Tema si viziunea despre lume

Testament
Tudor Arghezi

Poezia Testament este arta poetic cea mai cunoscut din creaia arghezian .Aezata
in fruntea volumului de debut din 1927, Cuvinte potrivite, este considerata o poezie
programatic in care apar cteva probleme de ideologie literara i de tehnic artistic eseniale
pentru definirea viziunii poetice a lui Arghezi.
Ca orientare literar, creaia lirica se circumscrie modernismului, dar modernismului
eclectic rezultat din amestecarea opiunilor ideologice tradiionale cu unele moderne, in care, sub
aspect formal, apare inc prozodia clasic . O prim trsatur care face posibil ncadrarea operei
lirice n modernism este promovarea esteticii urtului, concept pus in circulaie de Rosenkranz i
valorificat poetic de Charles Baudelaire. Arghezi consider c orice aspect al realitaii, indiferent
c este frumos sau urt, sublim sau grotesc, poate constitui material poetic, prin transfgurare si
sintetizare,asa cum reiese din versurile din bube,mucegaiuri si noroi/iscat-am frumusei si
preuri noi . Prozodia permite la randul eiasocierea poeziei Testamen cu modernismul de tip
eclectic. Textul liric este alcatuit din versuri inegale, care se remarca printr-o tonalitate
inedita,conferita de variatiile ritmului, versurile sunt lungi,de 9-11 silabe, iar rima este
imperecheata.
Tema fiind o arta poetica ,textul defineste metaforic creatia, aceasta apare in ipostaza de
mestesug si este lasata mostenire unui fiu spiritual. O idee poetica relevanta pentru tema si
viziunea despre lume este aceea ca singurul bun pe care poetul il poate lasa mostenire este o
carte de poezie, adica un bun spiritual in care a sintetizat munca strabunilor, a celor care au trait
intr-o permanenta si chinuitoare razvratire, idee conturata inca din prima strofa: Nu-ti voi lasa
drept bunuri, dupa moarte/Decat un nume adunat pe-o carte/In seara asta razvratita care vine/ De
la strabunii mei pana la tine,/Prin rapi si gropi adanci,/ Suite de batranii mei pe branci . Mai
mult, aceasta idee este intarita si prin faptul ca versurile creioneaza conditia poetului un nume
adunat pe-o carte , iar poezia apare ca un bun spiritual si peren care leaga trecutul zbuciumat al
stramosilor de generatiile viitoare. O alta idee poetica care sustine tema si viziunea despre lume
este ca arta este un efect tamaduitor, fiind un mijloc de razbunare a suferintei inaintasilor. Arta e
vazuta ca o rascumparare prin cuvant a injustitiilor trecutului : cartea este bici rabdat reintors in
cuvinte. Incipitul este si el relevant in constructia temei si a viziunii despre lume a autorului.

Titlul sustine tema poeziei, are sens denotativ, deoarece indica actul juridic prin care se lasa
mostenire, nu bunuri materiale ci spirituale. Poetul devine un mediator intre generatiim intre
inaintasi si cititori ,urmasi. Titlul face trimitere si la cele doua parti ale bibliei ,Vechiul si Noul
Testament in relatiile cu textul poetic, testamentul devine legamantul dintre autor si cititor,
subliniindu-se astfel purificarea lumii prin arta ( cathasis). Laitmotivul poeziei este cartea, care
devine treapta om evolutia spirituala a cititorului, devine hrisov
In poezia lui Arghezi gandirea si limbajul sunt de factura moderna iar forma tematica sunt
adesea traditonale. Poezia este structurata in functie de cuvantul carte ce va prelua diverse
valente pe parcursul textului si va conferi acesteia relatia de simetrie. Intre material si spiritual,
inspiratie si munca sau efort, intre creator si cititor, intre un rob si Domn, frumos si urat dar
aceste discrepante dispar deoarece prin arta se reunesc contrariile. Bunurile materiale devin
bunuri sentimentale, efortul si inspiratia se imbina, iar uratul este transfigurat estetic. Toate
acestea se subordoneaza viziunii moderne asupra artei si rolului ei.
Incipitul intareste caracterul testamentar prin vocativul fiule si prin termeni ca bunuri,
dupa moarte este denumita mostenirea spirituala care conta intr-o carte . Intre ceasta se creaza
o antiteza pentru ca arta invinge timpul. Este surprins efortul creator esential pentru desavarsirea
operei de arta Prin rapi si gropi adanci/ Suite de batranii mei pe branci. Versurile evidentiaza
si dimensiunea sociala a poeziei lui Arghezi. Prima misiune a poetului si a poeziei in conceptia
lui Arghezi este de a face legatura intre generatii Cartea mea, fiule, este o treapta asadar
urmasul trebuie sa continuie ceea ce au realizat inaintasii.
In strofa a doua este subliniat rolul continuator al cartii care devine hristov, primul vers este
un indemn adresat fiului, cititorului, sacralitatii, fiind sugerata de credinta. Mostenirea spirituala
consta in materie ce trebuie transformata in spirit osemintele sunt varsate in sufletul poetului.
Efortul creator al poetului trebuie imbinat cu talentul pentru ca arta se naste din suferinta .
Verbele ce surprind efortul creator sunt: am preschimbat , am ivit , prefacut si am facut
in felul acesta este accentuata ideea artistului mestesugar care imbina truda cu inspiratia in
realizarea poeziei. Tudor Arghezi subliniaza bivalenta limbajului ,acesta poate cand sa-mbie/
cand sa-njure. Arta inscrisa sacralitatii este redata prin structurile Cenusa mortii/ Dumnezeu
de piatra, ea devine un adevarat idol pentru artist, iar cartea este vazuta ca un hotar inalt in
care se imbina contrastele, o sinteza intre materie si spirit.
Strofa a patra debuteaza cu o structura durerea noastra prin care artistul se identifica cu
suferinta inaintasilor. Poezia are rolul de a razbuna durerea lor , iar autorul devine un justitiar.
Creatia reabiliteaza categorii intregi de fiinte umane marginalizate incercand sa gaseasca in
acestea umanitatea, sacralitatea, acesta este intelesul esteticii uratului promovate de Tudor
Arghezi Din bube ,mucegaiuri si nori/ Iscat-am frumuseti si preturi noi.
In creatia argheziana inspiratia nu este suficienta pentru realizarea operei de arta , ea trebuie
dublata de faurire si truda. Cuvantul cheie al celei de-a sasea strofa este Domnul care este

incapabil sa inteleaga efortul artistic . Domnita care sufera poate fi o imagine a operei de arta
care se ondeparteaza de cea traditionala dar poate fi interpretata si ca o imagine a stapanului
pedepsit de biciul cuvintelor.
Consider ca tema creatiei si viziunea moderna asupra lumii se reflecta in mod original in
poezia argheziana Testament prin limbajul poetic ce se caracterizeaza prin expresiitate,
sugestie si plasticitate si socheaza prin materialitate, prin forta de concretizare demonstrate atat la
nivelul fonetic al textului, frecventa consoanelor Prin rapi si gropi adanci/ Suite de batranii mei
pe branci, cat si la nivel lexical prin termeni arhaici hrisovul sau populari plavani si
sarici.
Poezia Testament este o arta poetica modernista ale carei radacini se afla intr-un trecut plin
de suferinta, remarcandu-se in cadrul ei un anume eclectism prin care poetul se individualizeaza
in lirica interbelica.