Sunteți pe pagina 1din 18

Programe aplicative de marketing

Realizatori:
Beca Monica Duma Cristina Pavel Daniel Rimniceanu Alina

Prof. coordonator: Pentescu Alma Marketing anul III

Contents I. II. III. IV. 1. a. b. c. d. V. 1. 2. VI. VII. 1. 2. 3. 4. 5. VIII. 1. 2. IX. Prezentarea zonei Gura Ralui ............................................................................................. 3 Prezentarea pensiunii Lacul de argint ............................................................................... 4 Obiective strategice ale pensiunii Lacul de argint .......................................................... 5 Analiza mediului intern .................................................................................................... 5 Analiza mixului de marketing ........................................................................................... 5 Produs ......................................................................................................................... 5 Pret .............................................................................................................................. 6 Promovare ................................................................................................................... 6 Distributie ..................................................................................................................... 6

Analiza mediului extern ....................................................................................................... 7 Micromediu ...................................................................................................................... 7 Macromediul (Analiza PEST)........................................................................................... 7 Analiza SWOT ................................................................................................................11 Implementarea programului de marketing cu ajutorul managementului de proiect ..........12 Echipa de proiect ........................................................................................................12 Stakeholderi ................................................................................................................12 Descrierea proiectului .................................................................................................12 Structura fragmentata a activitatii ................................................................................13 Realizarea bugetului proiectului ..................................................................................16 Concluzii si recomandari ................................................................................................17 Concluzie .......................................................................................................................17 Recomandari ..................................................................................................................17 Bibliografie .....................................................................................................................17

I.

Prezentarea zonei Gura Ralui

La doar 17 km de Sibiu, Gura Raului, strveche aezare romneasc, este situat pe Valea Cibinului, la poalele Munilor Cindrel, n inima cunoscutului inut al Marginimii Sibiului, la o altitudine de aproximativ 600m .

Gura Raului este locul ideal de plecare n drumeii, ture cu bicicleta sau excursii n muni, vizitarea satelor din Marginimea Sibiului precum i a cettilor-biserici sseti din Cristian, Grbova sau Slimnic. Teritoriul comunei Gura Raului se bucur de existena ctorva lacuri a cror frumusee i importan economic vin n completarea locurilor pitoreti ale aezrii. Lacul de acumulare Gura Raului s-a format n urma construirii barajului finalizat n anul 1981. Barajul are nlime de 72 m si este situat la altitudinea de 550 m. Monumentele locale (biserica ortodox, icoane, vechi gospodrii rneti cu instalaii tradiionale "piua de haine"i "presa de ulei " - funcionale, ct i vizitarea oraului Sibiu, sunt o alt opiune. Localitatea este situat la altitudinea medie de 525m, n partea de SV a judeului Sibiu, la poalele Muntilor Cindrel. Satul este de tip compact, cu vatra amplasat pe valea rului Cibin, la gura de ieire a acestuia dintre munti. Relieful Relieful comunei Gura Rului este alctuit din doua zone distincte: zona montan i cea depresionar. Zona montan este reprezentat de Munii Cindrel care ocup cea mai mare parte din teritoriul comunei (7.112 ha). Muntii Cindrel - cuprinsi ntre Valea Sadului, Valea Sebeului i depresiunile submontane ale Sibiului, Slitei i Apoldului - cu o suprafa de circa 900 km2. Altitudinea maxim este atins n vrful Cindrel (2.244 m). Zona depresionar se ntinde pe suprafaa de 2.219 ha. Este reprezentat de piemontul colinar i o mic parte din terasele Cibinului.

Zona premontan ce nrmeaz Depresiunea Sibiului nu numai ca limit sudic, ci i ca parte componenta, dominnd-o cu nlimi ce ating 800-900 m ofer pe tapsanele si treptele netede, adapost i conditii favorabile pentru fixarea aezrilor chiar la imediatul contact cu muntele. Aici se nir prosperele sate ale Marginimii Sibiului, printre care se numar i Gura Rului. Lacuri Teritoriul comunei Gura Rului se bucur de existena ctorva lacuri a cror frumusee i importan economic vin n completarea locurilor pitoreti ale aezrii. Lacul de acumulare Gura Rului s-a format n urma construirii barajului finalizat n anul 1981. Barajul are o nlime de 72 m si este situat la altitudinea de 550 m. In avalul barajului este amplasat o microhidrocentral de 3,8 MW. Lacul are o suprafata de 65 ha, o lime de 70-300 m i o capacitate de 15 milioane m3. Este utilizat pentru alimentarea cu ap a oraului Sibiu, producerea de energie electric si nu n ultimul rnd pentru regularizarea Rului Cibin. Lacul glaciar Iezerul Mare este situat pe versantul nordic al platoului Cindrel la 1998 m altitudine. A luat nastere ntr-un circ glaciar. Are o suprafata de 3,4 ha, este lung de 320 m, lat de 190 m si are un volum de apa apreciat la cca. 19.000 m3. Se remarc prin adncimea mare pe care o atinge n partea de S de 13,3 m. Din el se formeaz izvorul principal al Rului Mare.

II.

Prezentarea pensiunii Lacul de argint

Pensiunea Lacul de Argint, localizata pe strada principala din Gura Raului, este descrisa ca un taram de vis, relaxant, unde de cum ai intrat in curte te astepti s vezi Fei-Frumoi mbrcai in alb de nori desclecnd din plcul de pini care strjuiesc muntele; lng teras parc se aud nc lacrimile domnielor susurnd ca albul zpezii topite de dorine. Totul este o lupt a uriailor, muntele cu cerul, rul cu cascadele, pdurea cu troienele apoi linite., dupa cum isi descriu proprietarii pensiunea pe siteul oficial http://www.laculdeargint.ro/. Pensiunea are 10 camere duble cu balcon si baie proprie plus 2 camere duble-twin stil mansarda amandoua cu baie proprie fara balcon. Pe langa cele 12 camere, pensiunea mai dispune si de sala de mese pentru 26 de persoane, loc de joaca pentru copii, parcare in 4

interiorul pensiunii, foisor cu gratar, teren de fotbal, tenis de masa, trasura, si sanie trasa de cai la cerere, aceasta fiind insa contracost, curte cu verdeata, si supraveghere video exterioara.

De asemenea, exista si o partie de ski la doar cateva minute de pensiune, cu posibilitea de: inchirieri biciclete, atv-uri, motoare enduro.

III. 1.

Obiective strategice ale pensiunii Lacul de argint Cresterea notorietatii zonei Gura Raului prin dezvoltarea turismului la nivel local. Prin

acest obiectiv,implicit se doreste si dezvoltarea notorietatii pensiunii Lacul de argint . 2. Mentinerea unui grad permanent de ocupare al pensiunii la un nivel de permanent de

70% din totalul locurilor disponibile. 3. Fidelizarea clientilor actuali aceata fiind precedata de crearea unei baze de date care va

facilita comunicarea ulterioara cu clientii. 4. Promovarea pensiunii catre familii cu copii in vederea exploatarii maximale a terenului

de joaca si a facilitatilor pentru copii. 5. Dezvoltarea de programe de drumetie si excursii pentru turisti. Zona rurala a tarii

prezinta interes in special datorita culturii si traditiilor unice. De aceea managementul pensiunii isi propune facilitarea accesului la evenimente si activitati traditionale pentru vizitatori.

IV.

Analiza mediului intern

1. Analiza mixului de marketing a. Produs Prin extistenta ei, pensiunea Lacul de argint se identifica ca ofertant de servicii de cazare si masa pentru turistii interesati de zona Gura Raului. Pensiunea detine 10 camere duble cu balcon, 2 camere duble-twin, sala de mese pentru 24 de persoane, loc de joaca pentru copii si filigorie cu gratar si leagane pentru relaxare. Pozitionarea pensiunii in zona rurala vine ca un avanaj, pensiunea fiind pozitionata langa un lac si oferind turistilor acces la un teren de fotbal de 162m2 , tenis de masa si curte de 2000 m2. Pensiunea este dotata cu supraveghere video pe exterior in vederea asigurarii sigurantei turistilor cazati. 5

b. Pret Tarifele pensiunii Lacul de argint variaza in functie de perioada saptamanii in care camera este utilizata. Astfel, pentru o camera matrimoniala dubla in cursul saptaminii turistul va plati o suma de 70 Ron iar in weekend 80 Ron/zi. In ceea ce priveste camerele duble-twin, regimul de pret aplicat va fi acelasi ca si pentru camerele matrimoniale duble. In ceea ce priveste facilitatile oferite, acestea sunt gratuite, cu exceptia plimbarii cu sania trasa de cai si a tarifelor practicate in restaurantul pensiunii. Exceptand oferta de cazare regulata, pensiunea Lacul de argint propune celor interesati de petrecerea sarbatorilor intr-un cadru mioritic pachete speciale de cazare si masa asigurandu-le astfel un sejur de neuitat celor cazati. De exemplu, pentru petrecerea sarbatorilor pascale, pentru 3 nopti de cazare si 4 zile petrecute in cadrul pensiunii , pretul oferit este de 600 Ron de persoana. O alta oferta propusa de catre managementul pensiunii este aceea pentru prima persoana care realizeaza o rezervare lunea o camera pentru zilele lucratoare ale saptamanii, pretul oferit fiind de 250 Ron pentru camera dubla-twin sau 260 Ron pentru camera dubla matrimoniala. c. Promovare In vederea promovarii pensiunea apeleaza la mediul online, avand un website propriu (http://www.laculdeargint.ro/), fiind prezenta si pe alte platforme turistice online (de expemplu www.turistinfo.ro sau http://www.romania-turistica.ro) Orice persoana doritoare sa afle mai multe despre pensiunea Lacul de argint poate afla detalii despre oferta acesteia, tarife, localizare dar poate si viziona imagini si filmulete de prezentare ale pensiunii in cadrul websiteului pensiunii. Tot aici, turistii interesati pot afla si care sunt obiectivele de interes ale zonei si care sunt caile de acces posibile. Avand in vedere ascendenta recenta a utilizarii platformei media sociale Facebook, pensiunea, intelegand importanta prezentei pe aceasta platforma, are un cont de utilizator pe acest site, astfel facilitand comunicarea potentialilor turisti cu managementul pensiunii si in acelasi timp asigurand notorietatea numelui unitatii. d. Distributie Fiind definita ca ofertant de servicii turistice, pensiunea Lacul de argint nu dispune de o distributie tipica produselor ci o distributie personalizata rezultand in sistemul de rezervari practicat de unitatea de cazare. Rezervarile se pot realiza atat direct de pe siteul propriu cat si prin intermediul websiteurilor partenere sau telefonic.

V.

Analiza mediului extern

1. Micromediu Profitand de notorietatea zonei Marginimii Sibiului, din care face parte si Gura Raului, multi furnizori de servicii turistice si-au deschis unitati aici. Astfel concurenta se poate identifica drept cea mai importanta forta a micromediului pentru pensiunea Lacul de argint . Astfel, doar pe siteul www.turistinfo.ro, exista in afara de pensiunea vizata alte 17 unitati de cazare in regim asemanator cu aceasta. Dintre acestea mentionam : Pensiunea Sanziana, Pensiunea Vatafu, Pensiunea Conacul dintre rauri, Pensiunea Iris si multe altele. Cu privire la potentialii clienti ai pensiunii, putem spune ca aceasta se adreseaza nu numai clientilor nationali, aceasta vizand si turisti internationali, lucru dovedit de versiunea si in limba engleza a siteului oficial al unitatii. De asemenea, pensiunea incearca sa atraga clienti ce se pot situa in parametrii foarte variabili, de la tineri pana la persoane de varsta a treia, toata lumea putand sa se bucure de un sejur de neuitat. Nivelul de educatie a turistilor ajuta in sensul interesului manifestat de acestia pentru frumusetile naturale ale zonei si de traditiile si obiceiurile zonei. Serviciile oferite de pensiune se incadreaza intre preturile medii de pe piata, unitatea adresandu-se in special persoanelor cu venituri medii si mari. 2. Macromediul (Analiza PEST) P-mediul politic si legislativ Pensiunea se supune legilor in vigoare privind dotarile si prestarea serviciilor si practica oconcurenta loiala. Cadrul general al desfasurarii activitatii de turism: o o o o o o o O.G. nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania Legea nr. 755/2001 pentru apbobarea O.G. nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatiide turism in Romania H.G. nr. 1328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice Ordinul ministerului turismului nr. 510/2002 in temeiul H.G. 1328/2001 privind clasificarea unitatilor de turism H.G. nr. 305/2001 privind atestarea si utilizarea ghizilor de turism (atestati de catre institutii de statsau private autorizate conform legii si atestate potrivit calificar`ii) H.G. nr. 31/1996 pentru aprobarea metodologiei de avizare a documentatiilor de urbanism privindzone si statiuni turistice si a documentatiilor tehnice privind constructiile in domeniul turismului Legea nr. 187/1998 pentru aprobarea O.G. nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea turismului rural

Reglementari privind protectia turistilor:

Legea nr. 631/2001 pentru aprobarea O.G. nr 107/1999 privind activitatea de comercializare aserviciilor turistice

E- Mediul economic
Sibiul a fost un puternic centru economic in aceasta parte a Europei timp de sute de ani. Primele bresle mestesugaresti s-au infiintat inca din sec.XIV cand existau 19 bresle in care se practicau 25 de meserii. Prima fabrica de tesaturi este documentata inca din 1787 iar in 1842 se deschide scoala de meserii. La 20 august 1853 s-a deschis pe strada Andrei Saguna, oficiul telegrafic care se va muta prin 1874 in actualul loc de pe strada Mitropoliei. In 1872 se da in folosinta prima linie de cale ferata care lega Sibiul de Copsa Mica, urmata 20 de ani mai tarziu, in 1892, de Sibiu-Avrig iar in 1897 de SibiuVint si Sibiu-Turnu Rosu. Din punct de vedere economic, subliniem faptul ca la 11 aprilie 1875 au fost desfiintate breslele care n noile conditii capitaliste actionau ca o frna a dezvoltarii economice, n locul lor ntemeindu-se cooperativele patronilor meseriasi. n 1878 existau 35 de asemenea cooperative n Sibiu, unele din ele organiznd si expozitii de produse. Prima legatura telefonica din oras s-a dat in folosinta la 29 noiembrie 1885 si facea legatura intre primarie (situata in cladirea actualului muzeu de istorie) si paznicul din turnul Bisericii Evanghelice. La 1 decembrie 1888 in Sibiu se deschide noul abator al orasului. Fabricantul de mezeluri Gustav Nussbacher, sibian si el, doneaza in 1905 monumentul dedicat lui Friedrich Schiller care va fi instalat in zona centrala. Uzina electrica a luat fiinta la 16 decembrie 1896 la Sadu din initiativa lui Carl Wolff, Sibiul fiind primul oras din Romania iluminat cu curent electric si al 3-lea din Imperiul Austro-Ungar dupa Viena si Budapesta, tramvaiul electric fiind introdus n oras n anul 1905 la initiativa aceluiasi Carl Wolff fiind al 2-lea oras cu tramvai electric dupa Viena. La 7 noiembrie s-a introdus telefonul in oras. Cererea de curent electric a dus la construirea unei noi hidrocentrale de 2500 CP. In 1910, in Sibiu erau 78 de electromotoare si la Cisnadie erau 38 de filaturi. ntre 1840 si 1918, n Sibiu au functionat 33 de ntreprinderi cu caracter industrial, Sibiul fiind cel mai puternic centru industrial al Transilvaniei. Dintre acestea de remarcat uzinele Rieger, prima fabrica de masini din Ardeal (1868), fabrica de arcuri si caroserii Iosif Datky, fabrica de cntare Hess (1897), fabrica de incaltaminte (1921) si fabrica de salamuri si mezeluri infiintata de Josef Theil in 1922 care fabrica celebrul 'salam de Sibiu. In 1948 comunistii incep nationalizarea, fabricile si uzinele sunt trecute in patrimoniu statului. Fabrica Rieger devine Independenta, Hess devine Balanta, Elastic devine UPAS, Theil devine Scandia, etc. Dupa caderea comunismului, dupa o perioada de stagnare economica, incepand cu 2000 se cunoaste o noua crestere economica fapt determinant si de numarul tot mai mare de intreprinzatori straini care au ales Sibiul ca loc de investitii.

Incepand din anul 2007, an in care Sibiul a fost capital culturala europeana, turismul atat in Sibiu cat si in imprejurimi a inflorit, fapt ce a ramas la fel pana in present.

S- Mediul social, cultural si natural Zona Gura Raului este o zona bogata din punct de vedere natural, dupa cum se poate observa si in inceputul lucrarii. Traditii si obiceiuri Este de apreciat faptul c n comuna Gura Rului tradiiile i obiceiurile vechi nc se mai pstreaz. Un rol l are i tineretul care a preluat tradiiile i obiceiurile de la cei n vrst. Junii. Una dintre tradiiile vechi care se mai pstreaz este "Junii". n 6 decembrie se alege o ceat de juni - un grup de colindatori - i cele trei oficialiti ale cetei: Judele (eful lor), Prgarul i Crmarul. Cei trei formeaz o structur ierarhic foarte bine pusa la punct. "Junii" merg pe la casele oamenilor i colind incepnd cu prima zi de Crciun i pn dup Anul Nou. Ei au dansuri foarte vechi pe care le joac cu pasiune (Cluul, Ficioreasca, Danul). Cetele de crai. Alt tradiie pstrat o reprezint "Cetele de crai". Sunt ntre 4 i 7 cete (grupuri) de 4 copii, fiecare avnd rolul lui Irod i cei trei magi Baltazar, Melfior i Gaspar. Copiii merg pe la casele oamenilor n costum i au o poezie foarte ritmat pe care o recit. Buzduganul. S-a ncercat revitalizarea unui obicei strvechi, "Buzduganul", prin grupul vocal "Floare de bujor". Acest obicei a fost descoperit i prezentat scenic. La ciumii. S-au descoperit i ar putea fi puse n practic i valorificate i alte obiceiuri, unul din ele fiind "Ia ciumii", din vremea cand erau epidemiile de cium: 7-9 femei vaduve, ntr-o singur noapte, torceau, eseau, coseau i umpleau o ie de cnep i o puneau n captul satului ntr-un pr. Femeile aveau nite versuri i un cntec specific (nc nedescoperit) i de asemenea credina c ciuma nu se apropie de sat. Dansuri populare. La coal exist un cerc de dansuri populare unde s-a format un grup de 30-40 de copii care se imbrac romnete. n anul 2005, una din ediiile emisiunii "O vedet popular" realizat de Iuliana Tudor s-a desfurat n comuna Gura Rului, ocazie cu care au venit i muli oameni din comunitate imbrcai romnete. Festivalul bujorului. De ceva vreme au aprut i evenimente noi n comun care se transform n timp n tradiii. Un exemplu n acest sens este i "Festivalul bujorului" sau "Festivalul bujorului de munte", eveniment aprut n 2004 la iniiativ domnului Cmpean Dumitru tocmai n ideea c turismul rural este strns legat de pstrarea i valorificarea tradiiilor populare."Festivalul bujorului" sau "Festivalul bujorului de munte" se desfaoar n partea de sus a comunei, nainte de "Sanchetru" - ultimul sfrit de sptmn din luna iunie, cnd bujorul de munte (rododendron) nflorit la Iezerele Cindrelului d culoarea roiatic acestei caldri glaciare. La acest festival particip att formaii de muzic popular i dansatori din comun, ct i din alte localiti. De fapt, festivalul are dou pri: una de pregtire, am putea spune, n care, smbt seara se organizeaz o cin ca la stn - care dureaz pn la miezul nopii i se ncheie cu foc de tabr. Cina ca la stn este un produs turistic care cuprinde cocolo cu brnz, tocan la ceaun, foc de tabr, muzic i costum popular. Cea de-a doua parte reprezint festivalul propriu-zis, cnd pe la amiaz, ncepe programul artistic unde fiecare formaie i desfaoar programul. Este de menionat faptul c musafirii sunt gzduii n 9

comun. Festivalul Bujorului este un eveniment care se bucur de foarte mare succes pe plan local i judeean i tinde s devin o emblem a comunei Gura Rului. Gura Rului este poate una dintre puinele comune n care se mai pstreaz portul tradiional popular. Cel puin o treime din populaie merge mbracat n acest port duminica i de srbtori. T-Mediul tehnologic Caile de acces catre pensiune sunt pe cale rutiera, aceste drumuri incadrandu-se categoria celor nationale si judetene, fiind asfaltate. in

Sistemele de telecomunicatie sunt cele de telefonie mobila, zona fiind dotata cu antene de emisie pentru retelele de telefonie mobila, cat si servicii de internet. Pensiunea corespunde prin constructie tendintelor actuale si este utilata la un nivel de calitate ridicat in categoria din care face parte.

10

VI.

Analiza SWOT

Puncte forte Locatie atractiva Natura neatinsa si nepoluata in mare parte Distanta mica de Municipiul Sibiu Parcare privata Volum redus de trafic Populatie ospitaliera si prietenoasa Diverse atractii naturale(lacul de

Puncte slabe In camere fumatul este interzis. In pensiune se gateste exclusiv

pentru cei cazati,nu si pentru cei din afara. Accesul in bucatarie este interzis

acumulare, zona muntoasa, etc) Supraveghere video exterioara Servicii complementare(teren fotbal, tenis,loc de joaca copii etc). Facilitati camere(internet, uscator par, incalzire centrala, TV). Oportunitati Notorietatea de care se bucura Amenintari Agentii de voiaj ce promoveaza unitati mai cunoscute. Existenta multor concurenti avand in vedere popularitatea zonei. Modificarea legislatiei in vigoare

Marginimea Sibiului. Noi reglementari privind scutirea de impozitul pe venit/profit a unitatilor din turism rural. Potential de turism cultural. Implementarea traseelor de drumetie in munti. Construirea unor noi partii de schi.

privind unitatile turistice.

11

VII.

Implementarea programului de marketing cu ajutorul managementului de proiect

Obiectiv: Atragerea de noi clienti si fidelizarea celor existenti, prin construirea unei piscine exterioare si oferirea de cursuri de inot, pe perioada verii; construirea unui centru spa, cu piscina interioara si oferirea de cursuri de inot pe toata perioada anului, sauna, jacuzzi si tratamente corporale. 1. Echipa de proiect

Manager de proiect, Responsabilul financiar, 2 Supervisori lucrari, Responsabil MK, Asistent de proiect secretara (mana dreapta ), Personal Centru SPA 2 maseuze, 2 maseuri, 2 instructori inot, personal responsabil ingrijire corporala 4 cosmeticiene, 2 receptioneri, 3 angajati pentru asigurarea mentenantei 2. Stakeholderi Locuitorii comunei Gura Raului prin acest proiect se creeaza locuri de munca; clientii actuali ai pensiunii contributie la fidelizarea acestora si cresterea calitatii serviciilor furnizate de pensiune; clientii potentiali ai pensiunii augmentarea serviciilor oferite de pensiune; Primaria Gura Raului cresterea numarului de turisti in localitate; angajatii actuali ai pensiunii trebuie sa fie informati de modificarile aparute la locul lor de munca, atribuirea de noi reponsabilitati in cadrul proiectului; mass-media din judet promovarea proiectului in vederea informarii populatiei, contributia indirecta in cresterea fluxului de noi clienti; agentii de turism aport de clienti, in contrapartida cu un pachet complex de servicii oferite la nivel de judet; furnizorii de utilitati consum mai mare de resurse, management-ul pensiunii dezvoltarea pe verticala si orizontala a business-ului lor, cu conditia gestionarii eficiente a investitiei. 3. Descrierea proiectului

Proiectul urmareste extinderea activitatilor si serviciilor oferite in cadrul pensiunii Lacul de Argint Gura Raului, atragerea de noi clienti si fidelizarea celor existenti, prin construirea unei piscine exterioare si oferirea de cursuri de inot, pe perioada verii; construirea unui centru spa, cu piscina interioara si oferirea de cursuri de inot pe toata perioada anului, sauna, jacuzzi si tratamente corporale. Obiectiv general: Cresterea veniturilor prin investitia intr-un Centru Spa, cu piscina interioara si exterioara, sauna, jacuzzi si tratamente corporale. Scopul: Fidelizarea clientilor actuali si atragerea de noi clienti.

12

Output-uri: Construirea unei piscine exterioare cu capacitate de 30 persoane si a unui spatiu verde, prevazut cu gazon, sezlonguri, grupuri sanitare, vestiare cu dusuri Construirea unei piscine interioare cu capacitate de 15 persoane, grupuri sanitare, vestiare cu dusuri, sezlonguri Centru Spa compus din 2 saloane pentru masaj, 2 saloane pentru tratamente corporale, sauna umeda, sauna uscata, jacuzzi

Activitati: Stabilirea, recrutarea si selectia echipei de proiect Realizarea proiectului tehnic pentru piscine si Centrul Spa Constructia piscinelor si a Centrului Spa Promovarea proiectului prin intermediul mass media

Ipoteze: Abundenta ploilor Schimbarile de pret

Indicatori: Piscina exterioara cu capacitatea de 30 persoane si a unui spatiu verde, prevazut cu gazon de 200 m2, 40 sezlonguri, 3 grupuri sanitare, 2 vestiare cu cate 3 dusuri Piscina interioare cu capacitate de 15 persoane, 3 grupuri sanitare, 2 vestiare cu cate 2 dusuri, 15 sezlonguri Centru Spa compus din 2 saloane pentru masaj, 2 saloane pentru tratamente corporale, sauna umeda, sauna uscata, jacuzzi

Mijloace de verificare: Se va urmari lunar gradul de realizare a indicatorilor proiectului, prin intocmirea de rapoarte de progres si in cadrul sedintelor de monitorizare saptamanale.

4. Structura fragmentata a activitatii

Activitatea 1: Stabilirea, recrutarea si selectia echipei de proiect Obiective: Crearea echipei de proiect Metodologie / sub activitati: Angajatorul va constitui echipa de proiect, va organiza concursuri in vederea angajarii membrilor echipei, va stabili sarcinile si responsabilitatile acestora.Va stabili locul si dotarile necesare Durata luni

13

Resurse: Umane echipa de implementare a proiectului Materiale logistica echipei de implementare Financiare surse proprii Informationale know-how-ul managerului de proiect Informatii preluate din piata Livrabile grupul de lucru Observatii: Managementul va selecta persoanele cele mai calificate pentru constituirea echipei de proiect. Activitatea 2: Realizarea proiectului tehnic pentru piscine si Centrul Spa Obiective: Stabilirea solutiilor tehnice si economice de realizare a obiectivului de investitii Metodologie / sub activitati: Managerul de proiect va contracta o firma de constructii care va realiza proiectul tehnic sub coordonarea supervisorilor de lucrari din cadrul echipe de proiect. Durata: 3 luni Resurse: Umane firma de constructii + supervisori lucrari Materiale consumabile, resurse informatice Financiare surse proprii Informationale know-how-ul supervisorilor de proiect si cel al firmei de constructii Livrabile proiectul tehnic Observatii: Managerul de proiect va urmari modul de realizare a activitatii Activitatea 3: Constructia piscinelor si a Centrului Spa Obiective: Executia lucrarilor de constructie si dotarea piscinelor si zonei aferente acestora si a Centrului Spa Metodologie / sub activitati: Firma de constructii va executa lucrarile pe baza proiectului tehnic sub coordonarea supervisorilor de lucrari din cadrul echipei de proiect. Durata: 20 luni Resurse: 14

Umane firma de constructii + supervisori lucrari Materiale echipamente, masini si materiale de constructii Financiare surse proprii Informationale know-how-ul supervisorilor de proiect si cel al firmei de constructii Livrabile o piscina interioara, una exterioara si un Centru Spa Observatii: Managerul de proiect va urmari modul de realizare a activitatii; supervisorii de lucrari din cadrul echipei de proiect vor coordona executia lucrarilor si vor raporta catre managerul de proiect stadiul realizarii activitatii Activitatea 4: Promovarea proiectului prin intermediul mass media Obiective: Informarea partilor interesate asupra noilor servicii aduse de proiect Metodologie / sub activitati: Informarea publicului si actualilor / potentialilor clienti asupra noilor servicii furnizate de pensiune in urma proiectului, prin utilizarea mijloacelor media si realizarea de materiale promotionale. Durata: nedeterminata Resurse: Umane responsabilul MK din cadrul echipei de proiect, personalul de la receptia pensiunii Materiale fluturasi informativi, banner-e, sepci, pixuri, agende, calendare, articole si comunicate de presa, materiale video Financiare surse proprii Informationale informatii privind pachetele de servicii Livrabile materiale informative si promotionale Observatii: Managerul de proiect va urmari modul de realizare a activitatii. Aceasta activitate va continua in functie de strategia de dezvoltare a pensiunii vizata de managementului acesteia.

15

5. Realizarea bugetului proiectului

Echipa de proiect : Manager de proiect (pe toata durata proiectului, 23 luni, suma de 15000 EUR), Responsabilul financiar (pe toata durata proiectului, 23 luni, suma de 13000 EUR), 2 Supervisori lucrari (pe toata durata proiectului, 23 luni, suma de 15000 EUR), Responsabil MK (pe toata durata proiectului, 23 luni, suma de 10000 EUR + perioada nedeterminata 300 EUR / luna), Asistent de proiect secretara (pe toata durata proiectului, 23 luni, suma de 5000 EUR), Personal Centru SPA 2 maseuze, 2 maseuri, 2 instructori inot, personal responsabil ingrijire corporala 4 cosmeticiene, 2 receptioneri 300 EUR / luna; 3 angajati pentru asigurarea mentenantei 250 EUR / luna Realizarea investitiei: pe toata durata proiectului, 23 luni, suma de 20000 EUR Materiale promotionale: pe toata durata proiectului, 23 luni, suma de 5000 EUR + 150 EUR / luna pe perioada nedeterminata, dupa finalizarea proiectului Buget total pe toata durata proiectului, 23 luni, suma de 100 000 EUR.

16

VIII.

Concluzii si recomandari

1. Concluzie Avand in vedere cele mai sus mentionate, se poate concluziona ca pensiunea Lacul de argint se bucura de o deschidere spre turismul natural si cultural atat national cat si international, oferind o gama larga de servicii. Pornind de la aceasta premisa se poate afirma ca pensiunea Lacul de argint detine un avantaj competitiv, avand oricand posibilitatea de dezvoltare atat orizontala cat si verticala. 2. Recomandari Momentan pensiunea Lacul de argint interzice fumatul in camere. Avand in vedere rata in crestere a numarului de fumatori pensiunea ar trebui sa ia in considerare varianta de a crea si camere in care fumatul sa fie permis. Un dezavantaj raportat la competitia existenta este reprezentat de faptul ca restaurantul pensiunii nu este deschis publicului larg, cei care au acces fiind doar cei cazati in pensiune. Deschiderea restaurantului si pentru restul publicului ar aduce o mai mare notorietate pensiunii, aceasta adresandu-se astfel unui public tinta mai vast

Pentru crearea unei game mai variate de servicii, pensiunea Lacul de argin ar trebui sa ia in considerare posibilitatea organizarii de excursii si drumetii in zona Gura Raului, promovand astfel turismul natural si cultura atat de cerut in zona amintita.

IX.

Bibliografie

http://www.turistinfo.ro www.laculdeargint.ro http://www.scribd.com http://www.sibiu.ro/ http://www.primariagurariului.ro/

17