1 Siruri - Exemple

1. Demonstrati ca urmatoarele siruri sunt siruri fundamentale

a) r
n
=
n

k=1
1
/
2
pentru orice : _ 1
b) r
n
=
n

k=1
cos(2/ + 1)
/
2
pentru orice : _ 1
Apoi aproximati limitele lor "1" cu 2 zecimale exacte.
Practic, determinati un rang : _ 1 astfel incat
[1 r
n
[ <
1
10
2
Demonstratie. a) Folosim criterul "fundamental"
[r
n+p
r
n
[ =

n+p

k=1
1
/
2

n

k=1
1
/
2

=
=

k=n+1
1
/
2

=
p

k=n+1
1
/
2
_
_
p

k=n+1
1
/(/ 1)
=
p

k=n+1
_
1
(/ 1)

1
/
_
=
=
1
:

1
: + 1
+
1
: + 1

1
: + 2
+ ... +
1
: + j 1

1
: + j
=
=
1
:

1
: + j
_
1
:

n!1
0 , pentru orice j _ 1
Deci sirul (r
n
) este un sir fundamental. Prin urmare este un sir convergent si are o (unica) limita "1"
1 = lim
n!1
r
n
Consideram inegalitatea pe care tocmai am obtinut-o
[r
n+p
r
n
[ _
1
:
, pentru orice j _ 1
Trecem la limita j si obtinem
lim
n!1
[r
n+p
r
n
[ _
1
:
=

lim
n!1
r
n+p
r
n

_
1
:
=
= [1 r
n
[ _
1
:
pentru orice : _ 1
Pentru a aproxima limita 1 cu 2 zecimale exacte, avem nevoie de : _ 1 astfel incat
[1 r
n
[ _
1
:
<
1
10
2
Este clar ca pentru orice : _ 101 inegalitatea este adevarata.
Acum putem scrie un program (relativ simplu) care sa calculeze termenul de rang "101" al sirului
r
101
=
101

k=1
1
/
2
1
si astfel obtinem aproximarea corespunzatoare a limitei 1.
Comentariu. Este posibil sa calculam exact limit 1 , folosind serii Fourier, si anume
1 = lim
n!1
r
n
= lim
n!1
n

k=1
1
/
2
=
1

n=1
1
:
2
=

6
b) Folosim exact acceasi metoda
[r
n+p
r
n
[ =

n+p

k=1
cos(2/ + 1)
/
2

n

k=1
cos(2/ + 1)
/
2

=
=

k=n+1
cos(2/ + 1)
/
2

_
p

k=n+1
[cos(2/ + 1)[
/
2
_
p

k=n+1
1
/
2
_
_
p

k=n+1
1
/(/ 1)
=
p

k=n+1
_
1
(/ 1)

1
/
_
=
=
1
:

1
: + 1
+
1
: + 1

1
: + 2
+ ... +
1
: + j 1

1
: + j
=
=
1
:

1
: + j
_
1
:

n!1
0 , for all j _ 1
Deci sirul (r
n
) este un sir fundamental. Prin urmare este un sir convergent si are o (unica) limita "1"
1 = lim
n!1
r
n
Consideram inegalitatea pe care tocmai am obtinut-o
[r
n+p
r
n
[ _
1
:
, for all j _ 1
Trecem la limita j si obtinem
lim
n!1
[r
n+p
r
n
[ _
1
:
=

lim
n!1
r
n+p
r
n

_
1
:
=
= [1 r
n
[ _
1
:
for all : _ 1
Pentru a aproxima limita 1 cu 2 zecimale exacte, avem nevoie de : _ 1 astfel incat
[1 r
n
[ _
1
:
<
1
10
2
Este clar ca pentru orice : _ 101 inegalitatea este adevarata
Acum putem scrie un program (relativ simplu) care sa calculeze termenul de rang "101" al sirului
r
101
=
101

k=1
cos(2/ + 1)
/
2
si astfel obtinem aproximarea corespunzatoare a limitei 1.

Observatie. Aceeasi metoda (tehnica) functioneaza si pentru orice sir (a

n
)
n
r
n
=
n

k=1
cos(a
n
)
/
2
pentru orice : _ 1
sau orice sir marginit (/
n
)
n
, adica [/
n
[ _ ' pentru orice : _ 1
r
n
=
n

k=1
/
n
/
2
pentru orice : _ 1
2
2. Determinati valorile lui r R pentru care sirul r
n
, : _ 1 este convergent.
Demonstratie. Este usor de observat ca
pentru r = 0 obtinem 0
n
= 0 , un sir constant, deci convergent la 0
pentru r = 1 obtinem 1
n
= 1 , un sir constant, deci convergent la 1
pentru [r[ < 1 obtinem r
n

n!1
0
pentru r 1 obtinem r
n

n!1
+
pentru r = 1 obtinem (1)
n
, care este un sir divergent
pentru r < obtinem tot un sir divergent
Aceste rezultate le putem scrie pe scurt astfel
lim
n!1
r
n
=
_
_
_
0 , for [r[ < 1
1 , for r = 1
divergent otherwise

Putem aplica rezultatul anterior pentru sirul (:

n
) denit astfel
:
n
= 1 + r + r
2
+ ... + r
n
=
1 r
n+1
1 r
for r ,= 1
Constatam ca sirul (:
n
)
n
este convergent numai pentru [r[ < 1 si ca
lim
n!1
:
n
= lim
n!1
(1 + r + r
2
+ ... + r
n
) = lim
n!1
1 r
n+1
1 r
=
1
1 r
In mod evident sirul (:
n
)
n
este divergent pentru [r[ _ 1 , deoarece
pentru r = 1 obtinem :
n
= 1 + 1 + 1
2
+ ... + 1
n
= : + 1
pentru alte valori ale lui r obtinem
:
n
=
1 r
n+1
1 r
=
1
1 r

r
n+1
1 r
de unde se vede destul de clar ca sirul (:
n
)
n
este convergent (respectiv divergent) daca si numai daca sirul r
n+1
este convergent (respectiv divergent).

3. Folositi principiul contractiei pentru a aproxima solutia (reala) ecuatiei

r
3
+ 4r 1 = 0
Demonstratie.
Pasul 1. Determinati cate radacini reale are ecuatia.
Fie /(r) = r
3
+ 4r 1 , atunci /
0
(r) = 3r
2
+ 4 _ 4 0 .
Prin urmare functia / este strict crescatoare si pentru ca /(0) = 1 < 0 , /(1) = 4 0
ecuatia are o unica radacina reala, sa o notam cu j, in plus j (0, 1).
Pasul 2. Este partea cea mai dicila. Rescriem ecuatia in forma
)(r) = r
astfel incat functia ) sa e contractie pe un interval [c, ,] (0, 1).
Nu exista o metoda "standard" pentru a determina o astfel de contractie. Incercam diferite variante pana gasim
una care functioneaza.
NOTE. Aceasta este o problema de "scoala" , deci trebuie sa existe o varianta acceptabila.
In general, poate imposibil de aplicat principiul contractiei, oricate de mult am incerca.
Sa consideram varianta
r
3
+ 4r 1 = 0 = r =
1 r
3
4
def
= )(r)
3
obtinem
)
0
(r) =
3
4
r
2
, si deci [)
0
(r)[ =

3
4
r
2

=
3
4
r
2
_
3
4
< 1 pentru orice r [0, 1]
ceea ce arata ca functia ) este contractie pe intervalul [0, 1] si
3
4
poate constanta de contractie.
Acum determinam valorile functiei ) pe intervalul [0, 1]. Derivata functiei este negativa, deci functia ) este
strict descrescatoare si deci
0 _ r _ 1 = )(0) _ )(r) _ )(1) =
1
4
_ )(r) _ 0
Prin urmare
) ([0, 1]) = [0,
1
4
]
In nal, alegerea facuta satisface toate cerintele din principiul contractiei. Putem deci aplica principiul conm-
tractiei.
Deci pentru orice r
0
[0, 1] , sirul corespunzator denit prin recurenta
r
n+1
= )(r
n
) =
1 r
3
n
4
este convergent la acea unica radacina j (0, 1) , mai precis obtinem
[r
n
j[ _
_
3
4
_
n
[r
0
r
1
[
1
3
4
Alegem de exemplu r
0
= 0 , obtinem r
1
= 1,4 si

1 r
3
n1
4
j

_
_
3
4
_
n
[1,4[
1
3
4
=
_
3
4
_
n
Pentru a aproxima radacina j cu 2 zecimale exacte, este nevoie de

1 r
3
n1
4
j

_
_
3
4
_
n
<
1
10
2
Nu ramane decat sa scriem un program pentru a determina primul rang : _ 1 pentru care inegalitatea are loc
si apoi calculam termenul corespunzator r
n
.
Observatie. Suntem interesati sa determinam o constanta de contractie cat mai mica posibil, pentru a ceste
viteza procesului de aproximare. dar pentru o problema de "scoala", orice constanta C < 1 este sucienta.

2 Serii - Exemple
1. Folositi criteriul necesar pentru seria

n1
:
: + 1
Demonstratie. Nu trebuie decat sa calculam limita
lim
n!1
:
: + 1
= lim
n!1
:
:(1 +
1
n
)
= 1 ,= 0
Conform criteriului necesar seria este divergenta.

4
2. Determinati valorile lui r R pentru care seria este convergenta. Apoi calculati suma seriei in cazul in care
este convergenta.

n0
r
n
Demonstratie. Folosim criteril necesar. Limita lim
n!1
r
n
= 0 numai pentru [r[ < 1 , deci conform criteriului
nevesar seria este divergenta pentru [r[ _ 1.
Pentru [r[ < 1 , putem calcula efectiv sumele partiale
:
n
(r) =
n

k=0
r
k
= 1 + r + r
2
+ ... + r
n
=
1 r
n+1
1 r
si limita corespunzatoare
lim
n!1
:
n
(r) = lim
n!1
1 r
n+1
1 r
=
1
1 r
Prin urmare seria este convergenta numai pentru [r[ < 1 si suma seriei este
:(r)
not
=
1

n=0
r
n
=
1
1 r
pentru [r[ < 1
Putem folosi si criteriul raportului. Calculam limita "raportului"
lim
n!1

r
n+1
r
n

= lim
n!1
[r[ = [r[
Conform criteriului raportului seria este
- convergenta pentru [r[ < 1
- divergenta pentru [r[ 1
Pentru r = 1 sau r = 1 folosim criteriul necesar.
lim
n!1
1
n
= 1 , iar sirul (1)
n
este divergent
Deci conform criteriului necesar seria este divergenta pentru r = 1 sau r = 1.

3. Folositi criteriul integral pentru a determina valorile lui c R pentru care seria "armonica" este convergenta.

n1
1
:

Demonstratie. Folosim criteriul necesar. Pentru c _ 0 limita este lim

n!1
1
n

,= 0 , deci conform criteriului necesar

seria este divergenta.
Pentru c 0 , folosim criteriul integral. Functia )(r) =
1
x

este decrescatoare pe intervalul [1, +) si

) : [1, +) [1, +).
Calculam limita corespunzatoare.
Cazul i) pentru c = 1 obtinem
lim
c!1
_
_
c
_
1
1
r
dr
_
_
= lim
c!1
[ lnr[
x=c
x=1
] = lim
c!1
[lnc ln1] = +
Conform criteriului integral seria este divergenta.
Cazul ii) pentru c 1 avem ( c 1 0 ) si deci
lim
c!1
_
_
c
_
1
1
r

dr
_
_
= lim
c!1
_
_
c
_
1
r

dr
_
_
= lim
c!1
_
r
+1
c + 1

x=c
x=1
_
=
5
= lim
c!1
_
c
+1
c + 1

1
+1
c + 1
_
=
1
c + 1
lim
c!1
_
1
c
1
1
_
=
1
c 1
Conform criteriului integral seria este convergenta.
Cazul iii) pentru c < 1 avem ( 1 c 0 ) si deci
lim
c!1
_
_
c
_
1
1
r

dr
_
_
= lim
c!1
_
_
c
_
1
r

dr
_
_
= lim
c!1
_
r
+1
c + 1

x=c
x=1
_
=
= lim
c!1
_
c
+1
c + 1

1
+1
c + 1
_
=
1
c + 1
lim
c!1
_
c
1
1

= +
Conform criteriului integral seria este divergenta.
Rezumam aceste rezultate
seria "armonica"

n1
1
:

este
_
convergenta pentru c 1
divergenta pentru c _ 1

4. Folositi un criteriu de comparatie pentru seriile

a)

n1
sin

:
b)

n1
(
1
:
sin
1
:
)
Demonstratie. Aparent criteriul de comparatie cu inegalitati este mai usor de folosit. In realitate nu este asa.
Este nevoie sa cunoastem multe ingalitati, sa le "combinam" pentru a obtine ceva adaptat ecarui caz in parte,
deci nu exista o metoda "standard" .
Pe de alta parteeste relativ mai uosr de calculat o limita (pentru care exista tehnici "standard" , de exmplu
"regula" lui lHospital).
Problema este sa stim cu ce serie ar trebui sa comparam.
Nu exista o alegere "standard". Totusi, in multe cazuri compararea cu seriile armonice

n1
1
n

poate da
rezultate. Procedam astfel:
a)

n1
sin

n
lim
n!1
sin

n
1
n

Cautam valorile lui c pentru care limita este nita si nenula.

Notam
1
n
= r , deci r 0 pentru : , si obtinem limita
lim
x&0
sin(r)
r

caz de tip "

0
0
"
Folosim regula lui lHospital
lim
x&0
(sin(r))
0
(r

)
0
= lim
x&0
cos(r)
cr
1
=
_
_
_
for c = 1
0 for c < 1
"innit" for c 1 , de fapt nu exista limita
Prin urmare pentru c = 1 ,
lim
n!1
sin

n
1
n
=
si conform criteriului de comparatie cu limita seriile

n1
sin

n
si

n1
1
n
au aceeasi natura.
Seria

n1
1
n
este divergenta, deci seria

n1
sin

n
este tot divergenta.
b)
lim
n!1
1
n
sin
1
n
1
n

6
Exact ca mai inainte, notam
1
n
= r , deci r 0 pentru : , si obtinem limita
lim
x&0
r sinr
r

, caz de tip "

0
0
"
Folosim regula lui lHospital
lim
x&0
(r sinr)
0
(r

)
0
= lim
x&0
1 cos r
cr
1
neaparat c 1 pentru a obtine o limita nenula, deci mai derivam inca o data
lim
x&0
(1 cos r)
0
(cr
1
)
0
= lim
x&0
sinr
c(c 1)r
2
pentru =3
=
1
3 2
=
1
6
Ar trebui sa e clar ca obtinem limita nenula doar pentru c 2 = 1 , adica c = 3.
Deci pentru c = 3 avem
lim
n!1
1
n
sin
1
n
1
n
3
=
1
6
,= 0
si conform criteriului de comparatie cu limita, seriile

n1
(
1
n
sin
1
n
) si

n1
1
n
3
au aceeasi natura.
Seria armonica

n1
1
n
3
este convergenta. Deci seria

n1
(
1
n
sin
1
n
) este convergenta.

5. Folositi criteriul integral pentru seria

n2
1
:ln:
Demonstratie. Consideram functia : [2, +) (0, +) denita
)(r) =
1
rlnr
Este usor de vericat, functia este decrescatoare pe intervalul [2, +) . Calculam derivata
)
0
(r) =
_
1
rlnr
_
0
=
lnr + r
1
x
r
2
(lnr)
2
=
lnr + 1
r
2
(lnr)
2
< 0
Apoi calculam limita corespunzatoare
lim
c!+1
c
_
2
1
rlnr
dr = lim
c!+1
[ ln(lnr)[
x=c
x=2
] =
= lim
c!+1
[lnc (ln2)] = +
Limita este innita, deci conform criteriului integral seria

n2
1
nln n
este divergenta.

6. Folositi criteriul raportului pentru seria

a)

n1
:
2
n
Demonstratie. In acest caz particular avem "a
n
" =
n
2
n
, deci limita "raportului" este
lim
n!1
a
n+1
a
n
= lim
n!1
n+1
2
n+1
n
2
n
= lim
n!1
: + 1
2
n+1

2
n
:
= lim
n!1
1
2

: + 1
:
=
1
2
< 1
Conform criteriului raportului seria

n1
n
2
n
este convergenta.

7. Folositi criteriul radacinii pentru seria

a)

n1
_
:
2: + 1
_
n
7
Demonstratie. In caz particular avem "a
n
" =
_
n
2n+1
_
n
, deci limta corespunzatoare este
lim
n!1
n
_
a
n
= lim
n!1
n
_
_
:
2: + 1
_
n
= lim
n!1
:
2: + 1
= lim
n!1
:
:(2 +
1
n
)
=
1
2
< 1
Conform criteriului radacinii seria

n1
_
n
2n+1
_
n
este convergenta.
8. Folositi criteriul lui Leibniz pentru seria
a)

n1
(1)
n
_
:
Demonstratie. In mod evident avem
1
p
n
0 , adica sirul este descrescator si are limita zero.
Conform cririului lui Leibniz seria

n1
(1)
n
p
n
este convergenta.

9. Calculati suma seriei :

1

n=1
1
(: + 1)(: + 2)
Demonstratie. Este un caz special.. Tehnica prezentata nu este aplicabila tuturor seriilor.
Observam ca putem descompune
1
(: + 1)(: + 2)
=
1
(: + 1)

1
(: + 2)
astfel putem calcula efectiv sumele partiale
:
n
=
n

k=1
1
(/ + 1)(/ + 2)
=
n

k=1
1
(/ + 1)

1
(/ + 2)
=
=
1
2

1
3
+
1
3

1
4
+ ... +
1
: + 1

1
: + 2
=
1
2

1
: + 2
si obtinem
lim
n!1
:
n
= lim
n!1
_
1
2

1
: + 2
_
=
1
2
Deci seria este convergenta, iar suma ei este
1
2
.

10. Calculati suma seriei

1

n=1
n(n+1)
n!
stiind ca
1

n=0
1
n!
= c .
Demonstratie. Calculam
n

k=1
/(/ + 1)
/!
= 2 +
n

k=2
/(/ + 1)
/!
= 2 +
n

k=2
/ + 1
(/ 1)!
=
notam / 1 = j
= 2 +
n1

k=1
j + 2
j!
= 2 +
n1

k=1
j
j!
+
n1

k=1
2
j!
=
= 2 +
n1

k=1
1
(j 1)!
+ 2
n1

k=1
1
j!
= 2 +
n2

k=0
1
j!
+ 2
n1

k=1
1
j!
Acum trecem la limita j si folosim
1

n=0
1
:!
= lim
p!1
n

p=0
1
j!
= c
8
obtinem
1

n=1
:(: + 1)
:!
= lim
p!1
n

k=1
/(/ + 1)
/!
= lim
p!1
_
2 +
n2

k=0
1
j!
+ 2
n1

k=1
1
j!
_
=
= 2 + c + 2(c 1) = 3c

11. Stiind ca
1

n=1
1
n
2
=

2
6
determinati suma seriei

n1
1
n
2
(n+1)
2
.
Demonstratie. Sa observam ca
1
:
2
(: + 1)
2
=
_
1
:(: + 1)
_
2
=
_
1
:

1
: + 1
_
2
=
=
1
:
2
2
1
:(: + 1)
+
1
(: + 1)
2
=
=
1
:
2
2
_
1
:

1
: + 1
_
+
1
(: + 1)
2
Deci sumele partiale sunt
:
n
=
n

k=1
1
/
2
(/ + 1)
2
=
n

k=1
1
/
2
2
n

k=1
_
1
/

1
/ + 1
_
+
n

k=1
1
(/ + 1)
2
=
=
n

k=1
1
/
2
2
_
1
1
: + 1
_
+
n+1

k=2
1
/
2
Acum trecem la limit : si folosim faptul ca
1

n=1
1
n
2
=

2
6
1

n=1
1
:
2
(: + 1)
2
= lim
n!1
n

k=1
1
:
2
(: + 1)
2
=
= lim
n!1
_
n

k=1
1
/
2
2
_
1
1
: + 1
_
+
n+1

k=2
1
/
2
_
=

2
6
2 +

2
6
1 =

2
3
2