VARIANTA 60 E vremea rozelor ce mor, Mor în grãdini, ºi mor ºi-n mine ª-au fost atât de viaþã pline, ªi azi se sting aºa

uºor. În tot, se simte un fior. O jale e în oriºicine. E vremea rozelor ce mor Mor în grãdini, ºi mor ºi-n mine.

SUBIECTU 1

Pe sub amurgu-ntristãtor, Curg vãlmãºaguri de suspine, ªi-n marea noapte care vine Duioase-ºi pleacã fruntea lor E vremea rozelor ce mor. (Alexandru Macedonski, Rondelul rozelor ce mor) 1. Menþioneazã câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor fior ºi vãlmãºaguri. 2. Precizeazã rolul cratimei în versul Duioase-ºi pleacã fruntea lor . 2 puncte 3. Alcãtuieºte douã enunþuri pentru a ilustra caracterul polisemantic al cuvântului frunte . 4. Menþioneazã douã teme/ motive literare, prezente în poezie. 5. Transcrie un vers care conþine o imagine auditivã. 6. Numeºte sentimentul dominant care se desprinde din poezie. 4 puncte 7 Motiveazã r eluarea versului E vremea rozelor ce mor în cele trei strofe ale poeziei. 7. Motiveazã reluarea versului E vremea rozelor ce mor în cele trei strofe ale poeziei .4 puncte 8. Comenteazã, în 6 - 10 rânduri, ultima strofã, prin evidenþierea relaþiei dintre ideea po ticã ºi mijloacele artistice. 4 puncte 9. Ilustreazã una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivi tate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentã în textul dat. caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, suge stie, reflexivitate), prezentã în textul dat. 1. fior = înfiorare, freamãt, tremur; vãlmãºaguri = valuri, învolburãri 2. Cratima leagã forma neaccentuatã a pronumelui reflexiv de adjectivul duioase, con tribuind, prin evitarea hiatului, la pãstrarea mãsurii ºi a rimului din vers. 3. S-a lovit la frunte. În fruntea cãlãreþilor se afla hatmanul însuºi. Privesc frunþile de piatrã ale munþilor. 4. Tema efemeritãþii fiinþei, tema trecerii timpului, tema naturii; motivul rozelor, a l tristeþii, al morþii. 5. vãlmãºaguri de suspine

6. Tristeþea faþã de trecerea timpului, nostalgia faþã de varã, metaforã a plenitudinii fii

7. Respectând trãsãturile specifice rondelului, E vremea rozelor ce mor" se constituie în tr-un refren, ce contribuie la muzicalitatea versurilor, principiu estetic funda mental al simboliºtilor. Cadenþa ritmicã impecabilã asigurã o fluiditate desãvârºitã. Regãs toate cele trei strofe ale poeziei, versul amplasat atât la începutul, cât ºi la sfârºitul oeziei se transformã în laitmotivul acesteia ºi susþine tema poeziei.

8. Ultima strofã ilustreazã deprimarea eului liric în faþa condiþiei efemere sugeratã de a gu-ntristãtor" ºi de suspinele ce se manifestã în vãlmãºaguri". Moartea, ca dezintegrare c este sugeratã de metafora marea noaptea care vine", prevestitã de rozele care îºi pleacã odoaba corolei. Personificarea florilor, ce Duioase-ºi pleacã fruntea lor", amplificã t ragismul stãrilor sufleteºti ale fiinþei umane copleºite de tristeþe din cauza trecerii lo r efemere prin lumea materialã: E vremea rozelor ce mor". Metaforele amurgu-ntristãtor º marea noaptea care vine sunt simboluri ale morþii iminente, care va pogorî peste întrea ga fire ºi în faþa acestui sfârºit inevitabil fiinþele vremelnice rozele, oamenii nu po sã-ºi plece fruntea.

în întreaga poezie existând numai douã substantive concr te din lumea materialã: roze" ºi grãdini". Se remarcã. funcþie emotivã ºi esteticã. ºi anume a sentimentului efemeritãþii . expunându-ºi trãirile prin prisma ideii centra e a poeziei. restul fiind din zona abstractului ºi definind stãri interioare. din structura emoþionalã: fior". formul ele artistice de facturã ideaticã. Poezia liricã este o formã de poezie prin care autorul încearcã sã transmitã propriile s ntimente ºi starea de spirit. Prezenþa eului liric constit ie de asemenea o trãsãturã a poeziei lirice. bogat în figuri de stil bazate pe sugestie. Cuvintele au sens conotativ. rezultând un limbaj poetic e xpresiv. suspine". modurile de expunere fiind monologul liric ºi descrier ea. de asemenea.9.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful