Sunteți pe pagina 1din 6

S¸IRURI

Definit¸ie:

O funct¸ie a : N R se nume¸ste ¸sir de numere reale.

Valorile funct¸iei a(0), a(1), a(2),

, a(n),

se numesc termenii ¸sirului ¸si se noteaz˘a

a 0 , a 1 , a 2 ,

,

a n ,

,

unde

a n = termenul de rang n al ¸sirului.

Pentru a : N R se mai folosesc notat¸iile: (a n ) nN sau (a n ) n0 sau (a n ).

Uneori, domeniul funct¸iei este N\{0, 1} sau N\{0, 1, 2}. pentru ¸sirul (a n ) notat¸iile: (a n ) n1 sau (a n ) n2 .

ˆ

In aceste cazuri, folosim

S¸irul, fiind o funct¸ie, este bine precizat dac˘a i se cunosc: domeniul, codomeniul ¸si legea de corespondent¸˘a. Deoarece domeniul este prin definit¸ie N, iar codomeniul este prin definit¸ie R, cˆand definim un ¸sir preciz˘am doar legea de corespondent¸˘a.

Exist˘a mai multe moduri de a defini un ¸sir:

I) prin ˆın¸siruirea termenilor lui

0, 1, 2, 3,

0, 2, 4, 6,

1

2

3

2 , 3 , 4 ,

¸sirul numerelor naturale

¸sirul numerelor naturale pare

II) se precizeaz˘a legea de corespondent¸˘a

a n = n, n N

b n = 2n, n N

c n =

n

n + 1 , n N

III) prin relat¸ii de recurent¸˘a r 1 R, a 1 R, a n+1 = a n + r, () n 1 progresie aritmetic˘a de rat¸ie r q R, b 1 R, b n+1 = q · b n , () n 1 progresie geometric˘a de rat¸ie q f 0 = f 1 = 1, f n+1 = f n + f n1 , () n 1 ¸sirul lui Fibonacci

Dac˘a formula de recurent¸˘a exprim˘a un termen (a n+1 ) printr-o formul˘a ˆın raport de termenul precedent (a n ) o numim recurent¸˘a de ordin I. Dac˘a formula de recurent¸˘a exprim˘a un termen (a n+1 ) printr-o formul˘a ˆın raport de precedent¸ii 2 termeni (a n , a n1 ) o numim recurent¸˘a de ordin II.

············

1

S¸IRURI MONOTONE

Definit¸ia 1:

a) Un ¸sir (a n ) n0 este monoton cresc˘ator dac˘a () n N, a n a n+1 .

b) Un ¸sir (a n ) n0 este monoton strict cresc˘ator dac˘a () n N, a n < a n+1 .

S¸irurile cresc˘atoare verific˘a: a 0 a 1 a 2 a 3

S¸irurile strict cresc˘atoare verific˘a: a 0 < a 1 < a 2 < a 3 <

a n

< a n <

Definit¸ia 2:

a) Un ¸sir (a n ) n0 este monoton descresc˘ator dac˘a () n N, a n a n+1 .

b) Un ¸sir (a n ) n0 este monoton strict descresc˘ator dac˘a () n N, a n > a n+1 .

S¸irurile descresc˘atoare verific˘a: a 0 a 1 a 2 a 3

S¸irurile strict descresc˘atoare verific˘a: a 0 > a 1 > a 2 > a 3 >

a n

> a n >

Definit¸ia 3:

a) Un ¸sir este monoton dac˘a este monoton cresc˘ator sau monoton descresc˘ator.

b) Un ¸sir este monoton strict dac˘a este monoton strict cresc˘ator sau monoton

strict descresc˘ator. Este evident c˘a un ¸sir care este ˆın acela¸si timp monoton cresc˘ator ¸si monoton descresc˘ator este ¸sirul constant.

Pentru a stabili monotonia unui ¸sir sunt (mai) cunoscute 3 metode:

I) Metoda diferent¸ei:

- se calculeaz˘a a n+1 a n ¸si se compar˘a cu 0

II) Metoda raportului

- se folose¸ste numai pentru ¸siruri cu termeni strict pozitivi

- se calculeaz˘a a n+1

si se compar˘a cu 1

a n

III) Induct¸ia matematic˘a

˘

S¸IRURI M ARGINITE

S¸irurile sunt funct¸ii a : N R. Un ¸sir este m˘arginit dac˘a funct¸ia ¸sir este m˘arginit˘a.

Definit¸ie:

(a n ) n0 este m˘arginit dac˘a ()m, M R astfel ˆıncˆat ()n N, m a n M.

m se nume¸ste minorant al ¸sirului.

M se nume¸ste majorant al ¸sirului.

m ¸si M nu sunt unici.

Teorem˘a:

(a n ) n0 este m˘arginit ()M > 0 astfel ˆıncˆat ()n N, |a n | < M.

Demonstrat¸ie:

|a n | < M ⇔ −M a n M Se alege m = M si se obt¸ine c˘a (a n ) n0 este m˘arginit.

2

S¸IRURI CONVERGENTE

Intuitiv, un ¸sir este convergent dac˘a, atunci cˆand rangul termenului cre¸ste foarte mult, valorile termenilor se apropie oric˘at de mult de un num˘ar real unic pe care ˆıl vom numi limita ¸sirului. Exemple:

1) S¸irul (a n ) n0 , a n =

1

10 n are termenii:

a 0 =

a 1 =

1

10 0 = 1

1

10

1

=

0, 1

a 2 =

a 3 =

1

10 2 = 0, 01

1

10

3

= 0, 001

1

a 4 =

············

10 4 = 0, 0001

Pe m˘asur˘a ce n cre¸ste foarte mult, a n se apropie de 0. Vom spune c˘a ¸sirul a n are limita 0.

2) S¸irul (b n ) n1 , b n =

n

n + 1 are termenii:

1

2

2

3

3

b 1 =

b 2 =

b 3 =

=

0, 5

= 0, (6)

= 0, 75

4

4 = 0, 8

b 4 = 5

············

b 999 =

999

1000

= 0, 999

············

b 9999 =

9999

10000

= 0, 9999

············ Pe m˘asur˘a ce n cre¸ste foarte mult, b n se apropie de 1. Vom spune c˘a ¸sirul b n are

limita 1.

Definit¸ie:

(a n ) n0 este convergent dac˘a ()l R astfel ˆıncˆat ()V ∈ V(l), () un rang care depinde de V ¸si pe care ˆıl vom nota n V N astfel ˆıncˆat ()n n V , a n V .

−→ l sau

a n l.

Definit¸ie:

(a n ) n0 este convergent dac˘a ()l R astfel ˆıncˆat ˆın afara oric˘arei V ∈ V(l) se afl˘a cel mult un num˘ar finit de termeni ai ¸sirului.

Vom spune c˘a l este limita lui (a n ) ¸si vom nota lim

n a n = l sau a n n

3

Teorem˘a:

Dac˘a un ¸sir este convergent, limita lui este unic˘a.

Demonstrat¸ie:

Presupunem prin absurd c˘a ¸sirul (a n ) n0 are 2 limite l 1 , l 2 R, l 1 = l 2 .

a n l 1 ()V

a n l 2 ()V ∈ V(l 2 ), ()n V N astfel ˆıncˆat ()n n V , a n V (**)

l

() ()n V 1 N astfel ˆıncˆat ()n n V 1 , a n V 1

(∗∗) ()n V 2 N astfel ˆıncˆat ()n n V 2 , a n V 2

∈ V(l 1 ), ()n V N astfel ˆıncˆat ()n n V , a n V

(*)

1

= l 2

T.SEP ARARE

=

()V 1 ∈ V(l 1 ) ¸si ()V 2 ∈ V(l 2 ) astfel ˆıncˆat V 1 V 2 =

Fie n max(n

V 1 , n

V 2 ) a n V 1 V 2 (F) pentru c˘a v 1 V 2 = ∅ ⇒ Presupunerea

f˘acut˘a este fals˘a l 1 = l 2 .

Definit¸ie:

Un ¸sir este divergent dac˘a nu este convergent.

SUBS¸IRURI

Fiind dat un ¸s, prin sub¸sir al s˘au se ˆınt¸elege ”un ¸sir mai mic”. Sub¸sirul se

formeaz˘a cu o parte din termenii ¸sirului, luat¸i ˆın ordinea strict˘a a rangului.

Pentru ¸sirul (a n ) n0 consider˘am k 0 < k 1 <

numere naturale.

este un sub¸sir al ¸sirului (a n ) ¸si ˆıl not˘am

< k n <

Spunem c˘a ¸sirul cu termenii a k 0 , a k 1 , a k 2 ,

(a k n ) n0 .

ˆ

Intregul ¸sir este sub¸sir al s˘au. Un ¸sir are o infinitate de sub¸siruri. Exemple:

- (a 2n ) n0 este sub¸sirul termenilor de rang par ¸si cont¸ine termenii a 0 , a 2 , a 4 , a 6 ,

- (a 2n+1 ) n0 este sub¸sirul termenilor de rang impar ¸si cont¸ine termenii a 1 , a 3 , a 5 , a 7 ,

- (a n 2 +1 ) n0

cont¸ine termenii a 1 , a 2 , a 5 , a 10 , a 17 ,

Teorem˘a:

Dac˘a un ¸sir este convergent atunci orice sub¸sir al s˘au este convergent la aceea¸si limit˘a.

Demonstrat¸ie:

Dac˘a ¸sirul (a n ) converge c˘atre l R atunci ˆın afara oric˘arei vecin˘at˘at¸i V ∈ V (l) se afl˘a cel mult un num˘ar finit de termeni ai ¸sirului (a n ). Cum ¸sirul se formeaz˘a cu o parte din termenii ¸sirului, ˆınseamn˘a c˘a ˆın afara oric˘arei vecin˘at˘at¸i V ∈ V (l) se afl˘a cel mult un num˘ar finit de termeni ai sub¸sirului. Deci ¸sirul converge c˘atre l.

Consecint¸˘a:

Dac˘a un ¸sir are 2 sub¸siruri cu limite diferite atunci ¸sirul nu este convergent.

4

DEFINIT¸ IA CU EPSILON(ε) A CONVERGENT¸ EI

Fie a R ¸si ε > 0.

Teorem˘a:

Atunci V ε = (a ε, a + ε) ∈ V(a).

Fie (a n ) n0 .

Urm˘atoarele afirmat¸ii sunt echivalente:

1) ¸sirul (a n ) n0 este convergent 2) ()l R astfel ˆıncˆat ()ε > 0, ()n ε N astfel ˆıncˆat ()n n ε , |a n l| < ε

Demonstrat¸ie:

1) 2)

(a n ) n0 este convergent ()l R astfel ˆıncˆat ()V ∈ V(l), ()n V N astfel ˆıncˆat ()n n V , a n V Fie l R acela¸si. Fie ε > 0 oarecare.

Fie

V ε = (ε l, ε + l) ∈ V(l).

Punem V = V ε () un rang care depinde de V = V ε , deci va depinde de ε ¸si pe care ˆıl not˘am cu n ε N astfel ˆıncˆat ()n n ε , a n V ε a n (l ε, l + ε) l ε a n l ε ⇒ −ε a n l ε a n l (ε, ε) ⇒ |a n l| < ε 2) 1) ()l R astfel ˆıncˆat ()ε > 0, ()n ε N astfel ˆıncˆat ()n n ε , |a n l| < ε Fie l R acela¸si. Fie V ∈ V(l) oarecare. Se ¸stie c˘a V cont¸ine o vecin˘atate simetric˘a ()ε > 0 astfel ˆıncˆat V ε = (l ε, l + ε) V . Dac˘a ε > 0 atunci () un rang n ε N care depinde de ε, iar ε depinde de V , deci

rangul n ε not = n V depinde de V astfel ˆıncˆat |a n l| < ε a n V ε V a n V ()l R astfel ˆıncˆat ()V ∈ V(l), ()n V N astfel ˆıncˆat ()n n V , a n V (a n ) n0 este convergent. Deci 1) 2).

Observat¸ii:

1) Definit¸ia init¸ial˘a a convergent¸ei va fi numit˘a definit¸ia cu vecin˘at˘at¸i. 2) Caracterizarea din teorem˘a a convergent¸ei va fi numit˘a definit¸ia cu ε.

Teorem˘a:

Orice ¸sir convergent este m˘arginit.

Demonstrat¸ie:

Fie ¸sirul (a n ) n0 convergent ()l R astfel ˆıncˆat ()ε > 0, ()n ε N astfel ˆıncˆat ()n n ε , |a n l| < ε Fie ε = 1 ()n 1 N astfel ˆıncˆat ()n n 1 , |a n l| < 1 Fie n n 1 . |a n | = |a n l + l| ≤ |a n l| + |l| < 1 + |l| ⇒ |a n | < 1 + |l|, ()n n 1

Fie M = max(|a 0 |, |a 1 |, m˘arginit.

Observat¸ie:

, |a n 1 1 |, 1 + |l|) ()n N, |a n | ≤ M (a n ) n0 este

Teorema are reciproca fals˘a. Nu orice ¸sir m˘arginit este convergent. Exemplu: a n = (1) n , n N

5

Teorem˘a:

Dac˘a un ¸sir este convergent atunci ¸sirul obt¸inut prin ad˘agarea ori prin suprimarea unui num˘ar finit de termeni este un ¸sir convergent la aceea¸si limit˘a.

Demonstrat¸ie:

ˆ

In afara oric˘arei vecin˘at˘at¸i V ∈ V (l) se afl˘a cel mult un num˘ar finit

de termeni din ¸sir. Dac˘a acestui ¸sir ˆıi ad˘aug˘am ori ˆıi suprim˘am un num˘ar finit de termeni, ˆın afara oric˘arei vecin˘at˘at¸i V ∈ V (l) se afl˘a cel mult un num˘ar finit de termeni din ¸sirul nou obt¸inut. De aceea, noul ¸sir are aceea¸si limit˘a.

Consecint¸˘a:

¸si

, iar unul se obt¸ine din cel˘alalt prin ad˘augarea ori prin suprimarea

a p , a p+1 , a p+2 ,

unui num˘ar de p termeni. Dac˘a un ¸sir este convergent ¸si cel˘alalt ¸sir este convergent la aceea¸si limit˘a.

a n l

Pentru orice p

N fixat, ¸sirurile (a n ) n0 ¸si (a n+p ) n0 au termenii a 0 , a 1 , a 2 ,

6