Rezumat – Descrierea metodei de reducere a conicelor la forma canonică

Invarianţii ortogonali

a11 a12 a13

a11 a12
I = a11 + a22 ,  = ,  = a12 a22 a23 .
a12 a22
a13 a23 a33

Se disting următoarele cazuri:

I. Dacă   0 , conica este conică cu centru, coordonatele centrului verificând sistemul

a11 x0 + a12 y0 + a13 = 0

 (0.1)
a12 x0 + a22 y0 + a23 = 0

Dacă   0 , conica este o elipsă.

a) Dacă   0 , conica este o elipsă reală sau imaginară.

b) Dacă  = 0 , conica este o elipsă degenerată într-un punct.

Dacă   0 , conica este o hiperbolă.

a) Dacă   0 , conica este o hiperbolă.

b) Dacă  = 0 , conica este o hiperbolă degenerată în două drepte ce trec prin originea
axelor de coordonate.

I 1. Dacă a12  0 , forma canonică este


1 X 2 + 2Y 2 + = 0, (0.2)


unde 1 şi 2 sunt rădăcinile ecuaţiei caracteristice

 2 − I  +  = 0, (0.3)

alese astfel încât să satisfacă condiţia

( 1 − 2 )  a12  0, (0.4)

iar


= f ( x0 , y0 ) = a13 x0 + a23 y0 + a33 . (0.5)

Conica are ecuaţia (0.2) în raport cu reperul cartezian cu originea în ( x0 , y0 ) , obţinut din reperul
iniţial printr-o translaţie urmată de o rotaţie de unghi  dat de

1 − a11
tg = (0.6)
a12

sau

2a12
tg 2 = , (0.7)
a11 − a22


dacă a11  a22 . Dacă a11 = a22 , atunci  = .
4

Relaţiile de transformare de coordonate sunt

 x = x0 + X cos  + Y sin 
 , (0.8)
 y = y0 − X sin  + Y cos 

unde, considerând sin   0, cos   0 ,

tg 1
sin  = , cos  = . (0.9)
1 + tg  2
1 + tg 2

I 2. Dacă a12 = 0 , forma canonică este


a11 x '2 + a22 y '2 + = 0, (0.10)


unde

 x = x0 + x '
 . (0.11)
 y = y0 + y '

II. Dacă  = 0 şi

a a12 a13 
rang  11  = 1,
 a12 a22 a23 

conica are o infinitate de centre ( x0 , y0 ) , care satisfac ecuaţia

a11 x0 + a12 y0 + a13 = 0 .

În urma translaţiei (0.11), ecuaţia conicei devine

a11 x '2 + 2a12 x ' y '+ a22 y '2 + f ( x0 , y0 ) = 0.

Scriind primii trei termeni ca pătratul unui binom, se constată că, în acest caz, conica degenerează
în două drepte paralele sau confundate, sau este mulţimea vidă.

III. Dacă  = 0 şi

a a12 a13 
rang  11  = 2,
 a12 a22 a23 

conica este conică fără centru.

III 1. Dacă a12  0 , forma canonică este

Y 2 = 2 pX , (0.12)

unde


p= − .
I3

Ecuaţia axei parabolei este

f f
a11 + a12 = 0,
x y

coordonatele vârfului parabolei verificând sistemul

 f ( x, y ) = 0,

 f f
a11 x + a12 y = 0.


Conica este parabola de ecuaţie (0.12), în raport cu reperul obţinut după rotaţia de unghi  dat
de

a11
tg = − ,
a12

urmată de o translaţie convenabilă. Semnul în (0.12) se alege în funcţie de poziţia parabolei faţă
de axele de coordonate ale reperului iniţial, ceea ce se stabileşte intersectând parabola cu axele de
coordonate.
III 2. Dacă a12 = 0 , atunci conica este o parabolă sau degenerează în două drepte paralele sau
confundate, sau este mulţimea vidă.