OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE MATEMATICĂ

ETAPA LOCALĂ
SUCEAVA, 2 februarie 2020
BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE-CLASA a IX-a

1 1 1 15 3
1. (7p) Dacă a, b, c   0,   și a  b  c     , să se demonstreze că  a  b  c  6 .
a b c 2 2
Când se obțin egalitățile?
Dan Popescu, Suceava
1 1 1
Soluţie: Avem inegalitatea:  a  b  c       9, a, b, c   0,   .
a b c
 
1 1 1 15  15 
Atunci, notând a  b  c  x , rezultă că     x și x   x   9 , adică 2 x 2  15 x  18  0 ,
a b c 2 2 
3 
ceea ce revine la  2 x  3 x  6   0  x   , 6  .
2 
abc 3 1 
Egalitățile se obțin odată cu egalitatea  , adică pentru a  b  c   , 2 .
3 1 1 1 2 
 
a b c
Barem:
1 1 1
Inegalitatea  a  b  c       9 ....................................................................... 2p
a b c
 
Demonstrează cerința................................................................................................................ 4p
Precizează cazul de egalitate..................................................................................................... 1p
2. (4p) a) Să se determine numerele reale pozitive a1 , a2 ,..., an ,... , știind că a3  3 și sunt verificate
relațiile:
1 3 1 aa
a13  2
 a2  ...  2  an3  n n 1 , n  , n  1 .
2 n 2
***
1 
(3p) b) Fie x   ,   . Să se calculeze suma:
2 
 x  1  x  2   x  3   x  2019 
S       ...   ,
 x   x 1   x  2  x  2018 
unde  a  reprezintă partea întreagă a numărului a .
Moisuc Niculina Mihaela, Rădăuţi
a1a2
Soluţie. a) n  1  a13   a2  2a12 (1)
2
a23 a2 a3
n  2  a13    a13  2a16  3a12  a1  2a13  1  3 , cu soluția unică a1  1 , de unde rezultă
4 2 (1)
a2  2 . Presupunem, inductiv, că ak  k , pentru orice număr natural k  1, 2,..., n și demonstrăm că
an1  n  1 , pentru n  * . Înlocuim în relația din ipoteză și obținem:
na
1  2  ...  n  n 1  an 1  n  1 . În concluzie, an  n, n  * .
2
 x  1  x  2   x  3   x  2019   1   1   1 
b) Avem: S         ...     1    1    ...  1  
 x   x 1   x  2  x  2018   x   x  1   x  2018 
1  1   1   1 
1   1   1    ...  1   .
x  x  1  x  2  x  2018 
1  1 1  1 
Pentru x   ,1 , avem 1   2     1 și    0, p  1, 2018  S  2020 .
2  x x x  p
1  1   1 
Pentru x  1,          ...   x  2018   0  S  2019 .
 x   x  1  
 Barem.
a) Determină a1 , a2 ...................................................................................................... 2p
Demonstrează prin inducție că an  n, n  1 ............................................................. 2p
b) Calculează suma ...................................................................................................... 3p
PE QC
3. (7p) Fie ABCDE un pentagon convex și punctele P   DE  , Q   CD  astfel încât   2.
PD QD
 
Dacă M și N sunt centrele de greutate ale triunghiurilor ABC și ABE, să se arate că MQ  NP .
G. M. 3/2019

Soluţie. Pentru orice punct X din plan, notăm cu rX vectorul său de poziție. Deoarece M și N sunt
centrele de greutate ale triunghiurilor ABC, respectiv ABE, rezultă:
 1     1   
  
rM  rA  rB  rC și rN  rA  rB  rE (1)
3 3

PE QC
Din   2 obținem:
PD QD
 1    1  
 
rQ  rC  2rD și rP  rE  2rD (2)
3 3
 
  
   1      1   
Din relațiile (1) și (2) deducem: MQ  rQ  rM  rC  2rD  rA  rB  rC  2rD  rA  rB și
3 3

  
   1      1   
3 3

NP  rP  rN  rE  2rD  rA  rB  rE  2rD  rA  rB , de unde rezultă concluzia.

Barem.
Deduce relațiile (1) ............................................................................................................. 2p
Deduce relațiile (2)............................................................................................................... 2p
 
Exprimă vectorii MP, NQ și finalizare................................................................................ 3p

4. Se consideră triunghiul ABC și punctele N   AC  , P   AB  astfel încât AP  PB, AN  2 NC. Fie

T   BN  CP și M   AT  BC.
TM TN TP
a) (3p) Arătați că   .
AM BN CP
b) (4p) Arătați că dacă cercul cu centrul în T și rază 1 nu se află în interiorul triunghiului ABC,
atunci există o dreaptă d în plan cu proprietatea că proiecția triunghiului ABC pe dreapta d
este un segment de lungime cel mult 4.
Soluţie. a) Din teorema lui Ceva în triunghiul ABC găsim BM  2MC. Din teorema lui Menelau în
triunghiul ACP cu transversala B  T  N , respectiv triunghiul ABN
cu transversala C  T  P, găsim PT  TC , BT  3TN . Ținând cont și
BM AN TM TN 1 1 TP
că 2 , deducem că     .
CM CN AM BN 4 2 CP
Alternativ: Se pot considera U, V, respectiv Q mijloacele
segmentelor AN, AT, respectiv BM. Se folosesc liniile mijlocii PV,
VU, TN, PQ, TM și se deduc relațiile anterioare.
b) Vom demonstra întâi următoarea lemă:
Lemă: Dacă T este un punct în interiorul triunghiului ABC,
BT  AC   N  , BN  k  TN și d T , AC   1 atunci există o dreaptă d în plan cu proprietatea că
proiecția triunghiului ABC pe dreapta d este un segment de lungime cel mult k.
 Soluție lemă: Ducem prin C dreapta d perpendiculară pe AC  C  d , d  AC  . Notăm S  prACT ,
R  prd T , D  prd B, W  prBDT . Atunci prd  ABC   CD  și WS  CD. Cum SN  BW rezultă că
TS TN 1
  , de unde DC  WS  kTS. Dar TS  d T , AC   1, deci
WS BN k
DC  k.
Revenind la problema noastră, în ipoteza că cercul de centru T și rază
1 nu se află inclus în interiorul triunghiului ABC, deducem că cercul
respectiv intersectează cel puțin una din laturile triunghiului, deci
distanță de la T la una din laturi este cel mult 1. Dacă d T , AB   1
deducem că există o dreaptă d în plan cu proprietatea că proiecția
triunghiului ABC pe dreapta d este un segment de lungime cel mult 2
(aplicăm lema pentru k  2 ), iar in celelalte două cazuri, anume când
d T , AC   1 sau d T , BC   1 rezultă existența unei drepte d în plan
cu proprietatea că proiecția triunghiului ABC pe dreapta d este un segment de lungime cel mult 4
(aplicăm lema pentru k  4 ), de unde rezultă concluzia.

Barem.
a) Demonstrarea cerinței............................................................................................ 3p
a) Demonstrarea cerinței............................................................................................ 4p

Notă: Orice altă soluţie corectă se va puncta corespunzător.