Inspectoratul Şcolar al Judeţului Galaţi

Societatea de Ştiinţe Matematice din România Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri”

Filiala Galaţi str. Nicolae Bălcescu, nr. 41, Galaţi
Concursul Interjudeţean de Matematică „Cristian S. Calude” , ediţia a XIV-a
Galaţi, 26 octombrie 2013
Clasa a VII-a
SOLUŢII
Problema 1.
a) Notăm cu M , N , P, Q mijloacele segmentelor [ AB ] , [ BC ] , [CD ] şi, respectiv [ DA] . Rezultă că
OG1 2 OG2 2 OG4 2 OG4 2
G1 ∈ ( OM ) , = , G2 ∈ ( ON ) , = , G3 ∈ ( OP ) , = şi G4 ∈ ( OQ ) , = . Deoarece
OM 3 ON 3 OP 3 OQ 3
diagonalele unui paralelogram se taie în părţi congruente, rezultă că [OM ] este linie mijlocie în triunghiul
∆ABC , [OP ] este linie mijlocie în triunghiul ∆BCD , [ON ] este linie mijlocie în triunghiul ∆ABC şi
[OQ ] este linie mijlocie în triunghiul ∆ABD , de unde obţinem că OM
BC , OP
BC şi ON
DC ,
OQ
AB , adică punctele M , G1 , O, G3 , P sunt coliniare şi punctele N , G2 , O, G4 , Q sunt coliniare. Tot
BC AD DC AB
din proprietăţile linei mijlocii într-un triunghi obţinem că OM = OP = = şi ON = OQ = = ,
2 2 2 2
2 2 BC BC 2 2 BC BC 2 2 AB AB
deci OG1 = ⋅ OM = ⋅ = , OG3 = ⋅ OP = ⋅ = , OG2 = ⋅ ON = ⋅ = şi
3 3 2 3 3 3 2 3 3 3 2 3
2 2 AB AB BC AB
OG4 = ⋅ OQ = ⋅ = . Prin urmare, OG1 = OG3 = şi OG2 = OG4 = , adică diagonalele
3 3 2 3 3 3
patrulaterului G1G2G3G4 se taie în părţi congruente, deci G1G2G3G4 este paralelogram, ceea ce trebuia
demonstrat.
BC BC
b) Dacă G1G2G3G4 este dreptunghi, atunci G1G3 = G2G4 ⇔ OG1 + OG3 = OG2 + OG4 ⇔ + =
3 3
AB AB
= + ⇔ BC = AB . Prin urmare, ABCD este paralelogram cu două laturi alăturate congruente
3 3
[ AB ] şi [ BC ] , de unde obţinem că ABCD este romb.
c) Perimetrul paralelogramului ABCD este PABCD = AB + BC + CD + DA = 2 ⋅ ( AB + BC ) = 36 , deci
BC BC AB AB 2 ⋅ ( AB + BC )
AB + BC = 18 . Dar, G1G3 + G2G4 = G1O + OG3 + G2O + OG4 = + + + = =
3 3 3 3 3
2 ⋅18
= = 12 cm . Răspuns, G1G3 + G2G4 = 12 cm .
3

Problema 2.
a) Din ipoteză avem că n = abcd = ( m − 1) ⋅ m ⋅ ( m + 1) , unde m ∈ , m ≥ 2 . Deci, n = m3 − m şi
1000 < m3 − m < 10000 , de unde deducem că 11 ≤ m ≤ 21 . Ţinând cont că printre numerele m − 1, m, m + 1
sunt două numere prime, obţinem că m = 12 sau m = 18 . Avem că n = 11 ⋅12 ⋅13 = 1716 cu ab = 17 şi
cd = 16 sau n = 17 ⋅18 ⋅19 = 5814 cu ab = 58 şi cd = 14 . Dar, din ipoteză avem că cd şi ab sunt
numere naturale consecutive, deci problema are o singură soluţie n = abcd = 1716 .
b) Notăm cele 2013 numere naturale nenule cu a1, a2 , a3 ,..., a2013 şi presupunem prin absurd că
acestea sunt distincte două câte două. Fără a restrânge generalitatea putem presupune că numerele
naturale a1, a2 , a3 ,..., a2013sunt ordonate crescător, adică a1 < a2 < a3 < ... < a2013 . Deoarece
1 1 1 1 1 1 1
a1 ≥ 1, a2 ≥ 2, a3 ≥ 3 , ... , a2013 ≥ 2013 , rezultă inegalităţile + + + ... + ≤ 1 + + + ... + <
a1 a2 a3 a2013 2 3 2013
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1  1 1 1 
< 1 + + + ... + + + ... + = 1 +  +  +  + + +  + ... +  + + ... + <
2 3 2013 2014 2047  2 3  4 5 6 7  1024 1025 2047 
1 1 1 1 1 1  1 1 1 
< 1 +  +  +  + + +  + ... +  + + ... +  < 1 + 1+ + 1 = 11 . Prin urmare, avem
1 + ... 
2 2 4 4 4 4 
1024 1024 1024   de 11 ori
de 1024 ori
1 1 1
+ + ... + < 11 , ceea ce este în contradicţie cu ipoteza. Deci, presupunerea făcută este falsă, de
a1 a2 a2013
unde deducem că cel puţin două numere naturale dintre cele 2013 numerele naturale nenule a1, a2, a3,..., a2013
sunt egale.

Problema 3.
Rezultă că a ⋅ ( ( a + d ) − ( b + c ) ) = a ⋅ ( a − c ) + a ⋅ ( d − b) = a ⋅ ( a − c ) + a ⋅ d − a ⋅ b = a ⋅ ( a − c ) + b ⋅ c − a ⋅ b =
= a ⋅ ( a − c ) − b ⋅ ( a − c ) = ( a − b ) ⋅ ( a − c ) > 0 , de unde deducem că a + d > b + c , adică m < k . Conform

( ) ( )
ipotezei a ⋅ 2k − a = b ⋅ 2m − b ⇔ 2m ⋅ b − 2k ⋅ a = b2 − a2 , de unde rezultă că 2m divide b 2 − a 2 , adică 2m
divide ( b − a ) ⋅ ( b + a ) . Dacă 4 ( a + b ) şi 4 ( b − a ) , atunci 4 divide ( a + b ) + ( b − a ) , adică 4 divide 2 ⋅ a ,
de unde obţinem că 2 a , ceea ce reprezintă o contradicţie, deoarece a este număr natural impar. Prin
urmare, numerele a + b şi b − a nu sunt ambele divizibile cu 4 şi folosind că 2m divide ( b − a ) ⋅ ( b + a ) ,
obţinem că unul dintre numerele b + a şi b − a este divizibil cu 2m−1 , număr pe care-l notăm cu x .
Deci, 2m −1 x şi 0 < x ≤ b + a < b + c = 2m , de unde obţinem x = 2m−1 . Dacă a şi b nu sunt prime între
ele şi p este un divizor comun care este număr natural prim, atunci din b + a = 2m −1 sau b − a = 2m−1
rezultă că p divide 2m−1 , adică p = 2 , de unde obţinem mai departe că a şi b sunt numere naturale
pare. Contradicţie, deci numerele naturale a şi b sunt prime între ele. Dacă b şi c nu sunt prime între
ele şi q este un divizor comun care este număr natural prim, atunci din b + c = 2m rezultă că q divide
2 m , adică q = 2 , de unde obţinem mai departe că b şi c sunt numere naturale pare. Contradicţie, deci
numerele naturale b şi c sunt prime între ele. Analog se demonstrează că a şi c sunt prime între ele.
Am obţinut că:
• numerele naturale a şi b sunt prime între ele
• numerele naturale a şi c sunt prime între ele
• a ⋅ d = b ⋅ c , adică a b ⋅ c ,
de unde de rezultă că a = 1 , ceea ce trebuia demonstrat.