Solut, ii Panaitopol, Tulcea 2023 – clasa a VI-a

1. Numerele întregi a, b, c verifică relat, iile a + b 6= c, b + c 6= a, c + a 6= b, a + b + c 6= 0 s, i

a b c
= = .
b+c−a a+c−b a+b−c
Determinat, i valoarea expresiei (2a − b − c − 1)2023 + (2b − a − c − 1)2023 + (2c − a − b − 1)2023 .
Lucian Petrescu, Tulcea
Solut, ie. Adunând dublul numărătorului la numitor obt, inem b+c+a a
= a+c+b b
= a+b+c c
, de
unde a = b = c . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5p
Expresia cerută este (−1)2023 + (−1)2023 + (−1)2023 = −3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
2. Considerăm triunghiul isoscel ABC, cu AB = AC. Bisectoarea
unghiului ABC
\ taie latura AC în D, iar mediatoarea segmentului AD bc
A
taie latura AB în E. Constatăm că DB este bisectoarea unghiului
\ Determinat, i unghiurile triunghiului ABC.
CDE. F
E bc

Constantin Cărbunaru, Bucures, ti bc

Solut, ie. Avem 4CBD ≡ 4EBD (ULU) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p D bc

Dacă notăm CBD = x, atunci CBE = 2x = BCD = BED . . . 2p

\ \ \ \
Apoi EAD\ = EDA\ = x . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Folosind unghiurile din jurul lui D obt, inem x + (180 − 3x) + (180 − B C bc bc

3x) = 180, x = 36◦ , BAC

\ = 36◦ , ABC \ = ACB \ = 72◦ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p

3. Determinat, i câte numere de 7 cifre au mult, imea cifrelor {2, 3, 4, 5, 6, 7, 8} s, i orice două
cifre consecutive sunt numere prime între ele.
Mihail Bălună, Bucures, ti
Solut, ie. Trebuie să nu existe două cifre consecutive pare, deci cifrele de pe pozit, iile 1, 3, 5
s, i 7 trebuie să fie 2, 4, 6 s, i 8 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
De asemenea, lângă 6 nu poate fi 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Pentru un număr care ,,începe” cu 6, cifra ,,de lângă” 6 poate fi aleasă în 2 feluri, iar
celelalte cifre în 3 · 3 · 2 · 2 · 1 = 36 feluri; analog dacă numărul ,,se termină” cu 6, deci avem
2 · 36 + 2 · 36 = 144 de numere de acest tip . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
Pentru un număr care are cifra 6 pe locul 3, cifrele ,,de lângă” 6 pot fi alese în 2 feluri, iar
celelalte cifre în 3 · 2 · 1 = 6 feluri; analog dacă cifra 6 este pe locul 5, deci avem 2 · 6 + 2 · 6 = 24
de numere de acest tip . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
În total obt, inem 168 de numere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
4. Determinat, i numerele prime pozitive p, q care verifică relat, ia 4p2 − 11q 2 = 2017.
Lucian Petrescu, Tulcea
Solut, ie. Dacă x = M3 , atunci x2 = M3 , dacă x = M3 + 1, atunci x2 = M3 + 12 = M3 + 1,
iar dacă x = M3 + 2, atunci x2 = M3 + 22 = M3 + 1, deci la împărt, irea cu 3 a unui pătrat
perfect se pot obt, ine doar resturile 0 sau 1 (∗ ) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
Restul împărt, irii la 3 al lui 2017 este 1, iar restul împărt, irii la 3 a expresiei 4p2 − 11q 2 =
(3p2 − 12q 2 ) + (p2 + q 2 ) este acelas, i cu restul împărt, irii la 3 a expresiei p2 + q 2 , deci, t, inând
cont de (∗ ), unul dintre numerele p, q trebuie să fie M3 (iar celălalt M3 ± 1) . . . . . . . . . . . . 3p
Cum p este prim s, i 4p2 > 2017, rezultă q = 3, apoi p = 23 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
 Solut, ii Panaitopol, Tulcea 2023 – clasa a VII-a
√ √
1. Definim mult, imile A = p {a ∈ R | a > 0 s, p
i [ a] = 1} s, i B = {b ∈ R | b > 0 s, i [ b] = 2}.
Determinat, i mult, imea C = { (a + b − 5)2 + (a − b)2 − 2b | a ∈ A s, i b ∈ B}.
Lucian Petrescu, Tulcea
Solut, ie. a ∈ A ⇐⇒ a > 1 s, i a < 4 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
bp∈ B ⇐⇒ b > 4ps, i b < 9 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
(a + b − 5)2 + (a − b)2 = |a + b − 5| + |a − b|. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1p
|a + b − 5| = a + b − 5 s, i |a − b| = b − a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
C = {−5} . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
2. Patrulaterul convex ABCD este împărt, it de diagonalele sale în patru triunghiuri aseme-
nea. Arătat, i că patrulaterul poate fi împărt, it în două triunghiuri congruente.
***
Solut, ie. Arătăm că diagonalele sunt perpendiculare. În caz contrar bc
D
avem, de exemplu, AED\ > 90◦ > DEC, \ AED \ > EDC \ (unghi ex- A bc

terior) s, i AED \ (unghi exterior), deci unghiul AED\ nu poate

bc

\ > ECD
E
avea aceeas, i măsură cu niciunul dintre unghiurile triunghiului CDE – B bc

contradict, ie cu ipoteza – deci AC ⊥ BD . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p C bc

Dacă perechea de unghiuri congruente în triunghiurile ABE s, i ADE

este (BAE,
\ DAE), \ atunci AE este mediatoarea segmentului BD, deci împarte patrulaterul
în triunghiurile congruente ABC s, i ADC. O concluzie similară se obt, ine dacă ADE \ ≡ CDE, \
\ ≡ BCE
DCE \ sau ABE \ ≡ CBE \ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3p
În caz contrar avem BAE\ ≡ ADE \ ≡ DCE \ ≡ CBE \ s, i ABE \ ≡ DAE \ ≡ CDE \ ≡ BCE, \
ceea ce implică BAD ≡ ADC ≡ DCB ≡ CBA = 90 , deci ABCD este pătrat (dreptunghi
\ \ \ \ ◦

cu diagonale perpendiculare), de unde rezultă concluzia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p

3. Se consideră trapezul ABCD, cu AB k CD s, i AC ∩ BD = {O}. Prin O se duce paralela
la AD, care taie DC în E s, i AB în F s, i paralela la AB, care taie AD în P s, i BC în Q. Pe
latura AD se ia punctul M astfel încât AM = P D. Arătat, i că M , Q s, i mijlocul segmentului
EF sunt coliniare.
Gazeta Matematică, Mihaela Berindeanu, Bucures, ti
Solut, ie. Arătăm că M F QE este paralelogram; de aici rezultă că D E C
M Q trece prin mijlocul segmentului EF . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
bc bc bc

P O Q
Avem ED EC
AF (AF ED paralelogram), AF = OF (4EOC ∼
= EC EC EO bc bc bc

bc

4F OA), EO OF = AP (AF OP s, i P OED paralelograme), AP = DM

DP DP AM
M bc X
(ipoteză), deci ED = AD , de unde reiese M E k AC . . . . . . . . . . . . . 2p
EC AM
bc bc bc

A F B
Cu argumente asemănătoare AF
=
BF
DE
BF= DO
OB = QB ,
CQ
ceea ce
implică QF k AC, de unde M E k QF (*). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2p
Apoi M AC = DA = DA = BC s, i AC = BC , de unde M E = QF (**) s, i astfel M EQF este
E DM AP BQ QF BQ

paralelogram . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
 4. Determinat, i numerele prime pozitive a 6 b 6 c pentru care numărul N = a4 + b4 + c4 − 3
este prim.
Laurent, iu Panaitopol
Solut, ie. Dacă a > 2, atunci N este par s, i N > 2, deci nu este prim. Rezultă a = 2. . . . .2p
Dacă b 6= 3 s, i c 6= 3, atunci a4 , b4 s, i c4 , fiind pătrate perfecte, dau restul 1 la împărt, irea cu
3, deci N este divizibil cu 3 s, i N > 3. Rezultă b = 3 sau c = 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
În sfârs, it, dacă 5 - x ∈ N, atunci x2 dă restul 1 sau 4 la împărt, irea cu 5, iar x4 dă restul
1 la împărt, irea cu 5. Astfel, dacă b 6= 5 s, i c 6= 5, atunci N este divizibil cu 5. Rezultă b = 5
sau c = 5 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
Din cele de mai sus rezultă că singura posibilitate este a = 2, b = 3, c = 5, de unde
N = 719, care convine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
 Solut, ii Panaitopol, Tulcea 2023 – clasa a VIII-a

 1. Arătat, i că, pentru orice numere reale a s, i b, intervalele a − |b − 1|, a + |b − 1| s, i

 

b − |a − 1|, b + |a − 1| au cel put, in un punct comun.

Mihail Bălună, Bucures, ti
Solut, ie. Pentru orice a s, i b, unul dintre capetele primului interval este a + b − 1 . . . . . . . 3p
Pentru orice a s, i b, unul dintre capetele celui de-al doilea interval este a + b − 1 . . . . . . . 3p
Numărul a + b − 1 este element comun al celor două intervale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
2. Considerăm numerele reale a, b s, i ecuat, ia (a2 + 1)x2 + (2b − 2a + 1)x + b2 − 2 = 0.
a) Determinat, i a s, i b dacă ecuat, ia are solut, ia 3.
b) Demonstrat, i că, dacă ecuat, ia are solut, ii reale, atunci ele sunt cel mult 3.
***
Solut, ie. a) Condit, ia este 9(a2 + 1) + 3(2b − 2a + 1) + b2 − 2 = 0 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Ea se scrie (3a − 1)2 + (b + 3)2 = 0, de unde a = 13 , b = −3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2p
b) Ecuat, ia se scrie (ax − 1)2 + (x + b)2 = 3 − x . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
Reiese că orice solut, ie reală verifică relat, ia 3 − x > 0, deci x 6 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
3. Fie ABCDA0 B 0 C 0 D0 un cub s, i punctele M ∈ (BC), N ∈ (AD) astfel încât AN = CM .
Există o pozit, ie a punctelor M , N pentru care planele (A0 DM ) s, i (BC 0 N ) sunt perpendicu-
lare?
Gazeta Matematică, Traian Preda, Bucures, ti
Solut, ie. Din AN = CM reiese BN k DM . Fie
M P k CB 0 , cu P ∈ BB 0 s, i N Q k AD0 , cu Q ∈ D’ C’
DD . Atunci M P = (BCC B”)∩(A DM ) s, i N Q =
0 0 0 Q
(ADD A ) ∩ (BN C ) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
0 0 0
B’
A’
Fie CE ⊥ BN , E ∈ BN s, i CE ∩ AB = {F }. Din
CC 0 ⊥ BN s, i CE ⊥ BN rezultă BN ⊥ (CC 0 E), P
deci DM k BN ⊥ C F (1) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
0
C
Avem B 0 C ⊥ (ABC 0 D0 ) (căci B 0 C ⊥ BC 0 s, i D
M
B 0 C ⊥ AB). Cum A0 D k B 0 C s, i C 0 F ⊂ (ABC 0 D0 ),
reiese că C 0 F ⊥ A0 D. Aceasta, împreună cu (1) A
N
F
E
B
arată că C F ⊥ (A DM ) (2) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
0 0

Dacă planele (A0 DM ) s, i (BC 0 N ) ar fi perpendiculare, atunci din (2) ar reies, i că C 0 F ⊂

(C 0 BN ) – fals, deoarece F ∈ / (C 0 BN ). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2p
4. Fie mult, imea M = {(a, b) | a2 + b 6 2 s, i a + b2 6 2}. Determinat, i max(a,b)∈M (a2 + b2 ).
Laurent, iu Panaitopol
Solut, ie. Este s, tiut că 2(a2 + b2 ) > (a + b)2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Astfel, dacă (a, b) ∈ M , atunci 4 > a2 + b + b2 + a > a + b + 12 (a + b)2 . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
(a + b)2 + 2(a + b) − 8 6 0 ⇐⇒ (a + b − 2)(a + b + 4) 6 0 ⇐⇒ −4 6 a + b 6 2 . . . . . . 2p
Reiese că, dacă (a, b) ∈ M , atunci a2 + b2 6 4 − (a + b) 6 8 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
Pentru (−2, −2) ∈ M avem (−2)2 + (−2)2 = 8, deci maximul cerut este 8 . . . . . . . . . . . . . 1p
 CONCURSUL INTERJUDET , EAN DE MATEMATICĂ
”LAURENT , IU PANAITOPOL”

Tulcea, 1 aprilie 2023

CLASA a 9-a – solut, ii

Problema 1. Determinat, i tripletele de numere ı̂ntregi (a, b, c), cu a 6= 0, pentru care

graficul funct, iei f : R → R, f (x) = ax2 + bx + c, intersectează axele de coordonate ı̂n trei
puncte, care sunt vârfurile unui triunghi echilateral.

Cătălin Gherghe, Bucures, ti

Solut, ie. Deoarece graficul funct, iei f intersectează axele de coordonate ı̂n trei puncte,
rezultă că ecuat, ia ax2 + bx + c = 0 are două solut, ii reale distincte (x1 < x2 ). Punctele de
intersect, ie cu axele sunt A(x1 , 0), B(x2 , 0) s, i C(0, c) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
Cele trei puncte sunt vârfurile unui triunghi echilateral, deci orice vârf se află pe
mediatoarea laturii opuse. Rezultă că graficul funct, iei f este simetric fat, ă de axa Oy,
b
adică x1 + x2 = − 2a = 0 s, i deci b = 0. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2p
Latura triunghiului echilateral este AB = 2|x1 | = 2x2 . Aplicând teorema lui Pitagora
ı̂n triunghiul OAC obt, inem x21 + c2 = 4x21 , adică 3x21 = c2 . Dar ax21 + c = 0, de unde
obt, inem x21 = − ac (discriminantul ∆ = −4ac este strict pozitiv, ı̂n particular a s, i c au
semne opuse) s, i deci ac = −3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
Dar a s, i c sunt numere ı̂ntregi, deci a = ±1 s, i c = ∓3 sau a = ±3 s, i c = ∓1.
Există patru triplete (1, 0, −3), (−1, 0, 3), (3, 0, −1) s, i (−3, 0, 1) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Problema 2. Determinat, i numerele prime p s, i q pentru care q p − 1 divide pq .

Lucian Petrescu, Tulcea

Solut, ie. Singura pereche de numere prime care verifică condit, ia este (p, q) = (2, 3).1p
Numerele p s, i q nu pot satisface simultan condit, iile q ≥ 3 s, i p ≥ 3 pentru că, ı̂n
acest caz, q p − 1 este număr par iar pq este impar. Deci p = 2 sau q = 2 . . . . . . . . . . . 2p
• Cazul 1: p = 2 .
Dacă q = 2, condit, ia din ipoteză nu se verifică.
Dacă q = 3, rezultă că 8 | 8, deci (p, q) = (2, 3) este solut, ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Dacă q ≥ 5, deoarece q este prim, el va fi de forma 3n ± 1. Rezultă atunci că q 2 − 1
este multiplu de 3 s, i deci nu putem avea divizibilitatea cerută q 2 − 1 | 2q . . . . . . . . . . . . 1p
• Cazul 2: q = 2. Presupunem p ≥ 3.
Divizibilitatea din ipoteză devine 2p − 1 | p2 . Evident că p = 3 nu convine. Pentru
p ≥ 5 se demonstreză, prin induct, ie matematică inegalitatea 2p − 1 > p2 , deci nu putem
avea divizibilitatea cerută . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p

Problema 3. Determinat, i funct, iile f : N∗ → N∗ care satisfac proprietatea

x2 + f (x)f (y)
= f (x) + f (y) − y,
f (x + y)
pentru orice x, y ∈ N∗ .
 Traian Tămâian, Gazeta Matematică

Solut, ie.
Singura funct, ie care satisface condit, ia este f (n) = n pentru orice n ∈ N∗ . . . . . . . . . 1p
Facem notat, iile f (1) = a s, i f (2) = b.
2 1+a2
Pentru x = y = 1 obt, inem 1+a b
= 2a − 1, de unde b = 2a−1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
5 ∗
Egalitatea se rescrie 4b = 2a + 1 + 2a−1 . Cum a, b ∈ N rezultă că a = 1 s, i b = 2 sau
a = 3 s, i b = 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Presupunem că a = 3 s, i b = 2. Facem x = 1 s, i y = 2 s, i obt, inem 1+ab f (3)
= a + b − 2, de
7 ∗
unde f (3) = 3, imposibil pentru că f (3) ∈ N . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Deci f (1) = 1 s, i f (2) = 2.
Folosind induct, ia matematică se demonstrează că f (k) = k pentru orice k ∈ N∗ . . 1p
Pentru k = 1 este adevărat s, i presupunem că f (n) = n. Facem x = n s, i y = 1 ı̂n
relat, ia init, ială s, i obt, inem f (n + 1) = n + 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
Comentariu: Dacă facem x = y s, i y = x s, i scădem cele două relat, ii, obt, inem f (x+y) =
x + y pentru orice numere naturale nenule diferite. În particular se obt, ine că f (n) = n
pentru orice n ≥ 3. Pentru acest lucru se acordă 3p.
Problema 4. Considerăm patrulaterul convex ABCD. Fie M s, i N mijloacele seg-
MP 1
mentelor BC, respectiv CD. Fie P intersect, ia dreptelor AM s, i BN . Dacă = s, i
MA 5
BP 2
= , determinat, i natura patrulaterului ABCD.
BN 5
Laurent, iu Panaitopol

Solut, ie.
Arătăm că ABCD este paralelogram. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
−−→ −−→ −→ −→ −−→ MP 1 MP 1
Fie P B = u, P M = v. Atunci AB = AP + P B. Din = rezultă =
−→ −−→ −→ MA 5 PA 4
s, i deci AP = 4P M = 4v. Rezultă AB = 4v + u (1). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
−−→ −−→ −−→ −−→ BP 2 PB 2
Calculăm acum N C = N P + P M + M C. Din = rezultă = s, i deci
BN 5 PN 3
−−→ 3 −−→ 3 −−→ −−→ −−→ −−→
N P = P B = u s, i M C = BM = BP + P M = −u + v.
2 2
−−→ 3 1 −−→ −−→
Deducem că N C = u + v − u + v = 2v + u s, i DC = 2N C = 4v + u (2) . . . . . . . . 3p
2 −→ −−→ 2
Din (1) s, i (2) rezultă că AB = DC deci AB s, i DC sunt paralele s, i AB = DC, de
unde rezultă că ABCD este paralelogram . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p

A doua solut, ie Arătăm că ABCD este paralelogram. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p

Fie {E} = AN ∩ BC. Teorema lui Menelaus pentru triunghiul AM E s, i secanta
B − P − N ne dă PPM A BM N E
BE N A
= 1, de unde N
NA
E
= 14 · BM
BE
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p

2
 Analog pentru 4BN E s, i A − P − M , PP N B AN M E
AE M B
= 1, de unde AN AE
= 23 · M ME
B
. . . . . . 2p
BE
Fie BM = M C = a > 0, CE = x ∈ R. Avem BM = 2a+x
a
ME
, M B
= a+x a , AN
si AE − N NA
E
= 1, de
2a+2x x+2a AE BE
unde 3a − 4a = 1. Rezultă x = 2a, AN = 2 = BC , CN este linie mijlocie ı̂n 4ABE,
CD este paralelă s, i congruentă cu AB, de unde concluzia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p

3
 CONCURSUL INTERJUDET , EAN DE MATEMATICĂ
”LAURENT , IU PANAITOPOL”
Tulcea, 1 aprilie 2023
CLASA a 10-a – solut, ii
Problema 1. Rezolvat, i ı̂n mult, imea numerelor reale ecuat, ia
x x x x
122 + 152 + 162 = 54 .
Mihai Opincariu, Brad
2
Solut, ie. Cu notat, ia 2x = t, ecuat, ia se rescrie 12t + 15t + 16t = 5t , . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
12 t

t 16 t 2
+ 15 = 5t −2t (∗) . . . . . . . . . . . . . . . 1p



care prin ı̂mpărt, ire cu 25t devine 25 25
+ 25
Observăm că t = 2 verifică (∗), ambii membri fiind egali cu 1. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1p
12 t 15 t

t
+ 16



Definim funct, ia f : (0, ∞) → (0, ∞) prin f (t) = 25 + 25 25
. Funct, ia f este
strict descrescătoare, ca sumă de funct, ii strict descrescătoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Dacă t > 2 atunci f (t) < f (2) = 1.
2
Pe de altă parte, dacă t > 2, atunci t2 − 2t > 0 s, i deci 5t −2t > 1 s, i deci (∗) nu poate
avea loc. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
Dacă t ∈ (0, 2) se demonstrează analog că (∗) nu poate avea loc. . . . . . . . . . . . . . . . . 1p

Problema 2. Se consideră numerele reale x1 , x2 , . . . , x2023 ∈ 0, π2


astfel ı̂ncât
2023 2023
cos2 xi = 1. Demonstrat, i că minimul sumei
P P
ctg xi este egal cu 2.
i=1 i=1

Cătălin Gherghe, Bucures, ti

Solut, ie.
Pentru orice x ∈ 0, π2 avem

cos x 2 cos2 x 2 cos2 x

ctg x =
= = ≥ 2 cos2 x,
sin x 2 cos x sin x sin 2x
deoarece 0 < sin 2x ≤ 1. Deci ctg x ≥ 2 cos2 x pentru orice x ∈ 0, π2 .

2023 2023
cos2 xi ≥ 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4p
P P
Deci ctg xi ≥ 2
i=1 i=1
π π
Pentru x1 = x2 = 4 ,
si x3 = x4 = · · · = x2023 = 2
avem
2023 2023
X
2 1 1 X
cos xi = + + 0 + · · · + 0 = 1 s, i ctg xi = 1 + 1 + 0 + · · · + 0 = 2.
i=1
2 2 i=1

Deci minimul sumei este egal cu 2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3p

Problema 3. Fie mult, imea de numere reale:
M = {log2 3, log3 4, log4 5, . . . , log2023 2024} .
a) Demonstrat, i că log2 3 < 35 .
b) Demonstrat, i că [a + b] = 2, pentru orice a, b ∈ M , cu a 6= b. Am notat cu [x] partea
ı̂ntreagă a numărului real x.
 Traian Preda, Bucures, ti

Solut, ie. a) Deoarece 33 < 25 rezultă log2 3 < 35 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1p

b) Deoarece 43 < 34 rezultă log3 4 < 43 s, i deci 2 < log2 3 + log3 4 < 35 + 43 = 3 de unde
rezultă [log2 3 + log3 4] = 2.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2p
Este adevărată inegalitatea logn (n + 1) > logn+1 (n + 2), pentru orice număr n ∈ N,
n ≥ 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Inegalitatea se demonstrează observând mai ı̂ntâi că este echivalentă cu

lg2 (n + 1) > lg n · lg(n + 2)

care se rescrie p
lg(n + 1) > lg n · lg(n + 2).
Aplicăm acum inegalitatea mediilor
p lg n + lg(n + 2) lg(n2 + 2n) lg(n + 1)2
lg n · lg(n + 2) < = < = lg(n + 1).
2 2 2
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
Avem deci
log2 3 > log3 4 > · · · > log2023 2024 > 1.
În sfârs, it, pentru orice a, b ∈ M , cu a 6= b, avem

2 < a + b ≤ log2 3 + log3 4 < 3,

adică [a + b] = 2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Problema 4. a) Reprezentat, i grafic ı̂n plan mult, imea punctelor de afix z ∈ C pentru
care |z + 1| ≤ 43 .
b) Arătat, i că pentru orice număr complex z ∈ C avem |z + 1| > 43 sau |z 2 + 1| > 1.

Laurent, iu Panaitopol

Solut, ie. a) Mult, imea punctelor de afix z ∈ C pentru care |z + 1| ≤ 43 este discul D cu
centrul ı̂n punctul de coordonate (−1, 0) s, i rază 34 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
b) Presupunem că |z + 1| ≤ 43 , adică punctele cu aceste afixe se află discul D. Demon-
străm că |z 2 + 1| > 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Se observă că |z 2 + 1| = |(z − i)(z − (−i))| = |z − i| · |z − (−i)| = P A · P B unde
P (z) este orice punct din discul D iar A s, i B sunt punctele de afixe i s, i respectiv −i.
Echivalent, arătăm că P A · P B > 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Minimul produsului P A·P B se realizează pentru puncte P aflate pe cercul C cu centrul
ı̂n punctul de coordonate (−1, 0) s, i rază 43 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Acest fapt se poate demonstra considerând cercul E care trece prin punctele A, B s, i
P , unde P este un punct din interiorul discului D. Fie M un punct ı̂n care acest cerc

2
intersectează cercul C. Exprimăm aria triunghiului P AB ı̂n două moduri s, i obt, inem
P A · P B · sin(∠AP B) = P P 0 · AB, unde P P 0 este ı̂nălt, imea triunghiului ABP . Este
clar că P A · P B > M A · M B când punctul P descrie arcul cercului E aflat ı̂n interiorul
cercului C, deoarece unghiul ∠AP B este constant. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
În final se arată că P A · P B > 1 pentru orice P ∈ C . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2p
Ultima inegalitate se poate demonstra direct revenind la calcule obis, nuite cu nu-
mere complexe sau rescriind ı̂n coordonate carteziene condit, ia (cu notat, iile de mai sus)
((P P 0 )2 + (AP 0 )2 )((P P 0 )2 + (BP 0 )2 > 1.

Comentariu: problema admite s, i o solut, ie pur calculatorie. Pentru astfel de abordări

se pot acorda s, i punctaje part, iale:
Presupunem că există z ∈ C cu |z + 1| ≤ 34 s, i |z 2 + 1| ≤ 1. Dacă z = a + ib cu a, b ∈ R
9
cele două condit, ii devin (a + 1)2 + b2 ≤ 16 s, i respectiv (a2 − b2 + 1)2 + 4a2 b2 ≤ 1 . . . . 2p
9
Inegalităt, ile de mai sus se rescriu prin b2 ≤ 16 − (a + 1)2 (1) s, i respectiv
b4 + 2b2 (a2 − 1) + 2a2 + a4 ≤ 0 (2) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Considerăm pe √ (2) ca o inecuat, ie de gradul al 2-lea ı̂n b2 . Avem ∆ = 4(1 − 4a2 ) ≥ 0
s, i b2 ≥ 1 − a2 − 1 − 4a2 (3) . . . . . . √ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Din (1) s, i (3) obt, inem inecuat, ia 1 − 4a2 ≥ 2a + 23 16
(3) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
care ı̂mpreună cu condit, ia |a| ≤ 12 va conduce (după câteva calcule) la o contradict, ie 2p

3
 Solut, ii Panaitopol Tulcea 2023 – clasa a XI-a
 √
Problema 1. Arătat, i că s, irul (an )n≥1 definit prin an = n sin 2π n2 + 1 este convergent
s, i calculat, i limita sa. Prin {x} s-a notat partea fract, ionară a numărului real x.
√ √
Solut, ie. Avem sin 2π n2 + 1 = sin 2π( n2 + 1 − n) = sin √n22π +1+n
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
√
Pentru n ≥ 5 avem sin 2π n2 + 1 = sin n+√2πn2 +1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p

√
sin x sin 2π/(n+ n2 +1) 2nπ
Din lim = 1 deducem lim an = lim √ · √ = 1 · π = π . . . . . . . . .4p
x→0 x n→∞ 2π/(n+ n2 +1) n+ n2 +1

Problema 2. Fie A, B, C ∈ Mn (C) astfel ı̂ncât AB = B, BC = C, CA = A.

a) Arătat, i că matricele au acelas, i rang.
b) Arătat, i că A2 = A, B 2 = B, C 2 = C.
Solut, ie. a) Avem rang(B) = rang(AB) ≤ rang(A) = rang(CA) ≤ rang(C) = rang(BC) ≤
rang(B), de unde concluzia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
b) Avem (AB)C = BC = C s, i A(BC) = AC, deci AC = C . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
Rezultă C(AC) = C 2 s, i (CA)C = AC = C, deci C 2 = C . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
Din simetria circulară a ipotezei obt, inem s, i B 2 = B, A2 = A . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p

Problema 3. Fie A, B ∈ Mn (R) astfel ı̂ncât A2 B 2 = B 2 − A2 . Demonstrat, i că

(A + In )B 2 A = A(A + In )B 2 .
Solut, ie. Ipoteza implică A2 B 2 − B 2 + A2 − In = −In , deci (A2 − In )(B 2 + In ) = −In . 3p
De aici (A + In )(B 2 + In )(A − In ) = −In . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3p
Prin ı̂nmult, ire s, i folosirea ipotezei obt, inem concluzia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p

Problema 4. Fie f : [0, 1] → R o funct, ie continuă. Arătat, i că există c ∈ (0, 1) astfel ı̂ncât
|f (c)| ≥ 2|2c − 1|.
Solut, ie. Definim g : [0, 1] → R prin g(x) = x(x − 1)f (x) + x − 21 ; g este continuă. . . . . . .3p
Avem g(0) = − 12 , g(1) = 12 deci, din proprietatea valorilor intermediare, există c ∈ (0, 1)
astfel ı̂ncât g(c) = 0 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
De aici |c − 21 | = |c2 − c| |f (c)|. Cum funct, ia x ∈ (0, 1) 7→ |x2 − x| are valoarea maximă 14
ı̂n punctul 12 , reiese că |f (c)| ≥ |2c−1|/2 1/4 , de unde concluzia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3p
 Concursul Panaitopol Tulcea, 1 aprilie 2023 – solut, ii clasa a XII-a

Problema 1. Fie M un monoid multiplicativ s, i x, y, z ∈ M astfel ı̂ncât xy = y, yz = z,

zx = x. Arătat, i că x2 = x, y 2 = y, z 2 = z.
Solut, ie. Avem (xy)z = yz = z s, i x(yz) = xz, deci xz = z . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
Rezultă z(xz) = z 2 s, i (zx)z = xz = z, deci z 2 = z . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3p
Din simetria circulară a ipotezei obt, inem s, i y 2 = y, x2 = x . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p

Problema 2. Arătat, i că mult, imea A = {m2 + mn + n2 | m, n ∈ N} este parte stabilă ı̂n
raport cu ı̂nmult, irea numerelor naturale.
Solut, ie. Fie w ̸= 1 o rădăcină complexă de ordinul 3 a unităt, ii. Atunci m2 + mn + n2 =
(m − wn)(m − wn) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
Pentru a = m2 + mn + n2 , b = p2 + pq + q 2 , cu m, n, p, q ∈ N rezultă ab = (m − wn)(p −
wq)(m − wn)(p − wq). Dar (m − wn)(p − wq) = mp − w(np + mq) + w2 nq = mp − w(np +
mq) − (w + 1)nq = (mp − nq) − w(np + mq + nq) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
Analog (m − wn)(p − wq) = (mp − nq) − w(np + mq + nq) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Obt, inem ab = (mp − nq)2 + (mn − pq)(np + mq + nq) + (np + mq + nq)2 ∈ A. . . . . . . . .2p

Problema 3. Fie f : [0, 1] → [0, ∞) o funct, ie continuă astfel ı̂ncât

Z 1
f (x)dx = 1.
0
Arătat, i că există a, b, c ∈ (0, 1) astfel ı̂ncât
3 ≤ ea f (a) + eb f (b) + ec f (c) ≤ 3e.
Solut, ie. Pe [0, 1] avem 1 ≤ ex ≤ e, deci f (x) ≤ ex f (x) ≤ ef (x) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
R1
Prin integrare, 1 ≤ ex f (x)dx ≤ e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
0
R1 1/3 2/3 R1
ex f (x)dx = ex f (x)dx + ex f (x)dx + ex f (x)dx s, i din teorema de medie
R R
Deoarece
0 0 1/3 2/3
Rb
avem ex f (x)dx = (b − a)ec f (c), obt, inem concluzia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5p
a

R1 p
Problema 4. Calculat, i lim n
xn + (1 − x)n d x.
n→∞ 0

R1 p 1
Solut, ie. Fie In = n
xn + (1 − x)n dx. Cu schimbarea de variabilă t = 2 − x obt, inem
0
1/2 q
n
n 1/2
R q
n
n
1
− t + 12 + t dx = 2 1
+ 12 + t dx . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3p
R n n
In = 2 2 −t
−1/2 0

n
n
n
n
Avem 12 + t ≤ 12 − t + 12 + t ≤ 2 12 + t . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
1/2
R 1
√ 1/2
R 1

n
Rezultă 2 2 + t dt ≤ I n ≤ 2 2 2 + t dt.
0 0
1/2
1
+ t dt = 38 , obt, inem lim In = 3
R

Cum 2 4 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
0 n→∞