Curs 5

2. Funcţii reale de mai multe variabile

2.1 Elemente de topologie în Rn

Considerăm:
Rn={x=(x1, x2, …, xn)xiR, i= 1, n }, nN*.

Fie funcţia d: Rn Rn[0, ), definită prin

n
d(x, y)=  ( xi  yi )2 pentru x=(x1, x2, …, xn), y=(y1, y2, …, yn).
k 1

Se verifică uşor că d este o distanţă pe Rn (numită distanţă euclidiană).

Definiţii
 Fie x0Rn şi r>0. Atunci mulţimea Br(x0)={xRnd(x, x0)<r} se numeşte bila deschisă de
centru x0 şi rază r.
 O mulţime A Rn se numeşte vecinătate a punctului x0 dacă r>0 astfel încât Br(x0)  A.
 O vecinătate a lui x0 se va nota cu V(x0).
 x0Rn se numeşte punct interior mulţimii ARn  V(x0) astfel încât V(x0)  A.
Notaţie
o
A ={x0Rn x0 punct interior al mulţimii A} (sau IntA) - interiorul lui A .
 O mulţime care conţine numai puncte interioare se numeşte deschisă.
Observaţie
o
A este mulţime deschisă  A= A .
 x0Rn se numeşte punct exterior mulţimii A Rn  V(x0) astfel încât V(x0)  CA.
 x0Rn se numeşte punct aderent mulţimii A Rn  V(x0) avem V(x0) A.
 O mulţime care îşi conţine toate punctele aderente se numeşte închisă.
Notaţie
A ={x0Rn x0 punct aderent mulţimii A} - aderenţa lui A.
Observaţie
A este mulţime închisă  A= A .

 x0Rn se numeşte punct de acumulare pentru mulţimea A Rn  V(x0) avem

1
 (V(x0)-{x0}) A.
 x0A se numeşte punct izolat al mulţimii A  V(x0) astfel încât V(x0)A={x0}
Notaţii
A’={x0Rn x0 punct de acumulare pentru mulţimea A} - mulţimea derivată asociată lui A .
IzA=={x0Rn x0 punct izolat pentru mulţimea A} - mulţimea punctelor izolate ale lui A .
Observaţii
1) A’ A
2) Un punct de acumulare pentru A poate să nu aparţină mulţimii A.

 x0Rn se numeşte punct de frontieră pentru mulţimea A Rn  V(x0) avem

V(x0) A şi V(x0) CA.
Notaţie
FrA={ x0Rn x0 punct frontieră pentru mulţimea A} frontiera lui A.
Observaţie
o
FrA= A - A

Exerciţii rezolvate
o
Să se determine A , A , A’, FrA şi IzA pentru mulţimea
 n n 1 
a) A=  1 n  N    3,4  7 ;
 2n  1 
 
b) A=  x, y   R 2 x 2  y 2  4, y  0   3, 4  .
Soluţii
 2k  1   2k  2 
a) Putem scrie A=  k  N    k  N    3,4  7 . Atunci
 4k  1   4k  3 
o
A =(3, 4),
 1 1
A =A 3, ,  ,
 2 2
1 1 
A’=[3, 4]   , 
2 2
 n n 1   1 1 
o
FrA= A - A =  1 n  N   3, , ,7 ,4 
 2n  1   2 2 
 n n 1 
IzA=  1 n  N    7
 2n  1 

 
o
b) A =  x, y   R 2 x 2  y 2  4, y  0

 
A =  x, y   R 2 x 2  y 2  4, y  0   3, 4 

 3, 4  punct exterior relativ la A


A’=  x, y   R 2 x 2  y 2  4, y  0

2
IzA=  3, 4 

  
FrA=  x, y   R 2 x 2  y 2  4, y  0   x, y   R 2 x   2, 2  , y  0 

2.2 Limita unei funcţii într-un punct

Definiţii (limita unei funcţii într-un punct)
Fie A Rn şi f:AR şi x0A’
1) Spunem că lim f  x   l  R   xn  n1  A cu xn  x0 ,n  1 , lim xn  x0 avem
x  x0 n 
lim f  xn   l .
n 
2) Spunem că lim f  x   l  R >0 ()>0 astfel încât xA cu proprietatea
x  x0
x  x0      avem f  x   l  

Limite iterate (n=2)

Definiţii
Fie A R2 şi f:AR şi (x0, y0)A’.
 Dacă lim f  x, y  există ca funcţie de y atunci se poate defini
x  x0
  not.
lim  lim f  x, y    l y,x  x0 , y0  .
y  y0  x  x0 
 Analog, dacă lim f  x, y  există ca funcţie de x atunci se poate defini
y  y0
  not.
lim  lim f  x, y    l x,y  x0 , y0  , iar l y,x  x0 , y0  şi l x,y  x0 , y0  se numesc limitele
x  x0  y  y0 
iterate în (x0, y0).

Propoziţie
Dacă lim f  x, y  există şi este egală cu l, iar o limită iterată există atunci aceasta este
 x, y  x0 , y0 
egală cu l.

Criteriu (comparaţiei pentru şiruri)

Fie  xn  n 1 şi  yn  n 1 două şiruri şi l  R astfel încât  N  N cu proprietatea
xn  l  yn , n  N
şi lim yn  0 , atunci lim xn  l .
n  n 

Exerciţii rezolvate

x3
1) Fie f: R2\{(0, 0)}R, f  x, y   . Să se arate că lim f  x, y   0 .
x2  y2  x, y  0 , 0 

3
Soluţie
Observăm că (0, 0) este punct de acumulare pentru R2\{(0, 0)}.
Fie   xn , yn    R2\{(0, 0)} astfel încât
n 1
 
lim  xn , yn    0,0    lim xn  0 si lim yn  0  şi  xn , yn    0,0  n  1 .
n  n n 
Atunci putem scrie
3 3
xn xn
f  xn , y n   0    xn ,n  1 .
xn2  yn2 xn2
Cum lim xn  0 deducem, cu Criteriul comparaţiei de la limite de şiruri, că
n 
lim f  xn , yn   0 , astfel că lim f  x, y   0 .
n   x, y  0 , 0 
x2  y2
2) Fie f: R2\{(0, 0)}R, f  x, y   . Să se arate că f nu are limită în (0, 0).
x2  y2
Soluţie
Observăm că (0, 0) este punct de acumulare pentru R2\{(0, 0)}.
Metoda I
Fie   xn , yn    R2\{(0, 0)} astfel încât lim  xn , yn    0,0  şi  xn , yn    0,0  n  1
n 1 n 
şi o anumită dependenţă între yn şi xn. Forma acestei relaţii dintre yn şi xn este dată de cerinţa ca
f(xn, yn) să nu mai depindă de n.

xn2  yn2
Aici, calculând f(xn, yn) avem f(xn, yn)= , n1.
xn2  yn2

1  2
Astfel, luând yn=xn, R, n1 obţinem f(xn, yn)= ,n1.
1  2
1  2
Ca urmare lim f (xn , yn ) = , R care nu este unic, deci lim f (xn , yn ) nu există
n  1  2 n 
 lim f (x, y ) nu există.
(x,y ) (0 ,0)
Metoda II
Presupunem, prin reducere la absurd, că f are limita l în (0, 0)  dacă limitele iterate în (0, 0)
există atunci sunt egale cu l. Dar

  x2
l x,y  0,0   lim  lim f  x, y    lim 1
x 0  y 0 2
 x0 x

 
l y,x  0,0   lim  lim f  x, y    lim  1  1 , deci l x,y  0,0   l y,x  0,0   contradicţie cu
y 0  x 0  y 0
ipoteza făcută. In consecinţă f nu are limită în (0, 0).
xy
3) Fie f: R2\{(0, 0)}R, f  x, y   . Să se arate că f nu are limită în (0, 0), dar
x2  y2
l x,y  0,0   l y,x  0,0  .

4
Soluţie
Observăm că (0, 0) este punct de acumulare pentru R2\{(0, 0)}.
Este uşor de demonstrat că l x,y  0,0   l y,x  0,0   0 .
Să arătăm că lim f (x, y ) nu există.
(x,y ) (0 ,0)

Fie   xn , yn  n1  R2\{(0, 0)} astfel încât lim  xn , yn    0,0  ,

n 
 xn , yn    0,0  n  1 şi

yn=xn, R. Atunci

 
lim f (xn , yn )= lim  , R. Ca urmare lim f (x, y ) nu există.
n  n  1   2
1  2 (x,y ) (0 ,0)

Exerciţii propuse
Să se calculeze limitele iterate şi limita globală în (0, 0) (dacă acestea există) pentru funcţiile:
xy
a) f: R2\{(0, 0)}R, f  x, y   .
x2  y2
xy 2
b) f: R2\{(0, 0)}R, f  x, y   .
x2  y2
x y
c) f: R2\{(x, y) R2y=x}R, f  x, y   .
x y
sin  xy 
d) f: R2\{(x, y) R2x=0}R, f  x, y   .
x
1
e) f: R2\{(x, y) R2y=0}R, f  x, y   x sin .
y
1 1
f) f: R2\{(x, y) R2x=0 sau y=0}R, f  x, y    x  y  sin sin .
x y