A157 Part6

CĂ
Matrice 253
II. MATRICE
GI
Unele mărimi întâlnite în viaţa de zi cu zi nu pot fi exprimate cu un singur
GO
număr. Câteodată este necesar un şir sau un tabel de numere. Asemenea tabele am
întocmit şi în anii precedenţi de studii. De exemplu pentru a reprezenta cheltuielile
familiale este mult mai uşor să scriem valorile într-un tabel :
Luna Cheltuieli comune Alimente Îmbrăcăminte Altele
DA
Noiembrie 250 500 500 750
Decembrie 400 1000 1200 1000
În capitolul acesta vom introduce noţiunea de matrice. Deja în secolul al IV-lea Î.Hr.
PE
au fost folosite pentru rezolvarea sistemelor liniare, dar noţiunea de matrice a fost
introdusă abia în 1850 de James Joseph Sylvester (1814-1897). Mulţi alţi
matematicieni au contribuit la crearea teoriei matricelor dintre care cel mai important
de menţionat Arthur Cayley (1821-1895). Matricele se folosesc în nenumărate
domenii ale ştiinţei (modele economice, criptografie, teoria grafurilor, echilibrul
ŞI
corpurilor rigide, genetică etc.).
Exemple. 1. Tabelul din introducere, se mai poate scrie şi în forma
æ250 500 500 750 ÷ö
Ă
çç ÷
çç400 1000 1200 1000÷÷÷ , dacă cunoaştem conţinutul primei linii şi al primei coloane.
è ø
IC
2. Dacă vrem să reprezentăm distanţele între oraşele A, B, C şi D două câte două pe

cale ferată respectiv pe şosea, cea mai comodă formă de reprezentare este (distanţele
CT
pe cale ferată sub diagonală, cele pe şosea deasupra diagonalei):

A B C D
A 0 120 km 200 km 155 km
B 100 km 0 80 km 110 km
DA
C 190 km 90 km 0 160 km
D 150 km 100 km 150 km 0
æ 0 120 200 155ö÷
çç ÷
80 110÷÷÷
DI
çç100 0
sau çç ÷÷
çç190 90 0 160÷÷÷
çç ÷
çç150 100 150 0 ÷÷÷
RA
è ø
Definiţie. Fie ( m, n Î * ). Numim matrice de tip m ´ n peste  (sau ) o funcţie:

TU
A : {1, 2, , m } ´ {1, 2, , n }   (sau ) .

I
ED
CĂ
254 Matrice
Observaţii
1. Dacă notăm A (i, j ) = aij , "i Î {1, 2, , m } , "j Î {1, 2, , n } , matricei A i se poate
GI
asocia un tablou dreptunghiular cu m linii şi n coloane de numere reale (respectiv
complexe), pe care îl vom nota tot cu A. Vom spune că matricea A are m linii şi n
GO
coloane. În general o matrice A se reprezintă sub forma:
æ a11 a12  a1n ÷ö
çç ÷
çç a21 a22  a2n ÷÷
÷÷
   ÷÷÷ ( ij )ij==1,1,mn
A = çç = a .
DA
çç 
çç ÷÷
çèçam 1 am 2  amn ÷÷ø
÷
é a11 a12  a1n ù a11 a12  a1n
PE
ê ú
ê a21 a22  a2n ú a21 a22  a2n
2. Se mai folosesc notaţiile: A = êê ú sau A = .
ê     úú    
êa a  amn úú am 1 am 2  amn
ëê m 1 m 2 û
ŞI
3. Notăm cu M m ,n ( ) mulţimea matricelor cu m linii şi n coloane şi cu elemente
reale. Deci M m ,n (  ) este mulţimea matricelor reale de tip m ´ n . În mod analog cu
M m ,n (X ) notăm mulţimea matricelor de tip m ´ n cu elemente din mulţimea X .
Ă
4. Matricele pentru care m = n se numesc matrice pătratice, iar mulţimea matricelor

pătratice de tip n ´ n cu elemente din mulţimea X se notează cu M n (X ) .
IC
5. Matricele de tip 1 ´ n , adică cu o singură linie se numesc matrice linie, iar cele de
tip m ´ 1 , adică cu o singură coloană se numesc matrice coloană.
6. Matricele linie şi coloană se pot identifica cu un element din n (sau n etc.) şi
CT
se mai numesc vectori.
OPERAŢII CU MATRICE
DA
1. Înmulţirea unei matrice cu un scalar

Pentru prepararea a două torturi avem nevoie de următoarele materii prime (celelalte
ingrediente le-am procurat deja): pentru primul tort 150 g zahăr, 50 g făină, 8 ouă,
DI
300 g de căpşuni, iar pentru al doilea tort 120 g zahăr, 80 g făină, 6 ouă, 200 g de
ciocolată.
Datele acestea le putem reprezenta în următorul tabel, respectiv matricea:
RA
Zahăr Făină Ouă Căpşuni Ciocolată

T1 150 g 50 g 8 300 g 0
T2 120 g 80 g 6 0 200 g
TU
æ150 50 8 300 0 ÷ö
X = ççç ÷÷
çè120 80 6 0 200÷÷ø
I
ED
CĂ
Matrice 255
Dacă vrem să preparăm numai jumătate de porţie, trebuie să înmulţim fiecare element
æ75 25 4 150 0 ö÷
al matricei cu 0, 5 astfel obţinem matricea Y = ççç
GI
÷÷ .
çè60 40 3 0 100ø÷÷
De fapt am introdus în cele de mai sus înmulţirea unei matrice cu un număr real
GO
(complex, etc.)
Definiţie. Dacă A = (aij )i =1,m Î M m ,n () şi l Î  , atunci l ⋅ A = (bij )i =1,m , unde
j =1,n j =1,n
bij = l ⋅ aij , "i = 1, m , "j = 1, n , adică lA = (laij )i =1,m .
DA
j =1,n
æ 1 -2÷ö æ 3 -6ö÷ æ 1 3 -2 ÷÷ö æç i 3i -2i ö÷÷

çç ÷÷ çç ÷÷ çç ç
ç ç ç ÷ ç ÷
Exemple. 3 ⋅ çç-1 1 ÷÷÷ = çç-3 3 ÷÷÷ -i çç-i i - 2 2i ÷÷÷ = çç1 -1 - 2i -2 ÷÷÷ .
PE
çç ÷÷ çç ÷÷ çç ÷÷ çç ÷÷
çç 1 0 ÷÷ ç 3 0 ÷÷ ç 0 1 1 - i ÷÷ ç0 i 1 + i ÷÷
è ø çè ø èç ø èç ø
2. Adunarea matricelor
ŞI
Dacă vrem să calculăm în exemplul precedent cantitatea ingredientelor pentru o porţie
şi jumătate, putem să înmulţim matricea X cu 1, 5 sau să adunăm elementele
corespunzătoare ale matricei X cu cele ale lui Y :
Ă
æ150 + 75 50 + 25 8 + 4 300 + 150 0 + 0 ö÷

X + Y = ççç ÷÷ =
èç120 + 60 80 + 40 6 + 3 0+0 200 + 100÷ø÷
IC
æ225 75 12 450 0 ÷ö
= ççç ÷÷ .
èç180 120 9 0 300÷ø÷
CT
Definiţie. Dacă A, B Î M m ,n () , A = (aij )i =1,m şi B = (bij )i =1,m , atunci

j =1,n j =1,n
A + B = (cij )i =1,m , unde cij = aij + bij , adică A + B = (aij + bij )i =1,m .
DA
j =1,n j =1,n
De fapt a aduna două matrice de acelaşi tip (doar acestea se pot aduna) înseamnă să
adunăm elementele corespunzătoare, adică de pe aceeaşi linie şi aceeaşi coloană.
DI
æ 1 -2ö÷ æ1 2 ö÷÷ æç 2 0ö÷÷

çç ÷÷ çç ç
ç ç ÷ ç ÷
Exemple. 1. çç-1 1 ÷÷÷ + çç2 -1 + i ÷÷÷ = çç 1 i ÷÷÷ ;
çç ÷÷ çç ÷÷ çç ÷
çç 1 0 ÷÷ ç i 0 ÷÷ ç1 + i 0÷÷÷
ç ç
RA
è ø è ø è ø
æ1 ö æ
2 ÷÷ ç 1 -2÷÷ ç 2 ö æ 0÷÷ ö
çç
çç ÷÷ çç ÷÷ çç ÷
2. ç2 -1 + i ÷÷ + çç-1 1 ÷÷ = çç 1 i ÷÷÷ ;
çç ÷÷ çç ÷÷ çç ÷
TU
çç i 0 ÷÷ ç 1 0 ÷÷ ç1 + i 0÷÷÷
è ø è ç ø è ç ø
æ1 32 -54ö÷ æ0 0 0ö÷ æ1 32 -54ö÷
3. ççç ÷÷ + çç ÷÷ = çç ÷÷ ;
21 ÷ø÷ ççè0 0 0÷÷ø çèç2 0 21 ÷ø÷
I
çè2 0
ED
CĂ
256 Matrice
æ1 3÷ö æ-1 -3ö÷ æ0 0÷ö

4. ççç ÷÷ + ç
ç
÷÷ = ç
ç
÷÷ ;
çè2 4÷ø÷ çèç-2 -4÷ø÷ çèç0 0ø÷÷
GI
æ ö
çæ 1 2÷ö÷ çæç 0 -1÷ö÷÷÷ çæç-3 2ö÷÷ çæç 1 1ö÷÷ æçç-3 2ö÷÷ æçç-2 3ö÷÷
5. ççççç ÷ +ç ÷ ÷ + ÷= ÷+ ÷= ÷;
çèèç-1 3ø÷÷ èç-1 -2ø÷÷÷ø÷ èçç 1 0ø÷÷ èçç-2 1ø÷÷ èçç 1 0ø÷÷ èçç-1 1ø÷÷
GO
æ 1 2ö÷ æçæ 0 -1ö÷ æ-3 2÷ö÷ö æ 1 2ö÷ æ-3 1 ö÷ æ-2 3ö÷
6. ççç ÷÷ + ççç ÷÷ + çç ÷÷÷÷ = çç ÷÷ + çç ÷÷ = çç ÷÷ ;
çè-1 3÷÷ø ççèççè-1 -2ø÷÷ ççè 1 0÷÷ø÷÷ø ççè-1 3ø÷÷ ççè 0 -2ø÷÷ èçç-1 1ø÷÷
DA
æ -2 0 ÷ö÷ö
ç æ1 1 + i æ3 3 + 3i -6 0 ö÷ æ6 6 + 6i -12 0 ö÷
7. 2 ⋅ çç3 ⋅ ççç ç
÷÷÷÷÷÷ = 2 ⋅ çç ÷÷ = çç ÷÷ ;
çè çè0 -2 3 -1÷øø÷ çè0 -6 9 -3ø÷÷ èçç0 -12 18 -6ø÷÷
PE
æ1 1 + i -2 0 ö÷ æ6 6 + 6i -12 0 ö÷
8. 6 ⋅ ççç ÷÷ = çç ÷;
èç 0 - 2 3 - 1 ç
ø÷÷ èç0 -12 18 -6ø÷÷÷
æ1 -1÷ö æ-3 + i 3 - i ÷ö
9. (-3 + i )ççç ÷÷ = çç ÷;
çè0 i ÷÷ø èçç 0 -1 - 3i ÷÷÷ø
ŞI
æ1 -1÷ö æ1 -1÷ö æ-3 3 ÷ö æ i -i ÷ö æ-3 + i 3 - i ÷ö
10. (-3)ççç ÷ + i ⋅ çç
÷ ÷ = çç
÷ ÷ + çç
÷ ÷ = çç ÷;
èç0 i ø÷÷ çèç0 i ø÷÷ çèç 0 -3i ÷ø÷ çèç0 -1ø÷÷ çèç 0
÷ -1 - 3i ÷ø÷÷
Ă
ææ 1 i ö æ -2 -i öö÷ æ-1 0ö÷ æ-2 0ö÷

ç ÷÷ çç ÷÷÷
11. 2 ⋅ ççççç ç ÷÷ = çç
IC
÷÷ + ç ÷÷÷÷ = 2 ⋅ çç ÷÷ ;
ç
çèçè-3 2÷ø çè3 + i -1ø÷ø÷ èç i 1 ø÷÷ èç 2i 2ø÷÷
æ 1 i ÷ö æ -2 -i ÷ö æ 2 2i ö÷ æ -4 -2i ö÷ æ-2 0ö÷
CT
12. 2 ⋅ ççç ÷÷ + 2 ⋅ çç ÷÷ = çç ÷÷ + çç ÷ ç ÷
çè-3 2÷÷ø çç3 + i -1÷÷ çç-6 4 ÷÷ çç6 + 2i -2 ÷÷÷ = ççç 2i 2÷÷÷
è ø è ø è ø è ø
Pe baza exemplelor de mai sus intuim că proprietăţile adunării numerelor complexe
DA
(comutativitate, asociativitate, existenţa elementului neutru respectiv a opusului) sunt

adevărate şi la adunarea matricelor. Să verificăm aceste proprietăţi în cazul general.
Fie A, B,C Î M m ,n () , A = (aij )i =1,m ,i B = (bij )i =1,m , C = (cij )i =1,m . Atunci
j =1,n j =1,n j =1,n
DI
folosind proprietăţile adunării numerelor complexe avem:

1. A + B = (aij + bij )i =1,m = (bij + aij )i =1,m = B + A ,
j =1,n j =1,n
2. (A + B ) + C = (aij + bij )i =1,m + (cij )i =1,m = êé(aij + bij ) + cij úùi =1,m =
RA
j =1,n j =1,n
ë û j =1,n
= éêaij + (bij + cij )ùúi =1,m = (aij )i =1,m + (bij + cij )i =1,m = A + (B + C ) ;
ë û j =1,n j =1,n j =1,n
TU
3. Notând Om ,n = (oij )i =1,m cu oij = 0 "i = 1, m , "j = 1, n , avem

j =1,n
A + Om ,n = (aij + 0)i =1,m = A = Om ,n + A .

I
j =1,n
ED
CĂ
Matrice 257
4. Pentru matricea A¢ = (-aij )i =1,m , avem A + A¢ = (aij - aij )i =1,m = Om,n = A¢ + A ;

j =1,n j =1,n
GI
notăm A¢ = -A şi numim opusul matricei A . Mai mult -A = (-1) ⋅ A .
5. Evident pentru a Î  , a ⋅ Om ,n = Om ,n , iar 0 ⋅ A = Om ,n .
GO
Dacă a, b Î  , avem
6. a (bA) = a ⋅ (baij )i =1,m = éêa (baij )ùúi =1,m = éë(ab )aij ùûi =1,m = (ab )(aij )i =1,m = (ab ) A ;
j =1,n
ë û j =1,n j =1,n j =1,n
7. (a + b) A = éë(a + b)aij ùûi =1,m = (aaij + baij )i =1,m = (aaij )i =1,m + (baij )i =1,m = aA + bA ;
DA
j =1,n j =1,n j =1,n j =1,n
8. a (A + B ) = êéa (aij + bij )úùi =1,m = (aaij )i =1,m + (abij )i =1,m = aA + aB .

ë û j =1,n j =1,n j =1,n
PE
3. Înmulţirea matricelor
Să considerăm exemplul de la început şi următoarele date:
preţurile în două unităţi comerciale diferite sunt: în unitatea A 1 kg de zahăr costă 3
ŞI
lei, 1 kg de făină 2, 5 lei, un ou 0, 3 lei, 1 kg de căpşuni 7 lei, 1 kg de ciocolată 20
lei; în unitatea B preţurile sunt: 1 kg de zahăr 2, 8 lei, 1 kg de făină 3 lei, un ou 0, 4
lei, 1 kg de căpşuni 6 lei, 1 kg de ciocolată 22 lei.
Ă
Reprezentăm aceste date în următorul tabel:

IC
Zahăr Făină Ouă Căpşuni Ciocolată

Preţ A (lei/kg sau buc.) 3 2, 5 0, 3 7 20
Preţ B (lei/kg sau buc.) 2, 8 3 0, 4 6 22
CT
Vrem să calculăm în care dintre cele două unităţi merită mai mult să facem
cumpărăturile. Preţul ingredientelor pentru primul tort în prima unitate este
p11 = 0,15 ⋅ 3 + 0, 05 ⋅ 2, 5 + 8 ⋅ 0, 3 + 0, 3 ⋅ 7 + 0 ⋅ 20 = 5, 075 .
DA
În a doua unitate preţul este

p12 = 0,15 ⋅ 2, 8 + 0, 05 ⋅ 3 + 8 ⋅ 0, 4 + 0, 3 ⋅ 6 + 0 ⋅ 22 = 5, 57 .
Preţul ingredientelor tortului al doilea în prima unitate:
p21 = 0,12 ⋅ 3 + 0, 08 ⋅ 2, 5 + 6 ⋅ 0, 3 + 0 ⋅ 7 + 0, 2 ⋅ 20 = 6, 36 ,
DI
iar în a doua unitate

p21 = 0,12 ⋅ 2, 8 + 0, 08 ⋅ 3 + 6 ⋅ 0, 4 + 0 ⋅ 6 + 0, 2 ⋅ 22 = 7, 376 .
Este clar că merită să facem cumpărăturile în prima unitate. Dar procedeul e important
din alt punct de vedere.
RA
æ 3 2, 8 ö÷
çç ÷
çç2, 5 3 ÷÷
çç ÷÷
æ0,15 0, 05 8 0, 3 0 ÷ö ÷
Fie X = çç ç ÷÷ matricea cantităţilor şi Y = ç0, 3 0, 4÷÷÷ cea a
ç
TU
çè0,12 0, 08 6 0 0, 2÷÷ø ç
çç ÷÷
çç 7 6 ÷÷
÷÷
çç ÷
çè 20 22 ø÷÷
I
preţurilor în cele două unităţi reprezentate pe coloane. Observăm că p11 a fost obţinut
ED
CĂ
258 Matrice
prin înmulţirea elementelor din prima linie a matricei X cu elementele corespunzătoare
din prima coloană a matricei Y şi însumate. Analog p12 din prima linie a matricei X şi
GI
a doua coloană a matricei Y şamd. Evident pentru a putea efectua aceste operaţii este
necesar ca numărul coloanelor matricei X să fie acelaşi cu numărul liniilor matricei Y .
æ p11 p12 ö÷
GO
Matricea astfel obţinută çç p ÷ este produsul matricelor X şi Y .
çè 21 p22 ø÷÷
Definiţie. Dacă A = (aij )i =1,m Î M m ,n () şi B = (bij )i =1,n Î M n , p () , atunci

j =1,n j =1, p
DA
n
produsul acestor matrice este matricea A ⋅ B = (cij )i =1,m Î Mm,p () cu cij = å aikbkj .
j =1, p k =1
Exemple
PE
æ 1 2ö æ 1 - 3ö æ1 ⋅ 1 + 2 ⋅ (-2) 1 ⋅ (-3) + 2 ⋅ (-7) öæ- 3 - 17ö
1. çç-3 4 ÷÷÷ ⋅ çç- 2 - 7 ÷÷÷ = çç(-3) ⋅ 1 + 4 ⋅ (-2) (-3) ⋅ (-3) + 4 ⋅ (-7)÷÷÷çç- 11 - 19÷÷÷ ;
èç ø çè ø çè ø÷èç ø
æ1 0 - 2öæ æ ö
çç ÷÷çç-2 1ö÷÷ çç1 ⋅ (-2) + 0 ⋅ 1 + (-2) ⋅ 3 1 ⋅ 1 + 0 ⋅ (-4) + (-2) ⋅ 0÷÷ æçç-8 1 ö÷÷
ŞI
2. çç3 1 - 4÷÷÷çç 1 - 4÷÷÷ = çç3 ⋅ (-2) + 1 ⋅ 1 + (-4) ⋅ 3 3 ⋅ 1 + 1 ⋅ (-4) + (-4) ⋅ 0÷÷÷ = çç-17 - 1÷÷÷ ;
çèç1 0 0 ÷øè ÷ç ÷ ç ÷ ç ÷
÷ç 3 0 ø÷÷ èçç 1 ⋅ (-2) + 0 ⋅ 1 + 0 ⋅ 3 1 ⋅ 1 + 0 ⋅ (-4) + 0 ⋅ 0 ø÷÷ èç-2 1ø÷÷
æ0 2 ö÷ æ0 2 ö÷ æ ö
Ă
æ1 0 2÷öççç ÷÷ æ 2 2ö çç ÷÷æ1 0 2ö çç0 -2 0÷÷÷

÷÷çç1 -1÷÷÷ = çç ÷÷ ç ÷÷ ç ç
3. ççç ; 4. çç1 -1÷÷÷ççç = 1 1 2÷÷÷ ;
÷÷ èçç-1 1ø÷÷÷ ÷÷çè0 -1 0÷÷÷ø ççç
IC
çè0 -1 0÷÷øçç çç ÷÷
çç1 0 ÷÷ çç1 0 ÷÷ çç1 0 2÷÷
è ø è ø è ø
æ 1 2öæ ÷÷ç3 -2ö÷÷ æç7 0ö÷÷ æ3 -2öæ ÷÷ç 1 2ö÷÷ æç7 0ö÷÷
CT
5. ççç ÷ çç ÷ = çç ÷ ; 6. ççç ÷÷çç 2 3÷÷ = çç0 7÷÷ ;

èç-2 3øè ÷÷ç2 1 ø÷÷ èç0 7ø÷÷ èç2 1 øè ÷ç- ø÷ èç ø÷
æ1 1 öæ ÷÷çç3 0ö÷÷ æçç 5 1 ö÷ æ3 0öæ ÷÷çç1 1 ö÷÷ æçç3 3ö÷÷
7. ççç ÷÷ ; çç
DA
÷ ÷ = 8. çç2 1÷÷÷çç0 -1÷÷÷ = çç2 1÷÷÷ ;

çè0 -1øè ÷÷çç2 1ø÷÷ èçç-2 -1ø÷÷ è øè ø è ø
æ 1 8ö÷ æ ö æ 1 8ö÷
çç ÷÷æ0 0 0 0ö çç0 0 0 0÷÷÷ æ 0 0 0 ö çç ÷÷ æ0 0ö
çç ÷ ç ÷ ç
÷÷ = çç0 0 0 0÷÷ ; ÷ ç ÷÷ççç-2 5÷÷÷ = çç
÷ ÷÷
9. ç-2 5÷÷çç
DI
10. çç çç0 0÷÷÷ ;

çç ÷÷çè0 0 0 0÷÷ø çç ÷÷ ç
è 0 0 0 ÷
÷
øçç ç ÷
÷÷ è ø
çç 5 3÷÷ çç0 0 0 0÷÷ çè 5 3ø÷
è ø è ø
ææ 1 0öæ3 -1ö÷ö æ 3 -1ö÷ æ 6 -2ö÷
RA
ç ÷÷÷çç ÷÷÷÷÷ = 2 ⋅ çç
11. 2 ççççç ç
÷÷ = çç ÷÷ ;
çèèç-1 2øè ÷
÷ç0 1 ø÷÷ø÷ ÷ çè-3 3 ø÷ çèç-6 6 ø÷÷
ç ÷
æ ö
ç æ 1 0ö÷÷÷÷æçç3 -1ö÷÷ ççæ 2 0ö÷÷ççæ3 -1ö÷÷ ççæ 6 -2÷÷ö
12. çç2 ççç ÷÷ ÷=ç ÷ ÷= ÷;
TU
çè èç-1 2ø÷÷ø÷÷èçç0 1 ø÷÷ èç-2 4ø÷÷ççè0 1 ø÷÷ ççè-6 6 ÷÷ø

æ 1 0ö÷ æç æ3 -1ö÷ö÷ æ 1 0öæ ÷÷çç6 -2ö÷÷ æçç 6 -2ö÷÷
13. ççç ÷÷ ⋅ çç2 çç
ç
÷÷÷÷ = çç
÷ ç ÷÷ç0 2 ÷÷ = ç-6 6 ÷÷ ;
èç-1 2ø÷÷ çè çè0 1 ø÷÷ø÷ çè-1 2øè ÷ç ø÷ èç ø÷
I
ED
CĂ
Matrice 259
ææ0 2 ö æ 1 -1ö÷ö æ ö
æ1 0 2ö÷ççççç
ç ÷÷÷ çç ÷÷÷÷÷ æ1 0 2öçç1 1 ÷÷÷ æ3 3ö
÷ ç ÷÷ ç ÷ ç ÷ ç ÷
14. ççç
GI
÷÷çççç1 -1÷÷÷ + ççç-1 1 ÷÷÷÷÷÷ = çç0 -1 0÷÷÷ççç0 0÷÷÷ = çç0 0÷÷÷ ;
çè0 -1 0÷ø÷çççç ÷ ç ÷ ç ÷
ççç1 0 ÷÷÷ ççç 0 ÷
1 ø÷÷÷÷÷ø
è øçç
çè1 1ø÷
÷÷ è ø
çèè ø è
GO
æ0 2 ÷ö æ ö
æ1 0 2÷öççç ÷÷ æ1 0 2öçç 1 -1÷÷÷ æ 2 2ö æ1 1 ö æ3 3ö
÷÷çç1 -1÷÷÷ + çç ÷÷çç ÷ ç ÷ ç ÷ ç ÷
15. ççç ç ÷÷çç-1 1 ÷÷÷ = çç-1 1÷÷÷ + çç1 -1÷÷÷ = çç0 0÷÷÷ ;
èç 0 -1 0 ÷
÷
øççç ÷
÷÷ çè 0 - 1 0 ÷
øçç ÷ çè ÷
ø çè ÷
ø çè ÷ø
çè1 0 ÷ø çè 0 1 ø÷÷
DA
ææ0 2 ö ö÷ æ-4 2 ö÷
ç ÷÷
æ1 0 2ö÷ççççç ÷ æ 1 0ö÷÷÷÷ æ1 0 2ö÷ççç ÷÷ æ-2 2ö
÷
ç ç ç ÷ ç ÷ ç ç ÷ ç
16. ç ç
0 -1 0 ÷÷çççç1 -1÷÷ç-2 1÷÷÷÷ = ç0 -1 0÷÷çç 3 -1÷÷÷ = çç-3 1÷÷÷ ;
÷ ÷ ç ÷ ç ÷
èç ø÷çççç ÷èç ø÷÷÷ èç ø÷çç ÷ èç ø÷
PE
çèçè1 0 ÷÷ø ÷
ø÷ èç 1 0 ø÷÷
æ æ0 2 ö÷÷ö
ç
çççæ1 0 2÷öççç ÷÷÷÷æ 1 0÷ö çæ 2 2öæ ÷÷çç 1 0ö÷÷ æçç-2 2ö÷
17. ççç ç ÷÷çç1 -1÷÷÷÷÷÷çç ÷÷ = ç ÷÷ç-2 1÷÷ = ç-3 ÷;
çççè0 -1 0÷ø÷çç ç ç
÷÷÷÷÷÷èç-2 1ø÷÷ èç-1 1øè 1ø÷÷÷
ŞI
÷ç ø÷ èç
ççè çç1 0 ÷÷÷
è øø
æ3 2 -1ö÷÷ çæ1 0 0÷÷ö çæ3 2 -1÷÷ö æ ö æ -1÷÷ö çæ3 2 -1÷÷ö
çç çç1 0 0÷÷ çç3 2
÷÷ çç ÷÷ çç ÷ çç
Ă
ç ÷÷ ç ÷ ç ÷
18. çç1 1 0 ÷÷ ⋅ çç0 1 0÷÷ = çç1 1 0 ÷÷ ; 19. çç0 1 0÷÷÷ ⋅ çç1 1 0 ÷÷÷ = çç1 1 0 ÷÷÷ ;
çç ÷÷ çç ÷÷ çç ÷÷ çç ÷÷ çç ÷÷ çç ÷÷
IC
çç2
è 5 1 ø÷÷ ççè0 0 1÷÷ø ççè2 5 1 ÷÷ø çç0 0 1÷÷ çç2 5
è ø è 1 ÷÷ø ççè2 5 1 ÷÷ø
æ0 1 2öæ
÷÷çç 0 1 0 ö÷÷ æçç1 0 0ö÷÷ æ 0 1 0 ÷öæ0 1 2ö÷÷ æç1 0 0ö÷÷
çç çç ÷÷ çç
CT
ç ÷÷ç ÷÷ ç ÷÷ ç ç ÷ çç ÷
20. çç1 0 0÷÷çç-5 0 2 ÷÷ = çç0 1 0÷÷ ; 21. çç-5 0 2 ÷÷÷ çç1 0 0÷÷÷ = çç0 1 0÷÷÷ .
çç ÷÷çç ÷÷ çç ÷÷ çç ÷÷ çç ÷÷ çç ÷÷
çç0 3 5øè ÷ç 3 0 -1÷ ç0 0 1÷ çç 3 0 -1÷÷ çç0 3 5ø÷÷ èçç0 0 1ø÷÷
è ÷ç ø÷ èç ø÷ è øè
DA
Ca şi la adunare intuim câteva proprietăţi (asociativitate, distributivitate,

existenţa elementului neutru pentru matrice pătratice). Să le verificăm în caz general.
1. Din exemplele 3. şi 4. observăm că înmulţirea matricelor nu este comutativă; mai
DI
mult, dacă există produsele AB şi BA nu sunt matrice de acelaşi tip, doar în cazul
matricelor pătratice, dar nici în acest caz nu avem neapărat comutativitate (exemplele
5., 6., 7. şi 8.).
2. Dacă a Î  , A Î M m ,n () , B Î M n , p () avem:
RA
n n
(aA) B = (aaij )i =1,m (bjk )j =1,n = (cik )i =1,m , cik = å (aaij )bjk = å aaijbjk ;
j =1,n k =1, p k =1, p j =1 j =1
n n
TU
a (AB ) = (adik )i =1,m , dik =

k =1, p
åa bj =1
ij jk  adik = å aaijbjk ;
j =1
n n
A (aB ) = (aij )i =1,m (abjk )j =1,n = (eik )i =1,m , eik = å aij (abjk ) = å aaijbjk .
I
j =1,n k =1,n k =1, p j =1 j =1

ED
CĂ
260 Matrice
Deci (aA) ⋅ B = a (AB ) = A (aB ) .

3. Dacă A Î M m ,n () , B,C Î M n , p () , avem
GI
n n
A(B + C ) = (aij )i =1,m (bjk + cjk )j =1,n = (dik )i =1,m , dik=åaij (bjk + cjk ) =å(aijbjk + aijcjk ) ,
j =1,n k =1, p k =1, p j =1 j =1
GO
n n n
=[eik + fik ]i =1,m , eik + fik=å aijbjk
AB + AC =
k =1, p j =1
å aijc jk = å (aijbjk + aijc jk ) .
+
j =1 j =1
Deci A ⋅ (B + C ) = AB + AC .
DA
Analog se poate arăta că pentru A Î M n , p () , B,C Î M m ,n ()
(B + C ) ⋅ A = BA + CA .
4. Dacă A Î M m ,n () , B Î M n , p () , C Î M p,q () avem:
PE
n
A ⋅ B = D Î M m , p () , dik = å ailblk ,
l =1
(AB )C = D ⋅ C = E Î M m, p () ,
p p æ n ö p n
ŞI
eij = å dikckj = å ççå ailblk ÷÷÷ckj = å å ailblkckj ,
k =1
ç
k =1 è l =1 ø k =1 l =1
p
B ⋅ C = F Î M n ,q () , flj = å blkckj ,
Ă
k =1
n n p n p
A ⋅ (BC ) = AF = G Î M m ,q () , gij = å ail flj = å ail å blkckj = å å ailblkckj .
IC
l =1 l =1 k =1 l =1 k =1
Din aceste exprimări deducem că proprietatea de asociativitate se reduce la
m n
CT
proprietatea de invarianţă faţă de ordinea sumării a sumelor duble å åx

i =1 j =1
ij . Aşadar
m n n m
dacă arătăm că å åx ij = å å x ij , atunci rezultă că eij = gij , deci are loc şi
DA
i =1 j =1 j =1 i =1
relaţia (A ⋅ B ) ⋅ C = A ⋅ (B ⋅ C ) .
Lemă. Dacă x ij Î  pentru i = 1, m şi j = 1, n , atunci
m n n m
å åx = å å x ij . (*)
DI
ij
i =1 j =1 j =1 i =1
n
Demonstraţie. Considerăm matricea X = (x ij )i =1,m . åx ij este suma elementelor
j =1,n j =1
RA
m n
de pe linia i , deci suma å åx
i =1 j =1
ij este suma sumelor de pe liniile matricei X . Pe de
m n m
altă parte åx este suma elementelor de pe coloana j , deci å åx reprezintă
TU
ij ij
i =1 j =1 i =1
suma sumelor elementelor de pe toate coloanele. În ambele cazuri am calculat suma

tuturor elementelor matricei X şi, datorită comutativităţii, aceste două moduri de
I
calcul a sumei conduc la acelaşi rezultat.

ED
CĂ
Matrice 261
æ1 0 0 ... 0ö÷
çç
ç0 1 0 ... 0÷÷÷ ï1, pentru i = j
ì
GI
5. Fie I n = ççç0 0 1 ... 0÷÷÷ = (dij )i , j =1,n Î M n () , dij = ïí ( dij este
çç  ÷÷ ï0, pentru i ¹ j
ï
î
ççè0 0 0 ... 1ø÷÷
GO
simbolul lui Kronecker). Pentru A = (aij )i , j =1,n Î M n () avem A ⋅ I n = (bij )i , j =1,n ,
n
unde bij = åa k =1
d = ai 1 ⋅ 0 + ... + ai ( j -1) ⋅ 0 + aij ⋅ 1 + ai ( j +1) ⋅ 0 + ... + ain ⋅ 0 = aij .
ik kj
DA
Deci A ⋅ I n = A . Analog I n ⋅ A = (cij )i , j =1,n cu
n
cij = å dikakj = 0 ⋅ a1 j + ... + 0 ⋅ a(i -1) j + 1 ⋅ aij + 0 ⋅ a(i +1) j + ... + 0 ⋅ anj = aij , deci
k =1
PE
In ⋅ A = A .
Definiţie
æ1 0 0 ... 0÷ö
çç
ç0 1 0 ... 0÷÷÷
Matricea I n = ççç0 0 1 ... 0÷÷÷ = (dij )i , j =1,n Î M n () se numeşte matricea unitate.
ŞI
çç  ÷÷
ççè0 0 0 ... 1÷÷ø
Ă
6. În exemplele 20. şi 21. observăm că există matrice prin ale căror înmulţire în orice
ordine rezultă matricea unitate. Aceste matrice sunt matrice inverse.
IC
Definiţie. Matricea A Î M n () este inversabilă, dacă există matricea

A¢ Î M n () cu proprietatea AA¢ = A¢A = I n . Matricea A¢ se numeşte inversa
CT
matricei A şi se notează cu A-1 .

Observaţie. Dacă există matricea inversă, atunci ea este unică Într-adevăr dacă
pentru A¢¢ Î M n () , AA¢¢ = A¢¢A = I n , atunci avem
DA
A¢¢ = A¢¢ ⋅ I n = A¢¢ (AA¢) = (A¢¢A) A¢ = I n A¢ = A¢ .
Definiţie. Dacă A Î M n () , atunci putem defini puterile matricei în modul

DI
următor:
A0 = I n , A1 = A , A2 = A ⋅ A ,
A 3 = A2 ⋅ A = A ⋅ A 2 = A ⋅ A ⋅ A ,
A 4 = A 3 ⋅ A = A ⋅ A 3 = A 2 ⋅ A2 = A ⋅ A ⋅ A ⋅ A
RA
şi în general An +1 = An ⋅ A .
Asociativitatea garantează valabilitatea următoarelor proprietăţi:
1. Am ⋅ Ap = Am + p , " m, p Î  , " A Î M n () ;
TU
p
2. (Am ) = Am ⋅p , " m, p Î  , " A Î M n () ;
m
3. (l ⋅ A) = lm ⋅ Am , " m Î * , " A Î M n () , " l Î  .
I
Pe baza proprietăţilor demonstrate putem afirma următoarea teoremă:

ED
CĂ
262 Matrice
Teoremă
GI
1. A + B = B + A , "A, B Î M m ,n () ;
2. (A + B ) + C = A + (B + C ) , "A, B,C Î M m ,n () ;
3. A + Om ,n = Om ,n + A = A , "A Î M m ,n () ;
GO
4. A + (-A) = (-A) + A = 0m , n "A Î M m ,n () ;
5. a ⋅ (bA) = (ab ) A , "a, b Î  , "A Î M m ,n () ;
6. a ⋅ (A + B ) = aA + aB , "a Î  , "A, B Î M m ,n () ;
DA
7. (a + b ) ⋅ A = aA + bA , "a, b Î  , "A Î M m ,n () ;
8. 1 ⋅ A = A , "A Î M n ,p () ;
PE
9. (-1) ⋅ A = -A , "A Î M n ,p ()
10. 0 ⋅ A = Om ,n , "A Î M m ,n () ;
11. a ⋅ Om ,n = Om ,n , "a Î  ;
12. A ⋅ On ,p = Om ,p , Op,m ⋅ A = Op,n "A Î M m ,n () ;
ŞI
13. (aA) ⋅ B = a (AB ) = A (aB ) , "a Î  , "A Î M m ,n () , "B Î M n , p () ;
14. A ⋅ (B ⋅ C ) = (A ⋅ B ) ⋅C , "A Î M m ,n () , "B Î M n , p () , "C Î M p,q () ;
Ă
15. A ⋅ (B + C ) = AB + AC , "A Î M m ,n () , "B,C Î M n , p () ;

16. (B + C ) ⋅ A = BA + CA , "A Î M n , p () , "B,C Î M m ,n () ;
IC
17. A ⋅ I n = I n ⋅ A = A , "A Î M n () ;

m +p
m p
18. A ⋅ A = A , " m, p Î  , " A Î M n () ;
CT
p
19. (Am ) = Am ⋅p , " m, p Î  , " A Î M n () ;
m
20. (l ⋅ A) = lm ⋅ Am , " m Î * , " A Î M n () , " l Î  .
DA
Probleme rezolvate
æa b ö
1. Să se arate că matricea A = ççc d ÷÷÷ verifică ecuaţia
çè
DI
ø
A - (a + d ) A + (ad - bc ) I 2 = O2 .
2
Demonstraţie
æa b ö æa b ö æa 2 + bc ab + bd ö÷
RA
A2 = A ⋅ A = ççc d ÷÷÷ ⋅ ççc d ÷÷÷ = ççç 2÷

÷,
èç ø çè ø çèac + dc bc + d ÷ø
æa 2 + bc ab + bd ö÷ æ(a + d )a (a + d )b ö
deci A - (a + d ) A + (ad - bc ) I 2 = ççç
2
2÷÷ - çç ÷÷ +
÷
èçac + dc bc + d ø÷ çè(a + d )c (a + d )d ÷ø
TU
æad - bc 0 ö æ0 0ö
+ çç 0 ad - bc ÷÷ = çç0 0÷÷ = O2 .
çè ÷ø çè ÷ø
I
ED
CĂ
Matrice 263
Observaţie. Dacă A = (aij )i , j =1, n , atunci elementele aii , i = 1, n formează
GI
diagonala principală a matricei, iar elementele ai (n -i +1) formează diagonala
secundară. În general dacă A este o matrice pătratică, atunci suma elementelor de pe
diagonala principală se numeşte urma matricei şi se notează cu TrA . Deci pentru
GO
n æa b ö
A = (aij )i , j =1, n , avem TrA = å aii . Numărul ad - bc ataşat matricei A = ççc d ÷÷÷
i =1
ç
è ø
este determinantul matricei şi se notează cu det A . Astfel egalitatea din enunţ are
forma
DA
A2 - (Tr A) A + (det A) I 2 = 02 .
Această relaţie este un caz particular al teoremei Cayley-Hamilton.
2. Să se rezolve sistemul
PE
ì
ï æ ö
ï
ïï çç 8 - 5 ÷÷
ï 2X - 3Y = çç-5 3 ÷÷÷
ïï ç 0 - 10÷÷
ï çè ÷ø
í
ŞI
ïï æ - 1 - 1ö÷
ï çç ÷
ï
ï 3X + 2Y = çç 12 - 2 ÷÷
ïï çç-13 11 ÷÷÷
ï
ï
î è ø÷
Ă
unde X , Y Î M 3,2 ( ) .
IC
Rezolvare. Înmulţim prima ecuaţie cu 2, a doua cu 3 şi adunăm relaţiile obţinute.

æ 16 - 10 ö÷ æ 1 - 1÷ö
çç çç ÷
CT
÷÷
4X - 6Y = çç-10 6 ÷÷ Astfel X = çç 2 0 ÷÷÷ .
çç 0 - 20÷÷ çç-3 1 ÷÷
è ø÷ è ÷ø
æ ö În mod analog avem
çç-3 - 3 ÷÷
DA
ç
9X + 6Y = ç 36 - 6 ÷÷ ÷ æ-2 1 ö÷
ç çç ÷
çè-39 33ø÷÷÷ Y = çç 3 - 1÷÷÷ .
+ çç ÷
çè-2 4 ÷÷ø
æ 13 - 13 ö÷
DI
çç ÷
13X = çç 26 0 ÷÷÷
çç-39 13÷÷
è ÷ø
RA
Observaţie. În unele cazuri nu este avantajos să lucrăm separat cu elementele

matricelor care intervin în problemă. Dacă consideram X = (x ij )i =1, 3 şi
j =1, 2
Y = (yij )i =1, 3 atunci pentru elementele x ij şi yij ar fi trebuit să rezolvăm 6 sisteme

TU
j =1, 2
cu câte două ecuaţii şi câte două necunoscute.

3. Să se arate că dacă A, B Î M n () şi AB = BA atunci
I
2
(A + B ) = A2 + 2AB + B 2 şi A2 - B 2 = (A + B )(B - A) .
ED
CĂ
264 Matrice
Demonstraţie
2
(A + B ) = (A + B )(A + B )= (A + B ) ⋅ A + (A + B ) ⋅ B = A2 + BA + AB + B 2 =
GI
= A2 + 2AB + B 2 .
(A + B )(A - B ) = (A + B ) ⋅ A - (A + B ) ⋅ B = A2 + BA - AB + B 2 = A2 - B 2 .
GO
Observaţie. Deoarece singura diferenţă dintre proprietăţile operaţiilor cu matrice şi
proprietăţile operaţiilor cu numere reale este lipsa comutativităţii la produsul a două
matrice, formulele prescurtate de calcul devin adevărate pentru orice două matrice care
comută. Astfel avem următoarele relaţii:
DA
Teoremă. Dacă A, B Î M n () şi AB = BA , atunci
a) Ak - B k = (A - B )(Ak -1 + Ak -2B + ... + AB k -2 + B k -1 ) ;
b) A2k +1 + B 2k +1 = (A + B )(A2k - A2k -1B + ... - AB 2k -1 + B 2k ) ;
PE
k
c) (A + B ) = Ak + C k1Ak -1B + C k2Ak -2B 2 + ... + C kk -1AB k -1 + B k .
n n
4. Fie A = (aij )i , j =1, n , B = (bij )i , j =1, n şi Tr A = å aii respectiv Tr B = å bii . Să
i =1 i =1
ŞI
se demonstreze următoarele egalităţi:
a) Tr(l ⋅ A) = l ⋅ Tr A , " A Î M n ()
b) Tr (A + B ) = Tr A + Tr B , " A, B Î M n () ;
Ă
c) Tr (A ⋅ B ) = Tr (B ⋅ A) , " A, B Î M n () .
IC
Demonstraţie
n n
a) Tr(l ⋅ A) = å (la ) = l å aii = l Tr A .
CT
ii
i =1 i =1
n n n
b) Tr (A + B ) = å (aii + bii ) = å aii + å bii = Tr A + Tr B .
i =1 i =1 i =1
DA
c) Notăm cu C şi D produsul A ⋅ B respectiv B ⋅ A . Din definiţia produsului

rezultă
n n n
Tr (AB ) = Tr C = å cii = å å aijbji ,
i =1 i =1 j =1
DI
n n n
Tr (BA) = Tr D = åd
j =1
jj = å å bjiaij .
j =1 i =1
Pe de altă parte suma dublă este independentă de ordinea sumelor, deci

RA
Tr (AB ) = Tr (BA) .
Exerciţiu. Să se arate că pentru A, B Î M n () nu putem avea AB - BA = I n .
Rezolvare. Dacă AB - BA = I n , atunci Tr(I n ) = Tr(AB - BA) . Pe de altă parte
TU
Tr I n = n şi Tr (AB - BA) = Tr (AB ) - Tr (BA) = 0 , deci AB - BA ¹ I n .

I
ED
CĂ
Matrice 265
æ 1 1 ÷ö
çç1 + ÷
ç n n 2 ÷÷÷
GI
5. Considerăm matricea An = çç , unde n ³ 1 . Să se calculeze lim An .
çç 1 1 ÷÷÷ n ¥
çè n 1 - ÷
÷
nø
GO
Rezolvare. Şirul de matrice (An )n ³1 , An = (aij (n ))1£i £2 este convergent dacă şi
1£ j £2
numai dacă şirurile (aij (n ))n ³1 sunt convergente pentru orice i, j = 1, 2 .

æ 1ö æ 1ö 1 1 æ1 0ö÷
DA
lim çç1 + ÷÷ = lim çç1 - ÷÷ = 1 şi lim 2 = lim = 0 , deci lim An = çç ÷.
n ¥ è n ø n ¥ è nø n ¥ n n ¥ n n ¥ çè0 1ø÷
Aplicaţie practică
PE
1. Trei staţii de purificare a apei primesc apă din trei surse. De la izvorul I , din lacul
L şi din râul R . Dacă notăm cu S1 , S 2 şi S 3 cele trei staţii, atunci cantitatea totală
furnizată de surse este distribuită după cum urmează:
ŞI
I : 1/ 3 din cantitate la S1 , 1/ 3 la S 2 şi 1/ 3 la S 3 ;
L : 1/ 2 din cantitate la S1 , 1/ 4 la S 2 şi 1/ 4 la S 3 ;
R: 0 la S1 , 1/ 2 la S 2 şi 1/ 2 la S 3 .
Ă
Notând cantităţile furnizate la cele trei surse (I , L, R) cu x , y respectiv z , să se

IC
calculeze cantităţile obţinute de cele trei staţii.

Rezolvare. Putem reprezenta datele într-o matrice după cum urmează:
în prima coloană trecem procentele de la prima sursă ( I ),
CT
în a doua coloană trecem procentele de la sursa a doua ( L ),

în ultima coloană trecem procentele de la a treia sursă
(astfel ca procentele dintr-o linie să corespundă unei staţii).
æ1 1 ö
DA
çç 0 ÷÷
çç 3 2 ÷÷
çç 1 1 1 ÷÷÷
Obţinem matricea T = çç ÷÷ .
çç 3 4 2 ÷÷÷
DI
çç 1 1 1 ÷÷
ç ÷
çè 3 4 2 ø÷÷
1 1
Debitul la prima staţie este d1 = x ⋅ + y ⋅ + z ⋅ 0 , la a doua staţie
RA
3 2
1 1 1 1 1 1
d2 = x ⋅ + y ⋅ + z ⋅ iar la a treia d 3 = x ⋅ + y ⋅ + z ⋅ . Dacă considerăm
3 4 2 3 4 2
æd ÷ö
TU
æx ö÷ çç 1 ÷
çç ÷
ç ÷÷ ç ÷÷
vectorul v = ççy ÷÷ care reprezintă debitul la surse, şi vectorul d = ççd2 ÷÷ care reprezintă
çç ÷÷ çç ÷÷
çèz ÷ø ççd ÷÷
è 3ø
I
ED
CĂ
266 Matrice
debitul la staţii, atunci am obţinut relaţia
d =T ⋅v .
GI
Observaţie. Matricea T se numeşte matrice de tranziţie ataşată problemei. O
matrice a cărei elemente sunt nenegative şi în care suma elementelor de pe fiecare
coloană este 1 se numeşte matrice stohastică (sau stocastică).
GO
Exerciţii
1. Calculaţi matricele A + B , A - B , 2A + 3B dacă
æ2 - 1 3÷ö æ 1 3 0ö÷
DA
A = çç şi B = çç
çè1 3 2ø÷÷ çè-2 0 1ø÷÷
.
2. Rezolvaţi ecuaţiile matriceale

æ2 1 ö÷ æ-3 1ö÷ æ1 1 3 ö÷ æ7 3 5÷ö
PE
çç ÷÷ çç ÷ çç ÷ çç ÷
a) çç3 - 2÷÷ + X = çç 2 0÷÷÷ ; b) 2X + çç 5 4 2÷÷÷ = çç1 6 0 ÷÷÷ .
çç1 0 ÷÷ ç ÷ çç 7 8 8÷÷ çç3 5 6÷÷
è ø÷ èç-1 1 ø÷÷ è ø÷ è ÷ø
3. Efectuaţi operaţiile:
ŞI
æ 1 3 3 ÷ö æ-1ö÷ æ-1÷ö
æ1 1 2 -3ö÷ æ 0 -1 -2 3ö÷ ç ÷ ç ÷ ç ÷
ç
a) 2 ⋅ çç ÷ ç
÷÷ - 3 ⋅ çç ÷÷ ; b) ççç-1 - 3 7÷÷ ⋅ ççç 2 ÷÷ + ççç 2 ÷÷ ;
çè3 4 1 2 ÷ø çè-1 -2 1 3÷÷ø çç ÷÷ ç ÷÷ ç ÷÷
èç 1 4 2 ÷÷ø çè 1 ø÷÷ çè 1 ÷÷ø
Ă
æ ö æ ö
æ 1 2 3 ÷ö çç-4 2÷÷÷ æ 1 0 ÷ö æ 3 4 ö÷ æ1 - 2ö÷ æ 1 - 1 0 ö÷ çç 1 - 1÷÷÷
IC
c) çç0 - 1 - 2÷÷ ⋅ çç 1 0 ÷÷ + çç2 - 1÷÷ ⋅ çç0 - 1÷÷ ; d) çç 3 7 ÷÷ ⋅ çç3 4 - 2÷÷ ⋅ çç 0 4÷÷

èç ø çç 1 1 ÷÷ èç ø èç ø èç ø èç ø çç-1 2÷÷
è ÷ø è ø÷
CT
æ ö æ 1 1 1 ÷ö æ1 a a 2 ÷ö
çç1 - 1÷÷ ææ-2 1ö æ 3ö ö çç ÷÷ çç ÷÷
e) çç 2 3 ÷÷ ⋅ çççç 3 - 1÷÷ + çç4÷÷ ⋅ (-1 - 2)÷÷÷ ;
÷ f) çç a b c ÷÷ ⋅ çç1 b b 2 ÷÷ ;
çç ç
÷ èç ÷
ø èç ø ÷ ÷ø çç 2 2 2 ÷÷ çç ÷
çè 4 5 ø÷÷ è 2÷
çèa b c ÷÷ø çè1 c c ÷÷ø
DA
æa b c÷öæç ö
çç ÷÷çç 1 1 1 ÷÷÷ unde e1 , e2 şi e3 sunt æ a b ö æa - b ö
g) ççb c a÷÷ç e1 e2 e3 ÷÷ , h) çç-b a ÷÷÷ ⋅ ççb a ÷÷÷ .
çç ÷ç ÷ rădăcinile de ordin 3 èç ø çè ø
çèc a b÷÷øççèe12 e22 e32 ÷÷÷ø
ale unităţii;
DI
æ1 1ö
4. Calculaţi An , dacă A = çç1 0÷÷÷ şi n Î {2, 3, 4} .
èç ø
RA
æ 2 1ö
5. Calculaţi expresia A2 - 5A + 6I 2 , dacă A = çç5 3÷÷÷ .
çè ø
6. Rezolvaţi următoarele sisteme de ecuaţii:
ïìï æ1 1 0 ö
TU
ïï2X -Y = ççç8 - 5 5÷÷÷ ìX + Y = I 2

ï
è ø
a) ï í ; b) ï
í .
ïï æ 4 - 3 - 14ö÷ ïX ⋅Y = 02
ïï X + 3Y = ç
çç-3 8 15 ÷÷ ï
î
è ø
I
ïî
ED
CĂ
Matrice 267
æ1 1 1 ÷ö
çç ÷÷
7. Calculaţi A2 , A3 şi A4 , dacă A = çç1 e e2 ÷÷ şi e este o rădăcină de ordin trei a
GI
çç ÷÷
çè1 e e ÷÷ø
2
unităţii.
GO
8. Rezolvaţi următoarele ecuaţii
æ0 1ö
a) X 2 = çç1 0÷÷÷ , X Î M 2 () ; b) X 2 = I 2 , X Î M 2 (  ) ;
çè ø
DA
æ7 6ö
c) X 2 = 02 , X Î M 2 (  ) ; d) X 2 = çç8 7÷÷÷ , X Î M 2 (  ) .
çè ø
9. Demonstraţi că există o infinitate de matrice A Î M 2 () , pentru care A2 = I 2 .
PE
æ 1 2ö æ 1 2ö
10. Determinaţi matricele X Î M 2 (  ) , pentru care çç-2 1÷÷ X = X çç-2 1÷÷ .
çè ÷ø çè ÷ø
n æ
k 2k ö
çç1 e e ÷÷
ŞI
11. Calculaţi å çç 1 1 1 ÷÷ , dacă e este o rădăcină de ordin 3 a unităţii şi e Ï  .
÷
è e e2k e 3k ÷ø
k =0 ç k
Ă
CALCULUL PUTERILOR UNEI MATRICE

Raţionamente euristice
IC
La definirea operaţiilor am văzut că, pentru orice matrice A Î M m () putem defini matricea An cu
n Î * în mod recursiv. Pe de altă parte în unele situaţii avem nevoie de forma explicită a matricei An .
CT
În acest paragraf rezolvăm câteva probleme în care forma generală se poate intui calculând câteva cazuri
particulare. Vom folosi numai matrice A Î M 2 () sau A Î M 3 () .
Probleme rezolvate
DA
æ0 1 0 ÷÷ö
ç
1. Să se calculeze A , dacă n Î  şi A = ççç0
n *
0 1 ÷÷÷ .
çç0 0 0÷÷ø
è
Soluţie. Calculăm An pentru câteva valori n şi încercăm să observăm comportamentul general.
DI
æ0 1 0 ö÷ æ0 1 0 ö÷ æ0 0 1 ö÷÷ æ0 0 1 ö÷ æ0 1 0 ö÷ æ0 0 0ö÷
ç ÷ ç ÷ ç ç ÷ ç ÷ ç ÷
A2 = ççç0 0 1 ÷÷÷ ⋅ ççç0 0 1 ÷÷÷ = ççç0 0 0÷÷÷ , A2 = ççç0 0 0÷÷÷ ⋅ ççç0 0 1 ÷÷÷ = ççç0 0 0÷÷÷ ,
ççè0 0 0ø÷÷ èçç0 0 0ø÷÷ èçç0 0 0ø÷÷ ççè0 0 0ø÷÷ èçç0 0 0ø÷÷ èçç0 0 0ø÷÷
A 4 = A3 ⋅ A = 02 ⋅ A = 0 3 , A5 = A4 ⋅ A = 03 ⋅ A = 03 şi astfel An = 03 pentru orice n ³ 3 . Astfel
RA
avem următorul rezultat:

æ0 1 0 ö÷÷ æ0 0 1 ö÷ æ0 0 0ö÷
ç ç ÷ ç ÷
A1 = ççç0 0 1 ÷÷÷ , A2 = ççç0 0 0÷÷÷ , An = ççç0 0 0÷÷÷ = O3 , dacă n ³ 3 .
çç0 0 0ø÷÷ ç ÷
çè0 0 0÷ø ç
çè0 0 0ø÷÷
è
TU
æ1 1ö
2. Să se calculeze An , dacă A = ççç0 1÷÷÷ .
è ø
æ1 1 ö æ1 1 ö æ 1 2 ö æ1 2ö æ1 1ö æ1 3ö
Soluţie. A2 = ççç0 1÷÷÷ ⋅ ççç0 1÷÷÷ = ççç0 1÷÷÷ , A3 = ççç0 1÷÷÷ ⋅ ççç0 1÷÷÷ = ççç0 1÷÷÷ ,
I
è ø è ø è ø è ø è ø è ø
ED
CĂ
268 Matrice
æ1 3ö æ1 1ö÷ æ1 4ö÷
A4 = ççç0 1÷÷÷ ⋅ ççç0 ç
1ø÷÷ = çèç0 1ø÷÷ .
è ø è
GI
Observăm că nici diagonala şi nici elementul de sub diagonală nu se schimbă, iar elementul din colţul
superior din dreapta coincide cu exponentul din An . Astfel pare o ipoteză plauzibilă relaţia
æ1 k ö
Ak = ççç0 1÷÷÷ , "k ³ 1 .
GO
è ø
æ1 n ö
Demonstrăm această egalitate prin metoda inducţiei matematice. Dacă An = ççç 0 1÷÷÷ , atunci
è ø
æ1 n ö æ1 1ö æ1 n + 1ö
An +1 = An ⋅ A = ççç 0 1÷÷÷ ⋅ ççç0 1÷÷÷ = ççç0 1 ÷÷÷ ,
è ø è ø è ø
DA
æ1 n ö
deci pe baza principiului inducţiei matematice deducem An = ççç 0 1÷÷÷ , pentru orice n ³ 1 .
è ø
æa b ö
3. Să se calculeze An pentru matricea A = çç 0 a + b ÷÷÷ ( a, b Î  ) şi n Î* .
çè
PE
ø
Soluţie
æa b ö æa b ö æa 2 2ab + b 2 ÷ö
A2 = çç0 a + b ÷÷÷ ⋅ çç0 a + b ÷÷÷ = ççç 2÷,
çè ø èç ø è0 (a + b ) ÷÷ø
æa 2 2ab + b 2 ÷ö æa b ö æa 3 3a 2b + 3ab 2 + b 3 ÷ö
ŞI
A3 = ççç 2÷÷ ⋅ çç ÷÷ = çç ÷÷÷ ,
è0 (a + b ) ÷ø èç0 a + b ÷ø çè0 (a + b )3 ø
æa 3 3a 2b + 3ab 2 + b 3 ö÷ æa b ö æa 4 4a 3b + 6a 2b 2 + 4ab 3 + b 4 ö÷
A4 = çç ÷÷ ⋅ çç ÷÷ = çç ÷÷ .
çè0 (a + b )3 ø÷ èç0 a + b ÷ø çèç0 (a + b )4 ø÷
Ă
Pe baza acestor egalităţi putem formula ipoteza

æa n (a + b )n - a n ö÷
IC
An = çç0 (a + b )n ÷÷ø÷ , n ³ 1 . (*)

çè
æa n (a + b )n - a n ÷ö
Demonstrăm această afirmaţie prin metoda inducţiei matematice. Dacă An = çç0 (a + b )n ÷ø÷÷ este
CT
çè
adevărată pentru un n fixat, atunci avem
æa n (a + b )n - a n ÷ö æa b ÷ö æça n +1 a nb + (a + b )n +1 - a n +1 - a nb ö÷
An +1 = çç0 ç
(a + b)n ÷ø÷÷ ⋅ çèç0 a + b ÷÷ø = ççè0
÷÷ =
èç (a + b )n +1 ø÷
DA
æa n +1 (a + b )n +1 - a n +1 ö÷
= ççç ÷,
è0 (a + b )n +1 ø÷÷
deci An +1 are aceeaşi formă şi astfel pe baza principiului inducţiei matematice, relaţia (*) este adevărată
DI
pentru orice n ³ 1 .
Exerciţii
Calculaţi An pentru următoarele matrice ( n Î * ):
RA
æ0 e x e -x ÷ö æa 0ö÷ æa 0 a ö÷
ç ÷ ç çç ÷ æ1 0ö æ 0 1ö
a) A = çççe -x 0 0 ÷÷÷ ; b) A = çç ÷÷÷ ; c) A = çç0 0 0÷÷÷ ; d) A = ççça 1÷÷÷ ; e) A = ççç-1 0÷÷÷ ;
çç0 ÷ ç
è 0 b ø ÷ ç ÷ è ø è ø
è 0 0 ÷ø èça 0 a ø÷
TU
æ1 1 1ö÷ æ0 1 0ö÷
æ1 2 ö æ1 2 ö æ1 1 ö ç ÷ ç ÷
f) A = ççç0 - 1÷÷÷ ; g) A = ççç0 3÷÷÷ ; h) A = ççç0 2÷÷÷ ;i) A = ççç1 1 1÷÷÷ ;j) A = ççç 1 1 1 ÷÷÷ .
è ø è ø è ø çç1 1 1÷÷ çç0 1 0÷÷
è ø è ø
I
ED
CĂ
Matrice 269
Metoda şirurilor recurente
GI
În paragraful precedent am văzut că după formularea unei ipoteze corecte demonstraţia inductivă este de
obicei foarte simplă şi necesită doar efectuarea unor operaţii. Pe de altă parte se poate întâmpla că nu
putem scrie forma explicită a lui An , dar observăm anumite relaţii între puterile consecutive. În aceste
cazuri introducem şiruri şi încercăm să concretizăm observaţiile noastre în relaţii de recurenţe. Astfel
GO
calculul matricei An se va reduce la calculul termenului general al unui şir recurent.
Probleme rezolvate
æ1 1 1 ö÷
ç ÷
1. Să se calculeze An , dacă A = ççç0 1 1 ÷÷÷ .
DA
çç0 0 1÷÷
è ø
Soluţie. Prima dată calculăm câteva puteri:
æ1 2 3 ö÷ æ1 3 6 ÷ö æ1 4 10ö÷
ç ÷ ç ÷ ç ÷
A2 = ççç0 1 2÷÷÷ , A3 = ççç0 1 3÷÷÷ , A4 = ççç0 1 4 ÷÷÷ .
PE
çç0 0 1÷÷ çç0 0 1÷÷ çç0 0 1 ÷÷
è ø è ø è ø
Pe baza acestor calcule formula generală ar fi ceva de genul:
æ1 n ? ö÷
ç ÷
An = ççç0 1 n ÷÷÷ .
çç0 0 1 ÷÷
ŞI
è ø
Bineînţeles cazul fericit ar fi acela în care observăm că şirul elementelor din colţul superior drept, adică
şirul 1, 3, 6,10,... , … are proprietatea că şirul diferenţelor termenilor consecutivi ( 2, 3, 4, ... ) coincide cu
n (n + 1)
Ă
şirul exponenţilor. Astfel elementul din colţul superior drept ar fi 1 + 2 + ... + n = . Dacă am
2
reuşit să formulăm această ipoteză, atunci demonstraţia necesită numai efectuarea unui produs. Pe de altă
IC
parte se poate întâmpla să nu observăm această formulă. În acest caz să notăm cu an elementul din colţul
superior drept al matricei An .
CT
æ1 n a ö÷
ç n÷
Astfel An = ççç0 1 n ÷÷÷ pentru orice n ³ 1 , unde (an )n ³1 este un şir necunoscut. Efectuând produsul
çç0 0 1 ÷÷
è ø
An ⋅ A putem determina o recurenţă pentru şirul (an )n ³1 :
DA
æ1 n a ö÷ æ1 1 1 ö÷ æ1 n + 1 a + n + 1ö÷
ç n÷ ç ÷ ç ÷
An +1 = An ⋅ A = ççç0 1 n ÷÷÷ ⋅ ççç0 1 1 ÷÷÷ = ççç0
n
1 n + 1 ÷÷÷
çç0 0 1 ÷÷ çç0 0 1÷÷ çç0 0 1 ÷÷
è ø è ø è ø
æ1 n a ÷ö
DI
ç n÷
deci pe de o parte am demonstrat (inductiv) că egalitatea An = ççç0 1 n ÷÷÷ este valabilă pentru orice
çç0 0 1 ÷÷
è ø
n ³ 1 , iar pe de altă parte am obţinut o relaţie de recurenţă pentru şirul (an )n ³1 : an +1 = an + (n + 1) .
RA
Pe baza acestei recurenţe avem:

an = an -1 + n
an -1 = an -2 + (n - 1)
an -2 = an -3 + (n - 2)

TU
a3 = a2 + 3
a 2 = a1 + 2
+
n (n + 1)
an = a1 + 2 + 3 + ... + (n - 1) + n =
2
I
ED
CĂ
270 Matrice
æ ö
çç1 n n (n + 1)÷÷
ç 2 ÷÷÷
An = çç0 1
GI
Astfel pentru orice n ³ 1 avem n ÷÷ .
çç ÷÷
çç0 0 1 ÷
è ø÷
Observaţie. Dacă formula pentru elementul din colţul superior drept a provenit dintr-o observaţie,
GO
atunci demonstraţia inductivă este necesară, dar dacă am folosit şirul (an )n ³1 , atunci acest pas este de
prisos, deoarece obţinerea recurenţei este practic echivalentă cu pasul inductiv.
æ1 1ö
2. Să se calculeze An , dacă A = ççç1 0÷÷÷ şi n Î * .
è ø
DA
æ2 1ö æ3 2ö æ5 3ö æ8 5 ö æ13 8ö
Soluţie. A2 = ççç1 1÷÷÷ , A3 = ççç 2 1÷÷÷ , A4 = ççç3 2÷÷÷ , A5 = ççç5 3÷÷÷ , A6 = ççç8 5÷÷÷ .
è ø è ø è ø è ø è ø
Pe baza calculelor precedente nu putem formula o ipoteză privind termenul general, dar putem observa
mai multe proprietăţi simple:
PE
• elementele de pe diagonala secundară sunt egale;
• elementul din colţul superior stâng este egal cu suma elementelor de pe ultima coloană ( 1 = 1 + 0 ,
2 = 1 + 1 , 3 = 2 + 1 , 5 = 3 + 2 , 8 = 5 + 3 , 13 = 8 + 5 )
• unele elemente din An se găsesc şi în An +1 , mai precis elementul din colţul superior stânga în An
este identic cu elementele de pe diagonala secundară din An +1 , etc.
ŞI
Pe baza acestor observaţii An are următoarea formă:
æa + b b ö
An = çç n b n an ÷÷÷ .
çè n nø
Ă
Astfel avem
æa + b b ö æ1 1 ö æa + 2b a + b ö
An +1 = çç n b n an ÷÷÷ ⋅ ççç1 0÷÷÷ = çç an + bn n b n ÷÷÷ ,
IC
çè n nø è ø çè n n n ø
deci într-adevăr an +1 = bn şi bn +1 = an + bn . Din aceste relaţii deducem an +2 = an +1 + an , pentru
n ³ 1 . Termenul general al acestui şir se poate căuta sub forma an = c1 ⋅ r1n + c2 ⋅ r2n , unde r1, 2 sunt
CT
rădăcinile ecuaţiei r 2 - r - 1 = 0 . Din condiţiile a1 = 0 şi a2 = 1 determinăm constantele c1 şi c2 şi

ajungem la formula
1 éêæç 1 + 5 ö÷ æ 1 - 5 ö÷ ùú
n -1 n -1
an = ⋅ êç ÷÷ - çç ÷÷ ú ,
DA
5 êçè 2 ø÷ èç 2 ø÷ ûú
ë
deci An = a (
an +2 an +1
n +1 an ) .
Observaţie. Cu notaţia Fn = an +1 apare şirul lui Fibonacci, deci

DI
æFn +1 Fn ö÷
An = çç ÷.
çèFn Fn -1 ø÷÷
Această reprezentare poate fi utilă chiar şi în demonstrarea unor proprietăţi referitoare la şirul lui
RA
Fibonacci.
În paragraful următor vom vedea că de obicei elementele matricei An satisfac aceeaşi recurenţă.
Exerciţii
Calculaţi An , dacă n Î * .
TU
æ ö æa 0 a ÷ö æ1 1 1 ö÷
ç-a a a ÷ ç ÷ ç ÷
a) A = çç a - a a ÷÷÷ ; b) A = ççç 0 b 0 ÷÷÷ ; c) A = ççç1 0 1÷÷÷ ;
çç a a - a ÷÷ ç ÷ ç ÷
è ø èça 0 a ÷ø èç1 1 1 ø÷
I
ED
CĂ
Matrice 271
æ0 a 0ö÷ æ6 5 ÷ö æa 2b a ÷ö
ç ÷ çç ÷
d) A = çççb 0 b ÷÷÷ ; e) A = ççç ÷÷÷ ; f) A = ççb 2a b ÷÷÷ .
GI
çç0 a 0÷÷
è ø èç-3 -2÷ø çça 2b a ÷÷
è ø
Metoda ecuaţiei caracteristice
æ ö
GO
Pe baza teoremei Cayley-Hamilton (n = 2) matricea A = çça b ÷÷÷ , verifică egalitatea
çèc d ø
A2 = (a + d ) A - (ad - bc ) I 2 .
Astfel pentru orice n ³ 1 obţinem
An +2 = (a + d ) An -1 - (ad - bc ) An .
DA
æa bn ö÷
Deci dacă An = ççc n ÷ , pentru orice n ³ 1 , atunci
çè n dn ø÷
æan +2 bn +2 ö÷ æan +1 bn +1 ö÷ æan bn ÷ö
çç ÷÷ = (a + d ) ⋅ çç ÷÷ - (ad - bc ) ⋅ çç ÷÷ .
PE
ççc ÷ ç ÷ ç dn ÷÷ø
è n +2 dn +2 ø÷ èçcn +1 dn +1 ø÷ çècn
de unde rezultă că şirurile (an )n ³1 , (bn )n ³1 , (cn )n ³1 şi (dn )n ³1 satisfac recurenţa
x n +2 = (a + d ) x n +1 - (ad - bc ) x n , numai valorile iniţiale sunt diferite. Această recurenţă este o
recurenţă liniară de ordinul doi şi avem următoarea teoremă de reprezentare pentru termenul general
ŞI
ì
ï c1r1n + c2r2n , dacă D > 0
ï
ï
ï
an = ï í(c1n + c2 ) r , dacă D = 0
n
,
ï
ï
ï
Ă
ï
ï r n (c1 cos nj + c2 sin nj) , dacă D < 0
î
unde D este discriminantul ecuaţiei r 2 - (a + d ) r + (ad - bc ) = 0 ; r1 şi r2 sunt rădăcinile acestei
IC
ecuaţii în cazul D > 0 , r este rădăcina în cazul D = 0 iar r ⋅ (cos j  i sin j ) sunt rădăcinile în cazul
D < 0 . Această teoremă de reprezentare se poate demonstra prin inducţie.
CT
Folosind această metodă putem calcula An pentru orice matrice A de ordinul 2 .

Observaţie. După demonstrarea teoremei Cayley-Hamilton pentru matrice de ordinul n putem
extinde această metodă la matrice arbitrare.
Exerciţii rezolvate
DA
æ 7 3 ÷ö
1. Să se calculeze An , dacă A = ççç ÷.
è4 11÷ø
Rezolvare. Tr A = 7 + 11 = 18 , det A = 77 - 12 = 65 , deci ecuaţia caracteristică este
DI
r 2 - 18r + 65 = 0 cu rădăcinile r1 = 5 şi r2 = 13 .
æ 7 3 ö÷ æ 7 3 ÷ö æ 61 54 ö÷ æan bn ö÷
A2 = ççç ÷⋅ç ÷=ç ÷ , deci dacă A = çççc
n
÷ , atunci
è4 11ø÷ ççè4 11÷ø ççè72 133ø÷ èn dn ø÷
an = k1 ⋅ 5n + k2 ⋅ 13n
RA
bn = k3 ⋅ 5n + k 4 ⋅ 13n
cn = k5 ⋅ 5n + k6 ⋅ 13n
dn = k7 ⋅ 5n + k8 ⋅ 13n ,
TU
unde constantele k1 , k2 , … , k8 se pot determina din condiţiile iniţiale (pentru aceste condiţii am calculat
A2 ).
ìï5k1 + 13k2 = 7
Din a1 = 7 şi a2 = 61 obţinem sistemul ïí ,
ïï25k2 + 169k2 = 61
I
î
ED
CĂ
272 Matrice
3 1 1 3 1 1 1
deci k1 = şi k2 = . În mod analog deducem k 3 = - , k 4 = , k5 = - , k6 = , k7 = şi
4 4 8 8 2 2 4
GI
3
k8 = , deci pentru orice n ³ 1 avem
4
æ 3 ⋅ 5n + 13n 3 ⋅ (13n - 5n ) ö÷
çç
GO
÷÷
ç 4 8 ÷÷
A = çç
n
n ÷
.
ççç 13 - 5
n n
5 + 3 ⋅ 13 ÷÷÷
n
÷÷
èç 2 4 ø
æ1 - 1ö
2. Să se calculeze An , dacă A = ççç1 3 ÷÷÷ .
DA
è ø
Rezolvare. Tr A = 4 , det A = 1 ⋅ 3 - 1 ⋅ (-1) = 4 , deci ecuaţia caracteristică este r 2 - 4r + 4 = 0
æa bn ö÷
şi rădăcinile sunt r1, 2 = 2 . Dacă An = ççc n ÷ , pentru n ³ 1 atunci şirurile (an )n ³1 , (bn )n ³1 , (cn )n ³1
çè n dn ø÷
PE
şi (dn )n ³1 satisfac recurenţa x n +2 = 4x n +1 - 4x n şi astfel termenul general al acestor şiruri are forma
æ0 -4ö÷ ìï 1
çç ïïk1 + k2 =
(k1n + k2 ) ⋅ 2 . Dar A = ç
n 2 ÷
÷ , deci a1 = 1 şi a2 = 0 , adică í 2 . Rezolvând sistemul
çè4 8 ø÷÷ ïï2k + k = 0
ïïî 1
ŞI
2
1
deducem k1 = - şi k2 = 1 , deci an = 2n -1 ⋅ (2 - n ) pentru orice n ³ 1 . În mod similar obţinem
2
bn = -n ⋅ 2 , cn = n ⋅ 2n -1 şi dn = 2n +1 ⋅ (2 + n ) , deci pentru orice n ³ 1 avem
n -1
Ă
æ2n -1 (2 - n ) - n ⋅ 2n -1 ÷ö
An = ççç ÷.
çèn ⋅ 2
n -1
2n -1 (2 + n )÷÷ø
IC
æ0 - 1÷ö
3. Să se calculeze An , dacă A = ççç ÷.
è4 2 ÷ø
CT
Rezolvare. Tr A = 2 , det A = 4 , deci ecuaţia caracteristică este r 2 - 2r + 4 = 0 cu rădăcinile

æ p pö
r1, 2 = 1  i 3 = 2 ⋅ ççcos + i sin ÷÷÷ .
è 3 3ø
DA
æa bn ö÷ æ np n p ö÷ æ-4 - 2 ö
Cu notaţia An = ççc n avem an = 2n ⋅ ççk1 ⋅ cos ÷ . A = ççç 8 0÷÷÷ , deci obţinem
2
çè n dn ø÷÷ + k2 ⋅ sin
è 3 3 ø÷ è ø
ì
ï
sistemul ïk1 + k2 3 = 0 . Soluţiile sistemului sunt k1 = 1 şi k2 = -
3
, deci
í
ï- k + k 3 = - 2 3
DI
ï
î 1 2
æ np 3 n p ö÷
an = 2n ⋅ ççcos - ⋅ sin ÷÷ .
çè 3 3 3 ø÷
În mod analog obţinem
RA
2n 3 np 3 np æ np 3 n p ö÷
bn = - sin , cn = 2n +2 sin , dn = 2n ççcos + sin ÷,
3 3 3 3 çè 3 3 3 ø÷÷
deci
æ ÷÷ö
ççcos n p - 3 sin n p np
TU
3
ç - sin ÷÷
An = 2n ⋅ ççç 3 3 3 3 3
÷÷÷ .
çç 4 3 np np 3 n p ÷÷
ççè sin cos + sin ÷÷
3 3 3 3 3 ø
I
ED
CĂ
Matrice 273
Observaţie. Calculând A6 , observăm că A6 = 26 I 2 şi astfel putem calcula An şi fără ecuaţia
caracteristică.
GI
Această metodă se poate aplica la calculul matricei An pentru orice matrice A . În unele cazuri totuşi
există şi metode mai simple. În următoarele două paragrafe prezentăm două astfel de situaţii.
GO
Exerciţii
Calculaţi An pentru următoarele matrice, dacă n Î * .
æ1 -2÷ö æ3 1 ö÷ æ4 -2÷ö
a) A = ççç ÷÷ ; b) A = ççç ç ÷÷ .
÷÷ ; c) A = çç
çè2 5 ÷ø÷ ÷
çè5 -1ø÷ çè1 1 ÷÷ø
DA
æ a b ÷ö
ç ÷÷
Calculul puterilor unei matrice de forma çç
çè-b a ÷÷ø
æ a b ö÷
PE
ç ÷÷ se poate scrie şi astfel:
Matricea çç ÷
èç -b a ø÷
æ a b ö÷
ç ÷
æ
ç a b ÷÷
ö ççç a 2 + b 2 a 2 + b 2 ÷÷÷ æ cos j sin j ÷ö
ççç-b a ÷÷÷ = a + b
2 2
⋅ çç ÷÷ = a 2 + b 2 ⋅ ççç ÷÷ ,
çç -b a ÷÷ çè- sin j cos jø÷÷
ŞI
è ø ÷
çç 2 2 ÷
è a + b2 a + b ÷ø
2
b
unde j = arctg .
a
Ă
Pe de altă parte, folosind formulele trigonometrice cunoscute avem

æ cos j1 sin j1 ÷ö æ cos j2 sin j2 ÷ö
ç ÷ ç
IC
÷
ççç- sin j cos j ÷÷÷ ⋅ ççç- sin j cos j ÷÷÷ =
è 1 1ø è 2 2ø
æ cos j1 cos j2 - sin j1 sin j2 cos j1 sin j2 + sin j1 cos j2 ÷ö

ç ÷÷ =
CT
= çç
ççè- (cos j1 sin j2 - sin j1 cos j2 ) cos j1 cos j2 - sin j1sinj2 ÷÷ø
æ cos (j1 + j2 ) sin (j1 + j2 )÷ö æ cos j sin j ÷ö
n
æ cos nj sin nj ÷ö
ç ÷÷ ,deci çç ÷÷ = çç
= çç ÷
çç- sin nj cos nj÷÷÷ .
çç- sin (j + j ) cos (j + j )÷÷÷ çç- sin j cos j÷÷
è ø è ø
DA
è 1 2 1 2 ø
n
æ a b ÷ö n æ cos nj sin nj ÷ö b
çç ÷ 2 2 ç
ç-b a ÷÷÷ = (a + b ) ççç- sin nj cos nj ÷÷÷ , unde j = arctg a .
Deci 2 ÷
çè ø è ø
DI
Exerciţii
æ-1 1 ö÷ æ 1 - 3 ÷ö
ç
Calculaţi An în cazul matricelor: a) A = ççç ÷÷÷ ; b) A = ççç
÷
÷÷
èç-1 -1ø÷ 1 ÷÷ø
RA
çè 3
Metoda descompunerii
La studiul proprietăţilor operaţiilor cu matrice am văzut că dacă AB = BA , ( A, B Î M n () ), atunci
TU
k
(A + B ) = Ak + C k1Ak -1B + C k2Ak -2B 2 + ... + C kk -1AB k -1 + B k .
Astfel dacă matricea X se poate reprezenta ca sumă a două matrice care comută, atunci calculul puterilor
lui X se reduce la calculul puterilor matricelor din descompunere şi la calculul unor sume. Cel mai
I
simplu caz este când un termen al sumei este de forma a ⋅ I n , deoarece în acest caz aI n ⋅ B = B ⋅ aI n .
ED
CĂ
274 Matrice
Problemă
æa b c ö÷
çç ÷÷
GI
æa b ö÷
ç
Folosind această metodă să se calculeze puterile matricelor X = çç ÷÷ şi Y = ççç0 a b ÷÷÷ .
çè0 a + b ø÷÷ çç ÷÷
çç0 0 a ÷÷÷
è ø
GO
æ0 b ö÷ æ0 b ö÷ æ0 b 2 ö÷
çç ÷ çç ÷ ç ÷÷ ,
÷ . B = ççç
2
Soluţie. X = a ⋅ I 2 + ç ÷ , deci avem de calculat puterile matricei B = ç 2÷
çè0 b ø÷÷ çè0 b ø÷÷ çè0 b ø÷÷
æ0 b 3 ö÷
ç
B = çç
3
÷÷ şi astfel putem formula ipoteza
çç0 b 3 ÷÷÷
DA
è ø
æ0 b n ö÷
ç ÷
B n = çç n ÷ , pentru orice n ³ 1 .
çè0 b ø÷÷
PE
æ0 b n ö÷ æ0 b ö÷ æç0 b n +1 ÷ö
ç ç
Demonstraţia inductivă a acestei proprietăţi se rezumă la çç ÷÷ ⋅ ç ÷÷ = çç ÷÷ . Pe de altă parte
çè0 b n ÷÷ø ççè0 b ÷÷ø ççè0 b n +1 ÷÷÷ø
n
(a ⋅ I 2 ) = a n ⋅ I 2 , deci avem
X n = a n I 2 + C n1a n -1B + C n2a n -2B 2 + C n3a n -3B 3 + ... + C nna 0B n =
ŞI
æ n C n1a n -1b + C n2a n -2b 2 + ... + C nn -1ab n -1 + b ö
çça ÷÷÷ .
çç n 1 n -1 2 n -2 2 n -1 n -1 n ÷÷
çè 0 a +C a n b +C a
n b + ... + C n ab + b ø÷
Ă
Folosind teorema de dezvoltare a binomului

n
a n + C n1a n -1b + C n2a n -2b 2 + ... + C nn -1ab n -1 + b n = (a + b ) ,
IC
æ n (a + b ) - a n ö÷
n
ça ÷÷ .
obţinem X = çç
n
çç 0 (a + b ) ø÷÷÷
n
è
CT
æ0 b c ö÷ æ0 b c ö÷
çç çç
çç ÷÷÷ ç ÷÷÷
Y = a ⋅ I 3 + ç0 0 b ÷÷÷ , deci avem de calculat puterile matricei C = çç0 0 b ÷÷÷ . Acestea se pot calcula
ççç ÷÷ ççç ÷÷
çè0 0 0÷ø÷ çè0 0 0÷ø÷
DA
æ0 0 b 2 ÷ö æ0 0 0ö÷
çç ÷÷ çç ÷÷
ç ÷ ç ÷
foarte simplu C = ç0 0 0 ÷÷ şi C = çç0 0 0÷÷÷ , deci
2 ç ÷ 3
çç ÷ çç ÷
÷
çç0 0 0 ÷÷ çç0 0 0÷÷÷
DI
è ø è ø
Y n = a n I 3 + C n1a n -1C + C n2a n -2C 2 =
æa n 0 0 ö÷÷ æç0 C na b C na c ÷ö æç0 0 C n2a n -2b 2 ÷ö
1 n -1 1 n -1
çç
ç ÷÷ çç ÷÷÷ çç ÷÷÷
RA
= ççç 0 an 0 ÷÷÷ + çç0 0 C n1a n -1b ÷÷÷ + çç0 0 0 ÷÷ =

çç n÷
÷ çç ÷÷ çç ÷÷÷
çè 0 0 a ø÷÷ çè0ç 0 0 ÷÷ø çè0 0 ç 0 ÷÷ø
æ n n (n - 1) n -2 2 ÷ö
çça n ⋅ a n -1b n ⋅ a n -1c + ⋅ a b ÷÷
TU
çç 2 ÷÷
ç ÷÷÷ .
= çç 0 an n ⋅ a n -1b
çç ÷÷÷
çç 0 0 an ÷÷
çç ÷÷
è ø
I
ED
CĂ
Matrice 275
Exerciţii
Calculaţi puterile următoarelor matrice:
GI
æa + b 0 a ÷÷ö æa 0 b ÷÷ö
çç çç
ç ÷÷ çç ÷÷
a) A = ç 0 ç b 0 ÷÷÷ ; b) A = ç0 a + b 0÷÷÷ ;
çç ÷÷ çç ÷÷
GO
çç a 0 a + b ÷÷ø ççb 0 a ÷÷ø
è è
æ1 0 1÷ö æ1 0 0ö÷
çç ÷÷ çç ÷÷
ç ÷ ç ÷
c) A = çç1 1 0÷÷÷ ; d) A = çç2 1 0÷÷÷ .
çç ÷ çç ÷
çç0 0 1÷÷÷ çç3 2 1÷÷÷
DA
è ø è ø
Aplicaţii practice
1. Modelul forţei de muncă
PE
Într-o societate un individ apt de muncă se poate afla, la un moment dat t , în una din următoarele trei
stări:
s1 -individul lucrează în specialitatea sa;
s2 -individul lucrează în altă specialitate;
s 3 -individul nu lucrează.
ŞI
Notăm cu pij procentul acelora din starea si , care în intervalul de timp [t, t + Dt ) trec la starea s j şi cu
æx ö÷
çç n ÷
çç ÷÷÷
ççyn ÷÷ numărul indivizilor în cele trei stări la momentul t + n Dt .
Ă
ççz ÷÷÷
è nø
IC
a) Să se deducă o reprezentare pentru x n , yn , zn în funcţie de x 0 , y0 , z 0 şi matricea P = ( pij )1£i , j £3 .

æ0, 7 0, 2 0,1ö÷
çç ÷÷
CT
ç ÷
b) Dacă P = çç 0,1 0, 6 0, 3÷÷÷ , atunci să se obţină datele unui stadiu de echilibru (echilibrul înseamnă
çç ÷
çç 0,1 0,1 0, 8÷÷÷
è ø
că numărul indivizilor în cele trei stări este constant).
DA
c) Demonstraţi că dacă x , y şi z reprezintă numărul de indivizi în starea echilibru, atunci

lim x n = x , lim yn = y şi lim z n = z .
n ¥ n ¥ n ¥
Rezolvare. La momentul t + (n + 1)Dt cei care sunt în starea si provin din stările s1 , s 2 şi s 3 şi
DI
anume p1i x n din starea s1 , p2iyn din starea s 2 şi p3i z n din starea s 3 . Deci obţinem următoarele
ì
ïx n +1 = p11x n + p21yn + p31z n
ï
ï
ï
recurenţe: íyn +1 = p12x n + p22yn + p32z n .
ï
ï
RA
ï
ïz = p13x n + p23yn + p33z n
ï
î n +1
æx ö÷ æ ö
ççç n +1 ÷÷ çx n ÷÷
ç
ç ÷
Sub formă matriceală avem ççyn +1 ÷÷÷ = P t ççyn ÷÷÷ ,
çç ÷÷ çç ÷÷
çèz n +1 ø÷÷ çèz n ÷÷ø
TU
æp p12 p13 ÷÷ö

çç 11
ç ÷
unde P = çç p21 p22 p23 ÷÷÷ . Din această egalitate deducem
çç ÷
p33 ÷÷÷ø
I
çè p31 p32
ED
CĂ
276 Matrice
æx ö÷ æ ö
çç n ÷ çx 0 ÷÷
çç ÷÷÷ = t n ççç ÷÷÷
ççyn ÷÷ (P ) ççy 0 ÷÷ , " n ³ 1 ,
GI
ççz ÷÷÷ ççz ÷÷÷
è nø è 0ø
deci evoluţia structurii sociale se poate modela calculând puterile unei matrice.
GO
æx ö÷ æx ö÷ æx ö
ççç ÷÷ ççç ÷÷ ççç ÷÷÷
÷ ÷ ÷
b) Dacă ççy ÷÷÷ este o stare de echilibru atunci ççy ÷÷÷ = P t ⋅ ççy ÷÷÷ , deci obţinem sistemul:
çç ÷ çç ÷ çç ÷
ççz ÷÷÷ ççz ÷÷÷ ççz ÷÷÷
è ø è ø è ø
ìï0, 7x + 0,1y + 0,1z
DA
ïï =x
ïï
í0, 2x + 0, 6y + 0,1z =y .
ïï
ïï0,1x + 0,1y + 0, 8z =z
ïî
PE
Rezolvând sistemul rezultă x = 0, 25N , y = 0, 25N şi z = 0, 25N , unde N este numărul total de
indivizi din populaţie.
c) Prin ridicări succesive la pătrat putem demonstra că
æ0, 25 0, 25 0, 5ö÷÷
çç
ç ÷÷
(P ) = ççç0, 25 0, 25
32
t
0, 5÷÷÷
ŞI
çç ÷
èç0, 25 0, 25 0, 5ø÷÷÷
şi astfel pe baza punctului b) rezultă că şirurile (x n )n ³1 , (yn )n ³1 şi (z n )n ³1 sunt constante de la un rang
Ă
încolo.
Observaţii. 1. O matrice A se numeşte dublu stohastică dacă matricele A şi t A sunt stohastice.
IC
2. Proprietatea de mai înainte este valabilă şi în general. Dacă A este o matrice dublu stohastică, atunci
există o matrice B astfel încât lim An = B (adică lim aij(n ) = bij , unde An = (aij )1£i , j £m ).
n ¥ n ¥
CT
2. Un model din biomatematică

Să considerăm două specii de animale care se vânează reciproc (de exemplu hienele şi leii în savana
africană). Dacă notăm cu x n şi yn numărul indivizilor după n ani din cele două specii, atunci modelăm
următoarele două fenomene:
DA
a) naşterea unor indivizi noi şi dispariţia altora conduce la modificarea numărului total al
speciei respective cu un procent p ; p poate fi negativ dacă mortalitatea este mai mare decât natalitatea;
Fie procentul 10% pentru hiene şi -10% pentru lei
b) cealaltă specie ucide un număr de indivizi direct proporţional cu numărul prădătorilor. Fie
DI
acest raport 15% în cazul hienelor ucişi de lei, iar 20% în cazul leilor ucişi de hiene.
Astfel obţinem următoarele recurenţe:
ìïx n +1 = 1,1 ⋅ x n - 0,15 ⋅ yn
ï .
í
ïïyn +1 = 0, 9 ⋅ yn - 0, 2 ⋅ x n
RA
î
Sub formă matriceală avem
æx n +1 ö æç 1,1 -0,15ö÷ æx n ö÷ æx n ö æx 0 ö
ççy ÷÷÷÷ = çç ÷ çç ÷ , de unde çç ÷÷ = An çç ÷÷
÷ ÷ ÷
èç n +1 ø çè-0, 2 0, 9 ø÷÷ çèyn ø÷ èçyn ø÷ çèy 0 ø÷÷
TU
deci evoluţia numărului de indivizi din cele două specii depinde de comportarea funcţiei f (n ) = An ,
æ 1,1 -0,15÷ö
unde A = ççç ÷÷ .
÷
èç-0, 2 0, 9 ÷ø
I
Fie x 0 = 100 numărul iniţial al hienelor şi y 0 = 200 numărul iniţial al leilor. Pentru a vedea cum se
ED
CĂ
Matrice 277
comportă numărul indivizilor din cele două specii, trebuie să calculăm matricea An . Tr A = 2 ,
det A = 0, 96 , deci ecuaţia caracteristică este r 2 - 2r + 0, 96 = 0 cu rădăcinile r1 = 0, 8 şi r2 = 13 ,
GI
æa bn ö÷
deci dacă An = ççc n ÷ , atunci
çè n dn ÷ø
n n
an = k1 ⋅ (0, 8) + k2 ⋅ (1, 2)
GO
n n
bn = k3 ⋅ (0, 8) + k 4 ⋅ (1, 2)
n n
cn = k5 ⋅ (0, 8) + k6 ⋅ (1, 2)
n n
dn = k7 ⋅ (0, 8) + k8 ⋅ (1, 2) ,
DA
de unde determinând constantele k1 , k2 , … , k8 din condiţiile iniţiale, obţinem
æ n n
3 ⋅ ((0, 8) - (1, 2) )ö÷
n n
çç (0, 8) + 3 ⋅ (1, 2) ÷÷
ç ÷÷
An = ççç 4 8
n ÷
÷.
çç (0, 8)n - (1, 2)n 3 ⋅ (0, 8) + (1, 2) ÷÷÷
n
PE
ççè 2 4 ø÷
÷
3 ⋅ ((0, 8) - (1, 2) )
n n n n
(0, 8) + 3 ⋅ (1, 2)
Deci x n = x0 + y0 =
4 8
1 1
(0, 8) (2x 0 + 3y 0 ) + (1, 2) (2x 0 - y 0 ) = 100 ⋅ (0, 8) şi
n n n
=
ŞI
8 8
n n n n
(0, 8) - (1, 2) 3 ⋅ (0, 8) + (1, 2)
yn = x0 + y0 =
2 4
1 1
Ă
= (0, 8) (2x 0 + 3y 0 ) - (1, 2) (2x 0 - y 0 ) = 200 ⋅ (0, 8) .

n n n
4 4
Observăm că ambele specii sunt pe cale de dispariţie, descrescând în progresie geometrică.
IC
Exerciţii
æ1 1÷ö æ7 4 ÷ö æ2 1ö÷
CT
1. Fie matricele A = ççç ÷÷ , B = çç ÷÷ şi C = çç ÷

0 1 ÷ ç
çè-9 - 5 ÷ çç3 2÷÷÷ .
èç ÷ø ÷ø è ø
a) Demonstraţi că AC = CB .
b) Calculaţi B n , dacă n Î * . (Admitere, 1998.)
DA
æcos2 x sin 2 x ÷ö
2. Calculaţi An pentru matricea A = çç 2 2 ÷ şi demonstraţi că
çèsin x cos x ÷÷ø
æ 1 1 ö÷
çç ÷÷
ç
lim A = çç 2 2 ÷÷÷ .
DI
n
n ¥ çç 1 1 ÷÷
ççè 2 2 ÷÷ø
3. Rezolvaţi următoarele ecuaţii matriciale, dacă X Î M 2 ( ) :
RA
æ2 3 ö æ0 - 1 ö
a) X n = ççç4 6÷÷÷ ; b) X n = ççç1 0÷÷÷ .
è ø è ø
4. Fie f :  \ {12}   , f (x ) =
6x + 3
-2x + 1
. Calculaţi iteratele acestei funcţii (iterata de ordin n este
TU
funcţia f  f  ...  f ).

n
5. Pentru o matrice A Î M 2 ( ) notăm cu an , bn , cn şi dn elementele matricei An . Stabiliţi o condiţie

necesară şi suficientă pentru convergenţa şirurilor (an )n ³1 , (bn )n ³1 , (cn )n ³1 şi (dn )n ³1 .
I
ED
CĂ
278 Matrice
Probleme
GI
1. Determinaţi matricea A Î M n (  ) , dacă A ⋅ X = X ⋅ A , pentru orice X Î M n ( ) .
2. Arătaţi că dacă Ak = O2 ( A Î M 2 (  ) ), şi k Î  \ {1} , atunci A2 = O2 .
3. Demonstraţi că dacă A Î M 2 (  ) , atunci pentru orice k Î  există ak , bk Î 
GO
astfel ca Ak = ak A + bk I 2 .
4. Arătaţi că dacă A, B Î M n ( ) , BA2 = B 2 şi 4AB + I n = 3BA , atunci
AB = BA .
DA
æa1 æb1 b2 ö÷
a2 ö2
5. Fie çça çç ÷÷ ÷÷ . Demonstraţi că dacă a1 , a2 , a 3 , a 4 este o progresie
èç 3 a 4 ø÷÷ =
çèçb3 b4 ÷ø÷
aritmetică, atunci şi b2 - b1 , b3 - b2 şi b4 - b3 sunt în progresie aritmetică.
PE
6. Arătaţi că dacă A Î M 2 ( ) , atunci există o infinitate de matrice X Î M 2 ( )
pentru care X 2 - (Tr A) X + (det A)I 2 = 02 .
7. Demonstraţi că dacă A, B Î M 2 () , Tr A ⋅ Tr B ¹ 0 şi A2 + B 2 = A2B 2 , atunci
AB = BA .
ŞI
8. Demonstraţi că dacă A2 = A ( A Î M 2 () ), atunci matricea B = 2A - I 2
satisface relaţia B 2 = I n .
Ă
9. Demonstraţi că dacă suma elementelor de pe fiecare linie a matricelor

A, B Î M n () este egală cu 1 , atunci produsul A ⋅ B are aceeaşi proprietate.
IC
10. Dacă A = (aij )i =1,m , atunci notăm cu t A matricea (bji )j =1,n , unde bji = aij
j =1,n i =1,m
CT
"i = 1, m şi "j = 1, n şi o numim matricea transpusă (matricea transpusă se obţine

din A schimbând liniile cu coloanele). Arătaţi că
t
a) (A + B ) = t A + t B , "A, B Î M m ,n () ;
DA
t
b) (A ⋅ B ) = t B ⋅ t A , "A, B Î M m ,n () ;
c) Dacă A Î M n () este inversabilă, atunci t
A este inversabilă şi
-1 t
( A)
t
= (A )
-1
DI
11. Matricea A Î M n () se numeşte ortogonală dacă A ⋅ t A = I n . Determinaţi

matricele ortogonale din M 2 ( ) .
12. Demonstraţi că produsul a două matrice ortogonale este tot o matrice ortogonală.
RA
13. Demonstraţi că X Î M n () este o matrice diagonală dacă şi numai dacă

X ⋅ A = A ⋅ X pentru orice matrice diagonală A Î M n () .
14. Câte matrice A Î M m ,n () au toate elementele în mulţimea {-1, 0, 1} ?
TU
15. Câte matrice de tip m ´ n au toate elementele în mulţimea {-1,1} astfel ca

produsul pe fiecare linie şi coloană să fie -1 ?
I
ED
CĂ
Rezolvarea sistemelor liniare 279
III. REZOLVAREA SISTEMELOR LINIARE
GI
Multe probleme practice conduc la rezolvarea unor sisteme liniare. În clasele
GO
precedente s-au rezolvat numeroase probleme prin reducerea la un sistem liniar. Cu
toate acestea metodele de rezolvare nu au fost sistematizate şi generalizate pentru
cazul sistemelor cu mai multe variabile şi nici pentru cazul sistemelor cu două sau trei
necunoscute nu s-a făcut o discuţie exhaustivă a cazurilor posibile. În acest capitol, în
DA
primul rând descriem mai multe metode de rezolvare care se pot aplica sistemelor
liniare indiferent de numărul necunoscutelor, iar pe de altă parte demonstrăm câteva
teoreme care permit discuţia acestor sisteme. Pentru atingerea acestor obiective vom
avea nevoie de câteva noţiuni (instrumente) foarte importante cum ar fi determinantul
PE
unei matrice, rangul unei matrice, inversa matricei, etc.
Sisteme cu 2 sau 3 necunoscute
Definiţie. Numim sistem liniar un sistem de ecuaţii, care conţine ecuaţii de

ŞI
forma a1x 1 + a2x 2 + ... + an x n = b , unde x i , i = 1, n sunt necunoscutele iar ai Î 
şi b Î  sunt numere fixate.
Ă
Pentru fixarea ideilor de bază să studiem câteva sisteme liniare prin metodele deja
cunoscute.
IC
Problema 1. Să se discute în funcţie de parametrii a şi b sistemul

ïìïx + 2y = b
íax - y = 1
ïïî
CT
Soluţie. Din ecuaţia a doua exprimăm necunoscuta y şi o înlocuim în prima ecuaţie

(sau înmulţim a doua ecuaţie cu 2 şi adunăm cele două ecuaţii). Astfel ajungem la
b+2
ecuaţia (2a + 1)x = b + 2 . Dacă 2a + 1 ¹ 0 , atunci x = şi de aici rezultă că
DA
2a + 1
ab - 1
y = ax - 1 = .
2a + 1
Dacă 2a + 1 = 0 , atunci în cazul b + 2 ¹ 0 obţinem o contradicţie, iar pentru
DI
ìïx + 2y = -2
1 ï
a = - şi b = -2 sistemul este ïí 1 , care este format din două ecuaţii
2 ïï- x - y = 1
ïî 2
RA
echivalente, deci forma tuturor soluţiilor în acest caz este

ïx = -2 - 2t
ì
íy = t , t Î.
ï
ï
î
TU
ìa11x + a12y = b1
ï
Problema 2. Să se rezolve şi să se discute sistemul ï ía x + a y = b .
ï
ï
î 21 22 2
Soluţie. Dacă numerele a11, a12 , a21, a22 sunt toate nule, atunci pentru b1 = b2 = 0
I
mulţimea soluţiilor este  2 , iar pentru (b1, b2 ) ¹ (0, 0) mulţimea soluţiilor este
ED
CĂ
280 Rezolvarea sistemelor liniare
mulţimea vidă. Dacă printre aceste numere există cel puţin unul nenul, atunci putem
presupune a11 ¹ 0 (în caz contrar schimbăm ecuaţiile sau necunoscutele).
GI
b - a12y
Astfel din prima ecuaţie obţinem x = 1 , iar ecuaţia a doua devine:
a11
(a11 ⋅ a22 - a21 ⋅ a12 )y a11 ⋅ b2 - a21 ⋅ b1
GO
= ;
a11 a11
deci avem următoarele cazuri de discutat:
- Dacă a11a22 - a21a12 ¹ 0 , atunci pentru orice b1, b2 Î  soluţia este unică şi are forma
DA
b ⋅ a - b2 ⋅ a12 a ⋅ b - a21 ⋅ b1
x = 1 22 şi y = 11 2 .
a11 ⋅ a22 - a21 ⋅ a12 a11 ⋅ a22 - a21 ⋅ a12
- Dacă a11a22 - a21a12 = 0 , atunci pentru a11b2 - a21b1 = b1a22 - b2a12 = 0 există o
infinitate de soluţii şi forma parametrică a acestor soluţii este
PE
ì
ï b - a12a
ïx = 1
ï
í a , aÎ .
ï
ïy = a 11
ï
î
În cazul a11a22 - a21a12 = 0 şi a11b2 - a21b1 ¹ 0 sistemul nu are nici o soluţie. În acest
ŞI
caz spunem că sistemul este incompatibil.
Din raţionamentul precedent rezultă că expresiile a11a22 - a21a12 , a11b2 - a21b1 şi
b1a22 - b2a12 joacă un rol cheie în discuţia şi rezolvarea sistemului. Sistemul iniţial se
Ă
mai poate scrie şi sub formă matriceală:

æa11 a12 ÷öæx ö÷ æb1 ö÷
IC
çç ÷ç ÷ = ç ÷ (1)
çèa21 a22 ÷÷øèççy ø÷÷ ççèb2 ø÷÷
Pentru simplificarea exprimării introducem următoarele noţiuni:
CT
æa11 a12 ÷ö
Definiţie. a) Matricea A = çça ÷ este matricea sistemului (1)
çè 21 a22 ÷÷ø
b) Numărul a11a22 - a12a21 este determinantul matricei A şi se notează
DA
a11 a12
cu det A . În cele ce urmează vom folosi scrierea det A = a a şi vom spune că
21 22
det A este determinantul sistemului (1).

DI
Observaţie. Determinantul matricei pătratice de ordin 2 se mai numeşte

determinant de ordin 2 .
Folosind aceste noţiuni rezultatele obţinute pe parcursul rezolvării problemei 2 se pot
rezuma în următoarea teoremă:
RA
Teoremă 1. Dacă determinantul sistemului (1) este diferit de 0 , atunci sistemul are
soluţie unică pentru orice b1, b2 Î  şi soluţia se obţine din formulele
b1 a12 a11 b1
TU
b2 a22 a21 b2
x= a a12 y= a a12
11 11
a21 a22 a21 a22

I
ED
CĂ
(determinanţii din numărător se obţin înlocuind pe rând coeficienţii necunoscutelor x
şi y cu coloana care conţine termenii liberi).
GI
În acest caz spunem că sistemul este compatibil determinat.
a11 a12
2. Dacă a a = 0 , atunci avem două cazuri:
GO
21 22
b1 a12 a11 b1
a) pentru ¹ 0 sau ¹ 0 sistemul nu are nici o soluţie şi spunem că
b2 a22 a21 b2
sistemul este incompatibil;
DA
b1 a12 a11 b1
b) pentru = = 0 , sistemul admite o infinitate de soluţii şi spunem
b2 a22 a21 b2
că sistemul este compatibil nedeterminat.
PE
Principalul obiectiv al acestui capitol este de a arăta că situaţia nu este cu mult mai
complicată nici în cazul general, doar că expresiile care guvernează aceste cazuri se
pot calcula ceva mai complicat.
ŞI
(
a11 a12 x
)( )
æb1 ö
Observaţie. Soluţia sistemului a21 a22 y = ççb ÷÷÷ obţinută pe parcursul rezolvării
èç 2 ø
æ a22 a12 ö
æx ö÷ ççç det A - det A ÷÷÷æçb1 ö÷
Ă
problemei 2 poate fi scrisă sub forma ççy ÷÷ = çç a ÷ç ÷

a11 ÷÷÷ççb2 ÷÷÷ .
èç ø÷ ç- 21
çè det A det A ÷÷øè ø
IC
Exerciţiu. Calculaţi produsele A ⋅ B şi B ⋅ A dacă

æa11 a12 ö÷ 1 æç a22 -a12 ÷ö
CT
A = çça ÷÷ şi B = ç ÷.
çè 21 a22 ø÷ det A çè-a21 a11 ÷÷ø
Rezolvare
DA
1 æa11a22 - a12a21 -a11a12 + a12a11 ÷ö 1 çædet A 0 ÷ö æ1 0÷ö

÷÷ = çç
A⋅B = ⋅ ççç ÷÷ = çç ÷÷
det A èa21a22 - a22a21 -a21a21 + a22a11 ÷ø det A çè 0 det A÷÷ø ççè0 1÷÷ø
1 æ a22a11 - a12a21 a22a12 - a12a22 ö ædet A 0 ÷ö æ1 0ö÷
⋅ çç-a a + a a ÷÷ = 1 ⋅ çç ç
÷÷ = çç
B ⋅A = ÷÷
DI
ç
det A è 21 11 11 21 - a a
21 12 + a a
11 22 ø
÷
÷ ç
det A çè 0 ÷
det Aø÷ èç0 1÷ø÷
Aceste rezultate arată că în cazul det A ¹ 0 , B este inversa matricei A .

RA
Pe baza celor de mai înainte putem afirma că dacă det A ¹ 0 , atunci inversa matricei
æ a22 -a21 ö
æa11 a12 ö÷ çç ÷÷
ç ç det A det A ÷÷
A = ça ÷ este matricea ç
çè 21 a22 ø÷÷ çç -a12 a11 ÷÷÷ .
TU
çè ÷
det A det A ÷ø
Folosind proprietăţile matricelor rezolvarea sistemului poate fi efectuată şi în modul
următor (dacă se cunoaşte inversa matricei A ):
I
ED
CĂ
A-1⋅ | A ⋅v = b
A-1 ⋅ (A ⋅ v ) = A-1 ⋅ b
GI
æa11 a12 ö æx ö æb1 ö
(A-1 ⋅ A)v = A-1 ⋅ b , unde A = ççça21 a22 ÷÷÷÷ , v = çççy ÷÷÷÷ , b = çççb ÷÷÷÷ .
I 2 ⋅ v = A-1 ⋅ b
è ø è ø èç 2 ÷ø
GO
v = A-1 ⋅ b
Coloanele matricei inverse sunt de fapt soluţiile sistemelor
ì
ï
ïa11x + a12y = 1 ïa11x + a12y = 0
ì
ía x + a y = 0 şi ïía x + a y = 1 .
ï
ï
î 21 22 ï
ï
î 21 22
DA
æx1 ö æx 2 ö
Dacă ççy ÷÷÷ şi ççy ÷÷÷ sunt soluţiile celor două sisteme de mai înainte, atunci soluţia
è 1ø è 2ø
ì
ïa11x + a12y = b1
sistemului ï
PE
ía x + a y = b se poate obţine sub forma
ï
ï
î 21 22 2
æx 1 ö æx 2 ö æx 1 x 2 ö æb1 ö
b1 ⋅ ççy ÷÷÷ + b2 ⋅ ççy ÷÷÷ = ççy y ÷÷÷ ⋅ çç ÷÷÷ .
è 1ø è 2 ø è 1 2 ø çèb2 ÷ø
ŞI
Să studiem aceleaşi probleme în cazul sistemelor formate din trei ecuaţii şi care
conţin trei necunoscute
Problemă. Să se rezolve sistemul liniar:
Ă
ì
ï x + y + 2z = 11
ï
ï
ï
í2x + 3y - z = -5
IC
ï
ï
ï 3x - 2y - 3z = -2
ï
î
Soluţie. Exprimăm x din prima ecuaţie şi înlocuim în celelalte două. Astfel
CT
ìïx + y + 2z = 11
ïï
obţinem sistemul. ï í y - 5z = -27 Ultimele două ecuaţii formează un sistem cu
ïï
ïïî-5y - 9z = -35
DA
două necunoscute în y şi z . Dacă exprimăm y din ecuaţia a doua ( y = 5z - 27 ) şi

ìïx + y + 2z = 11
ïï
înlocuim în ultima ecuaţie, obţinem ï
DI
í y - 5z = -27 . De aici rezultă z = 5 , deci

ïï
ïïî - 34z = -170
pe baza ecuaţiei a doua y = -2 şi în final din prima ecuaţie rezultă x = 3 .
RA
Bineînţeles eliminarea necunoscutelor poate fi făcută în orice ordine. De exemplu dacă

în primul pas exprimăm necunoscuta z din prima ecuaţie, atunci ajungem la sistemul
ì
ï z - 2x - 3y = 5
ï
ï
ï 5x + 7y = 1
TU
í
ï
ï
ï - 3x - 11y = 13
ï
î .
1 - 7y
Din ecuaţia a doua rezultă x = , deci obţinem sistemul echivalent
I
5
ED
CĂ
ì
ïz - 2x - 3y = 5
ï
ï
ï
GI
í 5x + 7y = 1 .
ï
ï
ï - 34y = 68
ï
î
Această metodă de rezolvare a sistemelor se numeşte metoda de eliminare a lui Gauss.
GO
Pentru alegerea primului pas avem cel mult 9 posibilităţi (alegem necunoscuta pe care
o eliminăm şi ecuaţia pe care o folosim pentru eliminare) iar pentru alegerea pasului
următor cel mult 4 posibilităţi. Astfel putem ajunge la acelaşi rezultat în cel mult
9 ⋅ 4 = 36 variante. Analizând cele două variante de mai înainte observăm că în
DA
ultima ecuaţie coeficientul necunoscutei este acelaşi în ambele cazuri. Să fie oare o
coincidenţă?
Pentru clarificarea situaţiei să rezolvăm următoarea problemă generală:
Problemă. Să se rezolve şi să se discute sistemul
PE
ìïa x + a y + a z = b
ïï 11 12 13 1
ïía x + a y + a z = b
ïï 21 22 23 2
a
ïïî 31 x + a 32y + a 33 z = b 3
ŞI
unde aij , bi Î  , i, j = 1, 3 .
Soluţie. Dacă aij = 0, "i, j = 1, 3 , atunci pentru (b1, b2 , b3 ) = (0, 0, 0) mulţimea
soluţiilor este  3 , iar în caz contrar sistemul este incompatibil. Dacă există aij diferit
Ă
de 0 cu i, j Î {1, 2, 3} , atunci schimbând eventual ordinea ecuaţiilor (şi reindexând

IC
coeficienţii) sau schimbând numai necunoscutele între ele, putem presupune că în

prima ecuaţie coeficientul lui x este diferit de 0 . Astfel putem exprima x din prima
ecuaţie:
CT
b - a12y - a13z
x= 1
a11
şi astfel ajungem la sistemul
DA
ìï
ïïx + a12 y + a13 z = b1
ïï a a a11
ïïa ⋅ a11 - a ⋅11a a ⋅ a - a21 ⋅ a13 b ⋅ a - a21 ⋅ b1
ïí 11 22 12 21
y + 23 11 z = 2 11
DI
ïï a11 a11 a11

ïïa ⋅ a - a ⋅ a a ⋅ a - a ⋅ a a ⋅ b - a 31 ⋅ b1
ïï 11 32 12 31
y + 11 33 13 31
z = 11 3
ïïî a11 a11 a11
RA
sau înmulţind fiecare ecuaţie cu a11 :

ìïa ⋅ x + a ⋅ y + a ⋅ z = b
ïï 11 12 13 1
ï(a ⋅ a - a ⋅ a )y + (a ⋅ a - a ⋅ a )z = a ⋅ b - a ⋅ b
í 11 22
TU
ïï 12 21 23 11 21 13 11 2 21 1
ïï(a11 ⋅ a 32 - a12 ⋅ a 31 )y + (a11 ⋅ a 33 - a13 ⋅ a 31 )z = a11 ⋅ b3 - a 31 ⋅ b1

î
Dacă eliminăm necunoscuta y , atunci coeficientul lui z este
(a11a22 - a12a21 )(a11a33 - a13a31 ) - (a23a11 - a21a13 )(a11a 32 - a12a 31 ) =
I
ED
CĂ
= a11 ⋅ (a11a22a 33 + a12a23a 31 + a13a21a 32 - a11a23a 32 - a12a21a 33 - a13a22a 31 ) .

Observaţie. Se poate verifica printr-un calcul simplu că expresia obţinută în
GI
paranteză este independentă de alegerea paşilor, deci la ultima ecuaţie obţinem mereu
acelaşi coeficient.
Notăm cu D expresia din paranteza anterioară:
GO
D = a11a22a 33 + a12a23a 31 + a13a21a 32 - a11a23a 32 - a12a21a 33 - a13a22a 31
După efectuarea calculelor şi simplificarea cu a11 obţinem ecuaţia
D ⋅ x = D1 (2)
DA
unde
D1 = b1a22a 33 + a12a23b3 + a13b2a 32 - b1a23a 32 - a12b2a 33 - a13a22b3 .
Expresia D1 are aceeaşi structură ca şi D numai că în loc de a11, a21 şi a 31 apar
termenii liberi ai sistemului. Pentru a simplifica exprimarea introducem următoarea
PE
noţiune:
Definiţie. Expresia
D= a11a22a 33 + a12a 23a 31+ a13a21a 32- a11a23a 32- a12a21a 33- a13a22a 31
æa ö
çç 11 a12 a13 ÷÷
ŞI
ç ÷
se numeşte determinantul matricei A = çça21 a22 a23 ÷÷÷ şi se notează cu det A .
çç ÷÷
çèa 31 a 32 a 33 ø÷
Ă
În continuare vom folosi notaţia

IC
a11 a12 a13

det A = a21 a22 a23
CT
a 31 a 32 a 33
şi în cazul în care A este matricea sistemului vom spune că det A este determinantul
sistemului.
Observaţii. 1. Determinantul matricei pătratice de ordin 3 se mai numeşte
DA
determinant de ordin 3 .
2. Putem observa că produsele care apar în dezvoltarea determinanţilor de ordin 2 şi
3 au factorii din coloane şi rânduri diferite, deci fiecare termen are forma a1i1a2i2a 3i3 ,
cu {i1, i2 , i3 } = {1, 2, 3}
DI
pentru determinantul de ordin 3 , respectiv a1i1a2i2 ,

{i1, i2 } = {1, 2} pentru determinantul de ordin 2 . Astfel considerând permutarea
æ 1 2 3 ö÷ æ 1 2 ÷ö
s = ççç ÷÷ respectiv s = çç ÷
ççèi1 i2 ÷÷ø identificăm permutările care intervin în
RA
çèi1 i2 i3 ø÷
dezvoltarea determinantului
a11 a12 a13
TU
det A = a21 a22 a23 = a11a22a33 + a12a23a31 + a13a21a32 - a13a22a31 - a12a21a33 - a11a23a32 ,
a31 a32 a33
deci putem alcătui următorul tabel:
I
ED
CĂ
Termenul Permutarea Signatura
dezvoltării corespunzătoare permutării
GI
æ1 2 3ö÷
a11a22a 33 çç ÷
çç1 2 3÷÷÷ 1
è ø
GO
æ1 2 3ö÷
a12a23a 31 çç ÷
çç2 3 1÷÷÷ 1
è ø
æ1 2 3ö÷
çç
DA
a13a21a 32 ÷
çç3 1 2÷÷÷ 1
è ø
æ1 2 3÷ö
-a13a22a 31 çç ÷
çç3 2 1÷÷÷ -1
PE
è ø
æ1 2 3÷ö
-a12a21a 33 çç ÷
çç2 1 3÷÷÷ -1
è ø
ŞI
æ1 2 3÷ö
-a11a23a 32 çç ÷
çç1 3 2÷÷÷ -1
è ø
Ă
Observăm că apar toate permutările de ordin 3 (deci toate elementele mulţimii S3 ).

Astfel dezvoltarea determinantului poate fi scrisă sub forma
IC
det A = å e(s )a1s(1)a2s(2)a 3s(3) .

s ÎS3
Pentru determinantul de ordin 2 avem aceeaşi dezvoltare

CT
a11a22 - a12a21 = å e(s )a1s(1)a2s(2) .

s ÎS2
Pentru a uşura calcularea determinantului de ordin trei menţionăm următoarele reguli:

DA
1. Regula lui Sarrus. Scriem primele două linii sub determinant

11 12 13
(vezi figura alăturată) şi calculăm produsul elementelor pe fiecare
a21 a22 a23
diagonală. Un astfel de produs va avea semnul plus dacă provine
dintr-o diagonală paralelă cu diagonala principală şi are semnul minus a31 a32 a33
DI
dacă provine dintr-o diagonală paralelă cu diagonala secundară: a11 a12 a13
+a11a22a 33 + a21a 32a13 + a 31a12a23 - a21 a22 a23
-a13a22a 31 - a23a 32a11 - a 33a12a21
RA
2. Regula triunghiului. Pe figurile alăturate se

11 12 13 11 12 13
pot vedea triunghiurile care determină produsele cu semn
a21 a22 a23 a21 a22 a23
pozitiv şi cele care determină produsele cu semn negativ.
a31 a32 a33 a31 a32 a33
TUI
ED
CĂ
b1 a12 a13
D1
GI
În relaţia (2) avem D1 = b2 a22 a23 , deci în cazul D ¹ 0 , obţinem x = .
D
b3 a 32 a 33
GO
D2 D
În mod analog putem deduce y = şi z = 3 , unde
D D
a11 b1 a13 a11 a12 b1
DA
D2 = a21 b2 a23 şi D3 = a21 a22 b2 .
a 31 b3 a 33 a 31 a 32 b3
Astfel putem formula următoarea teoremă:
PE
ì
ïa11x + a12y + a13z = b1
ï
ï
ï
Teoremă. Dacă determinantul sistemului ï ía21x + a22y + a23z = b2 este diferit de 0 ,
ï
ï
ï
ïa x + a 32y + a 33z = b3
ï
î 31
ŞI
atunci sistemul are soluţie unică, adică este compatibil determinat, şi această soluţie se
obţine prin formulele:
D D D
x = 1 , y = 2 şi z = 3
Ă
D D D
IC
a11 a12 a13

unde D = a21 a22 a23 este determinantul sistemului iar D1 , D2 şi D3 se obţin din
CT
a 31 a 32 a 33
D înlocuind pe rând coeficienţii necunoscutelor x , y respectiv z cu termenii liberi.
Această metodă de calcul a soluţiilor poartă numele de regula lui Cramer iar sistemele
DA
pentru care se poate aplica se numesc de tip Cramer.

Observaţie. Din relaţiile D ⋅ x = D1 , D ⋅ y = D2 şi D ⋅ z = D3 rezultă că dacă
D = 0 şi unul din determinanţii D1 , D2 şi D3 este diferit de 0 , atunci sistemul este
incompatibil. Cazul D = D1 = D2 = D3 = 0 îl vom trata mai târziu.
DI
Aplicaţie practică
RA
O întreprindere minieră extrage un zăcământ care conţine cupru, fier, sulf şi alte
componente. În urma analizelor s-a stabilit că raportând la o cantitate m de zăcământ,
cantităţile de cupru, fier şi sulf sunt de 21 , 16 respectiv 31 moli. Pe de altă parte
aceste elemente provin din trei minerale: calcopirită ( Cu Fe S2 ), troilită ( Fe S ) şi
TU
bornită ( Cu 5 Fe S4 ). Calculaţi numărul de moli ai acestor minerale conţinute în

cantitatea analizată m .
Rezolvare. Dacă notăm cu x , y respectiv z numărul de moli de calcopirită, troilită şi
I
bornită conţinut în cantitatea analizată m , atunci obţinem sistemul liniar:

ED
CĂ
ìï x + 5z = 21 (Cu)
ïï
ïï
GI
í x +y +z = 16 (Fe) .
ïï
ïï2x + y + 4z = 31 (S)
ïî
GO
Sistemul este sistem Cramer, deci compatibil determinat şi soluţia este x = 6 , y = 7 ,
z = 3 , deci cantitatea analizată conţine 6 moli calcopirită, 7 moli troilită şi 3 moli
bornită.
DA
1. Să se calculeze determinanţii:
1 0 0 0 0 1 2 0 0
PE
a) 0 2 0 ; b) 0 2 0 ; c) -1 -2 0 ;
0 0 3 3 0 0 1 4 3
-2 2 3 -2 2 3 0 0 1
ŞI
d) 0 -1 1 ; e) 1 -1 0 ; f) 0 -2 4 .
0 0 3 1 0 0 5 2 3
Ă
Rezolvare
1 0 0 0 0 1
IC
a) 0 2 0 = 1 ⋅ 2 ⋅ 3 = 6 ; b) 0 2 0 = -1 ⋅ 2 ⋅ 3 = -6 ;
CT
0 0 3 3 0 0
2 0 0 -2 2 3
c) -1 -2 0 = 2 ⋅ (-2) ⋅ 3 = -12 ; d) 0 -1 1 = (-2)(-1) ⋅ 3 ;
DA
1 4 3 0 0 3
-2 2 3 0 0 1
DI
e) 1 -1 0 = -3 ⋅ (-1) ⋅ 1 = 3 ; f) 0 -2 4 = -1 ⋅ (-2) ⋅ 5 .
1 0 0 5 2 3
RA
Observaţie. În fiecare din cele şase exemple determinantul este produsul sau
opusul produsului elementelor de pe diagonală, deoarece acesta este singurul produs,
care nu conţine un element nul.
Definiţie. Dacă toate elementele unei matrice în afara celor de pe una dintre
TU
diagonale sunt nule, această matrice se numeşte matrice diagonală.

Dacă toate elementele deasupra sau sub una dintre diagonale sunt nule, atunci matricea
se numeşte matrice triunghiulară.
I
ED
CĂ
Determinantul matricei triunghiulare este egal cu produsul sau opusul produsului
a11 0 0 0 0 a13
GI
elementelor de pe diagonală: 0 a22 0 = a11a22a 33 , 0 a22 0 = -a13a22a 31 ,
0 0 a 33 a 31 0 0
GO
æ1 2 3ö÷ æ1 2 3ö÷
deoarece permutarea s = ççç ÷÷ este pară şi t = çç ÷
çç3 2 1÷÷÷ este impară, iar
çè1 2 3÷÷ø è ø
DA
numai produsele corespunzătoare acestor permutări sunt nenule.
Analog determinantul matricei triunghiulare este egal cu produsul sau opusul
produsului elementelor de pe diagonală:
a11 0 0 a11 a12 a13 a11 a12 a13 0 0 a13
PE
a21 a22 0 = 0 a22 a23 = a11a22a33 şi a21 a22 0 = 0 a22 a23 = -a13a22a31
a31 a32 a33 0 0 a33 a31 0 0 a31 a32 a33
ì
ï2x - 3y + z = 7
ŞI
ï
ï
2. Să se rezolve sistemul: ï
íx + y - 2z = -4 .
ï
ï
ï
ïx - y + 3z = 8
ï
î
Ă
Rezolvare. Determinantul sistemului este

IC
2 -3 1
D= 1 1 -2 = 15 ¹ 0 , deci putem aplica regula lui Cramer.
CT
1 -1 3
7 -3 1 2 7 1 2 -3 7
DA
D1 = -4 1 -2 = 15 , D2 = 1 -4 -2 = -15 , D3 = 1 1 -4 = 30 .
8 -1 3 1 8 3 1 -1 8
D1 D D
Deci x = = 1 , y = 2 = -1 şi z = 3 = 2 .
DI
D D D
ì
ï2x - y + z = 1
ï
ï
ï
3. Să se rezolve sistemul: í-x + y - z = -1 .
RA
ï
ï
ï
ï-x + 2y - 2z = 1
ï
î
Rezolvare. Determinantul sistemului este
TU
2 -1 1 2 1 1
-1 1 -1 = 0 , D2 = -1 -1 -1 = 3 ¹ 0 , deci sistemul este incompatibil.
-1 2 -2 -1 1 -2
I
ED
CĂ
Proprietăţile determinanţilor de ordin 2 şi 3
GI
Înainte de a trece la rezolvarea sistemelor în cazul general să studiem proprietă-
ţile determinanţilor de ordin 2 şi 3 pentru a defini determinanţii de ordin superior.
Problemă. Cum se schimbă determinantul matricei A Î M 3 () dacă
GO
a) schimbăm liniile cu coloanele (sau invers);
b) schimbăm două linii (coloane) între ele;
c) înmulţim elementele unei linii (coloane) cu un număr fixat;
d) înlocuim fiecare element cu conjugatul său.
DA
Soluţie. a) Triunghiurile care determină produsele la regula triunghiului sunt
simetrice faţă de diagonala principală, deci nu se schimbă rezultatul dacă schimbăm
liniile cu coloanele, deci avem det A = det t A , adică
a11 a12 a13 a11 a21 a31
PE
a21 a22 a23 = a12 a22 a 32 .
a 31 a 32 a 33 a13 a23 a 33
Altfel det t A = å e (s ) a a a , în acelaşi timp s fiind o funcţie bijectivă,
ŞI
s (1)1 s (2)2 s (3)3
s ÎS 3
avem as (1)1as(2)2as(3)3 = a1s-1 (1)a2s-1 (2)a 3s-1 (3) , iar când s parcurge mulţimea S 3 , atunci
s-1 parcurge mulţimea S 3 . Deci
Ă
det t A = å e (s ) a a a
1s-1 (1) 2 s-1 (2) 3 s-1 (3)
= å e ( t )a
-1
a a
1t (1) 2 t (2) 3 t (3) = det A , unde am
IC
s ÎS 3 t ÎS 3
folosit faptul că e (t -1 ) = e (t ) .
Evident a doua demonstraţie pentru cazul determinanţilor de ordin trei este mult mai
CT
complicată decât prima, dar vom vedea folosul permutărilor la determinanţii de ordin
mai mare.
b) Din proprietatea de la punctul a) rezultă că este suficient să verificăm comportarea
DA
determinanţilor la schimbarea coloanelor.

Mai întâi să verificăm câteva exemple.
1 3 3 1
=5, = -5 . Observăm că cele două diagonale s-au schimbat, deci şi
-1 2 2 -1
DI
semnul produselor s-a schimbat, în consecinţă determinantul obţinut prin schimbarea

coloanelor sau a liniilor este opusul determinantului iniţial.
æa11 a12 ÷ö æa12 a11 ÷ö æa21 a22 ÷ö
RA
În general, dacă A = çça ÷÷ , A1 = çç ÷÷ şi A2 = çç ÷ , atunci

çè 21 a22 ÷ø çèa22 a21 ÷ø çèa11 a12 ÷÷ø
det A = a11a22 - a12a21 , det A1 = a12a21 - a11a22 = - det A şi
det A2 = a21a12 - a22a11 = - det A .
TU
1 0 1
În cazul matricelor de ordin 3 , să considerăm determinantul: D1 = 2 -1 0 = -1 ;
I
-1 1 2
ED
CĂ
0 1 1
GI
schimbând prima şi a doua coloană, obţinem D2 = -1 2 0 = 1 . Dacă în
1 -1 2
GO
determinantul D1 punem prima coloană în locul celei de a treia, a doua în locul primei
0 1 1
coloane, a treia în locul celei de a doua, obţinem D3 = -1 0 2 = -1 . De fapt
DA
1 2 -1
determinantul D3 l-am obţinut din D1 prin două schimbări de coloane (prima cu a
doua, apoi a doua cu a treia). Deci dacă în general o schimbare de coloană conduce la
PE
schimbarea semnului determinantului, atunci prin schimbări succesive de coloane
într-un determinant obţinem determinantul iniţial sau opusul lui.
Să verificăm în caz general ce înseamnă o schimbare de coloane.
æa ö æa ö
çç 11 a12 a13 ÷÷ çç 12 a11 a13 ÷÷
÷÷ ÷
ŞI
ç ç
Fie A = çça21 a22 a23 ÷÷ şi A1 = çça22 a21 a23 ÷÷÷ ; atunci
çç ÷÷ çç ÷÷
çèa 31 a 32 a 33 ø÷ çèa 32 a 31 a 33 ø÷
det A1 = a12a21a 33 + a11a23a 32 + a13a22a 31 - a11a22a 33 - a12a23a 31 - a13a21a 32 = - det A
Ă
Analog, proprietatea se poate demonstra pentru schimbarea oricăror două coloane.

IC
De fapt schimbarea ordinii coloanelor este o permutare a lor (adică dacă matricea
iniţială este (C 1 C 2 C 3 ) , unde C i semnifică coloana i , aplicându-i permutarea s ,
obţinem matricea (C s(1) C s(2) C s(3) ) ). Schimbarea succesivă a câte două coloane
CT
corespunde unui produs de transpoziţii. Transpoziţiile fiind permutări impare, şi de

aici presupunem că rezultă schimbarea semnului determinantului la o schimbare de
coloane. Să verificăm schimbarea determinantului în cazul permutării s a coloanelor.
DA
æa ö
çç 1s(1) a1s (2) a1s(3) ÷÷
ç ÷÷
Dacă A2 = çça2s(1) a2s(2) a2s(3) ÷÷ , avem
çç ÷÷
çèa 3s(1) a 3s(2) a 3s(3) ÷ø
DI
det A2 = å e ( t )a
t ÎS 3
a a
1 t (s (1)) 2 t (s (2)) 3 t (s (3))
.
Dacă t parcurge mulţimea S 3 , atunci şi ts parcurge mulţimea S 3 . Ştim că

RA
e (ts )
e (ts ) = e (t ) e (s ) , deci e (t ) = = e (ts ) e (s ) . Astfel cu substituţia d = ts
e (s )
obţinem det A2 = å e (s ) e (d )a1d (1)a2d (2)a 3d (3) = e (s ) det A .
TU
d ÎS 3
Deci dacă s este o transpoziţie, atunci într-adevăr determinantul îşi schimbă semnul.
Consecinţă. Dacă două linii sau coloane ale unui determinant coincid, atunci
determinantul este egal cu 0 .
I
ED
CĂ
Demonstraţie. Schimbând două linii sau coloane se schimbă semnul
determinantului. Pe de altă parte schimbând două linii sau coloane identice
GI
determinantul nu se schimbă. Cele două proprietăţi se pot realiza numai în cazul în
care determinantul este egal cu 0 .
c) Fiecare produs din dezvoltarea determinantului conţine exact un element din fiecare
GO
linie şi din fiecare coloană. Astfel înmulţind elementele unei linii sau coloane cu un
număr fixat a înmulţim şi determinantul cu a . Scriind acesta cu exactitate, înmulţind
de exemplu prima coloană cu a , avem
det A1 = å e (s ) (aa1s(1) )a2s(2)a 3s(3) = det A1 = a å e (s )a1s(1)a2s(2)a 3s(3) = a det A .
DA
s ÎS 3 s ÎS 3
Consecinţă. Dacă un determinant are două linii (sau coloane) proporţionale, atunci
determinantul este egal cu 0 .
Demonstraţie. Notăm cu A matricea cu două linii (coloane) proporţionale.
PE
Datorită egalităţilor ai1 j = a ⋅ ai2 j , j = 1, 3 obţinem a ⋅ det A = det A1 = 0 , deoarece
A1 se obţine din A prin înmulţirea liniei i1 cu a şi astfel A1 are două linii identice.
d) Deoarece pentru orice z1, z 2 Î  avem z1 ⋅ z 2 = z1 ⋅ z 2 şi z1 + z 2 = z1 + z 2 , iar în
ŞI
calculul determinantului folosim doar înmulţiri şi adunări ale elementelor, obţinem
det A = det A adică
æa ö
a11 a12 a13 çç 11 a12 a13 ÷÷
Ă
ç ÷
a21 a22 a23 = çç a21 a22 a23 ÷÷÷ .
çç ÷÷
IC
a 31 a 32 a 33 çè a 31 a 32 a 33 ÷÷ø
Problemă. Să se exprime determinatul de ordin 3 cu determinanţi de ordin 2 .
CT
Soluţie. Grupăm termenii dezvoltării după elementele primei coloane:

det A = a11a22a 33 + a12a23a 31 + a13a21a 32 - a11a23a 32 - a12a21a 33 - a13a22a 31 =
= a11 ⋅ (a22a33 - a23a 32 ) - a21 ⋅ (a12a 33 - a13a 32 ) + a 31 ⋅ (a12a23 - a13a22 ) =
a22 a23 a12 a13 a12 a13
DA
= a11 ⋅ a a 33 - a ⋅
21 a a 33 + a ⋅
31 a a23
32 32 22
Această exprimare poartă numele de dezvoltarea determinantului după prima linie.

Exprimări similare se pot obţine grupând termenii după elementele altei coloane sau
DI
linii. Astfel putem obţine dezvoltarea după o linie sau coloană oarecare. Analizând
mai multe grupări posibile se poate observa că în general elementul aij este înmulţit
cu determinatul care se obţine din A prin suprimarea liniei şi a coloanei care conţine
RA
i+j
acest element şi cu (-1) .
Definiţie. Determinantul care se obţine prin suprimarea liniei i şi coloanei j se
i+j
numeşte minorul elementului aij şi se notează cu dij , iar numărul (-1) dij este
TU
complementul algebric al elementului aij în matricea A . Complementul algebric al

elementului aij se notează cu Dij .
Cu aceste notaţii rezultatul din problema precedentă se poate formula în modul următor:
I
ED
CĂ
Teoremă. Dacă A Î M 3 () , atunci

3 3
GI
det A = å aij ⋅ Dij = å aij ⋅ Dij , "i, j Î {1, 2, 3} .
i =1 j =1
Observaţie. Această scriere există şi în cazul determinanţilor de ordin 2 .
GO
a11 a12
a 21a = a11 ⋅ a22 - a12 ⋅ a21 , unde a22 şi a21 pot fi consideraţi ca determinanţi de
22
ordin 1 .
DA
Consecinţe
1. Dacă doi determinanţi de ordin 3 diferă numai printr-o linie (coloană), atunci suma
lor este determinantul matricei ce se obţine adunând aceste două coloane (linii) şi
PE
păstrând celelalte linii (coloane).
Exemplu x a a x a a x +x a a
1 12 13 2 12 13 1 2 12 13
y1 a22 a23 + y2 a22 a23 = y1 + y2 a22 a23

z1 a 32 a 33 z 2 a 32 a 33 z1 + z 2 a 32 a 33
ŞI
Demonstraţie. Dezvoltând determinanţii după prima coloană obţinem
x 1 a12 a13 x 2 a12 a13 a22 a23 a12 a13 a12 a13
Ă
y1 a22 a23 + y2 a22 a23 = x 1 ⋅ a a 33 - y ⋅

1 a a 33 + z ⋅
1 a a23 +
32 32 22
IC
z1 a 32 a 33 z 2 a 32 a 33
a22 a23 a12 a13 a12 a13
+x 2 ⋅ a a 33 - y ⋅ a 32 a 33 + z ⋅ a22 a23 =
CT
2 2
32
a22 a23 a12 a13 a12 a13 x1 + x 2 a12 a13

= (x1 + x 2 ) ⋅ a a - (y1 + y2 ) ⋅ a a + (z1 + z2 ) ⋅ a a = y1 + y2 a22 a23
DA
32 33 32 33 22 23
z1 + z2 a32 a33
2. Dacă într-un determinant adunăm la o linie (coloană) elementele corespunzătoare
unei alte linii (coloane) înmulţite cu un număr fixat, atunci valoarea determinantului
DI
nu se schimbă.
Demonstraţie. Presupunem că lucrăm cu primele două coloane (dacă nu, atunci
prin schimbări de coloane putem ajunge la această situaţie).
RA
a11 a12 a13 a ⋅ a12 a12 a13 a11 + a ⋅ a12 a12 a13
a21 a22 a23 + a ⋅ a22 a22 a23 = a21 + a ⋅ a22 a22 a23
a 31 a 32 a 33 a ⋅ a 32 a 32 a 33 a 31 + a ⋅ a 32 a 32 a 33
TU
pe baza proprietăţii anterioare. Însă al doilea determinant este 0 (având două coloane
proporţionale), deci demonstraţia este completă.
Deci pentru simplificarea calculelor putem reduce determinantul la determinant cu cât
mai multe zerouri pe-o linie sau pe-o coloană.
I
ED
CĂ
Observaţie. Spunem că numărul a Î  este combinaţie liniară a numerelor reale
a1 , a2 , ..., an , dacă există numerele reale a1 , a2 , ..., an astfel încât
GI
a = a1a1 + a2a 2 + ... + anan . Analog se poate defini combinaţia liniară
v = a1v1 + a2v2 + ... + anvn a vectorilor (matrice linie sau coloană) v1 , v2 , ..., vn (de
exemplu pentru v1 = (1 2) , v2 = (-2 1) şi v 3 = (0 3) şi numerele a1 = 2 ,
GO
a2 = -1 , a3 = 3 , obţinem o combinaţie liniară v = 2v1 - v2 + 3v3 =
= 2 ⋅ (1 2) - (-2 1) + 3 ⋅ (0 3) = (4 12) ).
Astfel pe baza problemei precedente adunând la o coloană (linie) combinaţia liniară a
celorlalte coloane (linii), valoarea determinantului nu se schimbă.
DA
3. Determinantul produsului a două matrice este egal cu produsul determinanţilor.
Demonstraţie
æa11 a12 ÷ö æb11 b12 ö÷ æa11b11 + a12b21 a11b12 + a12b22 ÷ö
Fie A = çça ÷÷ şi B = ççç ÷ , deci AB = çç
÷ ÷÷ .
PE
çè 21 a22 ÷ø çèb21 b22 ø÷÷ çèça21b11 + a22b21 a21b12 + a22b22 ÷÷ø
.
Observăm că fiecare coloană este combinaţia liniară a coloanelor matricei A .
a11b11 + a12b21 a11b12 + a12b22 a11b11 a11b12 + a12b22 a12b21 a11b12 + a12b22
= + =
ŞI
a21b11 + a22b21 a21b12 + a22b22 a21b11 a21b12 + a22b22 a22b21 a21b12 + a22b22
a11 a11b12 + a12b22 a12 a11b12 + a12b22
= b11 + b21 =
a21 a21b12 + a22b22 a22 a21b12 + a22b22
Ă
a11 a11 a11 a12 a12 a11 a12 a12

IC
b11b12 a a21 + b11b22 a21 a22 + b21b 12 a22 a21 + b21b22 a22 a22 =
21
a11 a12
=a a22 (b11b22 - b21b12 ) = det A ⋅ det B
CT
21
Bineînţeles era mai simplu de demonstrat prin calcul direct, dar acest procedeu ne va
folosi la demonstrarea proprietăţii pentru determinanţi de ordin mai mare.
æb b ö
DA
æa ö çç 11 12 b13 ÷÷
çç 11 a12 a13 ÷÷ ÷÷
÷ ç
Fie A = ççça21 a22 a23 ÷÷÷ şi B = ççb21 b22 b23 ÷÷ , atunci
çç ÷÷ çç ÷÷
çèa 31 a 32 a 33 ø÷ ççb b ÷
è 31 32 33 ø÷
b
DI
a11b11 + a12b21 + a13b31 c12 c13 a1k c12 c13

3
det AB = a 21b11 + a22b21 + a23b31 c22 c23 = å bk 1 a2k c22 c23
RA
k =1
a 31b11 + a 32b21 + a 33b31 c32 c33 a 3k c32 c33
Continuând procedeul obţinem şi determinanţi cu coloane identice, deci
a1k c12 c13 a1k a1 j c13 a1k a1 j a1i
TU
3 3 3
åk =1
bk 1 a2k c22 c23 = å bk 1bj 2 a2k
k , j =1
a2 j c23 = å bk 1bj 2bi 3 a2k a2 j a2i
k , j ,i =1
a 3k c32 c33 k¹j a 3k a 3 j c33 k ¹ j ¹i ¹k a 3k a 3 j a 3i
În această ultimă sumă fiecărui triplet (k , j , i ) îi corespunde o permutare din S 3 şi
I
ED
CĂ
reciproc. Deci putem scrie:
a1s(1) a1s (2) a1s(3)
GI
åb
s ÎS 3
b b
s (1)1 s (2)2 s (3)3 a2s(1) a2s(2) a2s(3) = å bs(1)1bs(2)2bs (3)3e (s ) det A =
s ÎS 3
a 3s(1) a 3s(2) a 3s(3)
GO
= det A det t B = det A det B
1. Să se calculeze următorii determinanţi:
cos a - sin a 5+ 7 3- 2
DA
a) D1 = ; b) D2 = ;
sin a cos a 3+ 2 5- 7
1 2 -3 5 7 3
PE
c) D3 = 0 2 1 ; d) D4 = -3 2 -4 ;
3 -1 2 -8 3 2
1 3 1 1 -1 1
ŞI
e) D5 = 2 -3 -1 ; f) D6 = 2 1 0.
3 0 2 -3 -3 1
Ă
Rezolvare
IC
a) D1 = cos a ⋅ cos a - sin a ⋅ (- sin a) = cos2 a + sin 2 a = 1 .

b) D2 =( 5 + 7 )( 5 - 7 )- ( 3 - 2 )( 3 + 2 ) =(5 - 7) - (3 - 2) = -3 .
CT
1 2 -3
-3L1 + L3  L3
2 1
1+1
c) D3 = 0 2 1 = 1 ⋅ (-1) ⋅ = 29 .
-7 11
0 -7 11
DA
5 7 3 10 7 3 10 7 17
1
2C 1 C 1 2C 2 +C 3 C 3
d) D4 = -3 2 -4 = ⋅ -6 2 - 4 = -6 2 0 =
2
DI
-8 3 2 -16 3 2 -16 3 8
31 7 17
1 31 17
RA
3C 2 +C 1 C 1 2+ 2
= 0 2 0 = ⋅ 2 ⋅ (-1) ⋅ = 248 + 119 = 367.
2 -7 8
-7 3 8
1 3 1 3 0 0
TU
L1 + L2  L1
-3 -1
1+1
e) D5 = 2 -3 -1 = 2 -3 -1 = 3 ⋅ (-1) = -18 ;
0 2
3 0 2 3 0 2
I
ED
CĂ
1 -1 1 1 -1 1
GI
L3 -L1  L3
f) D6 = 2 1 0 = 2 1 0 = 0 , deoarece L3 = -2L2 .
-3 -3 1 -4 -2 0
GO
2. Să se calculeze determinanţii următori şi să se scrie rezultatul sub forma unui produs:
a 2 ab b 2 a b c 1 1 1
a) D1 = b 2 a 2 ab ; b) D2 = b + c c +a a + b ; c) D3 = a b c .
DA
ab b 2 a2 b2 + c2 c2 + a 2 a 2 + b2 a 2 b2 c2
Rezolvare. a) Scădem prima coloană din celelalte două şi scoatem factorul comun
(b - a ) din ultimele două coloane astfel obţinute:
PE
a2 a ⋅ (b - a ) (b - a )(b + a ) a2 a b +a
2
D1 = b 2 (a - b )(a + b ) b ⋅ (a - b ) = (b - a ) ⋅ b 2 - (a + b ) -b
ab b ⋅ (b - a ) a ⋅ (a - b ) ab b -a
ŞI
Adunăm ultimele două linii la prima linie:
a 2 + b 2 + ab 0 0
Ă
2
D1 = (b - a ) ⋅ b2 - (a + b ) -b =
IC
ab b -a
- (a + b ) -b
= (b - a ) ⋅ (a 2 + b 2 + ab ) ⋅
2
=
CT
b -a
2
= (b - a ) ⋅ (a 2 + b 2 + ab ) ⋅ éëa 2 + ab + b 2 ùû = éêë(b - a ) ⋅ (b 2 + ab + a 2 )ùúû = (b 3 - a 3 ) .
2 2
DA
Soluţia 2. Adunăm ultimele două coloane la prima şi scoatem factorul comun:

1 ab b 2 1 ab b2
D1 = (a 2 + ab + b 2 ) 1 a 2 ab = (a 2 + ab + b 2 ) 0 a (a - b ) b (a - b ) =
DI
1 b 2
a 2
0 b (b - a ) (a - b )(a + b )
a -b 2
=(a 2 + ab + b 2 )(a - b ) =(a 2 + ab + b 2 )(a - b ) (a 2 + ab + b 2 )=(a 3 - b 3 ) .
2 2
RA
b a +b
b) Scădem prima coloană din celelalte două, apoi adunăm a doua linie la prima şi
reducem la un determinant de ordinul 2 :
TU
a b -a c -a a 1 1
D2 = b + c a -b a - c = (b - a )(c - a ) b + c -1 -1 =
b2 + c2 a 2 - b2 a 2 - c2 b 2 + c 2 - (a + b ) - (a + c )
I
ED
CĂ
a +b +c 0 0
GI
= (b - a )(c - a ) ⋅ b +c -1 -1 =
b2 + c2 - (a + b ) - (a + c )
GO
1 1
= (b - a )(c - a )(a + b + c ) ⋅ a + b a + c = (b - a )(c - a ) (c - b )(a + b + c )
c) Putem dezvolta determinantul folosind regula lui Sarrus, sau regula triunghiului,
DA
dar este mai greu să observăm factorizarea dorită din această descompunere. Din acest
motiv este mai util să încercăm scoaterea unor factori pe parcursul dezvoltării folosind
proprietăţile determinanţilor.
1 1 1 1 0 0 1 0 0
PE
C 2 -C 1 C 2
a b c = a b -a c -a = a b -a c -a =
C 3 -C 1 C 3
a 2
b 2
c 2
a 2 2
b -a 2
c -a2 2
a 2
(b - a )(b + a ) (c - a ) (c + a )
ŞI
1 0 0 1 0 0
C 3 -C 2 C 3
= (b - a )(c - a ) a 1 1 = (b - a )(c - a ) a 1 0 =
2
Ă
2
a b +a c +a a b + a c -b
= (b - a )(c - a ) (c - b ) .
IC
1 1 1
CT
Deci a b c = (b - a )(c - a ) (c - b ) . Acest determinant se numeşte determinant

a2 b2 c2
Vandermonde.
DA
3. Să se calculeze determinanţii următoarelor matrice:

æa b c ÷ö
æ a b ö÷ çç ÷÷
ç ÷÷ ; çç ÷÷
a) A1 = çç ÷ b) A = çç b c a ÷÷ .
DI
2
èç- b a ø÷ çç ÷÷
çèc a b ÷ø
Rezolvare
RA
a) det A1 = a 2 + b 2 .
b) det A2 = acb + bac + cba - c 3 - a 3 - b 3 = 3abc - a 3 - b 3 - c 3 .
4. Fără a calcula determinanţii, să se demonstreze următoarele egalităţi:
TU
a1 + b1 b1 + c1 c1 + a1 a1 a2 a 3
a) a 2 + b2 b2 + c2 c2 + a2 = 2 b1 b2 b3 (admitere 1985);
a 3 + b3 b3 + c3 c3 + a 3 c1 c2 c3
I
ED
CĂ
bc ab ca bc a 2 a 2
GI
b) ab ac bc = b 2 ac b 2 .
ac bc ab c2 c 2 ab
GO
Demonstraţie
a) Folosind proprietăţile determinanţilor putem scrie:
a1 + b1 b1 + c1 c1 + a1 a1 b1 + c1 c1 + a1 b1 b1 + c1 c1 + a1
DA
a2 + b2 b2 + c2 c2 + a 2 = a2 b2 + c2 c2 + a 2 + b2 b2 + c2 c2 + a 2 =
a 3 + b3 b3 + c3 c3 + a 3 a 3 b3 + c3 c3 + a 3 b3 b3 + c3 c3 + a 3
a1 b1 c1 + a1 a1 c1 c1 + a1 b1 b1 c1 + a1 b1 c1 c1 + a1
PE
= a2 b2 c2 + a2 + a2 c2 c2 + a2 + b2 b2 c2 + a2 + b2 c2 c2 + a2 =
a 3 b3 c3 + a 3 a 3 c3 c3 + a 3 b3 b3 c3 + a 3 b3 c3 c3 + a 3
ŞI
a1 b1 c1 b1 c1 a1 a1 b1 c1
= a2 b2 c2 + b2 c2 a2 = 2 ⋅ a2 b2 c2 ,
a 3 b3 c3 b3 c3 a 3 a 3 b3 c3
Ă
b1 c1 a1 a1 b1 c1
IC
deoarece ceilalţi determinanţi sunt nuli şi b2 c2 a2 = a2 b2 c2 ,primul deter-

b3 c3 a 3 a 3 b3 c3
CT
minant obţinându-se din al doilea prin două schimbări succesive de coloane.

b) Înmulţim prima linie cu a , a doua cu b şi ultima linie cu c (dacă abc ¹ 0 ):
DA
bc ab ca abc a 2b ca 2
1
ab ac bc = ab 2 abc b 2c . (1)
abc
ac bc ab ac 2 bc 2 abc
DI
Scoatem factorul comun a din prima coloană, b din coloana a doua şi c din ultima
coloană:
abc a 2b ca 2 bc a 2 a 2
RA
ab 2 abc b 2c = abc b 2 ac b 2 . (2)

ac 2 bc 2 abc c2 c 2 ab
TU
Din (1) şi (2) rezultă egalitatea cerută. Dacă abc = 0 , atunci avem două posibilităţi.
Dacă cel puţin două din numerele a, b şi c sunt egale cu 0 , atunci ambii determinanţi
sunt egali cu 0 , iar în caz contrar putem scoate factorul comun în fiecare linie şi adu-
I
năm două coloane la cea de a treia. De exemplu pentru a = 0 şi bc ¹ 0 putem scrie:

ED
CĂ
bc 0 0 1 0 0 1 0 0 bc 0 0
GI
3 3
0 0 bc = (bc ) 0 0 1 = (bc ) 1 0 1 = b 2 0 b2 .
0 bc 0 0 1 0 1 1 0 c2 c2 0
GO
x 12 x 22 x 32
5. Calculaţi determinantul D = x 2 x 3 x 1 , dacă x 1 , x 2 şi x 3 sunt soluţiile ecuaţiei
x 3 x1 x 2
DA
x 3 - x 2 + 5x + 2 = 0 . (Admitere 1987).
Rezolvare. Dezvoltăm determinantul folosind regula lui Sarrus:
D= x 12x 3x 2+ x 22x 1x 3 + x 32x 2x 1- x 34 - x 24 - x 14 = x 1x 2x 3 (x 1+ x 2 + x 3 ) - (x 14 + x 24 + x 34 ) .
PE
Din enunţ rezultă că x 3 - x 2 + 5x + 2 = (x - x 1 )(x - x 2 )(x - x 3 ) , deci
x 1 + x 2 + x 3 = 1 , x 1x 2x 3 = -2 şi x 1x 2 + x 2x 3 + x 3x 1 = 5 . Astfel avem
2
x 12 + x 22 + x 32 = (x 1 + x 2 + x 3 ) - 2 (x 1x 2 + x 2x 3 + x 3x 1 ) = 12 - 2 ⋅ 5 = -9 ,
ŞI
2
x 14 + x 24 + x 34 = (x 12 + x 22 + x 32 ) - 2 (x 12x 22 + x 22x 32 + x 32x 12 ) =
= (-9) - 2 ((x 1x 2 + x 2x 3 + x 3x 1 ) - 2x 1x 2x 3 (x 1 + x 2 + x 3 )) =
2 2
Ă
= 81 - 2 ⋅ (25 - 2 ⋅ (-2) ⋅ 1) = 81 - 58 = 23 .
Deci D = (-2) ⋅ 1 - 23 = -25 .
IC
Exerciţii şi probleme
CT
1. Calculaţi determinanţii:
-2 1 3 1 7 9
3 x 1 loga b
a) ; b) , a, b Î *+ \ {1} ; c) -9 5 -4 ; d) 5 -2 4 ;
DA
2 x +1 logb a 1
4 7 1 3 0 -6
2. Calculaţi determinanţii
e2
DI
-i 1 + i i 1 e 1+e e 1
D1 = i 1 2i , D2 = e e2 1 , D3 = e 1+ e 1 ,
2i 1 i e2 1 e 1 e 1+ e
RA
dacă e este o rădăcină de ordin 3 a unităţii.

3. Arătaţi că
bc a a 2 1 a2 a3
TU
ca b b 2 = 1 b 2 b 3 "a, b, c Î  .
ab c c 2 1 c2 c3
I
ED
CĂ
4. Calculaţi determinantul
a 2 (a + 1)2 (a + 2)2
GI
2 2
D = b2 (b + 1) (b + 2)
GO
2 2
c2 (c + 1) (c + 2)
(Admitere, 1999.)
5. Calculaţi determinanţii, dacă x , y, z Î 
2xy x 2 + y2 x + y
DA
x y x +y
a) z z +y y ; b) x 2 + y 2 2xy x +y ;
x +z z x x +y x +y 2
PE
2
x2 y2 z2 x 2 (y - z ) yz
c) y 2 + z 2 x 2 + z 2 x 2 + y 2 ; d) y 2 (z - x )2 zx ;
yz xz xy z 2 (x - y )
2
xy
ŞI
6. Rezolvaţi ecuaţia a2 - x ab ac
ba b2 - x bc = 0 , dacă a, b, c Î  .
Ă
ca cb c2 - x
IC
7. Calculaţi următorii determinanţi:

1 1 1 sin2 x cos2 x sin 2x
CT
a) D1 = cos a cos b cos c ; b) D2 = cos2 x sin 2 x sin 2x ;

cos 2a cos 2b cos 2c 1 + sin 2x -1 1
DA
(Admitere, 1998.)
8. Rezolvaţi ecuaţia D (x ) = 0 , dacă
1-x x2 x
DI
D (x ) = x x -x
1 + x 2 x 2 -x 2
(Variantă Bacalaureat, 1999.)
RA
9. Calculaţi determinantul x1 x 2 x 3
D = x 2 x 3 x1
TU
x 3 x1 x 2
dacă x 1, x 2 , x 3 sunt rădăcinile ecuaţiei x 3 - 2x 2 + 2x + 17 = 0 . (Admitere, 1999.)
I
ED
CĂ
10. Calculaţi determinantul x 12 x2 x3
GI
D = x2 x 32 x1
x3 x1 x 22
GO
în funcţie de a, b, c , dacă x 1, x 2 , x 3 sunt rădăcinile ecuaţiei x 3 + ax 2 + bx + c = 0 .
(Admitere, 1995.)
11. Calculaţi determinantul
1 1 1
DA
D = x1 x2 x3
x 12 x 22 x 32
dacă x 1, x 2 , x 3 sunt rădăcinile ecuaţiei x 3 + px + q = 0 .
PE
12. Demonstraţi că dacă a 2 + b 2 + c 2 = 1 ( a, b, c Î  ), atunci D £ 1 , dacă
a b c
D= c a b .
ŞI
b c a
13. Determinaţi valorile m Î  pentru care ecuaţia
Ă
2x -2x 1
IC
1- x2 x2 -1 = 0
-2x - m x + m x - 2
CT
admite o rădăcină dublă. (Admitere, 1998.)
INVERSA UNEI MATRICE

DA
Dacă în matricea A înlocuim coloana k cu coloana j atunci determinantul devine 0 .

Dacă însă dezvoltăm acest determinant după coloana j , atunci obţinem
3
DI
åa
i =1
ij ⋅ Dik = 0 . Ca exemplu concret putem considera cazul k = 1 şi j = 2 :
a12D11 + a22D21 + a 32D31 = det A21 = 0 , unde

RA
a12 a12 a13

A21 = a22 a22 a23 .
a 32 a 32 a 33
TU
Egalităţile de mai înainte ne conduc la relaţiile

3 ïì0, dacă j ¹ k
å aij ⋅ Dik = ïí .
ïïdet A, dacă j = k
i =1
î
I
ED
CĂ
Aceste egalităţi se pot cuprinde într-o singură relaţie folosind produsul a două matrice.
Va trebui doar să construim o matrice care conţine elementele Dij în ordinea
GI
corespunzătoare. Construim matricea A* după următoarele reguli:
• scriem transpusa matricei A
GO
• schimbăm fiecare element în această matrice cu complementul algebric
Matricea A* este adjuncta matricei A .
Consecinţă. Dacă A Î M 3 () şi A* = (Dij¢ )i , j =1,3 , unde Dij¢ = Dji , atunci
A ⋅ A* = A* ⋅ A = (det A) I 3 .
DA
æD ö
çç 11 D21 D31 ÷÷
ç ÷÷
Demonstraţie. Dacă A* = ççD12 D22 D32 ÷÷ , atunci
çç ÷÷
÷÷
PE
ççD D D
è 13 23 33 ø
æa D + a D + a D 0 0 ö÷
çç 11 11 12 12 13 13 ÷÷
ç ÷÷
A ⋅ A* = çç 0 a21D21 + a22D22 + a23D23 0 ÷÷ =
çç ÷
ŞI
çç
è 0 0 a31D31 + a32D32 + a33D33 ÷÷ø
= (det A) ⋅ I 3 .
Ă
În mod similar se arată că A* ⋅ A = (det A)I 3 . Folosind aceste egalităţi în cazul

1
det A ¹ 0 putem construi inversa matricei A prin relaţia A-1 = ⋅ A* :
IC
det A
A ⋅ A-1 = A-1 ⋅ A = I 3 .
CT
Ca şi în cazul matricelor de ordinul 2 am obţinut şi în acest caz o metodă de calcul

pentru inversa unei matrice de ordinul 3 :
Teoremă. Matricea A Î M 3 () admite inversă dacă şi numai dacă det A ¹ 0 şi în
DA
1
acest caz A-1 = ⋅ A* , unde A* este matricea adjunctă (obţinută din transpusa
det A
matricei A prin înlocuirea fiecărui element cu complementul său algebric).
DI
Observaţie. Ca şi în cazul sistemelor cu două necunoscute, putem rezolva un sistem

de trei ecuaţii şi trei necunoscute cu determinantul nenul cu ajutorul matricei inverse.
ì
ï a11x + a12y + a13z = b1
ï
ï
ï
RA
Fie sistemul ía21x + a22y + a23z = b2 cu determinantul nenul.

ï
ï
ï a x + a 32y + a 33z = b3
ï
î 31
æa ö æx ö÷ æb ÷ö
çç 11 a12 a13 ÷÷ çç ÷ çç 1 ÷
ç ÷÷
TU
ç ÷÷ ç ÷÷
Notând A = çça21 a22 a23 ÷÷ , v = ççy ÷÷ , b = ççb2 ÷÷ , sistemul se poate scrie astfel
çç ÷÷
çç ÷÷ çç ÷÷
ççb ÷÷÷
çèa 31 a 32 a 33 ø÷ çèz ÷ø è 3ø
Av = b înmulţind la stânga cu A-1 , obţinem v = A-1b .
I
ED
CĂ
æ 1 0 -1÷ö
çç ÷÷
ç
Exemple. 1. Să calculăm inversa matricei A = çç 2 1 1 ÷÷÷ .
GI
çç ÷÷
çç-2 3 2 ÷÷
è ø
GO
det A = -9 ¹ 0 , deci există A-1 . Pentru a calcula matricea adjunctă, scriem
æ 1 2 -2ö÷
çç ÷÷
ç
transpusa matricei: A = çç 0 1 3 ÷÷÷ . Calculăm complemenţii algebrici ale
t
çç ÷÷
DA
çç-1 1 2 ÷÷
è ø
elementelor:
1 3 0 3 0 1
D11¢ = = -1 , D12¢ = - = -3 , D13¢ =
PE
=1,
1 2 -1 2 -1 1
2 -2 1 -2 1 2
¢ =-
D21 ¢ =
= -6 , D22 ¢ =-
= 0 , D23 = -3 ,
1 2 -1 2 -1 1
ŞI
2 -2 1 -2 1 2
¢ =
D31 ¢ =-
= 8 , D32 ¢ =
= -3 , D33 = 1.
1 3 0 3 0 1
Ă
æ ö
çç-1 -3 1 ÷÷
ç ÷
Deci matricea adjunctă este A* = çç-6 0 -3÷÷÷ şi inversa matricei A ,
IC
çç ÷÷
çç 8 -3 1 ÷÷
è ø
CT
æ 1 1 1ö
çç - ÷÷
çç 9 3 9 ÷÷÷
çç 2 1 ÷÷÷
A-1 = çç 0 ÷.
3 ÷÷÷
DA
çç 3
çç 8 1 1 ÷÷
çèç- - ÷÷÷
9 3 9ø
ìïx - y = 1
DI
ïï
ï
2. Să rezolvăm sistemul í2x + y + z = 2 .
ïï
ïï-2x + 3y + 2z = -3
ïî
RA
Rezolvare. Observăm că matricea sistemului este matricea din primul exemplu,

æ 1 1 1ö
çç - ÷÷
çç 9 3 9 ÷÷÷
TU
çç 2 1 ÷÷
deci este inversabilă cu A-1 = çç 0 ÷÷ . Astfel
çç 3 3 ÷÷÷
çç 8 1 1 ÷÷÷
ç- - ÷
çè 9 3 9 ø÷
I
ED

A157 Part6

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A157 Part6

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CĂ

2. Dacă vrem să reprezentăm distanţele între oraşele A, B, C şi D două câte două pe

pe cale ferată sub diagonală, cele pe şosea deasupra diagonalei):

Definiţie. Fie ( m, n Î * ). Numim matrice de tip m ´ n peste  (sau ) o funcţie:

A : {1, 2, , m } ´ {1, 2, , n }   (sau ) .

4. Matricele pentru care m = n se numesc matrice pătratice, iar mulţimea matricelor

se mai numesc vectori.

1. Înmulţirea unei matrice cu un scalar

Zahăr Făină Ouă Căpşuni Ciocolată

bij = l ⋅ aij , "i = 1, m , "j = 1, n , adică lA = (laij )i =1,m .

æ 1 -2÷ö æ 3 -6ö÷ æ 1 3 -2 ÷÷ö æç i 3i -2i ö÷÷

æ150 + 75 50 + 25 8 + 4 300 + 150 0 + 0 ö÷

Definiţie. Dacă A, B Î M m ,n () , A = (aij )i =1,m şi B = (bij )i =1,m , atunci

æ 1 -2ö÷ æ1 2 ö÷÷ æç 2 0ö÷÷

æ1 3÷ö æ-1 -3ö÷ æ0 0÷ö

ææ 1 i ö æ -2 -i öö÷ æ-1 0ö÷ æ-2 0ö÷

(comutativitate, asociativitate, existenţa elementului neutru respectiv a opusului) sunt

folosind proprietăţile adunării numerelor complexe avem:

3. Notând Om ,n = (oij )i =1,m cu oij = 0 "i = 1, m , "j = 1, n , avem

A + Om ,n = (aij + 0)i =1,m = A = Om ,n + A .

4. Pentru matricea A¢ = (-aij )i =1,m , avem A + A¢ = (aij - aij )i =1,m = Om,n = A¢ + A ;

8. a (A + B ) = êéa (aij + bij )úùi =1,m = (aaij )i =1,m + (abij )i =1,m = aA + aB .

Reprezentăm aceste date în următorul tabel:

Zahăr Făină Ouă Căpşuni Ciocolată

În a doua unitate preţul este

iar în a doua unitate

Definiţie. Dacă A = (aij )i =1,m Î M m ,n () şi B = (bij )i =1,n Î M n , p () , atunci

æ1 0 2÷öççç ÷÷ æ 2 2ö çç ÷÷æ1 0 2ö çç0 -2 0÷÷÷

5. ççç ÷ çç ÷ = çç ÷ ; 6. ççç ÷÷çç 2 3÷÷ = çç0 7÷÷ ;

÷ ÷ = 8. çç2 1÷÷÷çç0 -1÷÷÷ = çç2 1÷÷÷ ;

10. çç çç0 0÷÷÷ ;

çè èç-1 2ø÷÷ø÷÷èçç0 1 ø÷÷ èç-2 4ø÷÷ççè0 1 ø÷÷ ççè-6 6 ÷÷ø

Ca şi la adunare intuim câteva proprietăţi (asociativitate, distributivitate,

a (AB ) = (adik )i =1,m , dik =

j =1,n k =1,n k =1, p j =1 j =1

Deci (aA) ⋅ B = a (AB ) = A (aB ) .

proprietatea de invarianţă faţă de ordinea sumării a sumelor duble å åx

suma sumelor elementelor de pe toate coloanele. În ambele cazuri am calculat suma

calcul a sumei conduc la acelaşi rezultat.

Definiţie. Matricea A Î M n () este inversabilă, dacă există matricea

matricei A şi se notează cu A-1 .

A¢¢ = A¢¢ ⋅ I n = A¢¢ (AA¢) = (A¢¢A) A¢ = I n A¢ = A¢ .

Definiţie. Dacă A Î M n () , atunci putem defini puterile matricei în modul

Pe baza proprietăţilor demonstrate putem afirma următoarea teoremă:

15. A ⋅ (B + C ) = AB + AC , "A Î M m ,n () , "B,C Î M n , p () ;

17. A ⋅ I n = I n ⋅ A = A , "A Î M n () ;

A2 = A ⋅ A = ççc d ÷÷÷ ⋅ ççc d ÷÷÷ = ççç 2÷

Observaţie. Dacă A = (aij )i , j =1, n , atunci elementele aii , i = 1, n formează

Rezolvare. Înmulţim prima ecuaţie cu 2, a doua cu 3 şi adunăm relaţiile obţinute.

Observaţie. În unele cazuri nu este avantajos să lucrăm separat cu elementele

Y = (yij )i =1, 3 atunci pentru elementele x ij şi yij ar fi trebuit să rezolvăm 6 sisteme

cu câte două ecuaţii şi câte două necunoscute.

c) Notăm cu C şi D produsul A ⋅ B respectiv B ⋅ A . Din definiţia produsului

Pe de altă parte suma dublă este independentă de ordinea sumelor, deci

Tr I n = n şi Tr (AB - BA) = Tr (AB ) - Tr (BA) = 0 , deci AB - BA ¹ I n .

numai dacă şirurile (aij (n ))n ³1 sunt convergente pentru orice i, j = 1, 2 .

Notând cantităţile furnizate la cele trei surse (I , L, R) cu x , y respectiv z , să se

calculeze cantităţile obţinute de cele trei staţii.

în a doua coloană trecem procentele de la sursa a doua ( L ),

2. Rezolvaţi ecuaţiile matriceale

c) çç0 - 1 - 2÷÷ ⋅ çç 1 0 ÷÷ + çç2 - 1÷÷ ⋅ çç0 - 1÷÷ ; d) çç 3 7 ÷÷ ⋅ çç3 4 - 2÷÷ ⋅ çç 0 4÷÷

ïï2X -Y = ççç8 - 5 5÷÷÷ ìX + Y = I 2

CALCULUL PUTERILOR UNEI MATRICE