Monografia orasului Baia Mare

1. Prezentare generala

Baia Mare este municipiul de reședință al județului Maramureș, Transilvania, România.

Orașul este situat în depresiunea Baia Mare, pe cursul mijlociu al râului Săsar, la poalele Munților
Gutâi.
Baia Mare este cunoscuta drept un centul miner, in jurul sau se regasesc cele mai multe
centre de exploatare miniera din juddetul Maramures. Regiunea este cunoscută nu doar pentru
bogățiile subterane, ci și pentru împrejurimile care conferă o frumusețe aparte locului.
Plasat în mijlocul cursului râului Săsar, într-o arie a unei depresiuni la înălțimea medie de
194 metri deasupra nivelului mării, orașul Baia Mare permite accesul către niște rute montane
precum Ignișul (1307 m), Mogoșa (1246 m), Gutâi (1443 m), Creasta Cocoșului (1428 m), etc.
Numele vechi al orașului este în latină Rivulus Dominarum, în germană Frauenbach, în
maghiară Asszonypataka. Orașul a fost atestat documentar în anul 1329 și s-a dezvoltat ca un
centru aurifer în secolele 14-15.
In present orasul se gaseste in plin proces de dezvoltare ajutat fiind de potentialul zonei pe
plan turistic, regiunea Maramuresului fiind considerata una din cele mai frumoase zone din
Romanania.

1
 2. Cadrul geografic

Municipiul Baia Mare este situat în partea vestică a județului Maramureș, în depresiunea
cu același nume, pe cursul mijlociu al râului Săsar, la o altitudine medie de 228 m față de nivelul
mării, fiind cuprins de coordonatele geografice 47°39' - 47°48' latitudine nordică și 23°10' - 23°30'
longitudine estică.
Structura acestui municipiu este alcătuită și din localitățile Blidari, Firiza, Valea Neagră,
Valea Borcutului, însumând astfel o suprafata de 23.471 ha.
La nord se învecinează cu Munții Igniș și Gutâi, la sud cu localitățile Recea și Groși, la est
cu orașul Baia Sprie și la vest cu orașul Tăuții Măgherăuș.

2
 Relief

Relieful este acela a unei depresiunii, format din câteva terase ale Someșului, Lapusului si
Sasarului, are aspectul unui amfiteatru cu larga deschidere spre vest, iar la nord si est se ridica
Muntii Ignis si Gutâi, cu spinari rotunjite, acoperiti cu paduri si platouri bogate în pasuni.
Dintre dealurile care salta brusc deasupra depresiunii se remarca Dealul Murgau (633m),
Dealul Florilor (367m), Dealul Crucii (501m), Piatra Bulzului, Rotunda, Pleasca Mare, Ignis
(1307m), Iezurele s.a.
Lantul muntilor Gutâi formeaza o unitate geomorfologica mai aparte, cu roci eruptive, care
pun în evidenta piscurile Mogosa (1.246m), Gutâi (1.443m) si Creasta Cocosului (1.428m).
Aceasta din urma este o ramasita dintr-un vechi crater vulcanic, cu stânci golase, dispuse sub forma
de falii verticale ca o fortareata ciudata, cu pereti prapastiosi, fapt ce constituie un obiectiv de mare
interes pentru turisti.

Apele

Rețeaua hidrografică este formată, în principal, din râul Săsar, lung de 31,6 km, care
străbate orașul de la est la vest colectând apele râurilor Chiuzbaia și Firiza, și a pârâurilor Sf. Ioan,
Usturoiul, Valea Roșie și Borcut.
Pe râul Firiza, la 5 km distanță de centrul orașului, s-a construit Barajul Strâmtori-Firiza
(52 m înălțime) prin care s-a creat un lac de acumulare în suprafață de 110 ha ce asigură necesarul
3
de apă potabilă a municipiului. La aceasta se adaugă Lacul Bodi Ferneziu și Lacul Bodi Baia Sprie
(numit și Lacul Mogoșa sau Lacul Pintea Viteazul), create prin baraje artificiale în secolul al
XVIII-lea. Ele constituie îndrăgite locuri de agrement.

Clima
Din zona municipiului Baia Mare are unele caracteristici specifice, mai aparte, datorita
existentei lantului carpatic ce îndeplineste rolul benefic de paravan, împiedicând intemperiile reci
dinspre nord-est. Climatul local se încadrează în tipul de climă temperat – moderat – continentală.
Factorii care condiţionează clima sunt: poziţia zonei studiate în cadrul teritoriului ţării, influenţa
sistemelor barice azoric, siberian, irlandez şi mediteranean, precum şi diversitatea formelor de
relief. Temperatura anuală medie este de 9,6 °C
Precipitatiile atmosferice sunt în general constante, totalizând o medie anuala de 976 mm.
Vânturile nu prezinta caracteristici deosebite. Datorita imobilizarii maselor de aer în depresiune,
se înregistreaza perioade lungi de calm atmosferic, fapt ce influeteaza negativ starea de poluare a
orasului.

Flora si fauna

Vegetatia cuprinde o gama variata de specii ierboase si arborescente, în functie de

varietatea terenului, a solului si a climei. Padurile ocupa 80% din suprafata localitatii.
4
 Depresiunea Baia Mare face parte din arsenalul padurilor de foiase (fag, carpen, stejar) -
astazi în mare parte defrisate si înlocuite de culturi agricole si pajisti secundare. Etajul padurilor
de foioase se întinde pe altitudini cuprinse între 300 si 1200 m, formând un brâu verde în jurul
orasului.
Pe rama depresiunii Baia Mare predomina padurile de gorun în amestec cu carpen. Padurile
de fag si carpen ocupa versantii vestici si sudici ai muntilor Gutin. Specifice Depresiunii Baia Mare
sunt suprafetele întinse ocupate de castanul comestibil care urca si pe versantii cu expozitie sudica
si vestica pâna la altitudini de 600 m.
Padurile de castani de la Baia Mare formeaza cea mai mare suprafata împadurita cu aceasta
specie din România. Aici castanul comestibil este perfect aclimatizat, vegetând ca specie care se
regenereaza pe cale naturala, preferând solurile montane acide, cu drenaj bun si evitând solurile
podzolice pseudogleizate si cu drenaj slab. Trecerea de la padure spre pasune sau teren cultivat
este de obicei de o liziera de arbust alcatuita din specii ca alunul, socul, cornul, calinul, sângerul,
lemnul câinesc.
Fauna din spatiul geografic baimarean cuprinde aproape toate speciile cunoscute din zona
carpatica, valoroase cinegetic: cerbul, capriorul, lupul, vulpea, iepurele, jderul, veverita. Aceste
specii sunt frecvente în zona pasunilor montane alpine. Pasarile sunt bine reprezentate mai ales în
locurile unde predomina padurea de fag, mai bine conservata în ciuda defrisarilor masive, prin:
ierunca, porumbel de scorbura, huhurezu mare, uliu porumbar, bufnita, soimul. În apele de munte
traieste: lostrita, pastravul, scobarul si stiuca; iar în apele de ses se întâlnesc cleanul dungat si
babetele.

3. Populatia

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Baia Mare se ridică la

123.738 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
137.921 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (77,67%). Principalele minorități sunt
cele de maghiari (10,3%) și romi (2,51%).
Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (67,19%), dar există
și minorități de romano-catolici (7,19%), reformați (5,18%), greco-catolici (4,52%), penticostali
(3,59%), baptiști (3,48%) și martori ai lui Iehova (1,14%).

5
 4. Aspecte economice

Baia Mare a fost capitala mineritului şi a industriei metalurgice din România, însă în
prezent a schimbat profilul său economic, datorită sistării activităţii miniere. Astfel, în economia
municipiului predomină activităţile industriale, construcţiile şi serviciile. În ultimii ani, se remarcă
creşterea substanţială a sectorului serviciilor, ceea ce permite definirea economiei oraşului ca fiind
una de tip post-industrial.
Datorită poziţiei sale geografice, Baia Mare întruneşte atributele unui însemnat nod rutier
şi feroviar, constituind punctul de convergenţă pentru localităţile din împrejurimi: Baia Sprie,
Recea, Tăuţii Măgherăuş. Totuşi, Municipiul Baia Mare şi întreaga regiune Nord-Vest nu sunt
traversate de nici un Coridor Paneuropean, ceea ce limitează accesibilitatea rutieră şi feroviară a
oraşului faţă de restul Uniunii Europene.
Baia Mare beneficiază de legături aeriene prin prezenţa aeroportului de la Tăuţii
Măgherăuş. Utilizatorii principali ai aeroportului se împart în trei mari categorii: pasageri, firme
de curierat rapid şi transport marfă/cargo.
Accentul ce mai mare se pune pe potentialul turistic al zonei si a accesului sau la aeroportul
Tautii. Pritre peincipalele atractii tursitce din Baia Mare se pot enumera:
a. Localul Monetăriei - Construit în perioada 1734-1737, această clădire a avut în
trecut o destinaţie extrem de importantă pentru oras, prin achiziţionarea metalelor
preţioase, baterea şi schimbarea monedelor, dreptul de purificare a metalelor.
Actualmente este sediul Muzeului Judeţean Maramureş, secţia Istorie
b. Catedrala Adormirea Maicii Domnului - este un lăcaș de cult construit de
credincioșii greco-catolici din Baia Mare între anii 1905-1911. Edificiul este
declarat monument istoric alături de palatul episcopal al Episcopiei Greco-Catolice
de Maramureș și fosta școală confesională
c. Turnul Ștefan - este turnul-clopotniță al fostei biserici cu hramul "Sfântul Rege
Ștefan din Baia Mare. A fost construit în secolul al XV-lea.
d. Bastionul Măcelarilor sau Turnul Măcelarilor se mai numea şi al “Muniţiilor”,
deoarece aici îşi ţineau soldaţii de la acea vreme armele şi praful de puşcă. Se numea
al “măcelarilor” pentru că această breaslă avea îndatorirea să-l folosească pentru a

6
 apăra cetatea de eventualele atacuri străine. De fapt, trebuie menţionat faptul că
breasla măcelarilor era cea mai mare şi puternică dintre toate celelalte existente la
acea vreme în cetatea Băii Mari.
e. Casa Iancu de Hunedoara - a fost ridicată în 1446, este parte a vechiului castel
medieval ridicat de Iancu pentru soția sa Elisabeta.

5. Diverse aspecte de interes

Baia Mare alaturi ded Timisoara si Cluj-Napoca a candidat pentru statutul de Capitala
Europeana a Culturii 2021. Din pacate nu a castigat insa s-a remarcat drept un candidat serios la
acest statut prin efortul deosebit depus.
Ce mai elocventa dovada a spiritului mandru si de luptatori a cetatenilor orasului Baia Mare
sta chiar raspunsul acestora la intrebarea De ce Baia Mare sa devina Capitala Europeana a Culturii
2021:
„Suntem aici deoarece dorim să schimbăm lucruri, să scăpăm dintr-o inerție la care
orașele post-industriale de mărimea noastră, cu o poziție geografică asemănătoare, par să fie
condamnate. Credem că moștenirea noastră istorică și cultura actuală merită șansa de a fi
conectate la un context mai vast. Pe de altă parte, problemele sunt rareori rezolvate în cadrul
sistemului care le-a generat. Credem că titlul de CEaC (Capitală Europeană a Culturii) reprezintă
o oportunitate pentru soluționarea unor probleme specifice: actualizarea, atât de necesară, a
ofertei noastre academice, lipsa unei abordări integrate asupra discrepanțelor sociale și a
comunităților marginale, izolarea funcțională a industriilor creative locale sau absența unui
brand turistic și cultural coerent.”

Bibliografie
1. Monografia municipiului Baia Mare, volumul 1 – editura Consiliul Popular al Municipiului
Baia Mare, 1979
2. Site-ul Municipiului Baia Mare - http://www.baiamare.ro/ro/

7
3. Site-ul Google Earth
https://earth.google.com/web/@47.6500478,23.60766283,254.64529007a,70071.918682
3d,35y 0.00000251h,0.23087892t,0r
4. Baia Mare – Strategia Integrata de Dezvoltare urbana -
http://www.baiamare.ro/Baiamare/Strategia%20Integrata%20de%20Dezvoltare%20Urba
na/Sinteza-draft%20septembrie.pdf