Analiză Matematică M. Pascu, V.

Stoican

. Funcţii continue pe Rn

Limite de funcţii

Vom numi o funcţie f : A( R n )  R m , m  1 , funcţie cu valori vec-

toriale. Valoarea funcţiei f ȋntr-un punct x  A este un vector din Rm, pe
care ȋl vom nota cu ( f1 ( x ),..., f m ( x )) . Vom folosi şi notaţiile
f  ( f1,..., f m ) sau, dacǎ privim f ca vector coloanǎ, f t ( f1,..., f m ) .
Dacă m  1, vom spune că funcţia f este cu valori scalare. Funcţiile
f1,..., f m din notaţia de mai sus sȋnt funcţii cu valori scalare.

Definiţie (limita unei funcţii într-un punct). Fie f o funcţie cu valori

scalare ori vectoriale, f : A( R n )  R m , m  1 şi fie x0 un punct de acu-
mulare al lui A. Spunem că un punct l  R m este limita lui f în x0 dacă
()V  V (l ), ()U  V ( x0 )
astfel încît
f ( x) V , () x U  ( A \ {x0 }) .
Observaţie. Dacă există limita unei funcţii într-un punct, atunci ea
este unică. Limita unei funcţii în punctul x0, dacă există, este notată cu
lim f ( x) .
x x 0

Propoziţie. Fie f : A( R n )  R m , fie x0 un punct de acumulare al

lui A şi fie l  R m . Următoarele afirmaţii sînt echivalente:
i) lim f ( x )  l ;
x  x0
ii) ()  0, ()  0 astfel încît
f ( x )  l   , () x  B( x0 ,  )  ( A \ {x0 }) ;

7
Analiză Matematică M. Pascu, V. Stoican

 j un şir de puncte din A, diferite de x

iii) () x j 0 şi convergent la x 0
lim f ( x j )  l .
j 

Demonstraţie. "i)  ii)" . Fie V  B(l ,  ) . Atunci ()U  V ( x0 )

astfel încît
f ( x )  B (l ,  ), () x U  ( A \ {x0 }) ,
deci
f ( x )  l   , () x U  ( A \ {x0 }) .
Dar, deoarece U este vecinătate a lui x0, ()  0 astfel încît
B ( x0 ,  )  U .
Deci
f ( x )  l   , () x  B( x0 ,  )  ( A \ {x0 }) .

"ii)  iii)" . Fie x j  j un şir de puncte ca în ipoteza de la punctul iii).

Fie ε > 0 şi fie δ = δ(ε) > 0 astfel încît
f ( x )  l   , () x  B( x0 ,  )  ( A \ {x0 }) .
Deoarece x j j este convergent la x0, există un număr natural
j ( )  0 astfel încît x j  B( x0 ,  ), () j  j ( ) . Deci
f ( x j )  l   , () j  j ( ) .
Prin urmare şirul ( f ( x j )) j converge la l.
"iii)  i)" . Vom face demonstraţia prin reducere la absurd. Să presu-
punem că iii) este adevărată, dar că limita lui f în x0 nu este l. Atunci exis-
tă ε0 > 0 astfel încît pentru orice număr natural j > 0,
 1
() x j   A \ {x0 }  B x0 , 
 j
astfel încît f ( x j )  l   0 , () j  0 . Prin urmare x j  j este un şir de
puncte din A, diferite de x0, convergent la x0 dar ( f ( x j )) j nu converge la
l, ceea ce contrazice ipoteza iii).

8
Analiză Matematică M. Pascu, V. Stoican

Corolar 1. Fie f : A( R n )  R m , fie x0 un punct de acumulare al

lui A şi fie l  R m . Atunci lim f ( x )  l dacă şi numai dacă
x  x0
lim f ( x )  l  0 .
x  x0

Corolar 2. Fie f  ( f1 , f 2 ,..., f m ) : A( R n )  R m , fie x0 un punct de

acumulare al lui A şi fie l  (l1 , l2 ,..., lm )  R m . Atunci lim f ( x )  l dacă
x  x0
şi numai dacă lim f k ( x )  lk , ()k  {1,..., m} .
x  x0

Demonstraţie. Afirmaţia rezultă din Corolarul 1 şi din Propoziţia 5.

n
Exemple. 1) Fie P : R2  R, P( x, y )   akl x k y l , ()( x, y )  R2 o
k l 0
funcţie polinomială (de grad n). Atunci
lim P( x, y )  P( x0 , y0 ), ()( x0 , y0 )  R 2 .
( x , y ) ( x0 , y 0 )
Pentru demonstraţia acestei afirmaţii vom arăta că este ȋndeplinită
condiţia iii) din propoziţia precedentă. Fie x j , y j  j un şir de puncte
convergent la un punct ( x0 , y0 )  R 2 (ȋntrucȋt punctele din R2 le notăm de
regulă cu ( x, y ) , şi nu cu ( x1 , x2 ) , preferăm să reaşezăm indicele care
numerotează rangul termenului dintr-un şir, jos). Avem, folosind pro-
prietăţile operaţiilor cu limite de şiruri
lim P x j , y j   lim
n n

j 
 akl ( x j )k ( y j )l 
j  k  l 0
 akl ( lim x j ) k ( lim y j )l 
j  j 
k l 0
n
  akl ( x0 )k ( y0 )l  P( x0 , y0 ) .
k  l 0
2
x y
2) Fie f : R2 \ {(0,0)}  R, f ( x, y )  . Atunci
x2  y2
lim f ( x, y )  0 .
( x , y )  ( 0, 0 )
Conform corolarului Propoziţiei de mai sus, este suficient să arătăm că
lim f ( x, y )  0 . Avem
( x , y )  ( 0, 0 )

9
Analiză Matematică M. Pascu, V. Stoican

x2 y
f ( x, y )   y  0 cȋnd ( x, y )  (0,0) .
x2  y2
Propoziţie (operaţii cu limite de funcţii). Fie f , g : A( R n )  R m şi
fie x0 un punct de acumulare al lui A.
a) Dacă f, g au limită în x0 atunci f + g are limită în x0 şi
lim ( f  g )( x)  lim f ( x)  lim g ( x) .
x  x0 x  x0 x  x0
b) Dacă f are limită în x0 şi c este un număr real, atunci cf are limită
în x0 şi
lim (cf )( x)  c lim f ( x) .
x  x0 x  x0
c) Dacă f are limita l în x0, atunci xlim f ( x)  l .
x 0

d) Dacă f, g au limită în x0 şi dacă m  1 atunci fg are limită în x0 şi

  
lim ( fg )( x)   lim f ( x)  lim g ( x) .
x  x0  x  x0   x  x0 
e) Dacă f, g au limită în x0, dacă m  1 şi dacă lim g ( x)  0 , atunci
x  x0
f
are limită finită în x0 şi
g
lim f ( x)
f x  x0
lim  ( x)  .
x  x0  g  lim g ( x)
x  x0

Funcţii continue

Definiţie (funcţii continue). Fie f : A( R n )  R m şi fie x0 un punct

al lui A.
a) Spunem că f este continuă în x0 în următoarele situaţii:
i) punctul x0 este punct de acumulare al lui A şi lim f ( x)  f ( x0 ) ;
x  x0
ii) punctul x0 este punct izolat al lui A.
b) Spunem că f este continuă pe A dacă este continuă în fiecare punct
al lui A.
Propoziţia care urmează furnizează caracterizări utile ale continuităţii
unei funcţii.

10
Analiză Matematică M. Pascu, V. Stoican

Propoziţie. Fie f : A( R n )  R m şi fie x0 un punct din A. Urmă-

toarele afirmaţii sînt echivalente:
i) f este continuă în x0;
ii) ()V  V ( f ( x0 )), ()U  V ( x0 ) astfel încît
f ( x) V , () x U  A ;
iii) ()  0, ()  0 astfel încît
f ( x )  f ( x 0 )   , ( ) x  B ( x 0 ,  )  A ;
iv) ()( x j ) j un şir de puncte din A convergent la x0
lim f ( x j )  f ( x0 ) .
j 

Demonstraţie. "i)  ii)" . Dacă x0 este punct izolat al lui A, atunci

()U V ( x0 ) astfel încît U  A  {x0 } . Deci condiţia ii) este în mod
banal verificată.
Dacă x0 este punct de acumulare al lui A, atunci nu avem decȋt să
folosim definiţia limitei unei funcţii într-un punct.
"ii)  iii)" . Dacă x0 este punct izolat al lui A, atunci ()  0 astfel
încît B( x0 ,  )  A  {x0 } . Deci iii) este din nou în mod banal adevărată.
Dacă x0 este punct de acumulare al lui A, atunci folosim implicaţia
i)  ii) din Propoziţia 12.
"iii)  iv)" . Dacă x0 este punct izolat al lui A, atunci ()( x j ) j şir de
puncte din A convergent la x0, () j0  0 astfel încît x j  x0 , () j  j0 .
Deci iv) este iarăşi în mod banal adevărată.
Dacă x0 este punct de acumulare al lui A, atunci folosim implicaţia
ii)  iii) din Propoziţia 12.
"iv)  i )" . Dacă x0 este punct izolat al lui A, nu avem ce demonstra,
funcţia fiind prin definiţie continuă.
Dacă x0 este punct de acumulare al lui A, atunci folosim implicaţia
iii)  i) din Propoziţia 12.
Corolar. Funcţia f  ( f1 , f 2 ,..., f m ) : A( R n )  R m este continuă ȋn
punctul x0  A dacă şi numai dacă funcţiile f k : A( R n )  R,
k {1,..., m} sȋnt continue ȋn punctul x0  A .

11
Analiză Matematică M. Pascu, V. Stoican

Exemple. 1) Fie P : R 2  R o funcţie polinomială (de grad n). Am

arătat că lim P( x, y )  P( x0 , y0 ), ()( x0 , y0 )  R 2 . Deci P este
( x , y ) ( x0 , y 0 )
continuă pe R2.
2) Fie f : R n  R, f ( x )  x . Atunci f este funcţie continuă pe Rn. Cu
alte cuvinte, norma este funcţie continuă.
Ȋntr-adevăr, fie x0  R n fixat. Conform Propoziţiei 1, punctul d), avem
x  x0  x  x0 , () x  R n . Deci putem lua    la punctul iii) al
propoziţiei precedente.
3) Deoarece norma este funcţie continuă, rezulta ca oricare ar fi ( x j ) j
un şir de puncte din Rn convergent la x0 , rezultă că şirul x j   j
converge
la x0 .
Reciproca afirmaţiei anterioare nu funcţionează; luăm de exemplu
x  ( 1) j e1 , j  N  , unde e1 este primul vector din baza canonică a
j

spaţiului Rn.
Propoziţie (compunerea funcţiilor continue). Fie
f : A( R n )  B( R m ) g : B  R p
două funcţii.
a) Dacă f este continuă în x0 şi g este continuă în f(x0), atunci g  f
este continuă în x0.
b) Dacă f este continuă pe A şi g este continuă pe B, atunci g  f este
continuă pe A.
Demonstraţie. a) Fie W  V ( g ( f ( x0 ))) . Deoarece g este continuă în
f(x0), ()V  V ( f ( x0 )) astfel încît
g ( y) W , () y V  B .
De asemenea, deoarece f este continuă în x0, ()U  V ( x0 ) astfel încît
f ( x) V , () x U  A .
Deci
g ( f ( x)) W , () x U  A .
b) Se obţine imediat din a).
Probleme rezolvate
12
Analiză Matematică M. Pascu, V. Stoican

1. Studiaţi convergenţa şirurilor ( a j ) j 1 , (b j ) j 1 , ( c j ) j 1 , ( d j ) j 1 ,

dacă:
 j2  j  1  j 1 j 
a  2
j
,  , j 1  j  ;
 2 j  j  7  j  1 
 
 1 
b j   2  j , 5, j sin , ( 1) n!  ;
j

 j 
 
c j  (sin j, cos j ) ; d j  ( 1) j! , ln j .
Soluţie.
Folosim Propoziţia 5.
  1
i) Dacă a j  a1j , a2j , a3j obţinem: lim a1j  ,
j  2
j 1 2
j   j
j  1 1  2   2 j 1
lim a2j  lim    lim 1    e2 ,
j  j   j  1  j   j  1
1
lim a3j  lim  0.
j  j  j 1  j
Conform Propoziţiei 5 ( ii)  i ) ) rezultă că şirul ( a j ) j 1 este conver-
1 1 
gent şi lim a j   , 2 ,0  .
j  2 e 
ii) Şirul (b j ) j 1 este convergent deoarece lim 2  j  2   0 ,
j 
1
1 1 sin
j 1 j
lim 5  lim 5 j
5   50  1, lim j sin  lim  1,
j  j  j  j j  1
j
lim ( 1) j!  lim 1  1 .
j  j 

Deci lim b  (0,1,1,1) .

j
j 

iii) Şirul ( c j ) j 1 nu este convergent, deoarece funcţiile trigonome-

trice, fiind periodice şi nefiind identic egale cu o constantă, nu au limită la
infinit.
13
Analiză Matematică M. Pascu, V. Stoican

Vom da, ȋn plus, şi o demonstraţie prin reducere la absurd, a faptului

că şirul ( c j ) j 1 nu este convergent.
Să presupunem că există lim (sin j, cos j )  (ls , lc )  R 2 .
j 


Deoarece sin 2 j  cos2 j  1, j  N  , rezultă că lim sin2 j  cos2 j  1 ,
j 

adică ls2  lc2  1 .
Avem: ls , lc   lim sin( j  1), cos( j  1)  
j 
 lim sin j cos1  cos j sin1, cos j cos1  sin j sin1 
j 
 ls cos1  lc sin 1, lc cos1  ls sin 1 .
Rezultă că l s , lc  trebuie să fie soluţii ale sistemului de ecuaţii
algebrice liniare
ls (cos1  1)  lc sin1  0
 ,
ls sin1  lc (1  cos1)  0
care are determinantul
  (1  cos1) 2  sin 2 1  1  2 cos1  cos2 1  sin 2 1 
 2  2 cos1  2(1  cos1)  0 .
Deci ls  lc  0 , ȋn contradicţie cu relaţia ls2  lc2  1 .
iv) Şirul ( d j ) j 1 nu este convergent, deoarece lim d 2j  lim ln j   .
j  j 

2. Studiaţi mǎrginirea şirurilor de la problema 1.

Soluţie.
Folosim Definiţia marginirii unui sir.
 
Un şir ( x j ) j , x j  x1j , x2j ,..., xnj de puncte din Rn este mǎrginit (ȋn Rn)
dacă şi numai dacă şirurile componentelor xkj j , k {1,..., n} sȋnt
mărginite (ȋn R).
Rezultă atunci că şirul ( c j ) j este mărginit, iar şirul ( d j ) j nu este
mărginit.
Ȋntr-adevăr: c1j  sin j  1, c2j  cos j  1, () j  N  ;
d1j  ( 1) j!  1, dar d 2j  ln j  ln j, () j  N  şi ln j    .
j 
(Altfel: folosim Definiţia 8 şi Definiţia 2.
14
Analiză Matematică M. Pascu, V. Stoican

Obţinem: cj  c1j 2  c2j 2  sin2 j  cos2 j  1, () j  N  , deci

şirul ( c j ) j este mărginit şi d j  d1j 2  d 2j 2  (1) j! 2  (ln j)2 

 1  (ln j ) 2    , deci şirul ( d j ) j nu este mărginit.)
j  
Pentru studiul mărginirii celorlalte două şiruri reamintim ca un şir de
numere reale convergent este mărginit. Rezultă că un şir convergent de
puncte din Rn este mărginit.
Deci şirurile ( a j ) j , (b j ) j sȋnt mărginite.
x1 x2 ... xn
3. Fie n  N  şi fie f : R n \ {0}  R, f ( x )  ,
x12  x22  ...  xn2
oricare ar fi x  ( x1 , x2 ,..., xn )  R n \ {0} . Arătaţi că funcţia f are limită ȋn
punctul 0 dacă şi numai dacă n  3 .
Soluţie.
x 1
i) Dacă n  1, atunci f : R \ {0}  R, f ( x )   .
x2 x
1 1
Deoarece lim   şi lim   , rezultă că f nu are limită ȋn
x 0 x x 0 x
punctul 0.
xy
ii) Dacă n  2 , atunci f : R 2 \ {0}  R, f ( x, y )  2 .
x  y2
 1   1 1 
Considerăm şirurile   ,0   ,   ,   convergente la (0,0) .
  n   n 1   n n   n 1
1
0
1  n 1 1
Rezultă că lim f  ,0   lim  lim 0  0 şi lim f  , 
n   n  n   1 2 n  n   n n 
  0
2
n
1 1

n n 1 1
 lim  lim   0 . Deci f nu are limită ȋn punctul
n   1 2  1 2 n  2 2
   
n n
(0,0) .

15
Analiză Matematică M. Pascu, V. Stoican

iii) Fie n  3 .
Deoarece xk  x , () x  ( x1 , x2 ,..., xn )  R n , ()k {1,2,..., n} , pen-
n
x1 x2 ... xn x n 2
tru x  0 obţinem: 0  f ( x )    x  0.
x12  x22  ...  xn2 x
2 x 0

Deci lim f ( x )  0 , adică lim f ( x )  0 .

x 0 x 0

16