Sunteți pe pagina 1din 9

Anex a - Ingrediente Tehnice

Este util a o "baz a de date" care s a contin a anumite "ingrediente tehnice" : limite fundamentale, propriet atile
operatorului de derivare, calcul de antiderivate, functii elementare, tehnici de calcul algebric, functii periodice
(trigonometrice).
Am considerat util s a prezent am cteva din aceste ingrediente tehnice, bine cunoscute din liceu.
Urm atoarea prezentare ns a este doar un exemplu.
Stundentii sunt ncurajati s a-si creeze propria baz a de date tehnice "personalizat a".
Este decizia ec aruia care anume formule merit a incluse si cum anume trebuie organizate.
Limite fundamentale
(pentru functii reale de variabil a real a)
lim
n!1
_
1 +
1
:
_
n
= c , lim
n!1
_
n

k=0
1
/!
_
= lim
n!1
_
1 +
1
1!
+
1
2!
+ ... +
1
:!
_
= c , 0!
not
= 1
pentru a 1 lim
x!+1
a
x
= +1 , lim
x!+1
c
x
= +1
lim
x!+1
lnr = +1 , lim
x&0
lnr = 1
lim
x!0
ln(1 + r)
1
x
= 1 , lim
x!+1
ln
_
1 +
1
r
_
x
= 1
lim
x!0
(1 + r)
1
x
= c , lim
x!+1
_
1 +
1
r
_
x
= c
lim
x!+1
r
x
c
x
= 0 , pentru orice c, , 0
lim
x!0
c
x
1
r
= 1 , lim
x!0
ln(1 + r)
r
= 1
lim
x!0
sinr
r
= 1 , lim
x!0
arcsinr
r
= 1 , lim
x!0
tg r
r
= 1 , lim
x!0
arctg r
r
= 1
lim
x!0
tg r r
r
3
=
1
3
, lim
x!0
r sinr
r
3
=
1
6
, lim
x!0
1 cos r
r
2
=
1
2
Observatie.
Ultimele limite sunt importante deoarece arat a c a anumite functii trigonometrice
sin , arcsin , tg , arcsin , arctg , tg r r , r sinr , 1 cos r
se pot aproxima (sau se pot nlocui n calcule aproximative) cu polinoame simple r , r
2
, r
3
pentru r ntr-o vecin atate sucient de mic a r 2 (-, -) .
"Regula" lui lHospital se aplic a numai n cazul n care
lim
x!A
)(r)
q(r)
avem e
_
lim
x!A
)(r) = 0
lim
x!A
q(r) = 0
e
_
lim
x!A
)(r) = 1
lim
x!A
q(r) = 1
1
Operatorul de derivare - Propriet ati
Not am )
0
= 1) =
df
dx
Derivarea este un operator liniar (sau aplicatie liniar a)
() + q)
0
= )
0
+ q
0
, (c))
0
= c)
0
O functie (denit a pe un interval) este constant a dac a si numai dac a derivata sa este zero
(ct)
0
= 0 si )
0
= q
0
, ) = q + ct
Derivarea unui produs
() q)
0
= )
0
q + ) q
0
Observatie.
Dac a una din functii este constant a q = ct , atunci nu "merit a" folosit a formula de derivare a unui produs
() ct)
0
= )
0
ct + ) (ct)
0
..
0
= ct )
0
este mai simplu s a folosim direct liniaritatea
() ct)
0
= ct )
Derivarea unei fractii
_
)
q
_
0
=
)
0
q ) q
0
q
2
Observatie.
Dac a functia ) este constant a ) = ct , nu "merit a" folosit a formula de derivare a unei fractii
_
ct
q
_
0
=
0
..
(ct)
0
q ct q
0
q
2
= ct
q
0
q
2
este mai simplu s a folosim direct liniaritatea si derivarea de tip "
_
1
u
_
0
=
u
0
u
2
"
_
ct
q
_
0
= ct
q
0
q
2
Derivarea functiilor compuse
[)(q(r))]
0
= )
0
(q(r)) q
0
(r)
Derivarea unei exponentiale - puteri
_
[)(r)]
g(x)
_
0
= q(r) [)
0
(r)]
g(x)1
+ ln[q(r)] q
0
(r) [)(r)]
g(x)
Derivatele functiilor elementare - Antiderivatele corespunz atoare
citind de la stanga spre dreapta " ! " : functia )(r) are derivata = ....
)(r) = ( ....)
" " citind de la dreapta spre stanga : functia (...) provine prin derivare din )(r)
)(r) =
_
(....)dr
(ct)
0
= 0
(r

)
0
= cr
1
,
1
c
r

=
_
r
1
dr pentru c 6= 0
2
cazuri particulare frecvent ntlnite
(r)
0
= 1 () r + ct =
_
1dr
(r
2
)
0
= 2r ()
1
2
r
2
+ ct =
_
rdr
(
p
r)
0
=
1
2
p
r
() 2
p
r + ct =
_
1
p
r
dr
_
1
r
_
0
=
1
r
2
()
1
r
+ ct =
_
1
r
2
dr
functia exponential a
(c
x
)
0
= c
x
() c
x
+ ct =
_
c
x
dr
(a
x
)
0
= a
x
lna ()
1
lna
a
x
+ ct =
_
a
x
dr
functia logaritm
(lnr)
0
=
1
r
()
_
lnr + ct
1
, r 0
ln(r) + ct
2
, r < 0
=
_
1
r
dr
functii trigonometrice
(sinr)
0
= cos r () sinr + ct =
_
cos rdr
(cos r)
0
= sinr () cos r + ct =
_
sinrdr
(tg r)
0
=
1
cos
2
r
() tg r + ct =
_
1
cos
2
r
dr
_
1
tg r
_
0
=
1
sin
2
r
()
1
tg r
+ ct =
_
1
sin
2
r
dr
(arcsinr)
0
=
1
p
1 r
2
() arcsinr + ct =
_
1
p
1 r
2
dr
(arccos r)
0
=
1
p
1 r
2
() arccos r + ct =
_
1
p
1 r
2
dr
(arctg r)
0
=
1
1 + r
2
() arctg r + ct =
_
1
1 + r
2
dr
Pentru calcul de antiderivate.
Integrarea prin p arti
"integrala" unui produs
_
(r) 1(r)dr , se poate "reduce" la integrala altui produs obtinut :
una din functii se deriveaz a, iar cealalt a se integreaz a
de exemplu:
i) (r) se deriveaz a , iar 1(r) se integreaz a
i)
_
(r) 1(r)dr = (r)
__
1(r)
_

_

0
(r)
__
1(r)
_
dr
sau
ii) (r) se integreaz a , iar 1(r) se deriveaz a
ii)
_
(r) 1(r)dr =
__
(r)
_
1(r)
_ __
(r)
_
1
0
(r)dr
3
Schimbarea de variabil a (i)
i)
_
)(n(r)) n
0
(r)dr =
_
)(j)dj , j = n(r)
b
_
a
)(n(r)) n
0
(r)dr =
u(b)
_
u(a)
)(j)dj , j = n(r)
Schimbarea de variabil a (ii) r = (t) , bijectiv a [a, /]
v
[c, d] , a = (c) , / = (d)
ii)
b
_
a
)(r)dr =
d
_
c
)((t))
0
(t)dt
Functii elementare (reale)
Functia putere , exponent natural, continu a si derivabil a pe R
r
n
: R !R
Functie rational a (raport de polinoame) continu a si derivabil a pe R cu exceptia r ad acinilor numitorului
Q(r) = 0
1(r)
Q)r)
: Rn fr , Q(r) = 0g !R
n particular
1
r
: Rnf0g!R
Functia radical de ordin par 2n
p
,
p
continu a pe [0, +1) , derivabil a pe (0, +1)
p
r : [0, +1) ![0, +1)
Functia radical de ordin impar 2n+1
p
, 3
p
continu a pe R , derivabil a pe Rnf0g
3
p
r : R !R
Functia putere , exponent real c 6= 1 continu a si derivabil a pe (0, +1)
r
1=3
: (0, +1) !(0, +1)
Observatie.
Functia putere r
1=3
si functia radical
3
p
r coincid numai pentru r 0
- functia radical
3
p
r are sens si pentru numere negative :
3
p
1 = 1
- functia putere r
1=3
are sens numai pentru numere pozitive r 0
Functia exponential a exp(r) = c
x
continu a si derivabil a pe R
c
x
: R !(0, +1)
Functia logaritm lnr continu a si derivabil a pe (0, +1)
lnr : (0, +1) !R
4
Functii trigonometrice
- sinr continu a si derivabil a pe R , inversabil a pe [

2
.

2
]
sinr : R ![1, 1] , sinr : [

2
.

2
] ![1, 1]
- cos r continu a si derivabil a pe R , inversabil a pe [0.]
cos r : R ![1, 1] , cos r : [0.] ![1, 1]
- tg r continu a si derivabil a pe Rnf
(2k+1)
2
, / 2 Zg , inversabil a pe (

2
.

2
)
- arcsinr continu a pe [1, 1] , derivabil a pe (1, 1)
arcsinr : [1, 1] ![

2
.

2
]
- arccos r continu a pe [1, 1] , derivabil a pe (1, 1)
arccos r : [1, 1] ! [0.]
- arctg r continu a si derivabil a pe R
arctg r : R !(

2
.

2
)
Functii trigonometrice - Propriet ati
sin
2
r + cos
2
r = 1
cos 2r = cos
2
r sin
2
r = 2 cos
2
r 1 = 1 2 sin
2
r
cos
2
r =
1 + cos 2r
2
, sin
2
r =
1 cos 2r
2
sin2r = 2 sinr cos r
Transform ari
cos(a + /) = cos a cos / sina sin/
sin(a + /) = sina cos / + cos a sin/
- sume n produs
sina + sin/ = 2 sin
a + /
2
cos
a /
2
cos a + cos / = 2 cos
a + /
2
cos
a /
2
cos a cos / = 2 sin
a + /
2
sin
/ a
2
- produs n sume (se citesc de la dreapta spre stanga egalit atile anterioare)
sina cos / =
1
2
[sin(a + /) + sin(a /)]
cos a cos / =
1
2
[cos(a + /) + cos(a /)]
sina sin/ =
1
2
[cos(a /) cos(a + /)]
Functii trigonometrice inverse
arcsinr + arccos r =

2
pentru orice r 2 [1, 1]
arctg r + arctg
1
r
=

2
pentru orice r 0
arctg r + arctg
1
r
=

2
pentru orice r < 0
5
Functii trigonometrice - denitie "geometric a"
Unghiuri m asurate ca arce de cerc , cerc cu raza = 1
2
/2
1 cerc complet 2
1/2 cerc = semicerc
1/4 cerc = 1/2 semicerc = sfert de cerc ,2 (unghi drept)
1/2 semicerc ,4
1/3 semicerc ,3
Functiile sin , cos , tg denite geometric
A
B
C

A2
A1 C1
C2
B2
B1
sinc =
1
1C
, cos c =
C
1C
, tg c =
1
C
Dac a unghiul c !0 , atunci
1
1
1
!0 si deci
sin0 = 0 , iar din sin
2
0 + cos
2
0 = 1 deducem cos 0 = 1
Dac a unghiul c !,2 , atunci C
2

2
!0 si deci
6
cos

2
= 0 , iar din sin
2
2
+ cos
2
2
= 1 deducem sin

2
= 1
sin0 = 0 , cos 0 = 1 , sin

2
= 1 , cos

2
= 0
Putem obtine unghiul

4
considernd un p atrat si o diagonal a a p atratului.
Dac a latura p atratului are lungime 1 , atunci (conform teoremei lui Pitagora)
diagonala are lungime =
p
1
2
+ 1
2
=
p
2
1
1
/4
2
si obtinem valorile corespunz atoare pentru sin , cos , tg
sin

4
=
1
p
2
, cos

4
=
1
p
2
, tg

4
= 1
Putem obtine unghiul

3
considernd un triunghi echilateral 1C si o n altime ( median a) 1
A
C B
D
/3
1
1/2
3
2
/6
7
Dac a latura 1 = 1 , atunci 11 = 1,2 si conforma teoremei lui Pitagora
1 =
_
1
2
11
2
=
_
1
1
4
=
p
3
2
si obtinem valorile corespunz atoare pentru sin , cos , tg
sin

6
=
1
2
, cos

6
=
p
3
2
, tg

6
=
1
p
3
, sin

3
=
p
3
2
, cos

3
=
1
2
, tg

3
=
p
3
Functii trigonometrice - denite ca sume de serii de puteri
sinr =
1

n=0
(1)
n
(2: + 1)!
r
2n+1
=
r
1!

r
3
3!
+
r
5
5!

r
7
7!
+ ...
cos r =
1

n=0
(1)
n
(2:)!
r
2n
= 1
r
2
2!
+
r
4
4!

r
6
6!
+
r
8
8!
+ ...
n aceast a form a, este mai usor de observat c a
sin0 = 0 , cos 0 = 1
8
Formule Algebrice
a
2
/
2
= (a /)(a + /)
a
3
+ /
3
= (a + /(a
2
a/ + /
2
)
a
n
/
n
= (a /)(a
n1
+ a
n2
/ + ...a/
n2
+ /
n1
)
r
n
1 = (r 1)(r
n1
+ r
n2
+ ...r + 1)
1 + r + r
2
+ .. + r
n
=
1 r
n+1
1 r
pentru r 6= 1
Num arul a 2 R este r ad acin a de ordin / pentru polinomul 1(r) dac a si numai dac a
1(r) = (r a)
k
Q(r) si Q(a) 6= 0
sau echivalent
1(a) = 0 , 1
0
(a) = 0 , 1
00
(a) = 0 , .... , 1
(k1)
(a) = 0 si 1
(k)
(a) 6= 0
Observatie.
Scrierea sub form a de fractie
A
B
= C reprezint a de fapt relatia = 1 C
Pentru = 1 , interpret am relatia 1 C = 1 n sensul c a 1 si C sunt inversabile.
( 1 este inversul lui C si C este inversul lui 1 )
Dac a 1 = 0 , atunci = 1 C este posibil a numai dac a = 0 ,
dar relatia 0 = 0 C este adev arat a pentru orice C 2 R
prin urmare "fractia"
0
0
nu reprezint a un anumit num ar unic , se spune c a "
0
0
" nu are sens
Dac a 6= 0 si 1 = 0 relatia 0 6= = 0 C = 0 este fals a.
Aceste observatii simple, justic a de ce anume o fractie de tip "
A
0
" nu are sens.
9