Leul Romnesc

INTRODUCERE Termenul de bani se confund adeseori cu cel de moned, ns cei doi nu sunt sinonimi (dei nici distincia nu este absolutizat n practic). Spre deosebire de bani, moneda nu este un termen generic, ci se refer la un anumit fel de bani i anume la piesele de metal cu valoare proprie deplin sau inferioar valorii nominale.La fel sunt si bancnotele care la rindul sau nu trebuie confundate cu termenul de bani. Circulaia bneasca

Dreptul de a bate moned a fost din totdeauna privilegiul statelor independente. Toi marii domnitori romni, incepand cu Mircea cel Batran sau tefan cel Mare i pn la Mihai Vitezul, au btut propriile monede. Acest drept a fost pierdut complet dupa intrarea voievodatelor romneti sub influena succesiva a otomanilor, austriecilor sau a ruilor.Suzeranitatea otoman a
lipsit ara Romneasc i Moldova de dreptul de a avea un sistem monetar propriu,totui, n condiiile dezvoltrii produciei i schimbului de mrfuri, a comerului interior i exterior, ara Romneasc i Moldova si-au organizat, n limitele statutului lor politic, circulaia monetar. Primele emisiuni monetare n ara Romneasc au fost cele ale lui Vladislav I(Vlaicu) (1364-1377), in Moldova cele ale lui Petru Musat, iar n Transilvania n timpul lui Ioan Zpolya(1510-1540). O emisie(o incercare de a pune n circulaie) de (o) moned a costat pn i capul unui domnitor. Este vorba de Constantin Brncoveanu, cel care a emis o moned-medalie cu efigia sa pe ea, nclcnd astfel religia musulman i dnd motiv turcilor otomani s i cear capul.

PRIMUL LEU De ce-i zice leu?

Leul,, olandez din 1660 In secolele XVI-XVII, puterile comerciale ale Europei intensific comerul cu Imperiul otoman; astfel se revars pe piaa Turciei i a rilor de sub dominaia ei, deci si a arilor Romne, o mare cantitate de moneda din arile de Jos; mai frecvent apare n circulaie talerul olandez, moneda mare de argint de peste 27 grame, care avea pe o fata efigia unui leu ridicat n doua picioare; de aceea se si numea Leeuwendaaler sau Loeventhaler ( ), talerul-leu.

Etimologic taler este o abreviere de la Joachimsthaler sau Jochenthaler, o moned

emis de oraul Sankt-Joachimsthal, "Valea [Sf.] Ioachim" din Boemia. n secolele al XVI-lea i al XVII-lea, talerii se emit n cantiti foarte mari, n special de ctre entitile statale care fceau parte din Sfntul Imperiu Roman de Naiune German i din Imperiul Habsburgic. S-au emis att submultipli ct i multipli de taleri, arta meterilor monetari din aceast perioad producnd unele din cele mai frumoase monede cunoscute n istorie. S-au mai emis taleri n Olanda (leeuwendaler) i Scandinavia (daler). Numele dolaro sau dolares a fost folosit pentru prima dat de spanioli n secolul XVI pentru a deosebi monedele de 8 reales de proast calitate aflate n circulaie de cele care conineau cantitatea normal de argint. Numele dolaros a fost o variant a numelui daler (taler), moneda din Olanda aflat pe atunci sub ocupaie spaniol. Primii dolaros oficiali au fost emii n Bolivia i au ajuns n coloniile nord americane prin intermediul pirailor lund ncet locul monedei enleze silver crown. Dup 1600 Elisabeta I emite primii dollars care sunt rspndii n colonii prin intermediul East India Company.
Leii olandezi" au fost folosii mai bine de un secol. Popularitatea lor a fost att de ridicat nct, chiar i dup retragerea din circulaie, au fost identificai n popor cu noiunea de moned. Asta a durat cam dou veacuri, pn cnd leul primete certificat de natere. In data de 4 mai 1867 (22 aprilie, pe stil vechi) apare legea care nfiineaz sistemul monetar romnesc. i tot atunci apare leul cu subdiviziunile sale n bani, i nu n parale, ca pn atunci. Un leu echivala cu un franc francez. Monedele de 5, 10 i 20 de lei erau din aur, iar cele de 1 i 2 lei, precum i cele de 50 de bani erau din argint. Pn la nfiinarea Monetriei statului (1870), primele monede au fost btute la Birmingham i la Bruxelles. n anul 1859, ca o recunoatere a Unirii, domnul Alexandru Ioan Cuza propune baterea de moned, care s se numeasc romn, sau romanat (dup Ion Heliade Rdulescu). ns nu este posibil, fiind condiionat de cantitatea de metal din vistieria statului dar i de puterea otoman, care nu accepta emisia de monede proprii a statelor vasale. La 22 aprilie 1867 este stabilit moneda naional leu, ca o moned bimetalic cu etalonul la 5 grame de argint sau 0,3226 grame aur i avnd 100 de diviziuni, numite bani (vezi Anexe fig.1) Primele monede emise au fost cele divizionare din bronz, de 1 ban, 2 bani, 5 bani i 10 bani, btute in Anglia n 1867. n 1868 s-a emis prima moned romneasc de aur cu nominalul de 20 lei, ntr-un tiraj de doar 200 exemplare, aceasta fiind considerata drept prob. ncepnd cu 1870 s-au emis i monede de argint cu nominalele de 50 de bani (denumite popular "bncue"), 1 leu i 2 lei.ncepand cu 1880 s-au emis i monede de argint de 5 lei. Monede din aur pentru circulaie s-au btut n 1883 i 1890. La 3 martie 1870 se nfiineaz Monetria Statului, care poate bate moned, pn n acel an monedele fiind btute n majoritate n strintate, mai ales la Birmingham1. Datorit lipsei de moned naional anterioare momentului 1870, toate taxele i vama erau pltite direct n aur; aurul strin era frecvent folosit, ca de exemplu moneda de 20 de franci francezi (cu valoarea de 20 lei), lira de aur turceasc (22,70), imperialii rui vechi (20,60) i suveranii englezi 25,22). Valuta intr astfel masiv n ar, mai ales rubla ruseasc,

Gheorghe Buzdugan, Octavian Luchian, Constantin C. Oprescu - Monede i bancnote romneti, Bucureti, 1977, p.106
1

ceea ce duce la msuri drastice din partea unor minitri, cum a fost Dimitrie Ghica, supranumit "Miti roade ruble", care a forat un anumit curs de schimb i o anumit circulaie de moned.

1836: Domnul rii Romneti, Alexandru Ghica, instituie ca moned a rii, leul, unitate teoretic de cont, echivalentul a 60 de parale n ziua de 16 septembrie a anului 1836, domnitorul rii Romneti, Alexandru Ghica, a instituit leul ca moned a rii, o unitate teoretic de cont mprit n 60 de parale. Este prima dat cnd se vorbete clar i oficial despre actuala moned oficial a Romniei n calitate de nucleu al unui sistem monetar. Albania i Bulgaria, alturi de Romnia, au o moned naional al crei nume nseamn leu, adic leka i leva. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, a crui dubl alegere n fruntea principatului Moldovei i a celui numit ara Romneasc sau Muntenia a pus bazele unificrii romneti, inteniona s creeze o moned a noului stat numit romn sau romanat. Venirea lui Carol l pe tronul Principatelor a fost urmat imediat de lansarea monedei cu numele tradiional de leu.
Se mplinesc, n aceast primvar, 145 de ani de la apariia leului romnesc.

In data de 4 mai 1867 (22 aprilie, pe stil vechi), domnitorul Principatelor Romane, Carol I, isi vede transpus in realitate unul dintre primele acte menite sa modernizeze tara: Legea pentru infiintarea unui sistem monetar si pentru fabricarea monedei nationale, al carei proiect incepuse practic din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Legea monetara prevedea ca moneda nationala este leul, cu subdiviziunea sa, banul (1 leu=100 de bani). Se mai hotara baterea monedelor din aur de 5, 10 si 20 de lei, din argint de 50 de bani, 1 leu si 2 lei, dar si din bronz de 10, 5, 2 si 1 ban. Sistemul monetar romanesc era bazat pe bimetalismul aur-argint, iar, dupa cantitatea de metal, leul era egal ca valoare cu francul francez, francul elvetian si francul belgian. Pe langa mandria de a conduce o tara cu moneda proprie, cel care urma sa fie proclamat rege 14 ani mai tarziu a urmarit si stoparea anarhiei monetare, adica a invaziei de monede straine care circulau pe teritoriul romanesc. De la incetarea emisiunilor nationale, numarul acestora a sporit continuu, de la aproximativ 20 in secolul al XVII-lea la aproape 90 in secolul al XIX-lea. Diferite ca aliaj si sistem ponderal, monedele straine transformasera circulatia monetara din Tarile Romane intr-un haos.Adoptarea leului ca moneda nationala nu a fost un proiect simplu de realizat. In primul rand, Principatele se aflau nu numai sub dominatia Imperiului Otoman, ci si in vecinatatea Imperiului austro-ungar si a celui tarist. Ca atare, adoptarea unei monede nationale, simbol al suveranitatii, facea necesar acceptul acestora. Un accept care a fost obtinut de la Istambul in urma unui compromis: pe monedele de aur si argint trebuia introdus un simbol otoman, semiluna sau semiluna cu stele. Dar atat Guvernul, cat si Carol I, pretextand probleme financiare, au introdus in proiectul legii monetare executarea pentru inceput a monedelor din bronz, unde insemnele suzeranitatii otomane nu erau obligatorii. In 1867, la Birmingham, in Anglia, se bat primii lei cu stema tarii, monede care au intrat in circulatie, relateaza Dan Ilie, muzeograf in

cadrul Bancii Nationale. Un an mai tarziu, au fost emise primele monede romanesti de aur, cu valoarea de 20 de lei, celebrul pol de aur, intr-un tiraj simbolic de aproximativ 100-200 de exemplare. Monedele purtau efigia lui Carol I, care se intitula Domnul romanilor. Inscrisul a atras mania Austro-Ungariei si a Rusiei tariste, care ocupau la acea vreme Transilvania si, respectiv, Basarabia, tari cu populatie majoritara de origine romana. In 1870, in Bucuresti, la Sosea, se deschide Monetaria Statului, pe locul ocupat astazi de Muzeul Taranului Roman, care preia emiterea polului de aur si a leului de argint. Pana la sfarsitul anului, aici se bat 5.000 de piese din aur de 20 de lei si 400.000 de piese din argint de 1 leu, cu efigia domnitorului Carol I pe avers. Moneda de 1 leu, emisiunea 1870, este prima moneda romaneasca pe care apare denumirea de 1 leu. Interpretat ca o incercare de afirmare a suveranitatii Romaniei, acest fapt atrage protestele Inaltei Porti, iar Monetaria este nevoita sa opreasca productia. Monedele din argint prevazute in Legea monetara au fost executate in Belgia, iar portretul lui Carol I nu mai apare pe niciuna dintre ele. In anii urmatori, sistemul monetar romanesc avea sa fie intregit cu piesa de argint de 50 de bani (denumita dupca in Moldova si bancuta in Muntenia) si de cele de 2 si 5 lei. Practic, 1870 marcheaza inceputul unei perioade de mare apreciere a leului, care datorita schimburilor comerciale l-a adus printre cele mai puternice monede din lume. Aceste timpuri de glorie s-au sfarsit insa odata cu izbucnirea Primului Razboi Mondial.

In anul care a aruncat Europa in valtoarea Primului Razboi Mondial - 1914 - leul romanesc era o moneda deosebit de stabila, iar resursele de aur ale Bancii Nationale sporisera neincetat. Anii razboiului, cu cheltuielile lor imense pentru inarmare, cu evacuarea tezaurului BNR la lasi si apoi in Rusia, de unde nu s-a intors nici pana in ziua de azi, si cu dereglarea economica, au avut efecte dezastruoase asupra leului. In anii razboiului, cu Banca Nationala refugiata in fosta capitala a Moldovei, Ministerul Finantelor a emis la imprimeria Armatei cateva bancnote marunte, cum este cea de 50 de bani din 1917, avand desenat chipul regelui Ferdinand. Doi ani mai tarziu, leul romanesc se numara printre cele mai slabe monede europene. Tot atunci, statul roman a trebuit sa rezolve problema coroanelor austro-ungare si a rublelor rusesti care mai circulau inca in noile provincii ale Regatului Romaniei Mari. Aceasta situatie a facut ca moneda romaneasca sa nu mai poata reveni niciodata la valoarea si la prestigiul sau antebelice. Catre sfarsitul deceniului al lll-lea, leul traverseaza o criza, incheiata prin stabilizarea sa din februarie 1929. In continuare, succesiunea evenimentelor politice interne s-a reflectat pe monedele romanesti din acele timpuri. De exemplu, caderea regimului carlist, in septembrie 1940, a adus cu sine retragerea si topirea monedelor purtand chipul fostului rege Carol al II-lea. Aceeasi soarta au avut-o si piesele de 250 de lei, din argint. Batute in 1940, acestea aveau pe revers, intre cifrele 9 si 4, o discreta grila legionara si inscriptia Totul pentru tara pe muchie. Rebeliunea Legionara si inlaturarea Garzii de Fier de la putere, in ianuarie 1941, au dus la topirea imediata a acestor monede, care practic nu ajunsesera in circulatie. Anii 1945-1947, care coincid cu instaurarea treptata a puterii comuniste in Romania, reprezinta o perioada de inflatie accelerata. Apar monede cu valori de 2.000, 10.000 si chiar de 100.000 de lei, si bancnote de 1 milion si de 5 milioane de lei.

Galerie de fotografii cu bancnote care au circulat ntre 1948-1952

Bancnota de 1000 lei din iunie 1948 - revers Bancnota de 1000 lei din iunie 1948 - avers

Bancnota de 20 lei din iunie 1950 - revers

Bancnota de 20 lei din iunie 1950 - avers

In plus, Comandamentul Armata Rosie arunca pe piata, in cadrul rechizitiilor, bancnote proprii, fara niciun fel de acoperire, dar pe care Banca Nationala era obligata sa le rascumpere cu bani grei. Inflatia imensa generata in aceste vremuri s-a incheiat odata cu asa-zisa stabilizare din 1947, in fapt o masura cu un profund caracter antiburghez, menita sa confiste averi si sa ruineze negustorii si taranii. Dupa 1948, moneda nationala continua sa reflecte prefacerile politice. La scurt timp dupa proclamarea Republicii Populare Romane, monedele purtand chipul regelui Mihai sunt retrase din circulatie. Vor urma, treptat, si celelalte, in paralel cu emiterea noilor lei comunisti. La 26 ianuarie 1952, se intreprinde o reforma monetara si sunt puse in circulatie noi monede si bancnote (1 leu nou = 20 lei vechi). Isi fac loc si noutati de inspiratie sovietica: piese de 3 bani (1952), de 15 bani (1960), de 3 lei (1963) - valori fara nicio legatura cu traditia monetara romaneasca. Monedele si bancnotele emise in 1966, la inceputul regimului Nicolae Ceausescu, vor circula pana la prabusirea comunismului, in 1989, si putin timp dupa aceea, tot mai devalorizate. Dupa 1990, moneda romaneasca a cunoscut o inflatie galopanta, redusa treptat dupa anul 1998. Redresarea economica si stavilirea inflatiei fac posibila, in 2005, denominarea leului, adica taierea a patru zerouri, astfel incat 10.000 de lei devin 1 leu nou. Masura adoptarii leului greu a intrat in vigoare la 1 iulie 2005. Galerie de fotografii cu bancnotele din emisiunea 1966

n timpul regimului comunist, s-a renunat la standardul aurului dup ce au fost necesare ajustri drastice pentru a preveni inflaia n urma denominrilor. Dup aceast decizie, leul i-a pierdut paritatea de schimb cu monedele strine i ntre 1970 i 1989, rata de schimb a fost stabilit de conducere prin msuri legislative. Rata de schimb era utilizat de regim pentru a calcula valoarea comerului ctre alte state. n Romnia nu se putea gsi valut i nici nu putea fi vndut persoanelor private. Posesia sau vnzarea de valut era o fapt penal care putea fi pedepsit cu pn la 10 ani de nchisoare. Comerul extern era considerat parte a altui circuit economic dect cel intern i i se acorda o importan sporit. Bancnotele sunt prezentate n ordinea lansrii pe pia. Au aprut, n ordine, bancnotele de 500 lei (1991 - dou emisiuni), 1.000 lei (1991), 5.000 lei (1991), 200 lei (1992), 500 lei (1992 - dou filigrane), 1.000 lei (1993), 5.000 lei (1993) i 10.000 lei (1994). Bancnota de 500 lei are dou variante diferite, prima din 1991 i a doua din 1992. Bancnotele de 1.000 lei i 5.000 lei au dou variante asemntoare, prima din 1991 (fr stem) i a doua din 1993 (cu stem).

Bancnotele sunt prezentate n ordinea lansrii pe pia. Au aprut, n ordine, bancnotele de 50.000 lei (1996), 1.000 lei (1998), 5.000 lei (1998), 100.000 lei (1998), 10.000 lei (1999) i 50.000 lei (2000). Bancnota de 50.000 lei a avut dou variante asemntoare (1996 i 2000 - difer vioara de lng portretul lui George Enescu, ca element de siguran).

n 1999 a fost emis i o bancnot de 2.000 lei, care a avut un caracter mai degrab aniversar, fiind lansat cu ocazia eclipsei totale de soare din 11 august 1999, vizibil de pe o suprafa destul de mare din teritoriul Romniei. Bancnota a fost realizat pe suport de plastic (polimer), metod folosit la toate emisiunile din perioada urmtoare.

Bancnote emise din 2005

1 leu

Descriere : Dimensiune: 120 62 mm, identic cu cea a bancnotei de 5 . Culoare predominant: verde.

Pe fa se afl portretul istoricului Nicolae Iorga, iar pe verso Mnstirea Curtea de Arge precum i stema rii Romneti.

5 lei

Dimensiune: 127 67 mm, identic cu cea a bancnotei de 10 . Culoare predominant: violet. Pe fa se afl portretul compozitorului George Enescu, iar pe verso Ateneul Romn precum i un pian i un fragment de partitur muzical

10 lei

Dimensiune: 133 72 mm, identic cu cea a bancnotei de 20 . Culoare predominant: rou. Pe fa se afl portretul pictorului Nicolae Grigorescu, iar pe verso o cul olteneasc i un fragment dintr-o pictur de-a sa.

50 lei

Dimensiune: 140 77 mm, identic cu cea a bancnotei de 50 . Culoare predominant: galben. Pe fa se afl portretul aviatorului i inventatorului Aurel Vlaicu, iar pe verso unul din prototipurile sale de avion i un cap de vultur.

100 lei

Dimensiune: 147 82 mm, identic cu cea a bancnotei de 100 . Culoare predominant: albastru. Pe fa se afl portretul scriitorului Ion Luca Caragiale, iar pe verso o statuie a sa i vechea cldire a Teatru Naional din Bucureti.

200 lei

Dimensiune: 150 82 mm. Culoare predominant: portocaliu. Pe fa se afl portretul scriitorului i filosofului Lucian Blaga, iar pe verso Gnditorul de la Hamangia i o veche moar de ap.

500 lei

Dimensiune: 153 82 mm, identic cu cea a bancnotei de 200 . Culoare predominant: gri. Pe fa se afl portretul poetului Mihai Eminescu, iar pe verso o pagin din ziarul Timpul, un tei, i cldirea Bibliotecii Centrale Universitare din Iai In istoria Leului au existat 4 perioade: Primul leu : anii 1867-1947 , La 22 aprilie 1867 este stabilit moneda naional leu.

Al doilea leu : n 1947, se face denominarea, la un raport de 1 leu nou la 20.000 lei vechi.
Reevaluarea este realizat de regimul comunist fr vreo avertizare prealabil i fr posibilitatea de a schimba mai mult dect o suma fix din moneda veche. Acest lucru a fost fcut pentru a nu permite persoanelor din clasa mijlocie i cea de sus s pstreze o mare parte din venituri dup naionalizare pentru a le folosi la rezistena mpotriva colectivizrii i a instalrii definitive a comunismului n Romnia. La vremea introducerii paritatea leu-dolar era de 150 de lei pentru 1 dolar. Al treilea leu (ROL) Perioada comunist n 1952 se face reforma monetar, la un raport de 1 leu nou = 20 lei vechi. Spre deosebire de denominarea precedent, diferite rate de schimb au fost utilizate pentru diferite modaliti de schimb (bani lichizi, depozite bancare, datorii etc). Aceste pariti variau ntre 20 i 400 de lei vechi pentru 1 leu nou. Niciun avertisment premergtor nu a fost dat nici de data aceasta.

Al patrulea leu (RON) - aflat n circulaie n prezent

50 lei noi Leul romnesc nou (RON) este noua unitate monetar a Romniei. La data de 1 iulie 2005, leul romnesc a pierdut ultimele 4 zerouri, prin denominare (reevaluare) la rata de 1 leu nou (simbol bancar: RON) pentru 10.000 lei "vechi" (simbol bancar: ROL).