C 7 LMC 9

Logica matematica si computat ionala
Cursul VII
Claudia MURESAN
cmuresan11@yahoo.com
Universitatea din Bucuresti
Facultatea de Matematica si Informatica
Bucuresti
2011-2012, semestrul I
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 1 / 33
1
Latici
Latici
In acest curs vom continua studiul laticilor (caz particular de poseturi).

Amintim ca un poset este o mult ime (part ial) ordonata, i. e. o mult ime
nzestrata cu o relat ie de ordine pe ea.
poset = partially ordered set
Latici
Amintim:
O latice este simultan un poset si o structura algebrica nzestrata cu doua
operat ii binare, ecare dintre acestea cu anumite proprietat i specice.
In cursul anterior am denit doua tipuri de latici, anume laticile Ore si laticile
Dedekind, si apoi am demonstrat ca orice latice Ore poate organizata ca o
latice Dedekind, si orice latice Dedekind poate organizata ca o latice Ore,
asadar, de fapt, exista un singur fel de latice, care este simultan o latice Ore
si o latice Dedekind.
Cele doua denit ii ale not iunii de latice
Denit ie
O latice Ore este un poset (L, ) cu proprietatea ca, pentru orice x, y L, exista
infx, y L si supx, y L.
Denit ie
O latice Dedekind este o structura algebrica (L, , ), unde L este o mult ime, iar
si sunt doua operat ii binare pe L (notate inxat si numite respectiv sau si si,
sau disjunct ie si conjunct ie, sau reuniune si intersect ie) care satisfac urmatoarele
proprietat i:
idempotent a: pentru orice x L, x x = x si x x = x;
comutativitate: pentru orice x, y L, x y = y x si x y = y x;
asociativitate: pentru orice x, y, z L, (x y) z = x (y z) si
(x y) z = x (y z);
absorbt ie: pentru orice x, y L, x (x y) = x si x (x y) = x.
Echivalent a celor doua denit ii ale laticii
Teorema
Cele doua denit ii ale not iunii de latice sunt echivalente. Mai precis, au loc
urmatoarele fapte.
1
Fie L := (L, ) o latice Ore. Denim (L) := (L, , ), unde si sunt
operat ii binare pe mult imea L, denite prin: pentru orice x, y L,
x y := supx, y si x y := infx, y n laticea Ore L. Atunci (L) este o
latice Dedekind.
2
Fie L := (L, , ) o latice Dedekind. Denim (L) := (L, ), unde este o
relat ie binara pe mult imea L, denita prin: pentru orice x, y L, x y
ddaca x y = y (ceea ce este echivalent cu x y = x, dupa cum ne asigura
o lema din cursul anterior). Atunci (L) este o latice Ore, n care, pentru
orice x, y L, infx, y = x y si supx, y = x y.
3
Aplicat iile si sunt inverse una alteia, adica: pentru orice latice Ore L,
((L)) = L, si, pentru orice latice Dedekind L, ((L)) = L.
Latici
De acum ncolo, vom numi orice latice Ore si orice latice Dedekind, simplu,
latice.
Conform teoremei anterioare, orice latice este simultan o latice Ore si o latice
Dedekind.
Ori de cate ori va data o latice, vom lucra cu ordinea ei part iala (care o
face latice Ore) si cu operat iile ei binare (disjunct ia si conjunct ia, care o fac
latice Dedekind) fara a specica la care dintre cele doua denit ii echivalente
ale unei latici ne vom referi ntrun anumit moment.
Pentru orice latice L, vom folosi oricare dintre notat iile: (L, ), (L, , ) si
(L, , , ), n funct ie de ce trebuie specicat despre structura de latice a lui
L: ordinea ei part iala , operat iile ei binare si , sau toate acestea.
Latici marginite
Denit ie
Un poset marginit care este latice se numeste latice marginita.
Daca exista, primul element al (adica minimul) unei latici se noteaza, de obicei, cu
0.
Daca exista, ultimul element al (adica maximul) unei latici se noteaza, de obicei,
cu 1.
O latice marginita va notata (L, , 0, 1), sau (L, , , 0, 1), sau (L, , , , 0, 1),
cu notat iile prezentate mai sus.
O latice marginita se mai numeste latice cu 0 si 1 sau latice cu prim si ultim
element.
Denit ie
Laticea marginita cu un singur element (adica laticea marginita cu 0 = 1) se
numeste laticea marginita triviala.
Orice latice marginita de cardinal strict mai mare decat 1 (adica orice latice
marginita n care 0 ,= 1) se numeste latice marginita netriviala.
Latici marginite
Remarca
Este evident ca orice latice nita nevida L este marginita, pentru ca existent a
inmumurilor si a supremumurilor submult imilor lui L cu unul sau doua elemente
implica existent a inmumurilor si a supremumurilor tuturor submult imilor nite
nevide ale lui L, dupa cum se poate deduce usor din demonstrat ia teoremei privind
echivalent a celor doua denit ii ale laticii (a se vedea cursul anterior): pentru orice
n N
si orice x
1
, . . . , x
n
L,
supx
1
, . . . , x
n
=
x
1
, n = 1,
supsupx
1
, . . . , x
n1
, x
n
, n > 1,
si
infx
1
, . . . , x
n
=
x
1
, n = 1,
infinfx
1
, . . . , x
n1
, x
n
, n > 1.
In consecint a, daca o latice L este nita si nevida, atunci ntreaga mult ime
ordonata L are inmum si supremum, care, desigur, apart in lui L, deci sunt minim
si respectiv maxim pentru L.
Latici marginite
Exemplu
Nu orice poset nit, nevid si marginit este latice, dupa cum arata acest exemplu,
cunoscut din cursurile anterioare:
r
r r
r r
r
@
@
@
@
H
H
H
H
0
a b
c d
1
Amintim ca submult imea a, b nu are supremum, pentru ca mult imea
majorant ilor sai este c, d, 1, care nu are minim, iar submult imea c, d nu are
inmum, pentru ca mult imea minorant ilor sai este 0, a, b, care nu are maxim.
Remarca
Este imediat ca, n orice latice marginita (L, , , , 0, 1), pentru orice element
x L, ntrucat 0 x 1, rezulta ca avem: x 0 = infx, 0 = minx, 0 = 0 si,
cu demonstrat ii similare, x 0 = x, x 1 = x si x 1 = 1.
Principiul dualitat ii pentru latici marginite
Conform Principiului dualitat ii pentru poseturi, 0 si 1 sunt not iuni duale ntro
latice marginita, iar acest fapt, mpreuna cu Principiul dualitat ii pentru latici,
ne da Principiul dualitat ii pentru latici marginite: orice rezultat privind o latice
marginita arbitrara (L, , , , 0, 1) ramane valabil daca n el interschimbam cu
, cu :=
1
si 0 cu 1.
Ca si la Principiul dualitat ii pentru poseturi si la Principiul dualitat ii pentru
latici, este esent ial ca laticea marginita sa e arbitrara, adica acest principiu se
refera n mod strict la rezultate valabile n toate laticile marginite.
Motivul valabilitat ii acestui principiu este faptul ca, daca (L, , , , 0, 1) este o
latice marginita, atunci, dupa cum arata Principiul dualitat ii pentru poseturi si
Principiul dualitat ii pentru latici, (L, , , , 1, 0) este, de asemenea, o latice
marginita, numita duala laticii marginite (L, , , , 0, 1).
Este evident ca duala dualei unei latici marginite (L, , , , 0, 1) este chiar
(L, , , , 0, 1).
De acum ncolo, atunci cand vom face apel la Principiul dualitat ii pentru latici
marginite, vom scrie, simplu, prin dualitate.
Complementul unui element ntro latice marginita
Denit ie
Fie (L, , , 0, 1) latice marginita.
Un element x L se zice complementat ddaca exista un element y L a. .
x y = 1 si x y = 0.
Un astfel de element y se numeste complement al lui x.
O latice marginita se zice complementata ddaca toate elementele sale sunt
complementate.
Remarca
In mod evident, daca (L, , , 0, 1) este o latice marginita si x, y L sunt a. . y

este un complement al lui x, atunci x este un complement al lui y, dupa cum
arata comutativitatea lui si .
Remarca
Este imediat faptul ca, n orice latice marginita (L, , , 0, 1), 0 si 1 sunt
complemente unul altuia si niciunul dintre ele nu are alte complemente, pentru ca,
daca a L este un complement al lui 0, atunci a = a 0 = 1, iar, daca b L este
un complement al lui 1, atunci b = b 1 = 0.
Latici distributive
Amintim:
Propozit ie
In orice latice (L, , ), urmatoarele doua armat ii, numite legile de

distributivitate, sunt echivalente:
(d
1
) pentru orice x, y, z L, x (y z) = (x y) (x z);
(d
2
) pentru orice x, y, z L, x (y z) = (x y) (x z).
Denit ie
O latice se zice distributiva ddaca satisface una (si deci pe amandoua) dintre
condit iile (d
1
) si (d
2
) din propozit ia precedenta.
Unicitatea complementului n latici distributive marginite
Remarca
In orice latice distributiva marginita, complementul unui element, daca exista, este
unic.
Intradevar, e (L, , , , 0, 1) o latice distributiva marginita si x, a, b L a. . a

si b sunt complemente ale lui x, adica:
x a = 1
x a = 0
si
x b = 1
x b = 0
Atunci, conform relat iilor de mai sus (care dau denit ia unui complement),
distributivitat ii lui L si commutativitat ii lui ,
a = a 1 = a (x b) = (a x) (a b) = (x a) (a b) = 0 (a b) = a b,
deci a = a b, ceea ce nseamna ca a b (a se vedea teorema privind echivalent a
celor doua denit ii ale not iunii de latice).
Interschimband a si b n sirul de egalitat i de mai sus, obt inem b = b a, deci
b a.
Prin urmare a = b, conform antisimetriei relat iei de ordine .
Unicitatea complementului n latici distributive marginite
Exemplu
0
r
r r r
r
@
@
@
@
a b c
1
0
r
r
r
r
r
@
@
@
x
y
z
1
diamantul pentagonul
Aceste doua latici marginite nu sunt distributive.
Intradevar, n diamant, ecare doua dintre elementele a, b, c sunt complemente

ale celui deal treilea.
Iar, n pentagon, y si z sunt complemente ale lui x.
Deci aceste doua latici marginite nu satisfac proprietatea de unicitate a
complementului, asadar nu sunt distributive, conform remarcii de mai sus.
Cele doua latici marginite nedistributive din exemplul anterior ofera o caracterizare
a laticilor distributive, pe care o vom vedea mai tarziu, n acest curs.
Funct ii izotone versus morsme de latici
Denit ie
Fie (A, ) si (B, _) doua poseturi, iar f : A B o funct ie.
f se zice izotona (sau crescatoare) ddaca f pastreaza ordinea, i. e.: pentru orice
x, y A, x y implica f (x) _ f (y).
f se zice antitona (sau descrescatoare) ddaca f inverseaza ordinea, i. e.: pentru
orice x, y A, x y implica f (y) _ f (x).
Denit ie
Fie (L, , ) si (M, ., ) doua latici si f : L M o funct ie.
f se numeste morsm de latici ddaca f comuta cu operat iile de latici, i. e.: pentru
orice x, y L,
1
f (x y) = f (x) . f (y)
si
2
f (x y) = f (x) f (y).
Un morsm de latici de la o latice la ea nsasi se numeste endomorsm al acelei
latici.
Remarca
Orice morsm de latici este funct ie izotona.
Intradevar, daca (L, , , ) si (M, ., , _) sunt doua latici si f : L M este un

morsm de latici, atunci, pentru orice x, y L a. . x y, ceea ce este echivalent
cu x y = y, avem: f (x) . f (y) = f (x y) = f (y), asadar f (x) _ f (y).
Denit ie
Fie (L, , , 0, 1) si (M, ., , , ) doua latici marginite si f : L M o funct ie.
f se numeste morsm de latici marginite ddaca este morsm de latici si f (0) =
si f (1) = .
Un morsm de latici marginite de la o latice marginita la ea nsasi se numeste
endomorsm al acelei latici marginite.
Remarca (tema pentru acasa)
Compunerea a doua funct ii izotone (respectiv morsme de latici, respectiv
morsme de latici marginite) este o funct ie izotona (respectiv un morsm de
latici, respectiv un morsm de latici marginite).
Demonstrat ia se face prin aplicarea denit iilor acestor not iuni.
Denit ie
Un izomorsm de latici (marginite) este un morsm de latici (marginite)
inversabil, i. e. un morsm de latici (marginite) care este o funct ie inversabila a
carei inversa este tot un morsm de latici (marginite).
Un automorsm de latici (marginite) este un izomorsm de latici (marginite) ntre
o latice (marginita) si ea nsasi (adica un endomorsm de latici (marginite)
inversabil).
Denit ie
Doua latici (marginite) ntre care exista un izomorsm de latici (marginite) se zic
izomorfe.
In general, oricare doua structuri algebrice de acelasi tip ntre care exista un
izomorsm se vor zice izomorfe.
Propozit ie
O funct ie ntre doua latici (marginite) este un izomorsm de latici (marginite)
ddaca este un morsm bijectiv de latici (marginite), adica un morsm de latici
(marginite) care este funct ie bijectiva.
Cu alte cuvinte, inversa oricarui morsm bijectiv de latici (marginite) este, de
asemenea, un morsm de latici (marginite).
Demonstrat ie: Implicat ia directa este imediata, pentru ca, asa cum sugereaza
enunt ul, orice izomorsm de latici (marginite) este simultan un morsm de latici
(marginite) si o funct ie inversabila, deci bijectiva.
Reciproc, e (L, , ) si (M, ., ) doua latici si f : L M un morsm bijectiv de
latici. Sa demonstram ca, n aceste ipoteze, rezulta ca f este un izomorsm de
latici.
f este, asadar, o funct ie bijectiva, deci inversabila. Fie f
1
: M L inversa
funct iei f .
Fie a, b M. f este bijectiva, deci surjectiva, deci exista x, y L a. . f (x) = a si
f (y) = b. Aplicand f
1
n ambii membri ai ecareia dintre aceste doua egalitat i,
obt inem: f
1
(a) = f
1
(f (x)) = x si f
1
(b) = f
1
(f (y)) = y.
Rezulta ca
f
1
(a . b)
=
f
1
(f (x) . f (y)) = f
1
(f (x y)) = x y = f
1
(a) f
1
(b). Prin
dualitate, rezulta ca avem si: f
1
(a b) = f
1
(a) f
1
(b). Asadar f
1
este
morsm de latici, prin urmare f este un morsm de latici inversabil cu inversa
morsm de latici, i. e. f este un izomorsm de latici.
Daca (L, , , 0, 1) si (M, ., , , ) sunt latici marginite si f : L M este un
morsm bijectiv de latici marginite, atunci:
f este un morsm bijectiv de latici, prin urmare, conform celor de mai sus,
inversa f
1
: M L a lui f este un morsm de latici;
n plus, conform denit iei unui morsm de latici marginite, f (0) = si
f (1) = , deci f
1
() = f
1
(f (0)) = 0 si f
1
() = f
1
(f (1)) = 1, asadar
f
1
este un morsm de latici marginite.
Asadar, f este un morsm de latici marginite inversabil cu inversa morsm de
latici marginite, i. e. f este un izomorsm de latici marginite.
Denit ie
O funct ie ntre doua poseturi se numeste izomorsm de ordine sau izomorsm de
poseturi ddaca este izotona, bijectiva si cu inversa izotona.
Exemplu
Funct ia f ntre urmatoarele doua poseturi (pe care le notam (0, a, b, ) si
(0, x, 1, _), respectiv), data prin f (0) = 0, f (a) = x si f (b) = 1, este izotona si
bijectiva, dar inversa ei, care are valorile: f
1
(0) = 0, f
1
(x) = a si f
1
(1) = b,
nu este izotona, pentru ca x _ 1 n al doilea poset, dar f
1
(x) = a b = f
1
(1)
(n primul poset, a si b sunt incomparabile).
0
r
r r
@
@
a b
-
f
0
r
r
r
x
1
Propozit ie
O funct ie ntre doua latici este izomorsm de latici ddaca este izomorsm de
ordine (ntre poseturile subiacente celor doua latici).
Demonstrat ie: Implicat ia directa rezulta din denit ia unui izomorsm de latici si
faptul ca orice morsm de latici este funct ie izotona.
Reciproc, e (L, , , ) si (M, ., , _) doua latici si f : L M un izomorsm de
ordine ntre poseturile (L, ) si (M, _), adica f este o funct ie izotona bijectiva, iar
inversa ei, f
1
: M L, este, de asemenea, izotona.
Fie a, b L, arbitrare, xate. Demonstram ca f (a b) = f (a) . f (b).
a b = supa, b, iar a supa, b si b supa, b.
Asadar, a a b si b a b, iar f este izotona, prin urmare f (a) _ f (a b) si
f (b) _ f (a b), deci f (a b) este un majorant al submult imii f (a), f (b) a lui
(M, _), prin urmare supf (a), f (b) _ f (a b), conform denit iei supremumului.
Dar f (a) . f (b) = supf (a), f (b), deci f (a) . f (b) _ f (a b).
De aici, demonstrat ia poate continua n mai multe moduri.
De exemplu, sa notam cu u := f (a) . f (b) M, pentru comoditatea scrierii n
cele ce urmeaza.
Cu aceasta notat ie, ultima relat ie de mai sus devine: u _ f (a b).
Au loc: f (a) _ supf (a), f (b) = f (a) . f (b) = u si
f (b) _ supf (a), f (b) = f (a) . f (b) = u, deci f (a) _ u si f (b) _ u.
Ipoteza ca f
1
este izotona si ultimele doua relat ii de mai sus implica
a = f
1
(f (a)) f
1
(u) si b = f
1
(f (b)) f
1
(u), deci f
1
(u) este majorant
pentru submult imea a, b a lui (L, ).
Acum aplicam din nou denit ia supremumului, si obt inem:
a b = supa, b f
1
(u).
Prin urmare, ntrucat f este izotona, avem: f (a b) _ f (f
1
(u)) = u.
In relat ia f (a b) _ u, pe care tocmai am demonstrato, nlocuim

u = f (a) . f (b) conform notat iei de mai sus, si obt inem f (a b) _ f (a) . f (b).
Asadar, f (a b) = f (a) . f (b).
Prin dualitate, rezulta ca si f (a b) = f (a) f (b).
Ultimele doua egalitat i arata ca f este un morsm de latici.
Dar, prin ipoteza, f este o funct ie inversabila, deci bijectiva.
Deci f este un morsm bijectiv de latici, asadar, conform propozit iei anterioare,
rezulta ca f este un izomorsm de latici.
Remarca
Fie (L, ) un lant (adica o mult ime total ordonata, adica o mult ime liniar
ordonata). Atunci, pentru orice a, b L, a b implica b < a, unde <:=
L
este ordinea stricta asociata lui .

Intradevar, pentru orice a, b L, faptul ca
(L, ) este lant implica a b sau b a, asadar, daca a b, atunci b a si
a ,= b, prin urmare b < a.
Exercit iu (tema pentru seminar)
Fie f : L M o funct ie bijectiva izotona ntre doua poseturi (L, ) si (M, _).
Aratat i ca, daca (L, ) este lant , atunci inversa lui f , f
1
, este izotona, adica f
este izomorsm de ordine.
Indicat ie: aplicat i metoda reducerii la absurd, remarca anterioara si injectivitatea
funct iei din enunt .
Exercit iu (tema pentru seminar)
Fie f : L M o funct ie surjectiva izotona ntre doua poseturi (L, ) si (M, _).
Aratat i ca, daca (L, ) este lant , atunci (M, _) este lant .
Sublatici si sublatici marginite
Denit ie
Data o latice (L, , ), o submult ime M a lui L se numeste sublatice a lui L ddaca
este nchisa la operat iile de latice ale lui L, adica:
pentru orice x, y M, rezulta ca x y, x y M.
Data o latice marginita (L, , , 0, 1), o submult ime M a lui L se numeste
sublatice marginita a lui L ddaca este nchisa la operat iile de latice marginita ale
lui L, adica:
pentru orice x, y M, rezulta ca x y, x y M;
0, 1 M.
Remarca
Este imediat ca o sublatice (marginita) M a unei latici (marginite) L este o latice
(marginita) cu operat iile induse pe M de operat iile lui L, adica restrict iile
operat iilor lui L la M:
restrict ia lui la M este operat ia binara . pe M, denita prin: oricare ar
x, y M, x . y := x y;
restrict ia lui la M este operat ia binara pe M, denita prin: oricare ar
x, y M, x y := x y;
pentru latici marginite:
restrict ia lui 1 la M la M este 1 (aceasta este o constanta, i. e. o operat ie
zeroara, adica o operat ie fara argumente);
restrict ia lui 0 la M la M este 0 (si aceasta este o constanta, i. e. o operat ie
zeroara, adica o operat ie fara argumente).
Operat iile induse se noteaza, de obicei, la fel ca operat iile laticii L:
operat ia ., denita mai sus, se noteaza, de obicei, tot cu ;
operat ia , denita mai sus, se noteaza, de obicei, tot cu ;
n cazul laticilor marginite, primul si ultimul element al sublaticii marginite
M, ca prim si, respectiv, ultim element al laticii marginite M, se noteaza, de
obicei tot cu 0 si 1, respectiv.
Remarca
Cu notat iile din remarca anterioara, este trivial ca ordinea part iala a unei sublatici
M a lui L (ca latice cu operat iile induse de cele ale lui L) este exact ordinea
part iala a lui L restrict ionata la M, care (amintim) se noteaza, n mod uzual, la fel
ca ordinea part iala a lui L:
notand cu _ ordinea laticii M, pentru orice x, y M, avem: x _ y ddaca
x . y = y ddaca x y = y ddaca x y;
deci ordinea _ a laticii M este, ntradevar, restrict ia lui la M, si _ se
noteaza, de obicei, tot cu .
Exemplu
Fie L laticea marginita data de urmatoarea diagrama Hasse:
0
@
@
@
@
r
r r
r
a
r
r
d
1
b c
Se observa, direct din aceasta diagrama Hasse, ca submult imea M := a, b, c, d
este o sublatice a lui L, pentru ca este nchisa la inmumurile si supremumurile
perechilor de elemente ale ei.
Evident, M este o latice marginita, cu primul element a si ultimul element d.
Dar 0, 1 / M (primul si ultimul element din L nu apart in lui M), asadar M nu este
o sublatice marginita a lui L.
Caracterizare a laticilor distributive
Remarca
Este evident ca orice sublatice a unei latici distributive este distributiva.
Amintim ca urmatoarele doua latici nu sunt distributive.
0
r
r r r
r
@
@
@
@
a b c
1
0
r
r
r
r
r
@
@
@
x
y
z
1
diamantul pentagonul
Propozit ie
O latice L este distributiva ddaca nu are nicio sublatice izomorfa cu diamantul sau
cu pentagonul.
Observat ie
Demonstrat ia propozit iei anterioare se gaseste n Curs de bazele informaticii.
Latici si algebre booleene, de Sergiu Rudeanu, precum si n cele doua cart i de D.
Busneag si D. Piciu din bibliograa din primul curs.
Aceasta demonstrat ie nu face parte din materia pentru examen.
Latici complete
Denit ie
O latice (L, ) se zice completa ddaca, pentru orice A L, exista inf(A) si sup(A)
n posetul (L, ).
Pentru orice A L, inf(A) se mai noteaza cu
xA
x, iar sup(A) se mai noteaza cu
xA
x.
Exemplu
Pentru orice mult ime T, laticea (T(T), , , , , T) este marginita,
distributiva si completa.
Laticea ((0, 1) R, max, min) nu este marginita, este distributiva (ind lant ,
i. e. mult ime total ordonata) si nu este completa (de exemplu, nu exista n
(0, 1) inf1/n [ n N
).
Latici complete
Remarca
Orice latice completa (L, ) este marginita, pentru ca exista inf(L) L si
sup(L) L, deci acestea sunt respectiv min(L) = 0 si max(L) = 1, cu notat ia
clasica pentru primul si ultimul element al unei latici.
Orice latice nita si nevida este completa, pentru ca, dupa cum am
demonstrat mai sus, orice latice nevida cont ine inmumurile si supremumurile
tuturor submult imilor sale nite si nevide si, n plus, orice latice nita si
nevida are prim si ultim element, iar acestea sunt, respectiv, supremumul si
inmumul mult imii vide.

Intradevar, pentru orice poset marginit (L, , 0, 1),
sup()
denit ie
= minx [ x L, a. . (y)(y y x) = minx [ x
L = min(L) = 0, pentru ca, oricare ar un element y, armat ia y este
falsa, si deci implicat ia y y x este adevarata pentru orice element x.
Dual, inf() = max(L) = 1.
De fapt, calculul anterior arata ca, ntrun poset (L, ), sup() exista ddaca
min(L) exista, si, daca acestea exista, atunci sunt egale. Dual, la fel se
ntampla pentru inf() si max(L).
Latici complete
Urmatoarea propozit ie arata ca, n denit ia unei latici complete, este sucient sa
impunem condit ia existent ei inmumurilor tuturor submult imilor laticii, si, de
asemenea, este sucient sa impunem condit ia existent ei supremumurilor tuturor
submult imilor laticii.
Propozit ie
Fie (L, ) un poset. Atunci urmatoarele armat ii sunt echivalente:
1
pentru orice A L, inf(A) exista n L;
2
pentru orice A L, sup(A) exista n L.
Demonstrat ie: Condit ia (1) aplicata lui A := L spune ca (L, ) are minim, iar
condit ia (2) aplicata lui A := L spune ca (L, ) are maxim. Deci, daca (L, )
satisface una dintre condit iile (1) si (2), atunci L este nevida.
In cele ce urmeaza, vom considera L nevida.

Latici complete
(1) (2) : Ipoteza acestei implicat ii, anume existent a n (L, ) a inmumurilor
tuturor submult imilor lui L, implica faptul ca:
n (L, ) exista inf() = max(L), conform remarcii anterioare; deci (L, ) are
maxim;
n (L, ) exista inf(L) = min(L); deci (L, ) are minim.
Conform remarcii anterioare, rezulta ca n (L, ) exista sup() = min(L).
Fie, acum, , = A L si M := m L [ (x A)x m L, i. e. M este
mult imea majorant ilor lui A. M ,= , pentru ca max(L) M.
Faptul ca (L, ) satisface condit ia (1) arata ca exista s := inf(M) L.
Pentru orice x A si orice y M, are loc x y, conform denit iei mult imii M.
Deci orice element x al mult imii nevide A este minorant al lui M. Denit ia
inmumului arata acum ca x inf(M) = s, oricare ar x A. Deci s = inf(M)
este un majorant al lui A, adica s = inf(M) M, conform denit iei lui M. Dar
s = inf(M) M nseamna ca s = min(M), adica s este cel mai mic majorant al
lui A, adica s = sup(A), conform denit iei supremumului.
(2) (1) : Rezulta, prin dualitate, din prima implicat ie.

C 7 LMC 9

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C 7 LMC 9

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Logica matematica si computat ionala

In acest curs vom continua studiul laticilor (caz particular de poseturi).

In mod evident, daca (L, , , 0, 1) este o latice marginita si x, y L sunt a. . y

In orice latice (L, , ), urmatoarele doua armat ii, numite legile de

Intradevar, e (L, , , , 0, 1) o latice distributiva marginita si x, a, b L a. . a

Intradevar, n diamant, ecare doua dintre elementele a, b, c sunt complemente

Intradevar, daca (L, , , ) si (M, ., , _) sunt doua latici si f : L M este un

In relat ia f (a b) _ u, pe care tocmai am demonstrato, nlocuim

In cele ce urmeaza, vom considera L nevida.

S-ar putea să vă placă și