Sunteți pe pagina 1din 6

ŞIRURI

Definiţie:
O funcţie a : N → R se numeşte şir de numere reale.
Valorile funcţiei a(0), a(1), a(2), ..., a(n), ... se numesc termenii şirului şi se notează
a0 , a1 , a2 , ..., an , ..., unde an = termenul de rang n al şirului.

Pentru a : N → R se mai folosesc notaţiile: (an )n∈N sau (an )n≥0 sau (an ).
Uneori, domeniul funcţiei este N\{0, 1} sau N\{0, 1, 2}. În aceste cazuri, folosim
pentru şirul (an ) notaţiile: (an )n≥1 sau (an )n≥2 .

Şirul, fiind o funcţie, este bine precizat dacă i se cunosc: domeniul, codomeniul
şi legea de corespondenţă. Deoarece domeniul este prin definiţie N, iar codomeniul
este prin definiţie R, când definim un şir precizăm doar legea de corespondenţă.

Există mai multe moduri de a defini un şir:


I) prin ı̂nşiruirea termenilor lui
0, 1, 2, 3, ... → şirul numerelor naturale
0, 2, 4, 6, ... → şirul numerelor naturale pare
1 2 3
, , , ...
2 3 4
II) se precizează legea de corespondenţă
an = n, n ∈ N
bn = 2n, n ∈ N
n
cn = ,n ∈ N
n+1
III) prin relaţii de recurenţă
r1 ∈ R, a1 ∈ R, an+1 = an + r, (∀) n ≥ 1 → progresie aritmetică de raţie r
q ∈ R, b1 ∈ R, bn+1 = q · bn , (∀) n ≥ 1 → progresie geometrică de raţie q
f0 = f1 = 1, fn+1 = fn + fn−1 , (∀) n ≥ 1 → şirul lui Fibonacci

Dacă formula de recurenţă exprimă un termen (an+1 ) printr-o formulă ı̂n raport
de termenul precedent (an ) o numim recurenţă de ordin I.
Dacă formula de recurenţă exprimă un termen (an+1 ) printr-o formulă ı̂n raport
de precedenţii 2 termeni (an , an−1 ) o numim recurenţă de ordin II.

············

1
ŞIRURI MONOTONE
Definiţia 1:
a) Un şir (an )n≥0 este monoton crescător dacă (∀) n ∈ N, an ≤ an+1 .
b) Un şir (an )n≥0 este monoton strict crescător dacă (∀) n ∈ N, an < an+1 .
Şirurile crescătoare verifică: a0 ≤ a1 ≤ a2 ≤ a3 ≤ ... ≤ an ≤ ...
Şirurile strict crescătoare verifică: a0 < a1 < a2 < a3 < ... < an < ...

Definiţia 2:
a) Un şir (an )n≥0 este monoton descrescător dacă (∀) n ∈ N, an ≥ an+1 .
b) Un şir (an )n≥0 este monoton strict descrescător dacă (∀) n ∈ N, an > an+1 .
Şirurile descrescătoare verifică: a0 ≥ a1 ≥ a2 ≥ a3 ≥ ... ≥ an ≥ ...
Şirurile strict descrescătoare verifică: a0 > a1 > a2 > a3 > ... > an > ...

Definiţia 3:
a) Un şir este monoton dacă este monoton crescător sau monoton descrescător.
b) Un şir este monoton strict dacă este monoton strict crescător sau monoton
strict descrescător.
Este evident că un şir care este ı̂n acelaşi timp monoton crescător şi monoton
descrescător este şirul constant.

Pentru a stabili monotonia unui şir sunt (mai) cunoscute 3 metode:


I) Metoda diferenţei:
- se calculează an+1 − an şi se compară cu 0
II) Metoda raportului
- se foloseşte numai pentru şiruri cu termeni strict pozitivi
an+1
- se calculează si se compară cu 1
an
III) Inducţia matematică

ŞIRURI MĂRGINITE
Şirurile sunt funcţii a : N → R.
Un şir este mărginit dacă funcţia şir este mărginită.

Definiţie:
(an )n≥0 este mărginit dacă (∃)m, M ∈ R astfel ı̂ncât (∀)n ∈ N, m ≤ an ≤ M .
m se numeşte minorant al şirului.
M se numeşte majorant al şirului.
m şi M nu sunt unici.

Teoremă:
(an )n≥0 este mărginit ⇔ (∃)M > 0 astfel ı̂ncât (∀)n ∈ N, |an | < M .
Demonstraţie:
|an | < M ⇔ −M ≤ an ≤ M
Se alege m = −M si se obţine că (an )n≥0 este mărginit.

2
ŞIRURI CONVERGENTE
Intuitiv, un şir este convergent dacă, atunci când rangul termenului creşte foarte
mult, valorile termenilor se apropie oricăt de mult de un număr real unic pe care ı̂l
vom numi limita şirului.
Exemple:
1
1) Şirul (an )n≥0 , an = n are termenii:
10
1
a0 = 0 = 1
10
1
a1 = 1 = 0, 1
10
1
a2 = 2 = 0, 01
10
1
a3 = 3 = 0, 001
10
1
a4 = 4 = 0, 0001
10
············
Pe măsură ce n creşte foarte mult, an se apropie de 0. Vom spune că şirul an are
limita 0.
n
2) Şirul (bn )n≥1 , bn = are termenii:
n+1
1
b1 = = 0, 5
2
2
b2 = = 0, (6)
3
3
b3 = = 0, 75
4
4
b4 = = 0, 8
5
············
999
b999 = = 0, 999
1000
············
9999
b9999 = = 0, 9999
10000
············
Pe măsură ce n creşte foarte mult, bn se apropie de 1. Vom spune că şirul bn are
limita 1.

Definiţie:
(an )n≥0 este convergent dacă (∃)l ∈ R astfel ı̂ncât (∀)V ∈ V(l), (∃) un rang care
depinde de V şi pe care ı̂l vom nota nV ∈ N astfel ı̂ncât (∀)n ≥ nV , an ∈ V .
n→∞
Vom spune că l este limita lui (an ) şi vom nota lim an = l sau an −→ l sau
n→∞
an → l.
Definiţie:
(an )n≥0 este convergent dacă (∃)l ∈ R astfel ı̂ncât ı̂n afara oricărei V ∈ V(l) se
află cel mult un număr finit de termeni ai şirului.

3
Teoremă:
Dacă un şir este convergent, limita lui este unică.
Demonstraţie:
Presupunem prin absurd că şirul (an )n≥0 are 2 limite l1 , l2 ∈ R, l1 6= l2 .
an → l1 ⇒ (∀)V ∈ V(l1 ), (∃)n0V ∈ N astfel ı̂ncât (∀)n ≥ n0V , an ∈ V (*)
an → l2 ⇒ (∀)V ∈ V(l2 ), (∃)n00V ∈ N astfel ı̂ncât (∀)n ≥ n00V , an ∈ V (**)
T.SEP ARARE
l1 6= l2 =⇒ (∃)V1 ∈ V(l1 ) şi (∃)V2 ∈ V(l2 ) astfel ı̂ncât V1 ∩ V2 = ∅
(∗) ⇒ (∃)nV1 ∈ N astfel ı̂ncât (∀)n ≥ n0V1 , an ∈ V1
0

(∗∗) ⇒ (∃)n00V2 ∈ N astfel ı̂ncât (∀)n ≥ n00V2 , an ∈ V2


Fie n ≥ max(n0V1 , n00V2 ) ⇒ an ∈ V1 ∩ V2 (F) pentru că v1 ∩ V2 = ∅ ⇒ Presupunerea
făcută este falsă ⇒ l1 = l2 .

Definiţie:
Un şir este divergent dacă nu este convergent.

SUBŞIRURI
Fiind dat un ş, prin subşir al său se ı̂nţelege ”un şir mai mic”. Subşirul se
formează cu o parte din termenii şirului, luaţi ı̂n ordinea strictă a rangului.
Pentru şirul (an )n≥0 considerăm k0 < k1 < ... < kn < ... numere naturale.
Spunem că şirul cu termenii ak0 , ak1 , ak2 , ... este un subşir al şirului (an ) şi ı̂l notăm
(akn )n≥0 .
Întregul şir este subşir al său.
Un şir are o infinitate de subşiruri.
Exemple:
- (a2n )n≥0 este subşirul termenilor de rang par şi conţine termenii a0 , a2 , a4 , a6 , ...
- (a2n+1 )n≥0 este subşirul termenilor de rang impar şi conţine termenii a1 , a3 , a5 , a7 , ...
- (an2 +1 )n≥0 conţine termenii a1 , a2 , a5 , a10 , a17 , ...

Teoremă:
Dacă un şir este convergent atunci orice subşir al său este convergent la aceeaşi
limită.
Demonstraţie:
Dacă şirul (an ) converge către l ∈ R atunci ı̂n afara oricărei vecinătăţi V ∈ V(l)
se află cel mult un număr finit de termeni ai şirului (an ). Cum şirul se formează cu
o parte din termenii şirului, ı̂nseamnă că ı̂n afara oricărei vecinătăţi V ∈ V(l) se află
cel mult un număr finit de termeni ai subşirului.
Deci şirul converge către l.
Consecinţă:
Dacă un şir are 2 subşiruri cu limite diferite atunci şirul nu este convergent.

4
DEFINIŢIA CU EPSILON(ε) A CONVERGENŢEI
Fie a ∈ R şi ε > 0. Atunci Vε = (a − ε, a + ε) ∈ V(a).
Teoremă:
Fie (an )n≥0 . Următoarele afirmaţii sunt echivalente:
1) şirul (an )n≥0 este convergent
2) (∃)l ∈ R astfel ı̂ncât (∀)ε > 0, (∃)nε ∈ N astfel ı̂ncât (∀)n ≥ nε , |an − l| < ε
Demonstraţie:
1) ⇒ 2)
(an )n≥0 este convergent ⇒ (∃)l ∈ R astfel ı̂ncât (∀)V ∈ V(l), (∃)nV ∈ N astfel ı̂ncât
(∀)n ≥ nV , an ∈ V
Fie l ∈ R acelaşi.
Fie ε > 0 oarecare.
Fie Vε = (ε − l, ε + l) ∈ V(l).
Punem V = Vε ⇒ (∃) un rang care depinde de V = Vε , deci va depinde de ε şi
pe care ı̂l notăm cu nε ∈ N astfel ı̂ncât (∀)n ≥ nε , an ∈ Vε ⇒ an ∈ (l − ε, l + ε) ⇒
l − ε ≤ an ≤ l − ε ⇒ −ε ≤ an − l ≤ ε ⇒ an − l ∈ (−ε, ε) ⇒ |an − l| < ε
2) ⇒ 1)
(∃)l ∈ R astfel ı̂ncât (∀)ε > 0, (∃)nε ∈ N astfel ı̂ncât (∀)n ≥ nε , |an − l| < ε
Fie l ∈ R acelaşi.
Fie V ∈ V(l) oarecare. Se ştie că V conţine o vecinătate simetrică ⇒ (∃)ε > 0
astfel ı̂ncât Vε = (l − ε, l + ε) ⊂ V .
Dacă ε > 0 atunci (∃) un rang nε ∈ N care depinde de ε, iar ε depinde de V , deci
not
rangul nε = nV depinde de V astfel ı̂ncât |an − l| < ε ⇒ an ∈ Vε ⊂ V ⇒ an ∈ V ⇒
(∃)l ∈ R astfel ı̂ncât (∀)V ∈ V(l), (∃)nV ∈ N astfel ı̂ncât (∀)n ≥ nV , an ∈ V ⇒
(an )n≥0 este convergent.
Deci 1) ⇔ 2).
Observaţii:
1) Definiţia iniţială a convergenţei va fi numită definiţia cu vecinătăţi.
2) Caracterizarea din teoremă a convergenţei va fi numită definiţia cu ε.

Teoremă:
Orice şir convergent este mărginit.
Demonstraţie:
Fie şirul (an )n≥0 convergent ⇒ (∃)l ∈ R astfel ı̂ncât (∀)ε > 0, (∃)nε ∈ N astfel
ı̂ncât (∀)n ≥ nε , |an − l| < ε
Fie ε = 1 ⇒ (∃)n1 ∈ N astfel ı̂ncât (∀)n ≥ n1 , |an − l| < 1
Fie n ≥ n1 .
|an | = |an − l + l| ≤ |an − l| + |l| < 1 + |l| ⇒ |an | < 1 + |l|, (∀)n ≥ n1
Fie M = max(|a0 |, |a1 |, ..., |an1 −1 |, 1 + |l|) ⇒ (∀)n ∈ N, |an | ≤ M ⇒ (an )n≥0 este
mărginit.
Observaţie:
Teorema are reciproca falsă. Nu orice şir mărginit este convergent.
Exemplu: an = (−1)n , n ∈ N

5
Teoremă:
Dacă un şir este convergent atunci şirul obţinut prin adăgarea ori prin suprimarea
unui număr finit de termeni este un şir convergent la aceeaşi limită.
Demonstraţie:
an → l ⇒ În afara oricărei vecinătăţi V ∈ V(l) se află cel mult un număr finit
de termeni din şir. Dacă acestui şir ı̂i adăugăm ori ı̂i suprimăm un număr finit de
termeni, ı̂n afara oricărei vecinătăţi V ∈ V(l) se află cel mult un număr finit de
termeni din şirul nou obţinut. De aceea, noul şir are aceeaşi limită.
Consecinţă:
Pentru orice p ∈ N fixat, şirurile (an )n≥0 şi (an+p )n≥0 au termenii a0 , a1 , a2 , ... şi
ap , ap+1 , ap+2 , ..., iar unul se obţine din celălalt prin adăugarea ori prin suprimarea
unui număr de p termeni.
Dacă un şir este convergent şi celălalt şir este convergent la aceeaşi limită.