Serii de puteri

Maria Joiţa

1 Serii de puteri
1.1 De…niţii. Raza de convergenţ¼
a
P
1
De…nitia 1.1 O serie de funcţii de forma an xn ; an 2 R; (8) n 2 N; şi x 2 R
n=0
se numeşte serie de puteri.

Observatia 1.2 Mulţimea de convergenţ¼a a unei serii de puteri este nevid¼a,

deoarece x = 0 este punct de convergenţ¼a.
P
1
Lema 1.3 Fie an xn o serie de puteri.
n=0

P
1
1. Dac¼a exist¼a x0 2 R; x0 6= 0 astfel încât seria an xn0 s¼a …e convergent¼a,
n=0
P
1
atunci pentru orice x1 2 R cu jx1 j < jx0 j ; seria an xn1 este absolut
n=0
convergent¼a.
P
1
2. Dac¼a exist¼a x0 2 R; x0 6= 0 astfel încât seria an xn0 s¼a …e divergent¼a,
n=0
P
1
atunci pentru orice x1 2 R cu jx1 j > jx0 j ; seria an xn1 este divergent¼a.
n=0

P
1
Dem. (1) Deoarece seria de numere reale an xn0 este convegent¼
a, şirul
n=0
(an xn0 )n converge la 0 şi deci este m¼ arginit. Prin urmare, exist¼
a M > 0 astfel
încât
jan xn0 j M; (8) n 2 N:
Atunci
n n n
x1 x1 x1
jan xn1 j = an xn0 jan xn0 j M ; (8) n 2 N:
x0 x0 x0

1
 x1 P
1
x1
n
Deoarece x0 < 1, seria x0 este convergent¼
a şi din Criteriul comparaţiei
n=0
P
1 P
1
rezult¼
a c¼
a seria jan xn1 j este convergent¼
a, şi deci seria an xn1 este absolut
n=0 n=0
convergent¼
a.
P
1
(2) Presupunem c¼
a seria an xn1 este covergent¼
a. Atunci, conform a…r-
n=0
P
1
maţiei (1); seria an xn0 este convergent¼
a, contradicţie. Prin urmare, seria
n=0
P
1
an xn1 este divergent¼
a.
n=0

P
1
Teorema 1.4 (Abel). Fie an xn o serie de puteri. Atunci exist¼a şi este unic
n=0
R 2 [0; 1) [ f1g, numit raza de convergenţ¼a a seriei de puteri, astfel încât :

1. Dac¼a R > 0, seria este absolut convergent¼a pe ( R; R):

2. Dac¼a R 2 [0; 1); seria este divergent¼a pe ( 1; R) [ (R; 1):
3. Dac¼a R > 0, seria este uniform convergent¼a pe orice interval închis [a; b]
( R; R):
P
1
Dem. Fie Mc = fx 2 R; seria an xn este convergent¼
a g.
n=0
Fie R = supfjxj ; x 2 Mc g. Atunci R 2 [0; 1) [ f1g:
(1) Presupunem c¼ a R > 0. Fie x 2 R astfel încât jxj < R. Întrucât R =
supfjxj ; x 2 Mc g; exist¼
a x0 2 Mc astfel încât jxj < jx0 j < R; şi din Lema 1.3
P
1
(1) deducem c¼a seria an xn este absolut convergent¼
a. Prin urmare, seria este
n=0
absolut convergent¼ a pe ( R; R):
(2) Presupunem c¼ a R 2 [0; 1). Fie x 2 R astfel încât jxj > R: Atunci
exist¼a x0 2 R astfel încât R < x0 < jxj, şi deci x0 2 = Mc : Deoarece x0 2= Mc ,
P
1
n
P
1
seria an x0 este divergent¼
a şi din Lema 1.3 (2) rezult¼
a c¼
a seria an xn este
n=0 n=0
divergent¼
a.
P
1
(3) Fie r 2 (0; R). Din (1) rezult¼
a c¼
a seria an rn este absolut convergent¼
a.
n=0
Deoarece,
jan xn j jan rn j ; (8) n 2 N; (8) jxj r
P
1
şi seria jan rn j este convergent¼
a, din corolarul Criteriului lui Weierstrass,
n=0
P
1
deducem c¼
a seria an xn este uniform convergent¼
a pe [ r; r]; şi deci pe orice
n=0
interval închis din ( R; R) :
Pentru a ar¼ ata unicitatea lui R; presupunem c¼
a exist¼
a R1 2 [0; 1); R1 6= R
cu propriet¼aţile (1); (2) şi (3):

2
 Dac¼a R1 < R, atunci exist¼a x0 2 R astfel încât R1 < x0 < R: Astfel, pe de
P
1
n
o parte, seria an x0 este divergent¼
a, deoarece R1 veri…c¼
a (2), iar pe de alt¼
a
n=0
P
1
parte, seria an xn0 este convergent¼
a, deoarece R veri…c¼
a (1), contradicţie, şi
n=0
deci R1 R:
În mod asem¼
an¼
ator ar¼
at¼
am c¼
a R1 > R este imposibil. Prin urmare, R1 = R:

P
1
Observatia 1.5 Fie an xn o serie de puteri cu raza de convergenţ¼a R > 0
n=0
şi mulţimea de convergenţ¼a Mc . Atunci ( R; R) Mc [ R; R] :

Fie (bn )n un şir de numere reale. Reamintim c¼

a

8
>
> exist¼
a un num¼
ar …nit de indici astfel încât
< (a)
bn L + "
lim sup bn = L 2 R , (8) " > 0;
n!1 >
> exist¼
a un num¼
ar in…nit de indici astfel încât
: (b)
bn L "

P
1 p
Teorema 1.6 (Cauchy-Hadamard) Fie an xn o serie de puteri şi ! = lim sup n
jan j.
n=0 n!1
Atunci 8 1
< ! dac¼a ! 2 (0; 1)
R= 0 dac¼a ! = 1 :
:
1 dac¼a ! = 0

Dem. Avem trei cazuri:

(1) ! = 0;
(2) ! = 1;
(3) ! 2 (0; 1): p
1 n
(1) ! = 0: Fie x0 2 R . Pentru " = 1+jx0 j > 0; întrucât lim sup jan j = 0,
n!1
exist¼
a n0 2 N astfel încât
p
n
jan j "; (8) n n0 :

Atunci q p
n
jan xn0 j = n jan j jx0 j " jx0 j < 1; (8) n n0 :
P
1
Astfel, seria an xn0 este absolut convergent¼
a, conform Criteriului r¼
ad¼
acinii.
n=0
Prin urmare, Mc = R şi astfel R = 1:
P
1
(2) ! = 1: Fie x0 2 R . Presupunem c¼
a seria an xn0 este convergent¼
a.
n=0
a lim an xn0 = 0: Prin urmare,
Atunci exist¼
n!1

(8) " > 0; (9) n" 2 N astfel încât jan xn0 j < "; (8) n n" :

3
Pentru " = 1, avem c¼
a
p
n 1
jan j < ; (8) n n"
jx0 j
p 1
P
1
şi atunci lim sup n
jan j jx0 j , contradicţie. Deci, seria an xn0 este divergent¼
a
n!1 n=0
şi Mc = f0g. Prin urmare R = 0.
1 !jx0 j
(3) ! 2 (0; 1): Fie x0 2 R astfel încât jx0 j < !1 . Pentru " = 1+jx0 j > 0;
p
întrucât ! = lim sup n jan j; exist¼
a n0 2 N astfel încât
n!1
p
n
jan j ! + "; (8) n n0 :

Atunci
q p jx0 j + ! jx0 j
n
jan xn0 j = n jan j jx0 j (! + ") jx0 j = < 1; (8) n n" :
1 + jx0 j
P
1
Din Criteriul r¼
ad¼
acinii, rezult¼
a c¼
a seria an xn0 este absolut convergent¼
a.
n=0
1
P
1
Fie x0 2 R astfel încât jx0 j > !. Presupunem c¼
a seria an xn0 este con-
n=0
vergent¼ a lim an xn0 = 0: Prin urmare,
a. Atunci exist¼
n!1

(8) " > 0; (9) n" 2 N astfel încât jan xn0 j < "; (8) n n" :

Pentru " = 1; avem c¼

a
p
n 1
jan j < ; 8n n"
jx0 j
p 1
P
1
şi atunci ! = lim sup n
jan j jx0 j < !, contradicţie. Deci, seria an xn0 este
n!1 n=0
divergent¼
a.
1
Astfel am ar¼
atat c¼
aR= !:

P1 p
Observatia 1.7 Fie an xn o serie de puteri. Dac¼a exist¼a lim n jan j; atunci
n=0 n!1
p
! = lim n jan j şi
n!1 8 1
< ! dac¼a ! 2 (0; 1)
R= 0 dac¼a ! = 1 :
:
1 dac¼a ! = 0

P
1
an
Teorema 1.8 Fie an xn o serie de puteri. Dac¼a exist¼a lim ; atunci
n=0 n!1 an+1
an
R = lim :
n!1 an+1

4
 an
Dem. Fie l = lim :
n!1 an+1
Presupunem c¼
a l 2 (0; 1): Fie x0 2 R astfel încât jx0 j < l: Atunci

an+1 xn+1
0 jx0 j
lim = <1
n!1 jan xn0 j l
P
1
şi din Criteriul raportului rezult¼
a c¼
a seria an xn0 este absolut convergent¼
a.
n=0
Fie x0 2 R astfel încât jx0 j > l: Atunci

an+1 xn+1
0 jx0 j
lim n = >1
n!1 jan x0 j l
P
1
şi din Criteriul raportului rezult¼
a c¼
a seria an xn0 este divergent¼
a.
n=0
Dac¼
a l = 0; pentru orice x0 2 R ;
an+1 xn+1
0 jx0 j
lim n = =1
n!1 jan x0 j lim aan+1n
n!1

P
1
şi din Criteriul raportului rezult¼
a c¼
a seria an xn0 este divergent¼
a.
n=0
Dac¼
a l = 1; pentru orice x0 2 R ;
an+1 xn+1
0 jx0 j
lim = =0<1
n!1 jan xn0 j lim aan+1n
n!1

P
1
şi din Criteriul raportului rezult¼
a c¼
a seria an xn0 este absolut convergent¼
a.
n=0
an
Astfel, am ar¼
atat c¼
a R = l = lim :
n!1 an+1

P
1
an+1
Corolar 1.9 Fie an xn o serie de puteri. Dac¼a exist¼a lim an , atunci
n=0 n!1
an+1
! = lim an şi
n!1 8 1
< ! dac¼a ! 2 (0; 1)
R= 0 dac¼a ! = 1 :
:
1 dac¼a ! = 0

1.2 Suma unei serii de puteri

P
1
Fie an xn o serie de puteri cu raza de convergenţ¼
a R > 0 şi suma s : Mc ! R:
n=0

P
1
Propozitia 1.10 Fie an xn o serie de puteri cu raza de convergenţ¼a R > 0
n=0
şi suma s. Atunci funcţia s este continu¼a pe Mc :

5
Dem. Fie x0 2 ( R; R). Atunci exist¼ a r > 0 astfel încât jx0 j < r < R:
P
1
Deoarece seria an xn este o serie de funcţii continue, uniform convergent¼
a pe
n=0
[ r; r]; suma sa este o funcţie continu¼
a pe [ r; r]. Deci funcţia s este continu¼
a
în x0 :
P
1
Dac¼ a R 2 Mc ; deoarece seria an Rn este convergent¼a,
n=0

(8) " > 0; (9) n" 2 N astfel încât

n+1 n+p "
an+1 R + ::: + an+p R < ; (8) n n" ; 8p 2 N :
2
Not¼
am p = an+1 Rn+1 + ::: + an+p Rn+p :
P
1
Fie r 2 (0; R). Vom ar¼
ata c¼
a seria de funcţii continue an xn este uniform
n=0
convergent¼
a pe [r; R]: Atunci suma seriei s este o funcţie continu¼
a pe [r; R]. Prin
urmare, funcţia s este continu¼
a în R:
Fie " > 0. Atunci
an+1 xn+1 + an+2 xn+2 ::: + an+p xn+p
x n+1 x n+2 x n+p
= an+1 Rn+1 + an+2 Rn+2 + ::: + an+p Rn+p
R R R
x n+1 x x p 1
1+( 2 1) + ::: + ( p p 1)
R R R
x n+1 x x x x p 2 x x p 1
1 1 + 2 1 + ::: + p 1 1 + p
R R R R R R R
x n+1 x x x p 2 x n+p
1 j 1 j + j 2 j + ::: + j p 1 j + j pj
R R R R R
" x n+1 x x x p 2 " x n+p
1 1 + + ::: + +
2 R R R R 2 R
" x n+1 x p 1 " x n+p
= 1 +
2 R R 2 R
" x n+1
= < "; (8) n n" ; (8) p 2 N ; (8) x 2 [r; R]
2 R
P
1
Din Criteriul lui Cauchy, rezult¼
a c¼
a seria de funcţii continue an xn este uni-
n=0
form convergent¼
a pe [r; R]:
Dac¼a R 2 Mc ; în mod asem¼ an¼ator, ar¼
at¼
am c¼a s este continu¼
a în x = R:
Astfel am ar¼
atat c¼
a s este continu¼ a pe Mc :
P
1
Observatia 1.11 Fie an xn o serie de puteri cu raza de convergenţ¼a R > 0
n=0
şi suma s : ( R; R) ! R: Dac¼a seria este convergent¼a în x = R; respectiv
x = R; atunci
P1 P
1
n
an Rn = lim s (x) ; respectiv ( 1) an Rn = lim s (x) :
n=0 x%R n=0 x& R

6
2 Operatii cu serii de puteri
2.1 Suma a doua serii de puteri
P
1
Propozitia 2.1 Fie an xn o serie de puteri cu raza de convrgenţ¼a R1 şi
n=0
P
1
suma s1 şi bn xn o alta serie de puteri cu raza de convrgenţ¼a R2 şi suma s2 .
n=0
P
1
Atunci seria de puteri (an + bn ) xn ; numit¼a suma celor doua serii de puteri,
n=0
are raza de convrgenţ¼a R minfR1 ; R2 g şi
P
1
(an + bn ) xn = s1 (x) + s2 (x) pentru orice x 2 R cu jxj < minfR1 ; R2 g:
n=0

P
1 P
1
1
Observatia 2.2 Consider¼am seriile de puteri nxn ; x 2 R şi n! n xn ; x 2
n=0 n=0
R.
Raza de convergenţ¼a pentru prima serie este R1 = 1, deoarece

an n
lim = lim = 1:
n!1 an+1 n!1 n+1

Raza de convergenţ¼a pentru cea de-a doua serie este R2 = 1, deoarece

1
an n! n
lim = lim 1 = 1:
n!1 an+1 n!1
(n+1)! (n + 1)

Suma celor dou¼a serii,

P
1 P
1 1 P
1 1 P1 1
nxn + n xn = n+ n xn = xn
n=0 n=0 n! n=0 n! n=0 n!

este o serie de puteri cu raza de convergenţ¼a R = 1, deoarece

1
an n!
lim = lim 1 = 1.
n!1 an+1 n!1
(n+1)!

2.2 Inmulţirea unei serii de puteri cu un numar real

P
1
Propozitia 2.3 Fie an xn o serie de puteri cu raza de convrgenţ¼a R şi suma
n=0
P
1
s şi 2 R . Atunci seria de puteri an xn , numit¼a produsul seriei de puteri
n=0
P
1
an xn cu num¼arul real , are raza de convrgenţ¼a R şi suma s:
n=0

7
2.3 Produsul de convoluţie a doua serii de puteri
P
1
Propozitia 2.4 Fie an xn o serie de puteri cu raza de convrgenţ¼a R1 şi
n=0
P
1
suma s1 şi bn xn o alta serie de puteri cu raza de convrgenţ¼a R2 şi suma
n=0
P
1 P
1
s2 . Atunci seria de puteri cn xn , unde cn = ak bn k; numit¼a produsul
n=0 n=0
convolutiv al celor doua serii, are raza de convrgenţ¼a R minfR1 ; R2 g şi
P
1
cn xn = s1 (x) s2 (x) pentru orice x 2 R cu jxj < minfR1 ; R2 g:
n=0

2.4 Derivarea seriilor de puteri

P
1
Teorema 2.5 (Derivare termen cu termen) Fie an xn o serie de puteri cu
n=0
raza de convergenţ¼a R > 0 şi suma s: Atunci s este derivabil¼a pe ( R; R); seria
P
1
de puteri nan xn 1 are raza de convergenţ¼a R şi
n=0

P
1
s0 (x) = nan xn 1
; x 2 ( R; R):
n=0

P
1
Dem. Seria de puteri nan xn 1
este convegent¼
a dac¼
a şi numai dac¼
a seria de
n=0
P
1
puteri nan xn este convegent¼
a. Prin urmare, cele dou¼
a serii au aceeaşi raz¼
a
n=0
de convergenţa. Din
p p p p
lim sup n jnan j = lim sup n jan j n n = lim sup n jan j = !
n!1 n!1 n!1

P
1
deducem c¼
a raza de convergenţ¼
a a seriei de puteri nan xn 1
este R:
n=0
P
1 P
1
0
Deoarece pentru orice r 2 (0; R), seria nan xn 1
= (an xn ) este uni-
n=0 n=0
form convergent¼
a pe [ r; r]; funcţia s este derivabil¼
a pe ( R; R) şi
P
1
s0 (x) = nan xn 1
; x 2 ( R; R):
n=0

P
1
Observatia 2.6 Suma unei serii de puteri an xn cu raza de convergenţ¼a
n=0
R > 0 este o funcţie de clasa C 1 pe ( R; R), şi
(k)
P
1 P
1
an xn = n (n 1) ::: (n k + 1) an xn k
; (8) k 2 N:
n=0 n=k

8
2.5 Integrarea seriilor de puteri
P
1
Teorema 2.7 (Integrare termen cu termen) Fie an xn o serie de puteri cu
n=0
raza de convergenţ¼a R > 0 şi suma s : ( R; R) ! R. Atunci seria de puteri
P
1
an n+1
n+1 x are raza de convergenţ¼a R şi suma o primitiv¼a a funcţiei s,
n=0

Rx P
1 an n+1
s (t) dt = x ; (8) x 2 ( R; R) :
0 n=0 n + 1

P
1
an n+1
Dem. Seria de puteri n+1 x este convegent¼
a dac¼
a şi numai dac¼
a seria de
n=0
P
1
an n
puteri n+1 x este convegent¼
a. Prin urmare, cele dou¼
a serii au aceeaşi raz¼
a
n=0
de convergenţa. Din
s p !
n an n
jan j p
lim sup = lim sup p = lim sup n jan j = !
n!1 n+1 n!1
n
n+1 n!1

P
1
an n+1
deducem c¼
a raza de convergenţ¼
a a seriei de puteri n+1 x este R:
n=0
P
1
Deoarece pentru orice r 2 (0; R); seria de funcţii continue an xn este
n=0
uniform convergent¼
a pe [ r; r]; pentru orice x 2 ( R; R);
x
Rx Rx P
1 P
1 Rx P1 tn+1
s (t) dt = an tn dt = an tn dt = an
0 0 n=0 n=0 0 n=0 n+1 0
P1 an
= xn+1 :
n=0 n+1

Exercitii 2.8 1. Determinaţi raza de convergenţ¼a pentru seria de puteri

P
1
2n 2n+1
n2 +1 x :
n=0
(
0 dac¼a n = 2k
Dem. Pentru orice n 2 N; an = 2k . Din
k2 +1 dac¼a n = 2k + 1
s
2n+1
p 2n+1 2n n 1
lim ja2n+1 j = lim p
= lim 2 2n+1 2n+1
n!1 n!1 n2
+1 n!1 n2 + 1
s
2
1 1 2n+1 (2n + 1) 1
= 2 2 lim p 2 2+1
= 22
n!1 2n+1
2n + 1 n

rezult¼a c¼a p p p
n
! = lim sup jan j = maxf0; 2g = 2:
n!1

9
 şi deci

1
R= p :
2

P
1
( 1)n+1 n
2. Fie n x ;x 2 R:
n=1

(a) Determinaţi mulţimea de convergenţ¼a.

(b) Determinaţi suma seriei.
P
1
( 1)n+1
(c) Determinaţi suma seriei de numere reale n
n=1

( 1)n+1
Dem. (a) Pentru orice n 2 N ; an = n şi
n+2
an+1 ( 1) n
! = lim = lim n+1 = 1:
n!1 an n!1 (n + 1) ( 1)
1
Prin urmare, R = ! = 1 (raza de convergenţ¼a a seriei) şi ( 1; 1) Mc
[ 1; 1]:
P
1
( 1)n+1 n P
1
( 1)n+1
Pentru x = 1, seria devine n 1 = n ; care este o serie
n=1 n=1
convergent¼a (Criteriul lui Leibniz).
P1
( 1)n+1 n P
1
1
Pentru x = 1, seria devine n ( 1) = n; care este o
n=1 n=1
serie divergent¼a (seria Riemann cu = 1):
Deci
Mc = ( 1; 1]:
P
1
( 1)n+1 n
(b)Fie s : ( 1; 1) ! R; s(x) = n x . Atunci
n=1

P1 ( 1)n+1 P1
n+1 n 1
s0 (x) = nxn 1 = ( 1) x
n=1 n n=1
P1
n 1
= ( 1) xn = (seria geometric¼a cu raţia q = x)
n=0 1 + x
pentru orice x 2 ( 1; 1); şi astfel
R 1
s(x) = dx = ln(1 + x) + c:
1+x
Pentru x = 0; avem c¼a
8
< s(0) = ln(1 + 0) + c = c
P
1
( 1)n+1 n
: s(0) = n 0 =0
n=1

10
 şi deci c = 0. Prin urmare, s(x) = ln(1 + x):
(c) Pentru x = 1; seria este convergent¼a şi atunci

P1 ( 1)n+1
= lim s(x) = ln 2:
n=1 n x!1
x<1

P
1 n2
n
3. Determinaţi mulţimea de convergenţ¼a pentru seria de puteri n+1 xn ; x 2
n=0
R:
Dem. Din n
p
n n 1
! = lim jan j = lim =
n!1 n!1 n+1 e
1
rezult¼a c¼a R = ! = e:
P
1 n2 P
1 n2
n n
Pentru x = e, seria devine n+1 en . Presupunem c¼a seria n+1 en
n=0 n=0
n2
n n
este convergent¼a. Atunci lim an = 0, unde an = n+1 e : Din
n!1
1 n
e> 1+ n ; (8) n 2 N , rezult¼a c¼a

n2 n2 n n
n n 1
an = en > 1+
n+1 n+1 n
n2 n2
n n+1
= = 1; (8) n 2 N ;
n+1 n

şi deci şirul (an )n nu converge c¼atre 0, contradicţie. Prin urmare, seria
este divergent¼a.
P
1 n2
n n
Pentru x = e; seria devine n+1 ( e) . Aşa cum am v¼azut mai
n=0
sus,
n2
n n
jan j = ( e) > 1; (8) n 2 N ;
n+1

şi deci şirul (an )n nu converge c¼atre 0. Prin urmare, seria este divergent¼a.
Deci Mc = ( e; e):
P
1
n 2x+1
n
4. Fie 2n x2 +1 ; x 2 R:
n=0

(a) Determinaţi mulţimea de convergenţ¼a.

(b) Determinaţi suma seriei.
P
1
n
(c) Determinaţi suma seriei de numere reale 2n :
n=0

11
 2x+1
P
1
n n
Dem. (a) Dac¼a not¼am y = x2 +1 ; obţinem o serie de puteri 2n y .
n=0
Din
an+1 n + 1 2n 1
! = lim = lim =
n!1 an n!1 2n+1 n 2
1
rezult¼a c¼a R = ! = 2.
P
1
n n
P
1
Pentru y = 2, seria devine 2n 2 = n, care este o serie divergent¼a
n=0 n=0
( lim n = 1).
n!1
P
1
n n P
1
n
Pentru y = 2, seria devine 2n ( 2) = ( 1) n, care este o serie
n=0 n=0
n
divergent¼a (nu exist¼a lim ( 1) n).
n!1
P
1
n n
Seria de puteri 2n y este convergent¼a pentru y 2 ( 2; 2):
n=0
2x+1
Revenind la notaţia y = x2 +1 ; avem

2x + 1 2x + 1
2 ( 2; 2) , 2< <2)x2R
x2 + 1 x2 + 1
de unde deducem c¼a Mc = R.
P
1
n n
(b) Pentru a calcula suma seriei, vom folosi seria de puteri 2n y ; unde
n=0
2x+1
y= x2 +1 :
Fie S : ( 2; 2) ! R;
P1 n
S (y) = n
yn :
n=0 2

Observ¼am c¼a
P1 n+1 P1 1 P1 n+1 1
S (y) = n
yn n
yn = n
yn y :
n=0 2 n=0 2 n=0 2 1 2

Atunci
R 2 P1 n + 1R
n
1 n + 1 y n+1
P
S(y) + dy = n
y = n n+1
+c
2 y n=0 2 n=0 2
P1 yn 1
= y +c=y +c
n=0 2
n 1 y2
2y
= +c
2 y
de unde 0
2 2y 4
S(y) + = +c = 2:
2 y 2 y (2 y)

12
 Prin urmare,
2y
S(y) = 2:
(2 y)
P
1
n 2x+1
n
Fie s : R R; s (x) = 2n x2 +1 . Atunci
n=0

2x + 1 2(2x + 1)(x2 + 1)
s (x) = S = 2 :
x2 + 1 (2x2 2x + 1)
P
1
n
(c) Pentru x = 0, rezult¼a c¼a 2n = s (0) = 2:
n=0

5. Determinaţi raza de convergenţ¼a şi suma seriei binomiale

P
1 ( 1):::( n + 1)
1+ xn ; x 2 R; 2 RnN:
n=1 n!

Dem. Din
an+1 ( 1):::( n + 1)( n) n!
! = lim= lim
n!1 an n!1 (n + 1)! ( 1):::( n + 1)
n
= lim = 1; (8) 2 RnN:
n!1 n + 1

rezult¼a c¼a R = 1.
( 1):::( n+1)
Not¼am C n = n! pentru n 2 N şi C 0 = 1. Atunci

( 1):::( n + 1) ( 1):::( n + 2)( (n 1))

nC n = n =
n! (n 1)!
( 1):::( n + 2) ( 1):::( n + 2) (n 1)
=
(n 1)! (n 1)!
= Cn 1
(n 1)C n 1
; 8n 2 N :

Fie s : ( 1; 1) ! R;
P
1
s(x) = C n xn :
n=0

Atunci
P
1 P
1 P
1
s0 (x) = C n nxn 1
= (n + 1) C n+1 xn = ( Cn nC n ) xn
n=0 n=0 n=0
P
1 P
1
= C n xn x nC n xn 1
= s(x) xs0 (x); (8) x 2 ( 1; 1)
n=0 n=0

de unde
(1 + x) s0 (x) s(x) = 0; (8) x 2 ( 1; 1):

13
 1
Înmulţind egalitatea de mai sus cu (1 + x) , obţinem
1
0 = (1 + x) s0 (x) (1 + x) s(x)
0
= (1 + x) s(x) ; (8) x 2 ( 1; 1)

de unde deducem c¼a

s(x) = c (1 + x) ; (8) x 2 ( 1; 1);

unde c este o constant¼a real¼a. Din

8
< s(0) = c (1 + 0) = c
P
1
( 1):::( n+1) n
: s(0) = 1 + n! 0 =1
n=1

rezult¼a c¼a c = 1; şi

P
1 ( 1):::( n + 1)
1+ xn = s(x) = (1 + x) ; (8) x 2 ( 1; 1); (8) 2 RnN:
n=1 n!

14