Test 5

1. Fie o rază de lumină monocromatică ce cade perpendicular pe faţa unei prisme cu unghiul A şi indicele de
refracţie absolut n . Unghiul de deviaţie dintre raza incidentă şi raza emergentă se calculează cu relaţia:

A. δ=i− A
i A

i’

B. 2 δ=i+i'− A
C. δ=i'− A
D. δ= A
E. δ=r −A

2. Secţiunea principală a unei prisme cu reflexie totală, este:

A. un triunghi oarecare
B. un triunghi isoscel
C. un triunghi echilateral
D. un triunghi dreptunghic
E. un triunghi dreptunghic isoscel
3. Pe faţa AB a unei prisme cade sub incidenţă normală un fascicul de lumină naturală. ( lumina naturală conţine
toate radiaţiile spectrului vizibil- ROGVAIV). Care dintre figurile de mai jos indică traseul corect al razelor ?

A A A A A

R
V
R V
R V
V R V R
B C B C B C B C B C
A. B. C. D. E.

unde: R – semnifică radiaţia roşie; V – semnifică radiaţia violetă

0
4. Fie o prismă optică pe care cade o radiaţie monocromatică. Când unghiul de incidenţă a razei creşte de la 0
0
la 90 , unghiul de deviaţie suferit de rază se comportă astfel:
A. rămâne constant
B. creşte
C. scade
D. scade şi apoi creşte
E. creşte după care scade

5. Fie o sursă de lumină AA’, un corp opac de forma unui disc BB’ şi un ecran, aşezate pe bancul optic.

Axa sistemului x-x’ trece prin centrul discului.

N
Pe ecran se formează umbra şi penumbra.

M
B
A
x x’

A’
B’
 ecran N’

În desenul alăturat este schiţată formarea umbrei şi penumbrei.

Indicaţi afirmaţia care NU este corectă privitor la formarea umbrei şi penumbrei:

A. formarea umbrei şi penumbrei se explică prin propagarea luminii în linie dreaptă

B. umbra va avea forma unui disc, mai mare decât obiectul
C. penumbra va avea forma unui disc, mai puţin intens
D. pe desen, zona de penumbră este reprezentată de segmentele: NM, N’M’
E. umbra se formează cu ajutorul razelor: ABM şi A’B’M’

6. Care din afirmaţiile următoare referitoare la imaginea unui obiect într-o oglindă plană , NU sunt corecte?

1. imaginea este virtuală deoarece nu poate fi proiectată pe un ecran

2. imaginea este simetrică, cu obiectul, faţă de oglindă
3. imaginea unui obiect într-o oglindă plană, este reală deoarece poate fi fotografiată
4. pe măsură ce îndepărtăm obiectul de oglinda plană imaginea lui se micşorează

A. 1, 2 şi 4 B. 2, 3 şi 4 C. 2 şi 3 D. 2 şi 4 E. 3 şi 4

7 . Cum trebuie dispuse oglinzile în interiorul unei cutii astfel ca o rază de lumină care intră prin orificiul M să
părăsească cutia prin orificiul N ?

M M M M
Este suficientă o singură oglindă
plasată pe peretele din spatele
N N N N cutiei
A. B. C. D.
E.

o
8. Două oglinzi plane fac unghiul α =60 .

I S O rază de lumină incidentă SI cade pe oglinda O1 venind paralel cu oglinda O2 . Unghiul

O1 α format de raza emergentă cu normala la oglinda O2 , precum şi unghiul β format de
600
raza incidentă cu raza emergentă sunt, respectiv :
O2

α=30o α=60o α=30o α=60o α=30o

A. β=60 o B. β=60 o C. β=120o D. β=120o E. β=60 o
9. Un punct luminos A se află pe bisectoarea unghiului α a două oglinzi plane. În cele două oglinzi se formează
cinci imagini. Unghiul dintre oglinzi este:

A. A B. C. D. 0
E. α=22 ,5
α =300 α =45 0 α =600 α =750

10. Un om priveşte într-o oglindă cu lungimea de 60cm. El se află la 40cm de oglindă, pe

perpendiculara dusă din centrul ei. În spatele său, la 1,60m, se află un perete. Care
perete este lungimea porţiunii de perete pe care o vede omul în oglindă ?
1,6m

M
A. L=2,4m B.
0,4m C. L=1,2m D. L=3,6m E. L=2,2m
L=2,6m
O

11. O rază de lumină monocromatică trece din aer în mediile transparente I şi II cu feţe plane şi paralele.Ce
indice de refracţie minim trebuie să aibă mediul II pentru ca, la suprafaţa de separaţie
i
dintre mediul I şi mediul II să se producă reflexie totală ?Unghiul de incidenţă a
x x’ luminii pe suprafaţa x-x’ este i = 450 iar naer =1.

II

A. B. C.
D. 2 √2 E. nu se
produce reflexie totală
√2 1 √2
2 2 în nici o situaţie

13. Fie o prismă a cărei secţiune principală este un triunghi echilateral. Se pot face o serie de afirmaţii. Care din
ele NU este corectă ?
A
A. prin unghi de deviaţie înţelegem unghiul format de raza incidentă
A cu raza emergentă
'
B. unghiul de deviaţie se exprimă prin relaţia : δ=i+i − A
I
C. dacă raza incidentă îşi modifică unghiul de incidenţă pe
S prismă,unghiul de deviaţie scade şi apoi creşte
D. pentru ca unghiul de deviaţie să fie minim, trebuie ca raza
B C incidentă să fie perpendiculară pe faţa prismei
E. pentru ca unghiul de deviaţie minim să fie de 600, trebuie ca
unghiul de incidenţă pe faţa AB a prismei să fie de 600
14. Un fascilul de lumină paralel ( 1-1’ ) cade pe o lentilă divergentă, ca în figură. În care din variantele
următoare este figurată corect direcţia fasciculului după trecerea prin lentilă?

1 1
F F F F

1’ 1’

A.

1 1
F F F F

1’ 1’
B. C.

1 1
F F F F

1’ 1’
E.
D.

15. Fie o prismă a cărei secţiune principală ABC este reprezentată în figură. Care din următoarele
afirmaţii NU este corectă?
A A. raza SI se numeşte rază incidentă
B. raza I’ S’ se numeşte rază emergentă
A C. A=r+ r '
N
D. unghiul dintre SI şi I’ S’ se numeşte unghi de deviaţie
N’ '
I I’
E. δ =i +i
i r
i’
r’
S
S’

B C
16. Un scafandru se află în apă la adîncimea h = 1,2m faţă de suprafaţa apei. Pe aceeaşi verticală cu el, la
înălţimea de 80cm ,în aer, se află un obiect O. Se pot face o serie de afirmaţii. Care din ele, sunt corecte ?
(n=4/3)

O 1. imaginea obiectului se formează la 1,06m faţă de suprafaţa

apei
0,8m 2. imaginea obiectului se formează la 90cm faţă de suprafaţa
apei
3. distanţa dintre scafandru şi imaginea obiectului este de
1,2m 2,26m
4. distanţa dintre scafandru şi imaginea obiectului este de 2,1m
S A. 1,2 B. 1,3 C. 2,3 D. 2,4 E. 3,4

17. O masă m = 1 kg de apă (ca=4180 ) este încălzită cu Δt = 10°C. Căldura

necesară încălzirii apei este:

a. 5,6kJ b. 15,8kJ c. 20,4kJ d. 41,8kJ

e. 11kJ

18. Într-o destindere a unei mase constante de gaz ideal, menţinut la temperatură constantă, densitatea acestuia:

a. creşte, b. scade c. se menţine constant d. creşte şi apoi scade

e. nici unul din răspunsurile anterioare nu este corect.

19. O cantitate constantă de gaz ideal monoatomic (CV =1,5R ) descrie o transformare care presiunea este
constantă. Relaţia corectă dintre lucrul mecanic şi căldura schimbate de gaz cu mediul exterior este:

a. b. c. 3L d.
e. nici unul din răspunsurile anterioare nu este corect.

20. Masa unei cantităţi de apă (μ = 18 kg/kmol ) care conţine 1,2046·1023 molecule este egală cu:

a. 3,6 g b. 7,2 g c. 3,6kg d. 7,2 kg

e. 7g

21. În timpul încălzirii unui corp, densitatea acestuia scade cu 25%. Volumul său a crescut cu:

A. 20% B. 25% C. 33% D. 66% E. 75%

22. Un termometru greşit etalonat indică –200C, dacă este introdus într-un amestec de apă cu gheaţă şi 120oC,
dacă este introdus în vaporii apei care fierbe la presiune atmosferică normală. Ce indică termometrul când
temperatura reală este de 360C ?
 A. 440C B. 290C C. 30,40C D. 40,40C E. 42,40C

23. În unele ţări, scala termometrelor este etalonată atât în grade Celsius cât şi în grade Fahrenheit.

Corespondenţa dintre cele scări este următoarea: la 00C corespunde +320F, iar la 1000C corespunde +2120F.

Care din următoarele relaţii exprimă corect corespondenţa dintre cele două scări de temperatură ?

5 9
t 0 ( C ) = ⋅[ t 0 ( F )−32 ] ; t 0 ( F )= ⋅[ t 0 ( C )+ 32 ]
A. 9 5
5 5
t 0 ( C ) = ⋅[ t 0 ( F )+32 ] ; t 0 ( F )= ⋅[ t 0 ( C )−32 ]
B. 9 9
9 9
t 0 ( C ) = ⋅t 0 ( F )+ 32 ; t 0 ( F )= ⋅t 0 ( C )−32
C. 5 5
0 0 0 0
D. t ( C ) =t ( F ) +32 ; t ( F )=t ( C )−32
0 0 0 0
E. t ( C ) =t ( F )−32 ; t ( F ) =t ( C ) +212

24. Se amestecă mase egale de apă cu temperaturile iniţiale

t1 şi t 2 , ( t 2 >t 1 ). Temperatura finală a
amestecului va fi:

t 2−t 1 t 2 +t 1 t 1 +t 2 t 2−t 1
θ= θ= θ= θ=
A. 2 B. 2 D. 4 E. 4
C.
θ=t 2 −t 1

25. Într-un calorimetru ce conţine 500 g apă la temperatura de 280 C se introduce o bucată de fier cu masa de
300 g şi temperatura de 4000 C. Temperatura de echilibru este 300 C. Se cunosc: Cfe = 497 J/KgK şi Ca = 4180
J/KgK. Capacitatea calorică a calorimetrului şi accesoriilor, este:

A. 25493,5 J/K B. 3128,5 J/K C. 6257 J/K D. 14617 J/K E. 5218,5 J/K

26. Într-un calorimetru având capacitatea calorică C se află o masă m1 de apă la temperatura t1 . Se introduce
în calorimetru un corp cu masa
m2 şi temperatura iniţială ; . La stabilirea echilibrului termic,
temperatura sistemului este θ . Căldura specifică, necunoscută, a corpului, se poate calcula folosind relaţia:

( m 1⋅c a +C )⋅( θ−t 1 ) m 1⋅c a⋅( θ−t 1 ) C.

c x= c x=
m 2⋅( t 2 −θ ) m 2⋅( t 2−θ )
A. B.
 ( m 1⋅c a−C )⋅( θ−t 1 )
c x=
m 2⋅( t 2 −θ )

D. E.
C⋅( θ−t 1 ) −m 1⋅c a⋅( t 2 −θ ) m 1⋅c a⋅( θ−t 1 )
c x= c x= +C
m 2⋅( t 2 −θ ) m 2⋅( t 2−θ )

C se află m0 grame de apă la temperatura t 1 =20 C . În

0
27. Într-un calorimetru având capacitatea calorică
0
calorimetru se introduce un corp cu masa m şi temperatura t 2=80 C . În care din graficele de mai jos, este
figurat corect schimbul de căldură dintre corpuri ?

t0C t0C t0C t0C t0C

800C 800C 800C 800C 800C

   

200C 200C 200C 200C 200C

A. B. C. D. E.
corp calorimetru apă

28. În graficul alăturat este trasată variaţia temperaturii în funcţie de timp pentru două cantităţi de apă care,
iniţial, se aflau la temperaturi diferite şi apoi au fost amestecate.
t(0C)
60 Care din afirmaţiile următoare NU este corectă ?

50

40

30 A. în primele 5 minute cele două cantităţi de apă nu sunt încă

 amestecate
20 B. după amestecare, temperatura de echilibru devine 300C
10 C. cantitatea de apă astfel obţinută este încălzită suplimentar
până la 600C
D. după încălzire apa se răceşte imediat
0 5 10 15 20 25 30
E. temperatura apei la final este de 400C
t(min)

29. Gheaţa artificială se poate obţine folosind procesul de răcire al apei cu ajutorul eterului, care se vaporizează.

Cât eter trebuie vaporizat pentru a obţine 2Kg de gheaţă la 00C, din apă la temperatura de 200C ?

Se cunosc:
c a =4180 J /KgK ; λ g =334 KJ / Kg ; λ eter =355 KJ / Kg

A. 0,47 Kg B. 1,89 Kg C. 1,91 Kg D. 0,52 Kg E. 3,41 Kg

 30. O metodă de răcire a unui lichid, este metoda evaporării forţate; aceasta se realizează, punând sub un
clopot de sticlă un vas cu lichid, apoi, cu ajutorul unei pompe, se evacuează aerul şi vaporii de sub clopot.

Să se determine ce fracţiune din masa iniţială a apei, aflate la temperatura de 00C, poate fi îngheţată prin acest
procedeu.

λg λv + λ g λv λv λv
f= f= f= f= f =1−
A.
λv B.
λv C.
λv + λ g D.
λg E.
λg

31. Într-un nod, curenţii au sensurile ca cele indicate în figurile alăturate. În care din variante legea I a lui
Kirchhoff NU este scrisă corect?

A. 1, 2 B. 2, 3 C. 1, 3 D. 2 E. 3

I1 I1 I1
I2 I2 I2
I3 I6 I3 I3
I5 I5
I5
(1) I4 (3) I4
(2) I4

32. Rezistentele muchiilor unui cub au toate aceeasi valoare R . Rezistenta echivalenta intre cele mai
departate varfuri ale cubului este

a) 5/6R , b) 2/3R , c) R , d) 2R , e) 3R

33. Se dau N surse identice , fiecare cu tensiunea electromotoare E si rezistenta interna r , cu care se formeaza p
grupe inseriate fiecare grupa avand x surse legate in paralel astfel incat px=N . Valorile lui p si x astfel incat
bateria de surse astfel obtinuta sa furnizeze unui rezistor de rezistenta R un putere maxima sunt

a. ,

b. ,

c. ,
 d. ,

e. ,

34. In circuitul din figura alaturata se cunosc E1 , r1, E2, r2 si R. Care

trebuie sa fie caracteristicile unei singure surse care introdusa in

circuit in locul celorlalte doua, sa nu modifice

intensitatea curentului prin R ?

a) b) c) d)

e) B
R
R
35. Rezistenta echivalenta a montajului din figura alaturata intre punctele A si B
este:
A R

R
R

A.5R/8 B.8R/5 C.2R D.R E.11R/3

36. Dintr-o sarma de aluminiu cu rezistivitatea ρ si aria sectiunii transversale S se confectioneaza un cadru ca in
figura. Raza cercului fiind r, rezistenta echivalenta intre punctele A si B este:
 A B

A. B. C.

E.
D.

37. La bornele unui generator electric se leagă o rezistenţă variabilă. Folosindu-se un

ampermetru şi un voltmetru, ambele ideale, se trasează caracteristica curent- I (A)
tensiune pentru generator (figura 2). Ce valoare are rezistenţa legată la bornele 6
generatorului atunci când intensitatea este de

1A ? U (V)
12
A. 14  B. 6  C. 2  D. 18  E. 10 
Fig. 2

38. În schema din figura toate rezistoarele au rezistenţele egale cu 10 , rezistenţa internă a R1 R3
generatorului este 2  iar intensitatea prin R4 este de 0,5 A. Tensiunea electromotoare a
sursei este: R2 R4

A. 15 V B. 35 V C. 20 V D. 10 V E. 17,5 V E, r

39. Care este puterea maximă admisibilă pentru un circuit serie format din două rezistoare
R1=1, R2=2 ale caror puteri maxime admisibile sunt P1m= 9 W, P2m=8 W?

A. 17 W B. 12 W C. 9,5 W D. 20 W E. 34 W

40. Pentru studiul legii lui Ohm s-au folosit două

rezistoare R1 şi R2. Graficele alăturate au fost trasate
pentru unul dintre rezistoare şi pentru gruparea lor în
paralel. Valorile rezistenţelor R1 şi R2 sunt:

A. R1 = 20 Ω şi R2 = 30 Ω

B. R1 = 60 Ω şi R2 = 30 Ω

C. R1 = 40 Ω şi R2 = 30 Ω

D. R1 = 60 Ω şi R2 = 20 Ω

E. R1 = 80 Ω şi R2 = 20 Ω
41. Tensiunea electrică la bornele unui bec este 2V. Câţi electroni trec prin secţiunea transversală a filamentului
dacă lucrul mecanic efectuat de forţele câmpului electrostatic a fost de 3,2 J ?

17 19 20 19 19
A. 10 electroni B. 2⋅10 electroni C. 1,6⋅10 electro D. 10 electroni E. 3,2⋅10 electro
ni ni

42. Ce semnificaţie fizică poate fi atribuită suprafeţei haşurate din figură ?

U (V)
A. Putere
B. Intensitate
C. Energie
(C) D. Tensiune
E. Rezistenţă