Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS
Pag.
- Conţinutul aplicativ şi metodologic al analizei activităţii
economico-financiare.................................................................................2
- Funcţiile analizei economico-financiare.....................................................4
- Metode folosite în analiza economico-financiară......................................5
- Analiza rezultatelor economice pe baza indicatorilor de gestiune..............6
- Analiza relaţiilor de proporţionalitate dintre indicatorii de gestiune....11
- Analiza structurii indicatorilor de gestiune...............................................19
- Analiza structurii şi previziunii structurii indicatorilor complecşi cu
ajutorul "Metodei lanţurilor Markov"........................................................20
- Analiza ritmicităţii ..................................................................................21
- Analiza cifrei de afaceri ..........................................................................22
- Analiza factorială a cifrei de afaceri prin prisma utilizării
factorilor economici principali....................................................................26
- Analiza factorială a rezultatului din exploatare prin prisma
indicatorilor de gestiune.............................................................................29
- Analiza factorială a rezultatului din exploatare care revine la un salariat...33
- Analiza cheltuielilor aferente activităţii economice...................................35
- Analiza cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri.............................37
- Analiza cheltuielilor cu forţa de muncă..........................................40
- Analiza cheltuielilor materiale.......................................................45
- Analiza costului unitar..................................................................52
- Analiza cheltuielilor financiare......................................................55
- Analiza interdependenţei cheltuielilor aferente activităţii
economice cu ceilalţi indicatori economico-financiari......................60
- Analiza rentabilităţii pe baza punctului critic............................................61
- Analiza stării financiare pe baza raportărilor de sinteză contabilă.............64
- Analiza generală a bilanţului sau a situaţiei activelor,
datoriilor şi capitalurilor proprii.....................................................64
- Analiza ratelor financiare..............................................................69
- Analiza tabloului de finanţare...................................................................79
- Analiza situaţiei financiare cu ajutorul unor metode manageriale...............83
Ci
∆( Q) = ( Q1 - Q0 ) 1− 0
Q0
-influenţa modificării proporţiei valorii adăugate sau, a
proporţiei consumului intermediar, în producţia exerciţiului:
VA VA 1 VA 0
∆ = − Q1
Q Q1 Q0
sau,
Ci Ci Ci
∆ = 0 − 1 Q1
Q Q 0 Q1
I Qm
raportul dinamic: Rd =
IQ
⋅ 100 , în care:
Qm1
I Qm =
Qm0 - indicele de dinamică al producţiei marfă fabricată;
Q
I Q = 1 - indicele de dinamică al producţiei exerciţiului.
Q0
Raportul static oferă o informaţie cu privire la proporţia producţiei
marfă fabricate în producţia exerciţiului, înregistrată la sfârşitul unei perioade
de timp dată, fără a putea preciza şi calitatea acestei proporţii. O interpretare
utilă a acestui raport se realizează în sistem comparativ cu un raport
normativ (antecalculat) sau cu un raport aferent unui segment de timp
precedent dar, în acest al doilea caz analiza este echivalentă cu analiza
raportului dinamic.
Atunci când analiza are în vedere situaţia raportului dinamic se poate
confirma sau infirma faptul că modificarea în timp a producţiei marfă
fabricată devansează sau nu producţia exerciţiului, în funcţie de mărimea
rezultatului respectiv. Dacă raportul dinamic este supraunitar se apreciază că
producţia marfă fabricată are o dinamică superioară dinamicii producţiei
exerciţiului şi deci a avut loc o reducere a proporţiei stocurilor de producţie
în curs de execuţie în valoarea producţiei exerciţiului. Această stare
economică propagă efecte pozitive asupra vitezei de rotaţie a activelor
circulante, sunt eliberate astfel unele resurse financiare care pot fi valorificate
în alte acţiuni economice sau financiare.
-14-
din care:
- influenţa modificării producţiei exerciţiului:
Qm 0
∆( Q ) = ( Q1 - Q 0 )
Q0
sau,
(Pn2 - Pn1)0
∆( Q) = ( Q1 - Q0 ) 1−
Q0
- influenţa modificării proporţiei producţiei marfă
fabricate sau, a proporţiei creşterii sau diminuării
stocurilor de producţie în curs de execuţie, în
producţia exerciţiului:
Qm Qm1 Qm 0
∆ = - Q1
Q Q1 Q 0
sau,
Pn (Pn 2 - Pn 1 ) 0 (Pn 2 - Pn 1 )1
∆ = − Q1
Q Q0 Q1
I CA
raportul dinamic: Rd = ⋅ 100
I Qm
Dacă indicele de dinamică al cifrei de afaceri devansează indicele de
dinamică al producţiei marfă fabricată se conchide că în perioada curentă s-a
redus proporţia stocurilor de produse finite şi semifabricate destinate vânzării
-15-
( Pf 2 - Pf1 ) 0 + Qi0
∆( Qm) = ( Qm1 - Qm0 ) ⋅ 1−
Qm0
- influenţa modificării proporţiei cifrei de afaceri sau, a
proporţiei creşterii sau diminuării stocurilor de produse finite
şi semifabricate destinate vânzării în producţia marfă
fabricată precum şi a proporţiei veniturilor din producţia de
imobilizări corporale şi necorporale realizate pe cont
propriu, în producţia marfă fabricată:
-16-
CA CA 1 CA 0
∆ = − Qm1
Qm Qm1 Qm 9
sau,
Pf, Qi (Pf 2 - Pf 1 ) 0 + Qi 0 (Pf 2 - Pf 1 )1 + Qi1
∆ = − Qm1
Qm Qm 0 Qm1
d) Analiza relaţiei de proporţionalitate dintre cifra de
afaceri şi producţia exerciţiului se realizează folosind rezultatul:
CA
raportului static: Rs = ⋅ 100 , sau al
Q
I CA
raportului dinamic: Rd = ⋅ 100
IQ
Existenţa unui raport dinamic supraunitar este expresia reducerii
proporţiei stocurilor de produse finite şi semifabricate destinate vânzării, a
stocurilor de producţie în curs de execuţie precum şi a veniturilor din
producţia de imobilizări corporale şi necorporale realizate pe cont propriu, în
producţia exerciţiului.
În continuare, concluziile formulate în cadrul analizei relaţiei de
proporţionalitate pe baza indicilor de dinamică al cifrei de afaceri şi al
producţiei exerciţiului pot fi completate dacă se procedează la dimensionarea
modificării absolute a cifrei de afaceri ca urmare a influenţelor provocate de:
- modificarea producţiei exerciţiului;
- modificarea proporţiei cifrei de afaceri şi respectiv, prin
complementaritate, a proporţiei creşterii sau diminuării stocurilor de
produse finite şi semifabricate destinate vânzării, a proporţiei stocurilor de
producţie în curs de execuţie precum şi a proporţiei veniturilor din
producţia de imobilizări corporale şi necorporale realizate pe cont propriu,
în producţia exerciţiului.
Sistemul factorial de calcul al modificării absolute a cifrei de afaceri,
se prezintă astfel:
- modificarea absolută a cifrei de afaceri: ∆ = CA1 - CA0 ,
din care:
- influenţa modificării producţiei exerciţiului:
CA 0
∆( Q) = ( Q1 - Q0 ) ⋅ , sau
Q0
Pf,Pn,Qi (Pf2 - Pf1 ) 0 + (Pn2 - Pn1 ) 0 + Qi0 (Pf2 - Pf1 ) 1 + (Pn2 - Pn1 ) 1 + Qi1
∆ = − Q1
Q Q0 Q1
În afara acestor relaţii de proporţionalitate proprii, cu precădere,
activităţilor productive, în practica analizei economico-financiare se folosesc
şi alte relaţii de proporţionalitate particularizate la specificul activităţii
agentului economic diagnosticat cum este de exemplu în cazul prestărilor de
servicii turistice, Analiza relaţiei de proporţionalitate dintre
dinamica cifrei de afaceri şi dinamica numărului de zile-turişti.
Pentru serviciile turistice formate din cazare, alimentaţie publică, agrement,
ocrotirea sănătăţii şi transport, analiza se bazează pe interpretarea raportului
dinamic sau a coeficientului de decalaj dinamic (Rd) dintre indicele cifrei de
afaceri (ICA) şi indicele numărului de zile-turişti (ITz), astfel:
CA 1
CA
I CA 0
Rd = Tz ⋅ 100= ⋅ 100
I Tz1
Tz0
Dacă “Rd” are o mărime care depăşeşte 100% se conchide că
veniturile obţinute din prestarea serviciilor turistice se modifică într-un ritm
superior modificării numărului de zile-turişti, ca urmare a creşterii încasărilor
pentru o unitate fizică de prestaţie, respectiv pentru o zi-turist, la aceasta
putând contribui următorii factori: creşterea complexităţii şi ariei de servicii
solicitate de turişti; creşterea gradului de confort, care a implicat şi un tarif
majorat.
Este evident că o asemenea proporţionalitate pozitivă asigură
suportul obţinerii unui rezultat din exploatare superior celui obţinut în
perioada bază de comparaţie.
Studiul relaţiilor de proporţionalitate dintre indicatorii economici
poate fi extins prin efectuarea unor analize comparative menite să furnizeze
informaţii cu caracter sintetic asupra unor laturi ale eficienţei activităţii
desfăşurate de un agent economic, cum ar fi:
- analiza relaţiei de proporţionalitate dintre dinamica
cifrei de afaceri şi dinamica numărului mediu al personalului.
Dacă indicele de dinamică al cifrei de afaceri (ICA) depăşeşte ca mărime
indicele de dinamică al numărului mediu al personalului (IN) se evidenţiază
consecinţa creşterii eficienţei utilizării forţei de muncă exprimată prin
sporirea productivităţii muncii valorice respectiv a veniturilor realizate din
activitatea economică pe un salariat,
-18-
CA 1 N
I CA = > IN = 1 ;
CA 0 N0
Analiza ritmicităţii
Realizarea activităţilor economice într-un ritm cât mai uniform pe tot
parcursul anului prezintă o importanţă deosebită pentru asigurarea unui flux
al veniturilor relativ constant care să permită atât acoperirea financiară a
cheltuielilor necesitate de continuitatea activităţilor economice şi în primul
rând pentru exploatare (activitatea de bază) cât şi pentru obţinerea unui
excedent stimulativ şi sistematic al rezultatului exploatării.
Analiza ritmicităţii activităţilor economice se poate efectua prin
aplicarea unuia din următoarele procedee:
- procedeul grafic de urmărire zilnică a volumului fizic sau valoric
de producţie, comercializare sau de prestare a serviciilor;
- procedeul indicilor de îndeplinire a programului economic pe
diviziuni de timp în cadrul unei perioade date (pe luni în cadrul trimestrului,
pe decade în cadrul lunii, pe zile în cadrul lunii sau al decadei);
- procedeul comparării ponderilor calculate pe diviziuni de timp
pentru indicatorii fizici sau valorici realizaţi cu ponderile programate sau
optime, în cadrul unei perioade date;
-21-
Mf Q CA Q CA S CA
d) - CA = N ; e) - CA = Mf ; f) - CA = Ac ;
N Mf Q Mf Q Ac S
Qm CA
g) - CA = Q , în care s-au folosit notaţiile:
Q Qm
CA = cifra de afaceri;
N = numărul mediu al personalului ;
Mf = valoarea medie a mijloacelor fixe;
Mfa = valoarea medie a mijloacelor fixe cu rol activ în procesul economic
analizat;
Q = producţia exerciţiului;
Qm = producţia marfă fabricată;
Ac = valoarea medie a activelor circulante;
S = valoarea medie a stocurilor materiale şi de produse finite.
Modele particulare de analiză a cifrei de afaceri în cazul activităţilor de
prestări servicii
a). Analiza factorială a cifrei de afaceri prin prisma
modificării numărului de turişti, a duratei medii a
sejurului şi a veniturilor (încasărilor) medii pentru o zi-turist.
În cazul analizei factoriale a cifrei de afaceri prin prisma modificării
numărului de turişti, a duratei medii a sejurului şi a veniturilor (încasărilor)
medii pentru o zi-turist se are în vedere următorul model determinist-
factorial:
CA = T ⋅ Tz CA
T ⋅ Tz = T ⋅ ds⋅ v
existentă
- influenţa modificării
gradului de disponibilizare ∆(Kd) =(Kd1 −Kd0)Le1Kua0v0
a capacităţii de cazare
existente
- influenţa modificării
gradului de utilizare a capa- ∆(Kua) =(Kua1 −Kua0)Le1Kd1v0
numărului de zile-turişti pe
subactivităţi
- influenţa modificării veniturilor ∆ (v) =∑ g v −∑ gv
1 1 1 0
∆(Ef ) ⇔∆(Mf )
-28-
∆(Em) ⇔∆(CM)
VA Re
când se utilizează relaţia: 10) Re = Q
Q VA
VA Re
când se utilizează relaţia: 20) Re = CA
CA VA
; sau,
- volumul fizic al cifrei de afaceri(q),
din care:
- influenţa modificării medii relative a volumului fizic
al cifrei de afaceri ( I ), CA
(q )
-29-
Σq1p 0
( (q) =
I CA - indicele dinamicii volumului fizic
Σq0p0
al cifrei de afaceri),
- influenţa modificării structurii fizice a cifrei de
afaceri (s),
- preţurile de livrare sau tarifele unitare pentru serviciile
prestate (p),
- costurile complete unitare (c),
când se utilizează relaţia: 30) Re =Σqp - Σqc ,
în care: Σ qp = CA - cifra de afaceri,
Σ qc
= C - cheltuielile aferente cifrei de
afaceri.
Relaţia 1 0) este aplicată, de regulă, în cazul unităţilor economice cu
activitate productivă iar relaţia 20) în cazul unităţilor economice care
prestează servicii. Relaţia 30) poate fi aplicată la orice tip de unitate
economică.
Se precizează, de asemenea, că în cazul utilizării relaţiei 10),
rezultatul din exploatare, considerat ca indicator rezultativ sau complex care
urmează să fie analizat prin prisma modificării factorilor de influenţă, se
referă la mărimea aferentă producţiei exerciţiului. Obţinerea practică a
acestei sume se realizează pe baza informaţiilor sistematizate în “Contul de
profit şi pierdere” prin calcul de proporţionalitate sau, printr-un calcul
analitic desfăşurat la nivelul fiecărui tip de produs fabricat.
Calculul de proporţionalitate este mai uşor de efectuat şi oferă o
soluţie suficient de sigură, fiind din acest motiv şi cea mai utilizată metodă.
Rezultatul din exploatare aferent producţiei exerciţiului se determină, în
aceste condiţii, astfel:
Q
Re zultatul din exploatare
aferent
producţiei ui = Re ( Q ) = Re
exerciţiul
Ve
afaceri
din care:
∆(I ) =Re I −Re
CA CA
în care:
Re - rezultatul din exploatare aferent cifrei de afaceri;
va - valoarea adăugată care revine la o zi-turist;
rva - rezultatul din exploatare care revine la 1 leu valoare
adăugată (proporţia rezultatului din exploatare în
valoarea adăugată).
-31-
Re
rv =
CA
- rezultatul din exploatare care revine la 1 leu cifră de afaceri pe
categorii de confort de cazare;
ΣRe
rv =
ΣCA
= Σ(g CA ⋅ rv) - rezultatul din exploatare care revine în medie la
1 leu cifră de afaceri pentru toate categoriile de confort.
Analiza factorială a rezultatului din exploatare care revine la
un salariat
Eficienţa utilizării forţei de muncă poate fi dimensionată într-o formă
globală prin indicatorul ”Rezultatul din exploatare care revine la un salariat”
(Res) a cărui mărime exprimă, în mod sintetic, influenţa unei palete largi de
factori, oferindu-ne, totodată, şi posibilitatea metodologică de a individualiza
şi a cuantifica aceste influenţe.
Relaţiile factorial-deterministe care evidenţiază aceste aspecte stau la
baza formalizării a două modele principale de analiză:
- “Modelul 1”
Re Σqp - Σqc
CA CA
Re s =
Re
= CA = CA ⋅ Rrv = Σqp
N N N N
- “Modelul 2”
Re CA Re Σqp − Σqc
Re s = = ⋅ = w ⋅ Rrv = w ⋅
N N CA Σqp
în care:
Re
Rrv = - rata rentabilităţii vânzărilor,
CA
Re =Σqp −Σqc
- rezultatul din exploatare aferent cifrei de afaceri,
Σqp =CA
- cifra de afaceri,
Σqc =C
- cheltuielile de exploatare aferente cifrei de afaceri,
N - numărul mediu al personalului (salariaţilor),
CA
w=
N
- productivitatea muncii, exprimată prin indicatorul “Cifra de
afaceri care revine la un salariat”.
Se remarcă, de asemenea, că relaţia pe baza căreia se construeşte
modelul 1 poate fi dezvoltată, în continuare, prin folosirea unor modele de
analiză factorială care se referă la cifra de afaceri, pentru a surprinde
influenţa şi a altor factori care privesc utilizarea mijloacelor fixe, a activelor
circulante sau a resurselor materiale şi energetice. În timp ce relaţia aferentă
modelului 2 de analiză poate fi extinsă prin luarea în consideraţie a factorilor
care explică modificarea productivităţii muncii cum ar fi:
-33-
Mf
- - valoarea medie a mijloacelor fixe care revine la un salariat (gradul de
N
înzestrare tehnică a muncii) şi
CA
- - cifra de afaceri realizată la un leu mijloace fixe (eficienţa utilizării
Mf
mijloacelor fixe)
Modalitatea de analiză factorială a rezultatului din exploatare, aferent
cifrei de afaceri, care revine la un salariat conform ”Modelului 1” are
următoarea configuraţie:
- modificarea totală a rezultatului din exploatare care revine la un
salariat,
∆=Re s - Res
1 0, din care:
a - influenţa modificării numărului mediu al personalului,
CA 0 Rrv 0 CA 0 Rrv 0
∆( N ) = −
N1 N0
∆(Rrv ) =Δ (s ) +Δ (p ) +Δ (c )
-34-
în care:
ΣC = Σqc - reprezintă cheltuielile de exploatare (costul complet)
aferente activităţilor economice;
ΣCA = Σqp - reprezintă cifra de afaceri totală;
q - volumul fizic pe tipuri de activităţi (produse şi servicii);
c - costul complet pe unitate fizică de produs sau serviciu;
p - preţul sau tariful unitar al produselor sau serviciilor.
Sistemul factorial al analizei cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri
(Modelul 1)
Felul modificării Modificarea absolută a cheltuielilor la 1000 lei cifră
de afaceri
Modificarea totală a ∑ q1c1 ∑ q0c0
cheltuielilor la 1000 ∆ = Ch1 − Ch0 = − ⋅ 1000 =
lei cifră de afaceri, ∑ qp1 1 ∑ q0p0
din care: =∆ ( s) + ∆ ( p) + ∆ ( c)
-Influenţa modificării ∑ q1c0 ∑ q c ⋅ 1000
∆ ( s) =
0 0
structurii fizice a −
cifrei de afaceri ∑ qp
1 0 ∑ q p
0 0
-37-
CA 1
- în cifre absolute : ∆ = CFM 1 − CFM 0 ⋅
CA 0
CFM1
R= ⋅ 100− 100
- în cifre relative: CA 1 , în care:
CFM 0 ⋅
CA 0
CFM0 , CFM1 - cheltuielile cu forţa de muncă sau cheltuielile cu
personalul care sunt formate din: cheltuielile cu remuneraţiile personalului şi
cheltuielile privind asigurările şi protecţia socială, efectuate în perioada bază
de comparaţie şi respectiv în perioada curentă (de calcul);
CA0 , CA1 - cifra de afaceri realizată în perioada de bază şi respectiv
în perioada curentă (de calcul);
CA 1
/0 =
I1CA - indicele de dinamică al cifrei de afaceri.
CA 0
Indicatorii care caracterizează diminuarea sau creşterea absolută a
cheltuielilor cu forţa de muncă, dimensionează în mod strict modificarea
acestor cheltuieli în expresie absolută sau relativă fără a le corela cu efectul
economic rezultat, respectiv cu cifra de afaceri obţinută prin contribuţia
personalului implicat în procesele economice productive, comerciale sau de
prestare a serviciilor, fapt ce limitează conţinutul şi interpretarea acestor
indicatori. Abaterea rezultată, în acest caz, poate fi înţeleasă corect numai în
condiţiile menţinerii cifrei de afaceri, atât în perioada de bază cât şi în
perioada curentă, la acelaşi nivel.
În cazul măririi sau reducerii cifrei de afaceri, de la o perioadă de
timp la alta, este util să fie calculaţi şi analizaţi indicatorii care evidenţiază
diminuarea sau creşterea relativă a cheltuielilor cu forţa de muncă.
După cum rezultă din relaţiile lor de calcul, aceste variante de
indicatori reconsideră cheltuielile cu forţa de muncă din perioada de bază în
funcţie de indicele de dinamică al cifrei de afaceri. O diminuare reală a
cheltuielilor cu forţa de muncă este constatată numai în situaţia în care
CA 1
CFM 1 < CFM 0 ⋅ , adică atunci când cheltuielile efectuate în perioada
CA 0
de calcul sunt inferioare cheltuielilor din perioada de bază recalculate în
funcţie de indicele de dinamică al cifrei de afaceri. Această logică admite un
nivel al cheltuielilor cu forţa de muncă ca bază de comparaţie mai mare dacă
indicele de dinamică al cifrei de afaceri este supraunitar sau mai mic dacă,
indicele de dinamică al cifrei de afaceri este subunitar. Prin urmare, atunci
când cifra de afaceri este în creştere se justifică într-o anumită măsură şi
creşterea cheltuielilor cu forţa de muncă şi invers.
Analiza dinamicii cheltuielilor cu forţa de muncă prin prisma
modificării numărului mediu al salariaţilor şi a cheltuielilor ce
revin în medie la un salariat
-40-
CA CFM Q CFM
d) CFM = N ⋅ ⋅ ; e) CFM = N ⋅ ⋅ ;
N CA N Q
VA CFM CA CFM
f) CFM = N ⋅
N
⋅
VA
; g) CFM = Nh ⋅ ⋅
Nh CA
;
Q CFM VA CFM
h) CFM = Nh ⋅ ⋅ ; i) CFM = Nh ⋅ ⋅ ;
Nh Q Nh VA
Q VA CFM CA VA CFM
j) CFM = N ⋅ ⋅ ⋅ ; k) CFM = N ⋅ ⋅ ⋅ ,
N Q VA N CA VA
CA - cifra de afaceri,
Q - producţia exerciţiului,
VA - valoarea adăugată,
N - numărul mediu al salariaţilor,
Nh – timpul de lucru exprimat în om-ore,
CFM
- cheltuielile cu forţa de muncă la 1 leu cifră de afaceri,
CA
CFM
- cheltuielile cu forţa de muncă la 1 leu producţie a exerciţiului,
Q
CFM
- cheltuielile cu forţa de muncă la 1 leu valoare adăugată,
VA
-42-
CA
- productivitatea muncii a unui salariat exprimată prin cifra de afaceri,
N
Q
- productivitatea muncii a unui salariat exprimată prin producţia
N
exerciţiului,
VA
- productivitatea muncii a unui salariat exprimată prin valoarea
N
adăugată,
CA
- productivitatea muncii orară exprimată prin cifra de afaceri,
Nh
Q
- productivitatea muncii orară exprimată prin producţia exerciţiului,
Nh
VA
- productivitatea muncii orară exprimată prin valoarea adăugată,
Nh
VA
- proporţia valorii adăugate în producţia exerciţiului,
Q
VA
- proporţia valorii adăugate în cifra de afaceri.
CA
În condiţiile modelelor de analiză care vizează modificarea nivelului
cheltuielilor cu forţa de muncă prin prisma influenţei indicatorilor de
gestiune, pot fi formulate concluzii privind următoarele aspecte:
- creşterea nivelului indicatorului de gestiune (cifra de afaceri,
producţia exerciţiului sau valoarea adăugată) implică într-o anumită măsură
creşterea cheltuielilor cu forţa de muncă, dar pentru a se îndeplini obiectivul
de diminuare absolută a acestor cheltuieli este necesar ca nivelul cheltuielilor
cu forţa de muncă la 1 leu (1000 lei) cifră de afaceri, la 1 leu (1000 lei)
producţie a exerciţiului sau la 1 leu (1000 lei) valoare adăugată să
înregistreze o diminuare corespunzătoare, astfel încât să compenseze
majorarea cheltuielilor cu forţa de muncă intervenită ca urmare a creşterii
indicatorului de gestiune. Pentru îndeplinirea acestei condiţii se va urmării ca
indicele indicatorului de gestiune să devanseze indicele cheltuielilor cu forţa
de muncă, astfel:
CA 1 Q VA 1 CFM 1
I( CA ) = , I( Q ) = 1 , sau I( VA ) = > I ( CFM ) =
CA 0 Q0 VA 0 CFM 0
- creşterea productivităţii muncii, ca o tendinţă economică generală în
condiţii de extindere şi amplificare a aplicării progresului tehnic, de
perfecţionare organizatorică şi funcţională a agenţilor economicii, va implica
în mod justificat şi cheltuieli cu forţa de muncă mai mari dar, pentru ca suma
acestor cheltuieli să se diminueze este necesar să fie îndeplinite următoarele
condiţii alternative:
-43-
-Influenţa modificării Σq cm Σq cm
tarifelor şi preţurilor ∆( p ) = 1 0 − 1 0 ⋅ 1000
unitare de livrare Σq 1p 1 Σq 1p 0
-Influenţa modificării
cheltuielilor materiale
efectuate pentru a Σq cm Σq cm
realiza o unitate de ∆( cm ) = 1 1 − 1 0 ⋅ 1000
produs sau de Σq 1p 1 Σq 1p 1
serviciu
Semnificaţia notaţiilor folosite este următoarea:
cm 0 şi cm1 - cheltuielilor materiale efectuate pentru a realiza o
unitate de produs sau de serviciu în perioada de bază şi respectiv în perioada
de calcul;
-47-
Gradul de îndeplinire a Σ ( Σ m 1p 0 ) q 1 ∆ ( m ) = Σ ( Σ m 1p 0 ) q1 −
normei de consum specific Im = ⋅ 100
pentru mai multe categorii Σ ( Σ nc ⋅ p 0 ) q 1 − Σ ( Σ nc ⋅ p 0 ) q1
de resurse utilizate la
fabricarea mai multor
tipuri de produse
Dinamica consumului Σ( Σm1p 0 ) q 1 ∆ ( m ) = Σ ( Σ m 1p 0 ) q1 −
specific din mai multe Im = ⋅ 100
categorii de resurse Σ( Σm 0p 0 ) q 1 − Σ ( Σ m 0p 0 ) q1
utilizate la fabricarea mai
multor tipuri de produse
Analiza cheltuielilor cu amortizarea capitalului imobilizat în active
corporale şi necorporale
Sistemul factorial al analizei cheltuielilor cu amortizarea capitalului imobilizat
în active corporale şi necorporale la 1000 lei cifră de afaceri
Felul modificării Modificarea absolută a cheltuielilor
cu amortizarea la 1000 lei cifră de
afaceri
Modificarea totală a cheltuielilor ∆ = cam1 − cam 0 = Δ( CA ) + Δ( A )
cu amortizarea la 1000 lei cifră de
afaceri,
din care:
- Influenţa modificării cifrei de A A
afaceri ∆( CA ) = 0 − 0 ⋅ 1000
CA 1 CA 0
- Influenţa modificării sumei A A
amortizării anuale, Δ ( A ) = 1 − 0 ⋅ 1000 =
din care: CA 1 CA 1
= Δ( Acn ) + Δ( a )
- influenţa modificării valorii Acn1 ⋅ a 0 − Acn 0 ⋅ a 0
medii anuale a activelor ∆( Acn ) = ⋅ 1000
CA 1 ⋅ 100
corporale şi necorporale
Acn1 ⋅ a 1 − Acn1 ⋅ a 0
∆( a ) = ⋅ 1000
- influenţa modificării cotei CA 1 ⋅ 100
anuale de amortizare
În cazul direcţionării analizei numai la nivelul mijloacelor fixe se
recurge la utilizarea unui sistem de calcule factoriale care vizează analiza
dinamicii cheltielilor cu amortizarea mijloacelor fixe la 1000 lei cifră de
afaceri ca o modalitate particulară a modelului factorial de analiză prezentat.
Analiza costului unitar
În vederea aprofundării domeniului cheltuielilor aferente activităţii
economice este util să se efectueze şi o analiză a cheltuielilor pe unitate fizică
de produs sau de prestaţie, respectiv a costului unitar.
Indicatorii specifici care exprimă costul unitar sunt:
- în activiatea productivă:
-50-
1000
Rrrc = − 1 ⋅ 100
Σqc ⋅ 1000
Σqp
În această situaţie se operează inevitabil şi o schimbare de logică a
sistemului de ponderare, deoarece se constată faptul că rata rentabilităţii
resurselor consumate este într-o relaţie invers propoţională cu cheltuielile la
1000 lei cifră de afaceri. Ordinea de substituire a factorilor este, prin urmare,
aceea folosită la analiza cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri:
a)-structura fizică a cifrei de afaceri,
b)-preţurile de livrare a mărfurilor sau tarifele percepute pentru
serviciile prestate şi
c)-costurile unitare complete.
În literatura de specialitate se optează, în general, pentru prima
variantă de calcul a influenţei factorilor care explică modificarea ratei
rentabilităţii resurselor consumate, dar, sunt motive suficiente pentru a
recomanda utilizarea celei de a doua variante. Dacă în prima modalitate de
calcul, influenţa modificării preţurilor de livrare a mărfurilor sau a tarifelor
serviciilor prestate ocupă ultima poziţie, iar structura fizică a cifrei de afaceri
şi costurile unitare complete sunt factori de ponderare din perioada curentă,
la varianta a doua, influenţa modificării costurilor unitare complete este
cuantificată în ultimul rând şi factorii reprezentaţi de structura fizică a cifrei
de afaceri şi preţurile de livrare sau tarifele serviciilor sunt factori de
ponderare din perioada de calcul. Poziţia calitativă acordată costurilor
unitare complete înaintea preţurilor sau tarifelor este explicată prin:
- în contextul analizei factorile a cheltuielilor la 1000 lei cifră de
afaceri se acceptă pentru cifra de afaceri, poziţionată la numitorul raportului
respectiv, caracterul de indicator cu conţinut cantitativ iar, cheltuielile pentru
exploatare aferente cifrei de afaceri sunt de natură calitativă;
- costurile unitare complete au o mărime determinată, în mod
preponderent, de calitatea managementului intern, de perfecţionările aduse în
sistemul de organizare şi conducere, de efortul propriu pentru raţionalizarea
consumului de resurse, de performanţele tehnice şi funcţionale ale maşinilor,
utilajelor şi instalaţiilor de lucru, de calitatea factorului uman, de amploarea
progresului tehnic aplicat în activitatea economică a agentului economic;
- preţurile de livrare a mărfurilor sau tarifele serviciilor prestate sunt,
uneori, influenţate în mare măsură de conjunctura favorabilă sau mai puţin
favorabilă oferită de o economie de piaţă care funcţionează pe baza unor legi
obiective proprii, cerere şi ofertă, concurenţă etc. şi, în aceste condiţii,
factorii externi pot fi precumpănitori.
În baza celei de a doua modalităţi de exprimare analitică a ratei
rentabilităţii resurselor consumate, rezultă:
-53-
1000 1000
∆( c ) = − 1 − − 1 ⋅ 100
Σq c Σq c
1 1 ⋅ 1000 1 0 ⋅ 1000
Σq p
Σq 1p 1 1 1
CA Act ΣCSi
Act CS CHDi
= ⋅ 1000 ⋅ ⋅ 100 ⋅ Σg CS ⋅ ⋅ 100 :100 2
CA Act CSi
în care:
Act - valoarea medie a activelor totale,
Act
⋅ 1000 - valoarea medie a activelor totale care revine la 1000 lei
CA
cifră de afaceri,
CS
⋅ 100 - ponderea procentuală a capitalului străin utilizat pentru
Act
finanţarea activelor totale (capitalul străin care revine la
100 lei total active),
CSi
g CS = - structura capitalului străin pe surse de provenienţă,
ΣCSi
CHDi
⋅ 100 - rata dobânzii aferentă fiecărei surse de provenienţă a
CSi
capitalului străin,
ΣCSi = CS , ΣCHDi = CHD
-56-
∆= ( ∑ qp − ∑ q c ) − ( ∑ q p − ∑ q c )
1 1 1 1 0 0 0 0
∆
∑q c
( ∑qp) = ( ∑q p − ∑q p ) ⋅ 1− ∑
0 0
1 1 0 0
qp 0 0
din care:
- influenţa modificării volumului fizic al cifrei de
afaceri,
∆( q) =
∑q c
( ∑q p − ∑q p ) ⋅ 1− ∑
0 0
1 0 0 0
qp 0 0
- influenţa modificării preţurilor de livrare a mărfurilor
sau a tarifelor serviciilor prestate,
∆( p) =
∑q c
( ∑q p − ∑q p ) ⋅ 1− ∑
0 0
1 1 1 0
qp
0 0
b) influenţa modificării cheltuielilor (cheltuielilor de
exploatare aferente cifrei de afaceri) la 1000 lei cifră de
afaceri:
din care:
- influenţa modificării structurii fizice a cifrei de
afaceri,
∑ q1c0 − 1− ∑ q0c0 ⋅ qp
∆ ( s) = 1− ∑ 11
∑ qp
1 0 ∑ q0p0
- influenţa modificării preţurilor şi tarifelor,
∆ ( p) = 1−
∑ q1c0 − 1− ∑ q1c0 ⋅ qp
∑ 11
∑ qp1 1 ∑ qp 1 0
- influenţa modificării costurilor unitare complete,
∑ q1c1 − 1− ∑ q1c0 ⋅ qp
∆ ( c) = 1− ∑ 11
∑ qp1 1 ∑ qp 1 1
CA
linia cheltuielilor fixe
CF
A
O x x
Notaţiile folosite au următoarele semnificaţii:
• abscisa OX - volumul fizic al producţiei fabricate, vândute sau a
serviciilor prestate;
• ordonata OY - expresia valorică a cheltuielilor de exploatare aferente
cifrei de afaceri (producţiei) şi respectiv a cifrei de afaceri (producţiei);
• linia A - CF = cheltuielile fixe sau convenţional-constante;
• linia A - CE = cheltuielile de exploatare aferente cifrei de afaceri
(producţiei);
• linia O - CA = cifra de afaceri (valoarea producţiei);
• triunghiul O - A - PC = zona pierderilor;
• triunghiul PC - CE - CA = zona profitului;
• punctul PC - punctul de echilibru al cifrei de afaceri cu cheltuielile de
exploatare aferente sau, punctul critic al rentabilităţii prestaţiilor (pragul
de rentabilitate).
Pentru a calcula volumul fizic de producţie fabricată, vândută sau de
servicii prestate care corespunde pragului de rentabilitate (q*), când cifra de
afaceri (CA) sau valoarea producţiei (Q) este egală cu cheltuielile de
exploatare (CE), aferente cifrei de afaceri sau aferente producţiei, după caz,
se procedează la construirea ecuaţiei:
CA = CE → q*p = CF + q*cv → q*(p - cv) = CF
-60-
CF
de unde rezultă: q* = , în care:
p − cv
Total active
Mcp =
Capitaluri proprii
în care:
Ac - valoarea medie a activelor circulante;
Z - numărul de zile calendaristice ale perioadei pentru care se
face calculul vitezei de rotaţie;
CA - cifra de afaceri.
În afara indicatorilor care măsoară viteza de rotaţie, eficienţa utilizării
activelor circulante este apreciată şi cu alţi indicatori sintetici a căror
semnificaţie pune în valoare raportul dintre efectul economic obţinut prin
utilizarea activelor circulante şi efortul financiar materializat în valoarea
medie a acestor active, cum ar fi:
- producţia exerciţiului la 1000 lei active circulante,
Q
Ac
⋅ 1000 , în care Q reprezintă producţia exerciţiului
- valoarea adăugată la 1000 lei active circulante,
VA
Ac
⋅ 1000 , în care cu VA s-a notat valoarea adăugată
- cifra de afaceri la 1000 lei active circulante,
CA
⋅ 1000
Ac
- venituri totale la 1000 lei active circulante,
Vt
Ac
⋅ 1000 , în care cu Vt s-au notat veniturile totale,
- rezultatul net al exerciţiului financiar la 1000 lei active
circulante,
Rn
Ac
⋅ 1000 , în care Rn reprezintă rezultatul net al exerciţiului
Analiza factorială a dinamicii vitezei de rotaţie a activelor circulante,
exprimată prin indicatorul "durata medie în zile a unei rotaţii", are în vedere
sistemul:.
Sistemul factorial al analizei duratei medii în zile a unei rotaţii
-71-
Datoriitotale
b2) ⋅ 100
Capitaluri
proprii
Datoriice trebuie
plătiteîntr- o perioadă
mai maredeunan
b3) ⋅ 100
Capitaluripermanente
Datoriice trebuie
plătiteîntr- o perioadă
mai marede un an
b4) ⋅100
Capitaluriproprii
Dobânzileaferenteîmprumuturilor contractateîntr - un an
Capitaluri proprii
De asemenea, un indicator cu semnificaţie practică de cunoaştere a
gradului de acoperire a dobânzilor de plătit la un moment dat, pentru toate
creditele contractate, din rezultatul exploatării este următorul:
Rezultatul din exploatare
Capacitatea deacoperirea dobânzii =
Dobânziledatorate
Valoarea minimă, considerată ca limită optimă, pentru indicatorul
“Capacitatea de acoperire a dobânzii” este de 2. În practică însă, mărimea
capacităţii de acoperire a dobânzii, pe seama rezultatului din exploatare, se
situează de foarte multe ori la nivelul critic de 1, ceea ce atenţionează asupra
unei activităţi economice cu slabe performanţe financiare, în timp ce o
mărime subunitară a acestui indicator este foarte periculoasă, exprimând o
situaţie financiară dificilă determinată de contractarea unui volum de credite
care depăşeşte posibilităţile de plată a dobânzilor aferente, calitatea
managementului financiar este în acest caz deficitară şi se impune o
reconsiderare a echipei manageriale.
Analiza indicatorilor acţiunilor şi dividendelor
Indicatorii acţiunilor şi dividendelor prezintă interes în primul rând
pentru acţionari şi au la bază informaţiile din formularul de raportare
contabilă intitulat, “Contul de profit şi pierdere”.
a) Rezultatul
net alexerciţiul =
ui financiarcarerevinela o acţiune
Re zultatul net al exerciţiul
ui financiar
=
Numărulde acţiuniemise
Sumadividendel
or de plătit
b) Dividendul =
carerevinela o acţiune
Numărulde acţiuniemise
c) Rata dividendul
ui carerevinela o acţiune(Randament =
ul uneiacţiuni)
Dividendul carerevinela o acţiune
=
Cotaţiauneiacţiunipe piaţă
a uneiacţiunipe piaţă=
d ) Ratade evaluare
Cotaţiauneiacţiunipe piaţă
=
Valoarea nominalăa uneiacţiuni
f ) Capacitate
a de acoperire or =
a dividendel
Rezultatul
net al exerciţiul
ui financiar
=
Sumadividendel or de plătit
Valoarea considerată ca minimă pentru mărimea indicatorului
“Capacitatea de acoperire a dividendelor” este 2,5, deoarece, în aceste
condiţii, va rămâne o parte din rezultatul net al exerciţiului, financiar
apreciată ca fiind suficientă, pentru a fi reinvestită.
-76-
*modelul 2
Dividendulcarerevine Dividendulcarerevinela o acţiune
la o acţiune Valoareanominală a uneiacţiuni
=
Cotaţiauneiacţiuni Cotaţiauneiacţiunipe piaţă
pe piaţă Valoareanominală a uneiacţiuni