Nume:Corbei Anda

Clasa:IX C

REGATUL

VIZIGOT

1
Cuprins:
1.Titlu
2.Cuprins
3.Vizigoții
4.Etimologia cuvantului
“vizigot”
5.Istorie
6.Regii vizigoți
7.Galerie de imagini
8.Bibliografie
2
 Vizigoții

Vizigoții (tervingii) au fost un popor de origine

germanică, stabilit în Aquitania și partea nordică
a Peninsulei Iberice, recunoscut ca federat de
către împăratul Honorius, care a contribuit la
împingerea spre sudul Spaniei a vandalilor și
alanilor. Vizigoții reprezintă ramura apuseană a
goților (cealaltă fiind ostrogoții).
3
 Etimologia cuvântului vizigot
Contrar unei idei false, totuși combătută de
istoriografie, dar încă larg încetățenită, termenul
„vizigot” ar avea semnificația „got din vest”, iar cel
de „ostrogot” ar avea semnificația de „got din
est”.Dacă începând cu secolul al V-lea, vizigoții s-au
instalat efectiv în Hispania, iar ostrogoții în est (în
Imperiul Bizantin, apoi în Italia), situările lor
geografice inițiale erau inversate, la începutul
migrațiilor lor din secolul precedent, când cele două
ramuri ale goților se aflau pe malurile Pontului 4

Euxin.
 Istoria regatului vizigot
Vizigoții au apărut pentru prima dată în istorie ca un popor distinct, în anul 235 d.Hr., atunci când au invadat și
au devastat Dacia.După anul 268,au atacat Imperiul Roman și au încercat să se stabilească în Peninsula
Balcanică.De asemenea,voiau și provinciile romane Pannonia și Iliria și amenințau și Italia.Cu toate
acestea,vizigoții au fost învinși în bătălia de la Naissus în septembrie 269.În următorii 3 ani,au fost alungați
înapoi peste Dunăre,în urma unei serii de campanii militare conduse de Împăratul Claudius al II-lea Gothicus.
În 332,Constantil cel Mare a lansat o campanie împotriva vizigoților de la nord de Dunăre.În această
campanie,armata bizantină,condusă de fiul împăratului (Constantin al II-lea),trece podul lui Constantin cel Mare
de peste Dunăre și îi învinge pe vizigoți și ca urmare ținuturile de la nord de Dunăre reintră pentru o perioadă
sub stăpânire română.
În urma invaziei hunilor,vizigoții care se aflau pe teritorul de astăzi al României,au trecut Dunărea în Imperiul
Roman de Răsărit.Au ajuns sub conducerea lui Alaric I în nordul Italiei,unde au jefuit Roma (anul 410).Romanii
au fost obligați să încheie pacea.Atacurile vizigote vor contribui la criza și căderea Imperiului Roman.După
destrămarea Imperiului Roman vizigoții au jucat un rol important în situația europeană pentru alte două secole
și jumătate.În jumătatea secolului al V-lea posesiunile vizigoților cuprindeau Galia meridională și partea nordică
a Peninsulei Iberice,cu capitala la Tolosa .Au fost împinși spre Spania la începutul secolului al VI-lea,pe care o
cuceresc în dauna vandalilor.Au mutat capitala statului la Toledo.Între 466 și 480,regele Eurico a promulgat un
cod de legi care a luat numele său.
Au reușit să se extindă în dauna suebilor și vandalilor,dar au suferit în 552,când Iustinian a încercat să îi
supună,smulgandu-le pentru puțin timp coasta mediteraneană.
În 589 poprul vizigot,s-a convertit la creștinism.Regatul vizigoților a dispărut în urma invaziei arabe în anul 711.
5
 REGII VIZIGOȚI

REGI TERVINI: DINASTIA BALTI:

 Alaric I (395-410)
 Athanaric (369-381)  Ataulf (410-415)
 Sigeric (415)
 Rothesteus (vicerege)  Wallia (415-419)
 Winguric (vicerege)  Theodoric I (419-451)
 Thorismund (451-453)
 Alavivus (376),rebel împotriva lui  Theodoric al II-lea (453-466)
Valens  Euric (466-484)
 Alaric al II-lea (484-507)
 Fritigern(376-380),rebel împotriva lui  Gesalec (507-511)
Athanaric și Valena.  Theodoric cel Mare (511-526)
 Amalaric (526-531).

6
 Împăratul roman
Ilustrare a jefuirii Romei O parte din Tezaurul
Theodosius I, pe o
de către vizigoții de la Pietroasa,
monedă; avers: bust
conduși de Alaric în 410. restituit de guvernul
drapat și cu armură, pe
sovietic.
cap purtând diademă.

7
 BIBLIOGRAFIE

1. J. N. Hillgarth, The Visigoths in History and Legend. Turnhout: Brepols

Publishers, 2010
2. Suzanne Teillet, Des Goths à la nation gothique. Les origines de l'idée
de nation du Ve au VIIe siècle. Paris: Les Belles Lettres
3. Arne Soby Christensen, Cassiodorus, Jordanes and the History of the
Goths. Studies in a Migration Myth. Copenhagen: Museum
Tusculanum Press, 2002
4. Claude Gauvard, La France au Moyen Âge du Ve au XVe siècle, Paris,
PUF, 2004
5. Alexandru Odobescu, Le Trésor de Pétrossa. Étude sur l'orfèvrerie
antique’’, Tome deuxième, Éditions J. Rothschchild, Paris, 1889
8
6. WIKIPEDIA.