FIȘĂ DE LUCRU.

Simbolismul

Citește cu atenție textul, apoi răspunde cerințelor date:

„Și cavalul tot s-aude Ca o lacrimă de aur
De departe trist și vag; Cade-n haos câte-o stea;
E o doină de la stână, Nu știu pentru ce atunci
Jalea unui dor pribeag! Dureros privesc spre ea.

Pe cărările pădurei Luna razele-și răsfrânge

Umblând leneș, visător, Prin frunzișul unui fag;
M-am oprit, sfios, pe malul Iar cavalul tot s-aude
Unui limpede izvor. De departe, trist și vag.”

(Traian Demetrescu, Farmec)

1. Scrie sinonime pentru sensul din text al următoarelor cuvinte: vag, leneș, sfios,
dureros.
2. Menționează două teme/ motive prezente în text.
3. Precizează tipul de lirism.
4. Comentează două idei poetice.
5. Prezintă valoarea expresivă a adjectivelor în poezie.
6. Transcrie două mărci lexico-gramaticale ale eului liric.
7. Ilustrează valoarea expresivă a adverbului „tot” din primul vers.
8. Transcrie două figuri de stil diferite și comentează semnificația acestora.
9. Prezintă semnificația titlului.
10. Motivează apartenența poeziei la simbolism, prin evidențierea a două argumente.

1. vag= neclar;
leneş= trândav, indolent;
sfios= timid;
dureros= întristat.
2. Tema surprinsă în poezie este cea a naturii, iar motivul este pă durea.
3. În poezia dată, lirismul este subiectiv, având caracter confesiv, fiind sugerat de verbe
şi pronume la persoana I: „am”, „m”, „privesc”.
4. O primă idee poetică sugerată în poezie este simbolizată de tristeţea eului liric, în
relaţie cu natura. O altă idee este valorificată de imaginea omului îndurerat, ce îşi
găseşte liniştea sufletească în pădure.
5. În textul poeziei, adjectivele sunt utilizate cu scopul de a contura imaginea unui peisaj
nocturn, punând în evidenţă sentimentele de dor şi de tristeţe, simţite de eul liric. Prin
intermediul acestora, stările sugerate sunt amplificate pentru a emoţiona cititorul.
6. Două mărci ale eului liric prezente în textul dat sunt formele verbale si pronominale la
persoana I: „m-”, „am oprit”, „nu ştiu”, „privesc”.
7. Adverbul „tot” subliniază perioada îndelungată a cântecului cavalului alături de
sentimentele de dor şi de tristeţe puternică. Totodată, sugerează puterea pe care aceste
sentimente o au asupra îndureratului, şi a naturii.
8. Comparaţia „Ca o lacrimă de aur/ Cade-n haos câte-o stea” sugerează intensitatea
sentimentelor eului liric, asociate cu natura, lacrima fiind asemănata unei stele căzute
de pe cer.
Repetiţia versurilor „Şi cavalul tot s-aude/ De departe trist şi vag” oferă simetrie
creaţiei, sentimentul de tristeţe fiind pus în evidenţă, pe parcursul întregului discurs
liric, de cântecul „trist şi vag” al cavalului, răspândit în întreaga pădure.
9. Titlul poeziei „Farmec” subliniază atmosfera misterioasă, noaptea, în padurea inundată
de tristeţe. În acest cadru melancolic este surprins cavalul, instrumentul magic care
antrenează întreaga atmosferă.
10. Poezia „Farmec” de Traian Demetrescu impresionează prin forţa lirismului. Aceasta
aparţine curentului literar simbolism, deoarece cuprinde trăsăturile sale definitorii.
În primul rând, tema naturii e receptată nu ca un peisaj exterior, ci ca stare sufletească,
amplificând tristeţea eului poetic. Acest sentiment fiind amplificat de prezenţa
figurilor de stil, precum comparaţia „Ca o lacrimă de aur/ Cade-n haos câte-o stea” ce
sugerează comuniunea om natura, pe plan sentimental, lacrima fiind asemănată unei
stele căzute de pe cer. Starea de melancolie este conturată cu ajutorul cântecului „trist
şi vag” al cavalului, ilustrat încă de la început prin versurile „Şi cavalul tot s-aude/ De
departe trist şi vag” ce oferă, totodată simetrie discursului liric.
În al doilea rând, poezia este expresia subiectivităţii, explicit prezentă prin mărcile
lexico-gramaticale ale eului liric: verbe şi pronume la persoana I „privesc”, „am
oprit”, „nu ştiu”, „m-”, astfel, toate cele 16 versuri ale poeziei se adresează direct eului
liric şi sentimentelor transmise de către acesta.