A 63-a OLIMPIADĂ DE MATEMATICĂ A

REPUBLICII MOLDOVA

01-04 martie 2019

2019: 7.1 Demonstraţi că există patru numere prime consecutive, care divid numărul:

n = 2 + 22 + . . . + 22028 .

2019: 7.2 Fie ABC un triunghi isoscel cu AB = AC şi m(∠BAC) = 72◦ . Pe latura AB se iau punctele D
şi E, astfel ı̂ncât ∠ACD = ∠DCE = ∠ECB, iar punctul F aparţine laturii (BC) asftel ı̂ncât EF este
bisectoarea unghiului BEC. Demonstraţi că AF ⊥ CE.

2019: 7.3 Pe o tablă sunt scrise toate numerele naturale 1, 2, . . . , 15. Determinaţi numărul minim de
numere ce pot fi şterse de pe tablă, astfel ı̂ncât cu numerele rămase să formăm două mulţimi nevide de
numere care verifică simultan următoarele proprietăţi:
a) ele nu au elemente comune;
b) ele au acelaşi număr de elemente;
c) produsul elementelor celor două mulţimi este acelaşi.

2019: 7.4 Fie expresia

3 7
E(a, b) = + .
a + 2 2b + 3

Determinaţi toate numerele naturale a şi b, pentru care valoarea expresiei E(a, b) este un număr natural.

2019: 7.5 Determinaţi numerele ı̂ntregi x, pentru care numerele n = x2 + 5x + 1 şi m = x2 + 3x + 7 sunt
simultan pătrate perfecte.

2019: 7.6 Trei copii: Andrei, Petru şi Mihai, au fiecare câte un cartonaş. Pe fiecare cartonaş este scris
câte un număr. Toţi ştiu că pe cartonaşe sunt numere naturale nenule, distincte două câte două, suma
cărora este egală cu 15. Andrei ştie că numărul scris pe cartonaşul său este cel mai mic. Petru ştie că
numărul scris pe cartonaşul său este cel mai mare, iar Mihai ştie că numărul scris pe cartonaşul său nu este
nici cel mai mic, nici cel mai mare. Andrei spune: ”Eu nu pot sa determin numerele de pe cartonaşele
voastre”, după care Petru spune ”Eu, la fel nu pot să determin ce numere sunt scrise pe cartonaşele
voastre”. În final, Mihai spune ”La ı̂nceput nici eu nu puteam să determin ce numere sunt scrise pe
cartonaşele voastre, dar după cele anunţate de voi, eu acum ştiu ce numere aveţi scris pe cartonaşe”.
Determinaţi ce număr este scris pe cartonaşul fiecărui băiat.

2019: 7.7 Fie triunghiul ABC cu AB = AC şi m(∠B) > 30◦ . În interiorul triunghiului considerăm un
3
punct M astfel ı̂ncât m(∠M BC) = 30◦ şi m(∠M AB) = m(∠BAC). Determinaţi m(∠AM C).
4

1
2019: 7.8 Determinaţi câte numere de două cifre ab, verifică simultan următoarele condiţii:
a)ab nu este divizibil cu 37;
b) numărul ababab . . . ab unde ab apare de 2019 ori este divizibil cu 37.

2019: 8.1 Determinaţi numerele naturale de forma abcd care sunt divizibile cu 3 şi satisfac simultan
condiţiile: a + b + d = 11, a + c + d = 12, b + c + d = 10.

2019: 8.2 Demonstraţi că numărul A = 22020 + 21013 + 21010 − 2508 + 9 se divide la numărul
B = 21010 − 2505 + 1.

2019: 8.3 Este dat triunghiul ABC cu m(∠A) = 90◦ . Bisectoarea unghiului ABC intersectează
mediatoarea laturii AC ı̂n punctul D, situat ı̂n exteriorul triunghiului ABC. Demonstraţi că 4BDC este
dreptunghic.

2019: 8.4. Aflaţi toate perechile de numere reale (x, y) care satisfac egalitatea:
13(x2 + y 2 ) = 4(6xy + 40x − 35y − 125).

x3 y z2
2019: 8.5 Aflaţi numerele naturale nenule x, y, z ştiind că = = .
x + 26 y + 25 z + 12
2019: 8.6 Fie funcţia f : R → R, f (x) = ax + b, a, b ∈ R∗ . Dacă m, n sunt numere naturale distincte astfel
ı̂ncât n > 2, m > 2, f (1) + f (2) + . . . + f (m) = −n şi f (1) + f (2) + . . . + f (n) = −m calculaţi:

f (1) + f (2) + . . . + f (m + n)
.
m+n

2019: 8.7 Fie triunghiul isoscel ABC, ı̂n care sunt construite ı̂nălţimea CD, D ∈ (AB), şi perpendiculara
DE la latura laterală BC, E ∈ (BC). Punctul M este mijlocul segmentului DE. Demonstraţi că
AE ⊥ CM .

2019: 8.8 Fie a, b, c numere reale pozitive astfel ı̂ncât a + b + c = 1. Demonstraţi inegalitatea
√ √ √
a + bc + b + ca + c + ab ≤ 2.

Aflaţi numerele a, b, c pentru care are loc egalitatea.

2019: 9.1 Numerele reale x, y şi z satisfac condiţiile x − 2y + z = 2 şi x + y − 2z = 5. Să se afle astfel de
numere x, y, z pentru care expresia E = xy + yz + xz are cea mai mică valoare posibilă. Să se afle aceasta
valoare.

2019: 9.2 Să se demonstreze, că oricare numere reale a şi b satisfac inegalitatea
p p
(a − 3)2 + b2 + a2 + (b − 4)2 ≥ 5

Când are loc egalitatea?

2019: 9.3 În pătratul ABCD punctele E şi F aparţin laturilor (AD) şi, respectiv, (DC). Diagonala AC
intersectează BE şi BF ı̂n punctele H şi, respectiv G. Se ştie că m(∠EBF ) = 45◦ , iar EG ∩ HF = {O}.
Să se demonstreze, că dreptele BO şi EF sunt perpendiculare.

2
2019: 9.4 Să se afle toate soluţiile reale ale ecuaţiei:

x4 − 2x3 − 3x2 − 4ax − a2 = 0,

ı̂n funcţie de valoarea parametrului real a.

2019: 9.5 Să se demonstreze, că:

1 5 n2 + n − 1 1
+ + ··· + <
3! 4! (n + 2)! 2

oricare ar fi numărul natural n. (Cu n! se notează produsul primelor n numere naturale nenule:
n! = 1 · 2 · ... · n).

2019: 9.6 Să se afle toate perechile (x, y) de numere naturale, care satisfac ecuaţia:

x2 − 6xy + 8y 2 + 5y − 5 = 0

2019: 9.7 Fie a şi b două drepte paralele. Cercul Ω este tangent la dreapta a ı̂n punctul A şi intersectează
dreapta b ı̂n punctele distincte B şi C. Punctul T , T 6= A, este situat pe dreapta a. Dreptele BT şi CT
intersectează din nou cercul Ω ı̂n punctele M şi respectiv N . Să se arate, că dreapta M N ı̂njumătăţeşte
segmentul AT .

2019: 9.8 Din mulţimea {1, 2, 3, . . . , n} se aleg 9 numere, distincte două câte două, care se scriu ı̂n celulele
unui tabel 3 × 3 astfel, ı̂ncât produsul numerelor din fiecare linie, coloană şi diagonală să fie acelaşi. Să se
determine cea mai mică valoare posibilă a lui n, pentru care o asemenea completare a tabelului există.
p √
2019: 10.1 Determinaţi toate numerele naturale n pentru care numărul n + n − 2 este raţional.

2019: 10.2 Determinaţi toate valorile parametrului real a pentru care ecuaţia |ax2 − 6| = |2ax| + |3a| are
cel puţin o soluţie reală.

2019: 10.3 Fie ABC un triunghi isoscel cu AC = BC. Fie M mijlocul laturii AB, N -piciorul
perpendicularei duse din M pe AC, iar P - mijlocul segmentului M N . Demonstraţi că dreptele BN şi CP
sunt reciproc perpendiculare.
√
2019: 10.4 Arătaţi că partea ı̂ntreagă a numărului (7 + 4 3)n este un număr impar, oricare ar fi numărul
natural n.

2019: 10.5 Determinaţi toate funcţiile f : R → R care verifica simultan condiţiile

1)|f (x)| ≥ 1 oricare ar fi numărul real x.
f (x) + f (y)
2)f (x + y) = , oricare ar fi numerele reale x şi y.
1 + f (x) · f (y)
2019: 10.6 Rezolvaţi ı̂n R ecuaţia:
p p
2x5 + x4 + 4x3 + 2x2 + 2x + 1 + 17 − 2x + 34x2 − 4x3 + 17x4 − 2x5 = 7x2 − 8x + 22.

3
2019: 10.7 În triunghiul ABC mediana AM şi bisectoarea BN se intersectează ı̂n punctul P . Determinaţi
măsurile unghiurilor triunghiului ABC, dacă se ştie că dreptele M N şi BC sunt reciproc perpendiculare,
iar BP : AN = 3 : 2.

2019: 10.8 Fie a, b şi c lungimile laturilor unui triunghi arbitrar cu perimetrul egal cu 1.
1 1 1 9
Arătaţi că are loc relaţia: + + > √ √ √
a b c 1−a+ 1−b+ 1−c

Baraj Juniori
BJ1 Fie n ∈ N∗ . Din mulţimea A={1, 2, 3, ..., n} un element este eliminat. Determinaţi cel mai mic
cardinal poisibil al mulţimii A şi elementul eliminat, ştiind ca media aritmeticuă a elementelor rămase ı̂n A
439
este egală cu .
13
n+2
BJ2 Şirul numeric (an )n≥1 verifică relaţia an+1 = · (an − 1) pentru orice n ∈ N∗ .Arătaţi că an ∈ Z
n
pentru orice n ∈ N∗ , dacă a1 ∈ Z.

BJ3 Fie O centrul cercului circumscris Ω al triunghiului ascuţiunghic ∆ABC. Dreapta AC intersectează
cercul circumscris al ∆ABO pentru a doua oară ı̂n X. Demonstraţi că BC şi XO sunt perpendiculare.

BJ4 Fie n(n ≥ 2) un număr natural şi a1 , a2 , ..., an nnumere reale pozitive. Determinaţi cea mai mică
valoare a expresiei:

(1 + a1 ) · (a1 + a2 ) · (a2 + a3 ) · ... · (an−1 + an ) · (an + 3n+1 )

En =
a1 · a2 · a3 · ... · an

1 1 1
BJ5 Determinaţi toate tripletele de numere naturale nenule (a, b, c) care satisfac ( + 1)( + 1)( + 1) = 2
a b c
BJ6 Fie numerele ı̂ntregi p şi q. Dacă k 2 + pk + q > 0 pentru orice număr ı̂ntreg k, arătaţi că
x2 + px + q > 0 pentru orice număr real x.

BJ7 Punctul H este ortocentrul triunghiului ascuţitunghic ∆ABC şi punctul K, situat pe linia (BC), este
piciorul perpendicularei din A . Cercul Ω trece prin punctele A şi K , şi intersecteaza segmentele (AB) şi
(AC) ı̂n punctele M şi N . Linia care trece prin A şi este paralelă la BC intersectează din nou cercurile
circumscrise ale triunghiurilor ∆AHM şi ∆AHN ı̂n punctele X şi Y . Demonstraţi că XY = BC.

BJ8 Fie un poligon regulat cu n laturi, unde n(n > 3) este un număr impar nedivizibil la 3. Din vârfurile
poligonului sunt alese arbitrar m(0 ≤ m ≤ n) vârfuri care sunt colorate ı̂n roşu şi celelalte ı̂n negru. Un
triunghi cu vârfurile ı̂n vı̂rfurile poligonului este considerat monocolor, dacă toate vârfurile au aceeaşi
culoare. Demonstraţi că numărul total de triunghiuri monocolore isoscele nu depinde de modul de colorare
al poligonului. Determinaţi numărul de triunghiuri isoscele monocolore.
x 2x 3x
BJ9 Determinaţi toate numerele reale pozitive x, care verifică x + [ ] = [ ] + [ ].
3 3 5
BJ10 Numerele reale pozitive a şi b verifică relaţia a5 + b5 = a3 + b3 . Aflaţi cea mai mare valoare posibilă
a expresiei E = a2 − ab + b2 .

BJ11 Punctul I este centrul cercului ı̂nscris al triunghiului dreptunghic ∆ABC cu ∠A = 90 şi punctul M
este mijlocul laturii (BC). Bisectoarea unghiului ∠BAC intersectează cercul circumscris al triunghiului

4
∆ABC ı̂n punctul W . Punctul U este situat pe dreapta AB astfel ı̂n cât dreptele AB şi W U sunt
perpendiculare .Punctul P este situat pe dreapta W U astfel ı̂ncât dreptele P I şi W U sunt perpendiculare
.Demonstraţi că dreapta M P ı̂njumătăţeşte segmentul CI.

BJ12 Numărul B = a1 a2 . . . an a1 a2 . . . an se numeşte repetare a numărului natural pozi-

tiv A = a1 a2 . . . an . Arătaţi că există o infinitate de numere naturale, a căror repetare este un pătrat perfect.

Soluţii
n·(n+1)
2 −k 439
BJ1 Fie k - elementul eliminat. Media elementelor rămase va fi egală cu = . Deoarece
n−1 13
439
fracţia este ireductibilă avem că (n − 1) = 13t. Pentru (n − 1) = 13, 26, 39, 52 nu avem soluţie. Pentru
13
n − 1 = 65 obţinem soluţia n = 66, k = 16.

n(n + 1)
BJ2 Vom demonstra prin inducţia matematică faptul că an = a1 − (n − 1)(n + 1).
2
Pasul 1. Evident că a2 = 3a1 − 3, care satisface presupunerea noastră.
n(n + 1)
Pasul 2. Presupunem că an = a1 − (n − 1)(n + 1).
2
(n + 1)(n + 2)
Pasul 3. Demonstrăm că an+1 = a1 − n(n + 2).
2
n+2 n + 2 n(n + 1)
Din condiţie an+1 = (an − 1) = ( a1 − (n − 1)(n + 1) − 1) =
n n 2
(n + 1)(n + 2) (n + 2)(n + 1)(n − 1) n + 2 (n + 1)(n + 2)
a1 − − = a1 − n(n + 2). care este evident un
2 n n 2
număr ı̂ntreg.

BJ3 Fie mediatoarea laturii BC intersectează latura AC ı̂n punctul X1 . Trebuie să demonstrăm că
punctul X1 aparţine cercului circumscris al triunghiului AOB, adică X1 = X. Deoarece
X1 O ⊥ BC ⇒ ∠CX1 O = 90◦ − C, adică ∠AX1 O = 90◦ + C. Dar ∠ABO = 90◦ + C adică ABOX1 este
patrulater inscriptibil.
A

X1

C
B

BJ4 Fie şirurile de numere reale pozitive (xi )ni=1 , (yi )ni=1 , unde n este un numar natural pozitiv. Din

5
inegalitatea mediilor:
x1 xn y1 yn
+ ... + + ... +
x1 xn y1 yn
r r
x1 + y1 xn + yn x1 + y1 xn + yn
n
· ... · + n
· ... · ≤ + =1
x1 + y1 xn + yn x1 + y1 xn + yn n n
De aici rezultă că √ √ n
(x1 + y1 ) · ... · (xn + yn ) ≥ ( n x1 · ... · xn + n y1 · ... · yn ) .
cu cazul de egalitate când
y1 yn
= ... = .
x1 xn
Aplicând aceasta inegalitate ı̂n problema noastră obţinem că
 √ p n+1
(1 + a1 ) · (a1 + a2 ) · (a2 + a3 ) · ... · (an−1 + an ) · (an + 3n+1 ) ≥ n+1 1 · a1 · ... · an + n+1
a1 · ... · an · 3n+1 =

= 4n+1 a1 · ... · an
Adică E ≥ 4n+1 , cu cazul de egalitate când a1 = 3, a2 = 32 . . . an = 3n .

BJ5 Putem presupune, fără a pierde din generalitate că c = min(a, b, c), atunci
1 1 1 1 1 1 1 1 √
(1 + ) ≤ (1 + ) ≤ (1 + ). Deci 2 = (1 + )(1 + )(1 + ) ≤ (1 + )3 . Deci 1 + ≥ 3 2, adică
a b c a b c c c
1 √
3
≥ 2 − 1, sau c = {1, 2, 3}. Obţinem soluţiile (a, b, c) = (7, 6, 2), (9, 5, 2), (15, 4, 2), (8, 3, 3), (5, 4, 3), şi
c
toate permutările lor.

BJ6 Fie luam graficul polinomului P (x) = x2 + px + q. Acest grafic este evident o parabolă deoarece
polinomul are gradul 2. Acum avem 2 cazuri:
1 caz: Parabola trece deasupra axei OX.
În acest caz concluzia este evidentă, deaorece pentru orice x, P (x) > 0.
2 caz: Parabola intersecteaza axa OX ı̂n 2 puncte care se afla √ ı̂ntre 2 numere ı̂ntregi consecutive. Fie x1 şi
x2 rădăcinile polinomului cu√x2 > x1 . Atunci avem x2 − x1 = ∆. Deoarece rădăcinile sunt ı̂ntre 2 numere
ı̂ntregi consecutive avem că ∆ < 1. Dar ∆ = p2 − 4q.
Deoarece
p p2 şi 4q sunt ambele numere ı̂ntregi avem : p2 − 4q ≥ 1 sau p2 − 4q = 0. În primul caz obţinem
p2 − 4q ≥ 1, adică obţinem contradicţie.
p2 − 4q = 0, adică p2 = 4q, adică p este par. Dar p nu poate fi par deoarece vârful parabolei are coordonata
p
pe axa OX egala cu − care ı̂n cazul nostru nu poate fi număr ı̂ntreg deoarece ı̂ntre rădăcini nu se află nici
2
un număr ı̂ntreg.

BJ7 Fie D intersecţia (AM N ) cu dreapta BC, şi fie notăm prin F , intersecţia dreptei BH cu (AM H).
Din puterea punctului faţă de cercul (AM H) rezultă că

BM · BA = BH · BF

Din puterea punctului faţă de cercul (AM N ) rezultă că

BM · BA = BK · BD

Adică BM · BA = BH · BF = BK · BD, deci HF DK este un patrulater inscriptibil, deci

∠HF D = ∠HKD = 90◦ . Deoarece BC||XY ⇒ ∠XAH = 90◦ , deci XH este diametru ı̂n cercul (AHM ),
astfel ∠XF H = 90◦ , deci punctele X − F − D sunt coliniare.
Deoarece BH ⊥ XD şi BH ⊥ AC ⇒ XD||AC deci AXDC este un paralelogram cu XA = DC. Analog şi
DB = AY deci XY = BC.

6
 X A E

H
M
N

D C
B K

BJ8 Fie un punct al poligonului. Dacă ducem din el un segment către un alt punct al poligonului, atunci
va exista doar un singur punct pe care ı̂l putem uni cu primul astfel ı̂ncât segmentul obţinut să fie egal cu
cel iniţial. Atunci numărul total de triunghiuri isoscele este egal cu numărul de segmente cu capetele ı̂n
n(n − 1)
vârfurile poligonului şi este egal cu Cn2 = .
2
Fie x numărul total de triunghiuri isoscele monocolore, iar y numărul total de triunghiuri multicolore.
Rezultă că
n(n − 1)
x+y = .
2
Deoarece avem m vârfuri de culoare roşie şi n − m vârfuri de culoare neagră, numărul total de segmente
monocolore va fi egal cu:
m(m − 1) (n − m)(n − m − 1)) n(n − 1)
+ = + m(n − m).
2 2 2
În fiecare triunghi isoscel monocolor fiecare latură este monocoloră, iar ı̂n fiecare triunghi isoscel multicolor
există exact o latura monocoloră. Dacă adunăm numărul tuturor laturilor monocolore din fiecare triunghi
isoscel, atunci fiecare segment monocolor va fi calculat de 3 ori. Pe de altă parte, suma totală va fi egală cu
triplul numărului triunghiurilor isoscele monocolore plus numărul triunghiurilor isoscele multicolore, adică
n(n − 1)
3x + y = 3 − 3m(n − m).
2
De aici găsim
n(n − 1) − 3m(n − m) 3m(n − m)
2x = n(n − 1) − 3m(n − m), x = ,y = .
2 2

2x 3x x 2x 3x 2x 3x 19x x 4x
BJ9 x = [ ] + [ ] − [ ], deci x este un număr ı̂ntreg. [ ] + [ ] ≤ + = . Deci [ ] ≤ .
3 5 3 3 5 3 5 15 3 15
x x−2 x−2 4x
Dar [ ] ≥ , deci ≤ , deci obţinem x ≤ 10. Obţinem soluţiile x = 2, 4.
3 3 3 15
a3 + b3 a3 + b3 a3 + b3 (a3 + b3 )2
BJ10 a2 − ab + b2 = = · 5 = .
a+b a + b a + b5 (a + b)(a5 + b5 )

7
Din inegalitatea Cauchy-Schwartz (a3 + b3 )2 ≤ (a + b)(a5 + b5 ), deci a2 − ab + b2 ≤ 1, cu egalitate pentru
a = b = 1.

BJ11 Presupunem că S este mijlocul segmentului CI, deci trebuie să demonstrăm că punctele P − M − S
sunt coliniare. Fie {T } = IP ∩ BC. W I = W B = W C (teoremă cunoscută). Deoarece W este mijlocul
d şi M este centrul cercului (ABC) rezultă că ∠W M B = 90◦ .
arcului BC,
Deoarece ∠T P W = 90◦ ⇒ T M W P este un patrulater inscriptibil.
Fie ∠ABC = x. 4BM W este un triugnhi dreptunghic isoscel cu ipotenuza BW . Deoarece IP ||AB avem
că ∠P IW = 45◦ , adică 4IP W deasemenea este un triunghi isoscel cu ipotenuza IW egală cu BW , adică
4IP W ≡ BM W , şi respectiv M W = P W . De aici rezultă că T M = T P . Deoarece T P ||AU rezultă că
x
∠M T P = 180 − x◦ , ∠M T W = 90 − = ∠M P W
2
.
Acum W S ⊥ IC, deci
∠IP W = ∠ISW = 90◦
x
⇒ ISW P -patrulater inscriptibil. ∠SIW = 90 − 2 = ∠SP W , deci ∠SP W = ∠M P W , adica punctele
S − M − P sunt coliniare.
A

T M
B C

W
n
10 + 1
BJ12 Luăm n = 22k + 11 şi A = 100 · . Mai ı̂ntâi demonstrăm că A este un număr ı̂ntreg, adică că
121
22k+11
n n
121|(10 + 1). Dar (10 + 1) = (10 + 1) = (1011(2k+1) + 1) = ((1011 )2k+1 + 1). Dacă demonstrăm că
10 ≡ −1 (mod 121), atunci A ∈ Z. Dar (1011 = (11 − 1)11 ), şi putem demonstra că 1011 ≡ −1 (mod 121)
11

folosind binomul lui Newton.

102n 100 + 2 · 100 · 10n + 100 102 (10n + 1)2
Acum B = 10n A + A = = . B este un număr ı̂ntreg, deci
121 112
2 n 2
10 (10 + 1)
este un pătrat perfect.
112