii migrantilor la numarul mediu al populatiei se calculeaza ! numarul
total al migrantilor / numarul mediu al populatiei , la "### de locuitori .
0actorii care au influientat migratia internationala
De obicei oamenii isi parasesc locurile natale din motive economice, plecand in cautarea
unor locuri de munca mai bine platite sau pur si simplu , pentru a scapa de saracie .
Desigur , multi altii se deplaseaza in arii geografice noi ca urmare a unor persecutii
culturale si religioase , sau datorita unor conditii politice adverse . 6ricum , dintre toti
factorii care influienteaza fluxurile migratorii cei economici raman determinanti !
foamete , soma& , lipsa terenurilor agricole . ?e intelege ca fluxurile migratorii
determinate de asemenea cauze sunt prin structura lor voluntare . .xista , insa cauze
involuntare ! transferare fortata a unor populatii dintr(un continent in altul , razboaiele ,
expulzare , calanitati naturale de proportii etc. -stfel , intre "9## si ";9# negustorii de
sclavi au transferat fortat din -frica in -merica , aproximativ 8.9 milioane de oameni , in
principal pentru a servi drept forta de munca gratuita in agricultura . Dupa primul razboi
mondial , datorita unor restrictii puse de ?/- in calea imigrarii , aceasta tara a continuat
sa gazduiasca strainii , intr(un ritm mult mai mic , respectiv in &urul a <##.### de
persoane pe an .
Dupa cel de(al doilea razboi mondial , migratia internationala a continuat , cauzele fiind
diferite - continuat migratia spre -merica de Dord , -stralia si -frica de ?ud G razboiul
din Aietnam a dat nastere unui val de refugiati G s(au intensificat fluxurile migratorii
dinspre -merica ,atina spre ?tatele /nite ale -mericii G migratia evreilor spre Israel , in
special din .uropa +entrala si din *usia , mai nou , migratia est europenilor este
.uropa de Aest si ?./.-. . 3oate aceste miscari de populatie nu reprezinta decat o parte a
unui tablou global , care nu poate fi descris in toate detaliile sale , pentru ca nu sunt
suficient de bine cunoscute proportiile migratiei ilegale .
In general , migreaza generatiile tinere cu o pregatire profesionala superioara .
DENSITATEA POPULA IEI
Concepte
Densitatea populaiei raport intre numarul populatiei la un moment dat si suprafata
teritoriului locuit de aceasta.
Tipuri de densiti:
;. Densitatea general (medie) a populaiei
r. Densitatea brut numarul populatiei raportat la perimetrul construibil al localitatii
( loc. / ha. )
s. Densitatea neta numarul populatiei raportat la zonele de locuit ( loc. / ha. )
t. Densitatea agricola numarul populatiei care lucreaza in agricultura raportat la
unitatea de suprafata cultivata.
u. Densitatea fiziologica numarul populatiei pe unitatea de suprafata cultivabila.
!. Densitatea populatiei urbane numarul locuitorilor unui oras raportat la suprafata
administrativa a acestuia.
<. Densitatea populatiei rurale numarul locuitorilor unei comune raportat la suprafata
acesteia.
8. Densitatea circulatiei rutiere numarul participantilor la circulatie ( vehicule, calatori
), la un anumit moment, pe unitatea de lungime a unei cai rutiere.
=. Densitate a constructiilor raportul dintre numarul cladirilor si suprafata de teren
( ha ) pe care se afla acestea. Indica gradul de ocupare a terenului.
9. Densitate a localitatilor in teritoriu raportul care exprima numarul de asezari umane
prezente pe o anumita suprafata. oate fi ! densitate a asezarilor urbane ( suprafata de
raportare este de "### $m
%
), densitate a asezarilor rurale ( care se calculeaza la "##
$m
%
).
aa.Densitate a locuintelor numarul de locuinte raportat la suprafata de teren ( ha ).
bb. Densitate a retelei de transport indicator care exprima lungimea cailor de
comunicatie pe o anumita suprafata.
cc. Densitate a retelei de transport in comun raportul dintre lungimea strazilor incluse
in reteaua de transport in comun si suprafata teritoriului localitatii respective.
dd. Densitate a retelei stradale indicator care exprima lungimea sau suprafata
carosabila raportata la suprafata teritoriului localitatii.
ee. Densitatea robotica indicator care exprima masura gradului de automatizare
industriala a unei tari, exprimat prin numarul de roboti industriali raportat la "#.###
de persoane anga&ate in industria prelucratoare.
ff. Densitate a anga&atilor masura a densitatii muncitorilor in industrie obtinuta pentru
fiecare loc de munca, astfel ! numarul obisnuit de locuitori / spatiul ocupat ( ha. ).
FACTORII CARE INFLUENEAZA REPARTIIA GEOGRAFIC A
POPULAIEI
'actorii fizico(geografici deosebit de importanti in repartitia geografica a populatiei ,
fapt usor constatat prin examinarea zonelor nepopulate sau slab populate ale planetei ,
acestea corespunzand aproape in toate cazurile unui mediu ostil sau putin favorabil
existentei umane .
)ediul natural afecteaza repartitia geografica a populatiei , dar e greu de apreciat rolul
exact al acestuia . *olul cel mai semnificativ ! +,I)- si *.,I.'/, .
+,I)- cea mai importanta impune limitele cele mai stricte .
0onele de vid demografic de pe harta populatiei mondiale arata influienta a trei
elemente!
1 temperaturile prea scazute
1 temperaturile prea ridicate
1 pluviozitatea
*.,I.'/,
Densitatea se reduce in functie de relief cauze !
2 pantele accentuate impiedica sau fac dificile anumite tipuri de exploatare a solului .
2 reducerea 34+ o data cu cresterea altitudinii nu e favorabila anumitor culturi .
In cadrul acestuia exista doua relatii !
5 relatia populatie ( altitudine
5 relatia populatie relief
'actorii istorici mult mai importanti decat factorii naturali numeroase ratiuni istorice
pot explica in acest caz formarea densitatilor .
6cuparea initiala a teritoriului depinde de vechimea popularii .
+urentele migratorii au afectat numarul populatiei , in sensul cresterii sau scaderii
acestuia in perioadele mai recente .
'actorii economici au o influienta deosebita , insa numai acolo unde exista tehnici
pentru exploatarea acestora .
-cestia cuprind doua componente !
7 resursele minerale si energetice
7 progresul tehnic si inovatiile
Tabel nr.3. - Raspandirea populaiei pe regiuni geografice (1950 - 2012 - 2050) - %
anul Total
mondial
Africa America
de Nord
America
Latin
Asia Europa ceania
"89# "##: ;,; <.< <.; 99.< %".= #.9
%#"% "##: "9." >.8 ;.9 <#.> "#.> #.9
%#9# "##: "8.; >.> 8." 98." =.# #.9
E!oluia densitii generale "medii# a populaiei Terrei$ %n inter!alul &'() * +)&).
3arile cu cele mai mici densitati , respectiv ! )onaco , ?ingapore , )alta , @ahrein ,
Aatican , )aldive , @angladesh , /ruguaB , Cuineea .cuatoriala , Insulele ?olomon ,
Aanuatu , ?udan , araguaB , 'inlanda , Doua 0eelanda , 0ambia , -rgentina , 6mar ,
-lgeria , -rabia ?audita , ?omalia , Dorvegia , @elize , apua Doua Cuinee ,
3ur$menistan , )ali , Digeria , +ongo , -ngola , *usia , @olivia , +iad , *epublica
+entral(-fricana , Eazahstan , Cabon , CuBana , +anada , ,ibia , )auritania , Islanda ,
?urinam , @otsFana , -ustralia , Damibia , )ongolia G au ca si cauze ale densitatii
scazute a populatiei ! influienta factorilor naturali (clima si relieful ( spre exemplu
*usia , Dorvegia ) , razboaiele ( spre exemplu ,ibia ) , suprafata mica a statului ( spre
exemplu )aldive , )onaco , )alta ) , saracia ( spre exemplu +ongo , *epublica +entral(
-fricana ) , degradarea conditiilor de igiena ( in general in tarile din -frica ) ,
mortalitatea generala si infantila foarte ridicata , frecventa ridicata a anumitor parazitoze
sau afectiuni grave .
3arile cele mai populate , respectiv ! @arbados , 3aiFan , Dauru , )auritius , +oreea de
?ud , ?an )arino , 3uvalu , 6landa , ,iban , +omore , Haponia , India , Insulele
)arshall , *Fanda , .l ?alvador , @elgia , ?ri ,an$a , ?f. Aicentiu si Crenadine , Israel ,
'ilipine , Iaiti , @urundi , ?fanta ,ucia , Crenada , Aietnam , Hamaica , )area @ritanie ,
Cermania , ,iechtenstein , 3rinidad(3obago , a$istan G au ca si cauze ale densitatilor
mari ale populatiei ! au o clima favorabila ( spre exemplu , 6landa , 'ilipine ) , suprafata
mare a statului ( spre exemplu India , Israel ) , bogatia ( Cermania care este cea mai
mare putere economica din lume ) , conditii de igiena foarte bune ( spre exemplu )area
@ritanie , @elgia ) .
DINAMICA PRINCIPALILOR INDICATORI
GEODEMOGRAFICI
N INTERVALUL 1950 2012
CONCEPTE
#. MICAREA NATURAL : Toa!"a#a $o%"&"'a("!o( '# a)a( "*
*+$a(+! ," ,(+'+(a )o)+!a"#" - 'a +($a(# a *a,#("!o( ," %#'#,#!o( -
'a,ao(""!o( ," %".o(+("!o( .
&. Naa!"a# : F(#'.#*a *a,#("!o( %# 'o)"" ."" "* 'a%(+! +*#"
)o)+!a"" - "*(0o a*+$"a )#("oa%a %# "$) .
3. Mo(a!"a# : F(#'.#*a 'a1+("!o( %# %#'#, - a)a(+# "* 'a%(+!
+*#" )o)+!a"" "*(0o a*+$"a )#("oa%a %# "$) .
5. 2)o( *a+(a! : D"&#(#*a %"*(# *+$a(+! %# *a,'+" ."" ,"
*+$a(+! %# %#'#,# 3#*#(a!# .
,ND,CAT-, DE E.AL/A-E
a. -ata brut de natalitate "N# msoar frecvenJa sau
intensitatea naKterilor Ln cadrul unei anumite populaJii Ki se
calculeaz prin raportarea numrului de nscui-!ii ("!) la
efec#i!ul mediu al populaiei ($m) exprimMndu(se Ln promile.
DeKi la numitorul relaJiei este cuprins Lntreaga populaJie, nu
numai cea supus riscului de a naKte, rata brut de natalitate este un indicator
des utilizat atMt Ln statisticile naJionale, cMt Ki Ln comparaJiile internaJionale.
Nn mod obiKnuit intensitatea natalitJii populaJiei se determin pentru
perioada anului calendaristic. Dac anumite situaJii o cer ea se poateimpune
determinarea densitJii medii anuale a nscuJilor vii prin multiplicarea
efectivului acestora cu raportul dintre durata calendaristic a anului (O<9
zile) Ki durata perioadei pentru care se calculeaz rata natalitJii.
b. -ata general de fertilitate "0g# este expresia raportului
dintre numrul de nscuJi vii (Dv) Ki numrul populaJiei
feminine Ln vMrst fertil .
Aaloarea acestui indice este influenJat nu numai de fertilitJile
specifice dup vMrst, ci Ki de structura populaJiei feminine dup vMrst.
*ata general de fertilitate apropie Ln mod considerabil efectivul nscuJilor
vii de unul din factorii determinaJi, care condiJioneaz potenJialul intrrilor
Ln sistemul populaJiei Ki anume dimensiunea contingentului fertil feminin.
Nntre rata general de fertilitate Ki rata general de natalitate exist o
conexiune direct, Ln sensul c intensitatea fertilitJii determin nivelul de
natalitate.
1ilan2ul demografic natural

-naliza separat a natalitJii sau mortalitJii nu ofer posibilitatea LnJelegerii
Ln toat complexitatea sa a procesului privind miKcarea natural a populaJiei.
-cest lucru este posibil confruntMnd cele dou fenomene demografice prin
sistemul bilan2ului demografic natural "Bdn# care reprezint diferenJa
dintre na#ali#a#e (") Ki mor#ali#a#e (% ) .
Nn funcJie de raportul dintre naKteri Ki decese, bilanJul demografic poate fi!
( po&i#i!' cMnd N>M Ki se numeKte spor sau e(ceden# na#uralG
( nul' cMnd N = MG
( nega#i!, cMnd N<M, numindu(se deficit natural.
1ilan2ul demografic natural reprezint diferenJa dintre natalitate Ki
mortalitate Ki nu are nici o semnificaJie pentru puterea de reproducere a
populaJiei. +u toate acestea, el este folosit pe scar larg, acordMndu(i(se o
importanJ pe care el nu o poate avea. .l apare Lns foarte util Ln aprecierea
tranziJiei demografice, mai cu seam prin faptul c unul Ki acelaKi bilanJ
natural se poate realiza la nivele diferite ale natalitJii Ki mortalitJii.
De aceea, pentru analiza demografic este util s se de#ermine ra#a
bilanului demografic na#ural, ca medie pe perioade semnificative, din
punctul de vedere al istoriei demografice.
@ilanJul demografic natural ne a&ut s descriem Ki s LnJelegem creKterea
demografic, Ki nu reproducerea populaJiei. )ai mult chiar un bilanJ natural
pozitiv poate s camufleze perspectivele reproducerii populaJiei.
Dac bilanJul natural, ne a&ut s LnJelegem creKterea demografic, aceasta.
Tabel nr.1 - Evoluia ratelor natalitii, mortalitii i sporului natural n
intervalul 1950 -2012 i perspectiva 2050

Tabel nr.1
Perioada
Nasteri pe
an
Perioada
Ambele
sexe
combinate
Perioada
Sporul
natural
ambele
sexe
combinate
1950-
1955
1 558 1950-
1955
1.62
1950-
1955
3 994 1955-
1960
1 682 1955-
1960
1.70
1955-
1960
4 336 1960-
1965
1 820 1960-
1965
1.36
1960-
1965
4 200 1965-
1970
1 944 1965-
1970
0.98
1965-
1970
3 613 1970-
1975
1 978 1970-
1975
0.90
1970-
1975
3 370 1975-
1980
1 941 1975-
1980
0.96
1975-
1980
3 379 1980-
1985
2 051 1980-
1985
0.96
1980-
1985
3 649 1985-
1990
2 183 1985-
1990
0.99
1985-
1990
3 870 1990-
1995
2 260 1990-
1995
1.00
1990-
1995
3 965 1995-
2000
2 354 1995-
2000
1.18
1995-
2000
3 884 2000-
2005
2 455 2000-
2005
0.99
2000-
2005
4 081 2005-
2010
2 522 2005-
2010
0.89
2005-
2010
4 243 2010-
2015
2 647 2010-
2015
0.85
2010-
2015
4 351 2015-
2020
2 776 2015-
2020
0.80
2015-
2020
4 469 2020-
2025
2 931 2020-
2025
0.74
2020-
2025
4 550 2025-
2030
3 133 2025-
2030
0.67
2025-
2030
4 608 2030-
2035
3 392 2030-
2035
0.61
2030-
2035
4 724 2035-
2040
3 672 2035-
2040
0.56
2035- 4 877 2040- 3 909 2040- 0.52
2040 2045 2045
2040-
2045
5 002 2045-
2050
4 067 2045-
2050
0.48
2045-
2050
5 093
Factorii care au influenat evoluia natalitii, mortalitii, sporului natural
'actorii care determina evolutia natalitatii sunt !
P factorii economici nivelul general de dezvoltare economica , conditiile de viata .
P factorii politici fiecare stat isi elaboreaza propria politica demografica ! incura&are a
nasterilor ( pronatalista ) G limitare a acestora ( antinatalista ) G neutra, care nu intervine
deloc in evolutia normala a natalitatii .
P factorii socio culturali statutul femeii in societate , religia , climatul psihologic
general si varsta populatiei .
'actorii care determina evolutia mortalitatii sunt !
Q Divelul general de dezvoltare economica progresul tehnico(economic , ameliorarea
conditiilor de viata ale populatiei , imbunatatirea alimentatiei , cresterea mi&loacelor de
lupta impotriva unor maladii , reducerea timpului de lucru si salariile mai ridicate au
contribuit in tarile avansate la scaderea ratei natalitatii .
Q ?istemul de ingri&ire medicala calitatea serviciilor , gradul de pregatire al personalului
medical , infrastructura si echipamentele sanitare.
Q Divelul general de instruire a populatiei dieta , limitarea consumului de alcool ,
renuntarea la tutun, un anumit comportament fata de maladii , exercitatea anumitor
meserii comporta riscuri ce ridica nivelul .
Q ?tructura pe grupe de varsta si sexe o populatie cu un numar ridicat de varstnici se va
caracteriza printr(o rata a mortalitatii ridicata , in timp ce tarile cu o populatie tanara
numeroasa ar trebui sa prezinte rate ale mortalitatii mai reduse . Diferentieri pe cele doua
sexe ! o supramortalitate masculina in tarile dezvoltate G o supramortalitate fenomen in
tarile islamice , in subcontinentul indian si in statele cu civilizatii agrare traditionale .
+auze ! activitatii dificile la care sunt supusi barbatii , accedentele de munca ,
accidentelor rutiere , maladiilor datorate consumului de alcool si tutun . +u cat nivelul de
dezvoltare economica este mai ridicat , cu atat supramortalitatea masculina tinde sa
creasca .
Q @olile incurabile cardiace ischemice , cerebrovasculare ( atacuri cerebrale (
hipertensiunea), infectii ale sistemului respirator inferior ( pneumonie , bronsite acute ,
abcese pulmonare , pneumonii ) , infectioase ( IIA / ?ID- ) , pulmonare obstructive
cronice ( gradul inalt de poluarea din anumite orase ) , diareica , tuberculoza, malaria ,
cancerul ( de toate tipurile dar in special cel de trahee/ bronhii / plamani ) .
Q -ccidentele rutiere au cel mai mare impact mediatic cand vine vorba despre cauzele
deceselor .
'actorii care determina evolutia sporului natural sunt !
R ozitiv cand numarul nascutilor este mai mare decat numarul decedatilor .
R Degativ daca nivelul natalitatii e mai redus decat nivelul mortalitatii in acest caz
preferandu(se insa termenul de dificit natural ori cel de declin demografic .
R S # S cand valoarile ratei natalitatii sunt egale cu cele ale ratei martalitatii .
DIFERENIERI TEMPORALE I 2PAIALE ALE
MORTALITII INFANTILE- 2PERANEI DE VIA I
V4R2TEI MEDII
CONCEPTE
3ortalitate infantil T frecvenJa deceselor Ln primul an de viaJ la o mie de copii
nscuJi vii.
4perana de !ia este durata medie a viaJii unui individ sau numrul mediu de ani viaJ
rmaKi la o anumit vLrst. ?peranJa de viaJ depinde foarte mult de criteriile utilizate
pentru a selecta grupul. Nn Jrile cu mortalitate infantil ridicat, speranJa de viaJ la
naKtere este foarte mult influenJat de rata mortalitJii Ln primii ani viaJ. Nn aceste cazuri,
se msoar de exemplu speranJa de viaJ la vLrsta de 9 ani.
INDICATORI DE M2URARE
*ata mortalitatii infantile indicator statistic care indica numarul copiilor decedati in
varsta sub un an la "### de nascuti vii intr(o anumita perioada de timp , in general un an
calendaristic .
*ata de mortalitate infantila pe medii se calculeaza ! numarul de decese a copiilor de
pana la " an de viata raportat la numarul de nascuti vii , la o populatie de "### de
locuitori .
*ata de mortalitate infantila pe sexe numarul de decese a copiilor de pana la " an de
viata , de sex masculin sau femin raportat la numarul de nascuti vii , de sex masculin sau
feminin , la o populatie de "### de locuitori .
*ata neonatala precoce decesele copiilor intre #(< zile de la nastere / numarul de
nascuti vii , la "### de locuitori .
*ata neonatal tardiva decesele copiilor intre =(%= zile de la nastere / numarul de nascuti
vii , la "### de locuitori .
*ata neonatal decesele copiilor intre #(%= zile de la nastere / numarul nascutilor vii , la
"### de locuitori .
*ata postneonatala decesele copiilor %;(O<> zile de la nastere / numarul de nascuti vii ,
la "### de locuitori .
*ata perinatala numarul copiilor nascuti morti plus decesele intre #(< zile de la nastere /
numarul de nascuti vii , la "### de locuitori .
Factorii care au influenat evoluia mortalitii, infantile
speranei e via, v!rstei meii
'actorii de risc ai mortalitatii infantile +onditionarea multifactoriala a mortalitatii
infantile a impus clasificarea factorilor de risc. Dintre clasificarile intilnite in literatura de
specialitate retinem clasificarea intr(o viziune sistemica, clasificare convenabila atit
pentru practica curenta cit si pentru cercetare. -ceasta clasificare tine seama de integrarea
biosistemului mama(copil in alte biosisteme! familia, populatia, mediul (fizic si social),
fiecare nivel de integrare necesitind interventia unui sector social. ". @iosistemul mama(
copil! 'actori endogeni! (care tin de mama! (virsta (sub "8 ani, peste O9 ani)G (paritateG
(avorturi in antecedenteG (patologie generala si obstetricalaG (accidente in timpul nasteriiG
(interventii obstetricale. (care tin de copil! (greutate mica la nastereG (sexul masculinG
(rangul nou(nascutuluiG (virsta (primul trimestru)G (handicapuri biologice (malnutritie,
rahitism, anemie, malformatii, infectii in interferenta cu factori exogeni). 'actori exogeni!
9# (intoxicatiiG (accidenteG (factori de mediu (inclusiv asistenta medicala). %. 'actorii care
tin de familie! (starea civila a mamei (mama celibatara)G (familie dezorganizataG (nivelul
scazut de instructieG (venitul familieiG (conditii de locuit nesatisfacatoareG (familii cu
domiciliul nestabilG (alcoolismulG (vagabonda&ulG (tinerele familii in primul an de la
constituirea lor. O. 'actori demografici! (variatii in evolutia natalitatii si a fecunditatiiG
(planificarea familiala.

3,CA-EA NAT/-AL5
E.L/,A 0E-T,L,T5,, , A -E6-D/CE-,, NETE

CNCE6TE
.7rst fertil : vMrst Ln limitele creia femeia sau brbatul sunt apJi pentru procreare.
0ertilitate : capacitate de reproducere a unui organism. si raportul dintre numrul
copiilor nscuJi vii Ki cel al femeilor la vMrsta de procreare
-eproducere net : fenomen demographic de inmultire, in genere , pentru un cuplu
casatorit care va continua cuplul parental G o generatie inlocuieste generatia precedenta .
*eproducerea in demografie se calculeaza in functie de numarul de fiice , chiar daca se
crede ca % copii inlocuiesc cuplul care i(a adus pe lume . *eproducerea poate fi asigurata
doar din momentul in care fiicele respective a&ung si ele la varsta la care dau nastere
propriilor urmasi . Intervine , nu numai numarul de copii ssau descendenta finala , ci si
factorul de mortalitate . Daca mortalitatea este redusa sunt sanse foarte mari ca
descendenta sa a&unga la varsta de reproducere , aducand pe lume copii necesari .
6bservarea longitudinala fiind destul de dificil de realizat , demografia recomanda o
metoda simplificata , observarea transversala si indicii obtinuti p baza ei . ?e calculeaza
mai intai rata totala de fertilitate ( *3' ) , ca suma a ratelor specifice de fertilitate dupa
varsta din perioada respectiva . ?e aplica apoi raportul de feminitate la nastere , cca.
#,>;; pentru a evidentia numarul de nasteri feminine ( fiice ) , se folosesc apoi
probabilitati de supravietuire pana la >8 de ani . In felul acesta se obtine rata totala de
fertilitate ( numarul de copii ) , apoi rata bruta de reproducere ( *@* ) , ca numar de
fiice , fara sa se ia in considerare efectul viitor al mortalitatii si rata neta de reproducere .
entru inlocuirea simpla a generatiilor , rata neta de reproducere trebuie sa fie " , adica o
fiica supravietuitoare care inlocuieste pe mama ei . 6 rata supraunitara inseamna o
reproducere ingustata , si deci , in perspectiva , declinul demografic . ?(au conturat cateva
tipuri de reproducere a populatiei , din cele mai vechi timpuri pana in prezent !
reproducere traditionala , reproducere exploziva si reproducere in declin .

-eproducere demografica in declin : tip de reproducere cunoscuta si sub denumirea de
criza demografica specifica tarilor dezvoltate economic . -cest tip de reproducere se face
simtit odata cu inceputurile muncii industriale , respective ale revolutiei industriale . ?e
caracterizeaza prin natalitate in faze moderat reduse , mortalitate si respectiv spor natural
moderate si marcheaza scaderea constanta a natalitatii , trecerea , de catre ma&oritatea
tarilor din aceasta categorie , de la reproducerea largita la reproducerea # si regresiva .
6rientativ reproducerea in decline este marcata de un spor natural de sub "# U .
-eproducere demografica traditinala : 3ip de reproducere specifica perioadei
premergatoare secolului a VIV lea , cand toate statele au o natalitate foarte mare
decompensata de mortalitate , de asemenea , foarte accentuata , iar sezultatul fiind un
spor natural redus . -semenea evolutii se desfasurau in conditiile unei durate a vietii de
%9(O9 de ani , caracterizata prin conditii grele de viata si generata de conditiile
necorespunzatoare de igiena sanitara si de un nivel de cultura redus . Imaginile unei
asemenea reproduceri sunt si astazi prezente la o serie de popoare ramase mult in urma
atat din punct de vedere economic , cat si cultural .
-eproducerea demografica e8plo9i!a : 3ip de reproducere caracteristica tarilor care
pana la cel de(al doilea *azboi )ondial se distingeau prin evolutia specifica tipului
traditional . -cest tip de reproducere se distinge printr(o natalitate S forte S si o
mortalitate moderata , relative redusa , ceea ce finalizeaza un spor natural ridicat si foarte
ridicat . -semenea evolutii , in present , caracterizeaa tarile in curs de dezvoltare ( ale
-fricii 6ccidentale , 6rientale , -siei de ?ud(Aest si -mericii +entrale ) care au
beneficiat de un avans economic , social(sanitar in conditiile unei independente politice si
economice . *eproducerea demografica exploziva se distinge printr(o natalitate care
a&unge pana la 9#(99 U ceea ce corespunde in medie unui numar de "#("% nasteri la o
femeie . 6rientativ , valoarea medie a natalitatii in cadrul acestui tip de reproducere este
de O" U cu o valoare medie a mortalitatii de "% U , un spor mediu natural deci de %O
U . ?pecificul vietii in tarile mentionate este dat de durata medie a vietii de pana la 99
ani , de faptul ca femeia participa nesemnificativ in productie , gradul lor de ocupare
nedepasind 9 : . 3ot aici casatoriile inca se mai practica de foarte timpuriu , la ">("<
ani , in unele tari chiar mai devreme G exemplu ! in India pana la obtinerea independentei ,
casatoriile se practicau la varsta de "%("O ani , dupa care s(au legiferat la "9 ani , iar in
present la "; ani . *eproducerea exploziva confirma trecerea de la reproducerea
traditionala la S explozia demografica S .

,ND,CAT-, DE 354/-A-E
*ata bruta a natalitatii masoara frecventa sau intensitatea nasterilor in cadrul inei
anumite populatii si se calculeaza prin raportarea numaruluio de nascuti vii la efectivul
mediu al populatiei exprimandu(se in promile ( U ) .
*ata fertilitatii generale indicator calculat prin raportarea numarului total de nasteri la
populatia feminina de varsta fertila .
*ata totala de fertilitate reprezinta numarul mediu de copii pe care l(ar naste o femeie
( o generatie de femei ) in conditiile unui model de fertilitate specifica pe varsta si in
absenta mortalitatii .
I@* numarul mediu de fetite pe care le(ar naste o femeie in conditiile unui model de
fertilitate specifica pe varste in absenta mortalitatii .
+alendarul fertilitatii distributia ratelor de fertilitate pe grupe de varsta . Iar perioada de
fertilitate a femei este impartita in = grupe cincinale ! "9("8 , %#(%> , ... , >9(>8 .
0actorii care au influenat e!oluia fertilitii i a
reproducerii nete
'actorii demografici distributia pe sexe , structura populatiei , in special a populatiei
feminine pe grupe de varsta , nuptialitatea si divortialitatea .
'actori medico(biologici sterilitatea primara si secundara , sterilitatea masculina ,
patologia genitala , igiena sexuala .
'actorii sociali prelungirea scolarizarii , gradul de anga&are a femeilor in activitatile
socio(economice .
)igratia populatiei ca fenomen de masa determinata de factori sociali , politici ,
economici , culturali
'actorii legislativi prevederile codului muncii si codului familial , sistemul de alocatii
pentru copii , programe de protectie materno fetale .
'actorii subiectivi atitudinea fata de copii , numarul de copii doriti , numarul de copii
realizati , metode si mi&loace contraceptive
'actorii locali traditionali nivelul cultural , obiceiurile locale , religie .
3,:-AT,,LE ,NTE-NAT,NALE
CNCE6TE
'lux migratoriu numarul total al deplasarilor efectuate de populatie in cursul unei
perioade ( zi , ora , luna , an , etc. ) de la o zona de origine comuna spre o zona de
destinatie comuna , din diferite motive . ( .rdeli W +.6. , pag. "%8 ).
)igratia internationala migratie ce are loc in afara granitelor unui stat . -ccentuarea
curentilor migratorii , a fortei de munca mai ales , are la baza marile decala&e economice
intre tari . 'luxurile migratorii se orienteaza dinspre tarile slab dezvoltate spre cele cu un
nivel ridicat de dezvoltare economica .
)igratia selectiva proces prin care cei care migreaza sunt selectati pe criterii de varsta ,
aptitudini si alte caracteristici personale G in cazul migratiei internationala , tara gazda
decide conditiile privind varsta , sanatatea , ocupatia , moralitatea etc. imigrantilor.
)igrant activ migranti care cauta destinatii convenabile , care sa ii garanteze
prosperitatea viitoare .
)igratie neta proces prin care persoanele isi schimba locul de rezidenta in mod
definitiv sau temporar . .lementele ! timp si spatiu sunt integrate conceptului ,
inpunandu(se relevarea lor in analiza . 3rebuie facuta diferenta dintre circulatie si
migratie , care implica schimbarea resedintei . Din punct de vedere geografic , scara
spatiala la care se efectueaza migratia este foarte importanta si poate fi ! intraurbana ,
rurala spre urbana , urbana spre urbana , interregionala , internationala etc. . De asemenea
migratia poate fi centripeta caz in care populatia se deplaseaza spre centrele urbane din
zonele rurale incon&uratoare si centrifuga , caz in care populatia se deplaseaza din zonele
centrale ale oraselor spre arealele rurale incon&uratoare sau spre orasele mai mici din
impre&urimi .
*ata de migratie indice care masoara intensitatea migratiei sau a mobilitatii spatiale
prin raportarea valorii migrantilor la numarul mediu al populatiei se calculeaza ! numarul
total al migrantilor / numarul mediu al populatiei , la "### de locuitori .
0actorii care au influientat migratia internationala
De obicei oamenii isi parasesc locurile natale din motive economice, plecand in cautarea
unor locuri de munca mai bine platite sau pur si simplu , pentru a scapa de saracie .
Desigur , multi altii se deplaseaza in arii geografice noi ca urmare a unor persecutii
culturale si religioase , sau datorita unor conditii politice adverse . 6ricum , dintre toti
factorii care influienteaza fluxurile migratorii cei economici raman determinanti !
foamete , soma& , lipsa terenurilor agricole . ?e intelege ca fluxurile migratorii
determinate de asemenea cauze sunt prin structura lor voluntare . .xista , insa cauze
involuntare ! transferare fortata a unor populatii dintr(un continent in altul , razboaiele ,
expulzare , calanitati naturale de proportii etc. -stfel , intre "9## si ";9# negustorii de
sclavi au transferat fortat din -frica in -merica , aproximativ 8.9 milioane de oameni , in
principal pentru a servi drept forta de munca gratuita in agricultura . Dupa primul razboi
mondial , datorita unor restrictii puse de ?/- in calea imigrarii , aceasta tara a continuat
sa gazduiasca strainii , intr(un ritm mult mai mic , respectiv in &urul a <##.### de
persoane pe an .
Dupa cel de(al doilea razboi mondial , migratia internationala a continuat , cauzele fiind
diferite - continuat migratia spre -merica de Dord , -stralia si -frica de ?ud G razboiul
din Aietnam a dat nastere unui val de refugiati G s(au intensificat fluxurile migratorii
dinspre -merica ,atina spre ?tatele /nite ale -mericii G migratia evreilor spre Israel , in
special din .uropa +entrala si din *usia , mai nou , migratia est europenilor este
.uropa de Aest si ?./.-. . 3oate aceste miscari de populatie nu reprezinta decat o parte a
unui tablou global , care nu poate fi descris in toate detaliile sale , pentru ca nu sunt
suficient de bine cunoscute proportiile migratiei ilegale .
In general , migreaza generatiile tinere cu o pregatire profesionala superioara .