1.

1 Sume Darboux
Definitie: Se numeste diviziune a intervalului [a, b] orice submultime ={

,,

,,

} c
[a,b] astfel incat
a=

<

<<

<

<<

=b
Numarul ||||=m

se numeste norma diviziunii .

Pentru orice functie f: [a, b] R , marginita, notam cu:
m=inf { f(x); x [a ,b] }, M=sup { f(x); x [a, b] }

=inf { f(x); x [

] },

=sup { f(x); x [

] }

, i=, (1)
Suma Darboux inferioara (superioara) se defineste astfel:

, respectiv

Din (1):

1. 2 Sume Riemann
Fie f : [a, b] R, : =

<

<<

<

<<

=b o diviziune a intervalului [a, b] si

] un punct oarecare. Daca notam cu =(

, ,

), atunci suma Riemann

asociata functiei f, diviziunii si punctelor intermedire

, se noteaza cu

.
2. Integrala , , Riemann, Darboux
Notam cu =sup

(integral inferioara) si cu =inf

(integral superioara).
Definitie: Fie f : [a, b] R. Spunem ca f este (R)- integrabila (integrabila in sensul Riemann)
pe [, b] dc eist un numr finit I, stfel inct >0,

>0 cu proprietatea ca oricare ar

fi diviziune , cu ||||<

si oricare ar fi punctele intermediare =(

, ,

), avem
|

-I|< .
Definitie: Fie f : [a, b] R o functie marginita. Spunem ca f este (D)- integrabila (integrabila
in sensul Darboux) pe [a, b] daca = =I.
Valoarea comuna I o notam cu

.
3. DACA F INTEGRABILA RIEMANN => F INTEGRABILA DARBOUX
Teorema: Fie f : [a, b] R marginita. Atunci f este (D)- integrabila pe [a, b] daca si numai
daca f este (R)- integrabila pe [a, b].
Demonstratie:
Daca f este (D)- integrabila pe [a, b], atunci = =I. Pe de alta parte, din Criteriul de
integrbilitte l lui Drbou rezult c >0,

>0 stfel inct oricre r fi diviziune ,

cu ||||<

avem

< .
Cum

si

, , rezulta ca |

-I|< pentru orice cu

||||<

si orice puncte intermediare

, deci f este (R)-integrabila.

Reciproc, sa presupunem ca f este (R)- integrbil. Atunci eist IR cu propriette c,
pentru >0,

>0 stfel inct cu ||||<

si avem:

<

<

(1)
Fie : =

<

<<

<

<<

=b cu ||||<

. Deoarece

=sup { f(x); x [

] },
rezulta ca exista

] astfel incat

<

(2)
Amplificand inegalitatea (2) cu

si sumand rezulta:

<

, unde =

, ,

.
Tinand seama acum si de (1) obtinem:

<

(3)
In mod asemanator se arata ca

>

(4)
Din (3) si (4) rezulta ca

< , pentru orice cu ||||<

, deci f este (D)-integrabila,

conform Criteriului de integrabilitate al lui Darboux.
4. TEOREMA DARBOUX (CRITERIUL DE INTEGRABILITATE AL LUI DARBOUX)
Teorema: Fie f : [a, b] R marginita. Conditia necesara si suficienta ca f sa fie integrabila pe
[, b] este c pentru orice >0, s eiste

> 0, stfel inct oricre r fi diviziune

intervlului [, b], cu ||||<

, sa avem

< .
Demonstratie:
Necesitatea. Presupunem ca = =I. >0,

>0 astfel incat

<

<

,
pentru cu ||||<

. Evident,

< (

) (

) = . Asadar

< pentru
orice cu ||||<

.
Suficient. Presupunem c >0,

>0 astfel incat, oricre r fi cu ||||<

avem

< .
Deoarece

, rezulta ca 0 .
Cum > 0 este arbitrar, aceasta implica = 0, deci f este integrabila pe [a, b].
5. Lema pentru teorema Darboux
Lema: Pentru orice > 0, exista

> 0 stfel inct oricre diviziune intervlului [, b]

cu ||||<

avem:
<

< .
6.1 F CONTINUA => F INTEGRABILA RIEMANN
Teorema: Daca f : [a, b] R este continua, atunci f este integrabila pe [a, b].
Demonstrtie: Fie : =

<

<<

<

<<

=b o diviziune oarecare a intervalului

[a, b]. Deoarece, o functie continua pe un interval compact este marginit si isi atinge
mrginile rezult c

] si

] astfel incat

si

.
Asadar, avem

= [

.
Pe de lt prte, f este uniform continu pe [, b], deci >0,

> 0 astfel incat oricare ar

fi , [,b] cu |-|<

, vem |f f|<

.
Dc presupunem cum c ||||<

rezulta |

|||| <

deci

<

= .
Asdr, >0,

>0 stfel inct cu ||||<

avem

< , rezulta ca f este

integrabila pe [a,b].
6.2 F MONOTONA => F INTEGRABILA RIEMANN
Teorema: Dc f : [, b] R este monoton, tunci f este integrbil pe [, b].
Demonstratie:
Vom face demonstratia pentru cazul cand f este crescatoare si nu se reduce la o constanta.
Cazul cand f este descrescatoare se trateaza asemanator. Daca f se reduce la o constanta,
dic f=c, [, b], tunci

= , deci = = .
Fie deci f crescatoare, astfel incat f(a)< f(b) si fie
: =

<

<<

<

<<

=b o diviziune oarecare a intervalului [a, b]. Deoarece f

este crescatoare, avem

si

, deci

.
Fie >0 si fie

. Dc presupunem c ||||<

, atunci vom avea

<

<

[ ] = .
Asadar, >0,

>0 stfel inct cu ||||<

avem

< , rezulta ca f este

integrabila pe [a, b].
7. f, g integrabile Riemann => f+g, fg integrabile Riemann
Daca f,g sunt integrabile pe [a, b], atunci f+g, fg sunt integrabile pe [a, b].
8. TEOREMA LEIBNIZ-NEWTON
Teorema: Fie f : [a, b] R integrabila. Daca F este o primitive a lui f pe [a, b], atunci

= .
Demonstratie:
Fie : =

<

<<

<

<<

=b o diviziune oarecare a intervalului [a, b]. Observam

ca = [

.
Pe de alta parte, din Teorema Lagrange rezulta ca exista

astfel incat:

.
Daca notam cu =

, ,

obtinem:
=

.
Fie {

} un sir de diviziuni de norma tinzand la zero si fie

setul de puncte intermediare

pentru

care rezulta din Teorema Lagrange. Rezulta:

= lim

) = .
9.1 FORMULA DE SCHIMBARE DE VARIABILA
Teorema: Fie : [, ] R derivabila, cu derivata continua si astfel incat = <b=
. Fie f o functie l crei domeniu de definitie include imgine functiei si cre este
continu pe imgine lui .
Atunci

= (t)

tdt

.
Demonstratie:
Fie F : [a, b]R data de
=

pentru orice u [, b] si
=
Atunci, folosind Teorema de diferentiabilitate a functiilor compuse si Teorema fundamental
a calculului integral, avem

()

= , pentru orice t [, ], de unde

(t)

tdt

= H = Fb F =

.
9.2 TEOREMA DE INTEGRARE PRIN PARTI PENTRU INTEGRALA RIEMANN
Teorema: Fie f,g : [a, b] R doua functii derivabile, cu derivate continua.
Atunci

.
Demonstratie:
Functia h : [a, b] R, h=fg este derivbil si h=fg fg. Fie h o
primitiv functiei fg fg. Conform formulei Leibnitz-Newton, folosind si proprietatea de
liniaritate a integralei, obtinem

= .
10 Proprietatile integralei

1.

=
2. Proprietatea de linearitate
Daca f, g : [a, b]R sunt integrbile, tunci functi fg este integrbil pe [, b] si

f gd =

.
3. Proprietatea de monotonie
Dc f si g sunt integrbile pe [, b] si fg, n [a, b], atunci

.
4. Daca f este integrabila pe [a, b], atunci |f| este integrabila pe [a, b] si
|

| ||

.
11. Teorema de medie
Fie f si g doua functii integrabile pe [a, b]. Presupunem ca g pastreaza semn constant pe
[, b]. Dc notm cu m= inf { f [, b] } si cu M=sup { f [, b] }, tunci eist
mM stfel inct

.
12. PASTRAREA INTEGRABILITATII PRIN CONVERGENTA UNIFORMA
Fie

, f: [a, b] R astfel incat

f si

sa fie integrabila Riemann. Atunci f este integrabila

Riemann si
lim

Demonstratie:

f convergent uniform dic >0,

stfel inct n

, |

(x)- f| , [,
b]

(x) - f

, [, b]
Fie : =

<

<<

<

<<

=b o diviziune oarecare a intervalului [a, b].

i,

Analog:

Deoarece functia

este integrbil Riemnn stfel inct

<

[ ]
.
f este integrabila Riemann
|

| |

Dc n

din convergent uniform lim

.
13. 1 Multimi neglijabile Lebesque
O multime A R se numeste neglijbil Lebesque dc >0, o fmilie de intervle

, n stfel inct:
1) Multimea A c


2)

<
13. 2 Teorema lui Lebesque
Fie f: [a, b]R marginita. Atunci f este integrabila Riemann daca si numai daca

(multimea discontinuitatilor lui f) este neglijabila Lebesque.
14-15. Definitia derivatei pe o directie
1. (

, ||. ||
D

deschis, D f: D

v0

(a)=lim

v=

=(1,0,...0)

(a)=

(a)

=(0,0,....,1,...,0)

(a)=

(a)
. Functi f se numeste derivbil in dc eist o plictie bilinir TL

) astfel
incat
lim

|| ||
= 0
T=f
3. f este derivabila in a TL

si w: D

astfel incat:
1) f(x)=f(a)+T(x-a)+||x-a||w(x)
2) lim

= 0
16. Proprietatile derivatei
Obs. 1. Derivata este unica (daca exista)
Obs. 2. Dc f f continua in a.
Obs. 3. Dc f tunci

, v0
Obs. 4. Fie f: ,

Dc

, i=, , B,r si
1)

sunt marginite f este continua

2)

sunt continue in a f
17. Pastrarea derivabilitatii prin compunere
Fie D

deschisa; G

deschisa, D si f: D G si g: G

. Dc f si g(f(a))
tunci fg(a)=gff.
18. Derivabilitatea functiei inverse
1) Fie D, G

deschise; f: DG bijectiv D. Dc f,

si

o sa fie
continu in f=b

2) Fie D

deschisa; a D si f: D

. Dc f este derivbil pe D

si f este
continu. Atunci

D si G deschise astfel incat a D; f: DG sa fie bijectiva si sa

f
19. Definitia derivatei de ordin 2 patiala si totala
Fie f : A

o functie derivabila partial in raport cu fiecare variabila

, j=, pe
multimea A.
f este derivabila partial de doua ori in punctul a in raport cu fiecare variabila fiecare
derivata partiala de ordinul intai

este l rndul ei derivbil prtil in punctul A in

raport cu fiecare variabila

.
Derivata partiala in raport cu variabila

a derivatei partiale

se noteaza cu

,
adica

) si se numeste derivata partiala de ordinul doi a functiei f.

Daca toate derivatele partiale exista intr-o vecinatate a lui a si sunt continue in acea
vecinatate, atunci f este derivabila total in acea vecinatate si derivata totala este continua.
In acest caz, se spune ca f este o functie de clasa

.
20. 1 Teorema lui Schwarz
Fie f : U

, f(x, y), unde U este o vecinatate a lui (x, y), pentru care

si

exista
in orice punct din U si astfel ca

sa fie continua in (x, y).

Atunci exista

in (x, y) si

, =

,
20. 2 Teorema lui Young
Fie f : U

, f(x, y), U multime deschisa.

Daca functia f are derivate partiale de ordinul intai intr-o vecinatate V(a, b) a punctului (a,
b) si acestea sunt diferentiabile in punctul (a, b), atunci derivatele partiale mixte, de
ordinul doi al functiei f exista in punctul (a, b) si sunt egale:

, =

,
21. Teorema lui Fermat
Fie f : D

si c

.
Daca c este un punct de extrem local al lui f, iar f este diferentiabila in c, atunci Df(c)=0.
22. Conditii necesare si suficiente de extrem local
Fie f : D

, f de clasa

re derivte prtile de ordin continue,

. Atunci:
I. a punct de

locl {

= 0
0
0

II.
{

= 0

= 0, = ,
> 0

> 0, = ,
< 0 :

> 0, = ,

23. Formula lui Taylor
Fie n , ,b , <b, si f : [, b] o functie cu urmtorele proprietti: eist f, f, ...,

: [a, b] si sunt continue si exista

: (a, b) .
Atunci, pentru orice , [, b], eist , intre si , stfel c
=

.
24. FUNCTII CARE DEPIND DE UN PARAMETRU
25. Integrala curbilinie (de primul si al doilea tip)
Definitie: Se numeste integrala curbilinie de prima speta functiei f pe curb , urmtore
integrala definita:
[, , ]

, daca aceasta exista. Se foloseste notatia:

, ,

.
s=

Definitie: Se numeste integrala curbilinie de speta a doua a functiei

=(P,Q,R) pe curba

,
urmatoarea integrala definita:

= ([, , ]

[, , ]

[, , ]

) . Se foloseste notatia: , , , , , ,

.
26. FORMULA LEIBNIZ-NEWTON PENTRU FORMA DIFERENTIALA
Daca functia f : [a, b], integrabila Riemann pe orice compact [a, t] [a, b], admite o primitiva
continua : [a, b) pentru care exista limita in t=b, atunci integrala improprie este convergenta
si valoarea sa este

= lim

t = b
Demonstratie:
Din ipotez teoremei rezult c pe orice compct [, t] [a, b] are loc formula Leibniz-Newton de
calcul a unei integrale definite

= |

= t , t [, b
Integrala improprie este convergenta daca si numai daca exista si este finita limita in t=b e functiei
. Daca se introduce notatia
lim

t = b = {
b 0, dc b
, dc b =

27. Teorema multiplicatorilor Lagrange
Fie D deschisa ; f : D , g :

( cu m<n)
(g=(

, ,

si D cu urmtorele proprietati: )
1) f si g s fie derivbile pe D cu f si g continue
2) rng g mim
3) f sa aiba un punct de extrem local pe multimea A={ g(x)=0 } in a
Atunci

, ... ,

(multiplicatorii lui Lagrange) astfel incat

(a)=0 unde:

28. Teorema functiilor implicite
Fie D

deschisa; (a, b)

, b

) si g : D

astfel incat:
1) g(a, b)= (0, 3?);

, s fie inversbil y

)
2) g

>0, >0 stfel inct : B, Bb, cu propriette c f , =0 si

29. Definitia integralei superioare, inferioare si pe dreptunghi (pentru multimi
masurabile Jordan)

30. 1 Teorema Darboux pe dreptunghi
Fie A (

), f : A marginita, atunci urmatoarele afirmatii sunt echivalente:

1) f este integrabila Riemann
2)

f=

f
3) >0 G astfel incat

(f)-

(f) <
4) >0

>0 astfel incat ||E||<

(f)-

(f) <
30. 2 Teorema Lebesque pe dreptunghi
Fie A (

), f : A marginita. Atunci f este integrabila Riemann

este neglijabila Lebesque.

este neglijbil Jordn dc >0

dreptunghi
A

A

2)

<

<
31. TEOREMA FUDINI (D: CAZUL CONTINUU)
Fie A (

) si B (

) si f: A x B marginita. Fie , date de

(x)=

f(x, y) dy si (x)=

f(x, y) dy. Daca f este integrabila Riemann si sunt integrabile

Riemann si ,

= (

, )

; f continua =
32. Teorema de schimbare de variabila
Fie I, J intervale. Daca f admite primitive pe , : IJ este bijectiva, derivabila, cu derivata nenula
pe I tunci f dmite pe I primitiv G

unde G este o primitiva pentru (f ir

este
invers functiei . Deci:
=

33. Multimi elementare, masurabile Jordan
Definitie: Prin multime elementara intelegem orice reuniune dinita de multimi plane dreptunghiulare cu
laturile paralele cu axele de coordonate, fara puncte interioare comune.
Definitie: Spunem ca o multime marginita A

este masurabila in sensul Jordan, daca

(A)=

(A)=S(A). Valoarea comuna S(A) se numeste aria multimii A.