Calculul integral pentru functiile pare si impare generalizate

VI.I. Asupra calculului integral pentru functiile pare si impare.

Propozitia 1.
Fie

o functie continua.Atunci:
.
In particular,
.
(2) f este para, daca si numai daca ,

(3) f este impara, daca si numai daca,

(4)Daca, in plus, f este para, atunci
;
(5)(i) daca f este para, atunci
;
(ii) daca f este impara, atunci
;
(iii) daca f este arbitrara, atunci

Si
;
Demonstratie:
(1) Fie fixati; facand substitutia x=-t, obtinem c.c.t.d.
(2) Daca f este para, si deci:

Reciproc, sa presupunem ca
.
Atunci:

Rezulta ca

Daca si deci
adica f este para.
(3)Daca f este impara , si deci

Reciproc, fie fixati. Conform ipotezei, avem:

Dar,
si
Rezulta ca
,
deci

; prin urmare f este impara.
(4) Daca f este para, avem si deci:
.
(5) (i) Daca f este para, atunci functia este impara, si deci
.
(ii) Analog ca in (i)
(iii) Rezulta imediat din (i) si (ii), tinand seama de faptul ca, functia
este para (respectiv impara).
Propozitia 2.

Sa se arate ca o functie , continua este impara, daca si numai daca

Demonstratie:
f fiind continua, admite primitive; fie F o primitiva a sa; rezulta ca :

daca si numai daca , prin derivare, daca si numai daca , adica f
este impara .
Reciproc, daca f este impara implica
.
VI.II. Asupra calculului integral pentru functiile pare si impare generalizate.
Definitie. Functia se numeste a-para, daca
respectiv a-impara, daca .
Propozitia II.1.
Fie continua, cu proprietatea ca:
; atunci :
;
.
Demonstratie:
Consideram
este continua , putem aplica schimbarea de variabila :
;
Rezulta ca

si deci
.
. Dar
;
rezulta ca




Propozitia II.2.
(i) Daca este continua atunci :

(ii)Produsul (catul) a doua functii de a-paritati diferite este o functie a-impara si produsul (catul) a
doua functii de aceeasi a-paritate este o functie a-para.
Demonstratie:
(i) Daca f este a-para, atunci ; deci in II.1. punand a=1, b=-1, c=0,
x
0
=a si conform II.1.(ii) rezulta ca :

Daca f este a-impara, atunci, si punand in II.1.(ii) a=b=1, c=0, rezulta ca
.
; rezulta ca
si analog ,
; rezulta ca si sunt a-pare, analog aratandu-se si restul.
Propozitia II.3.
Pentru orice functie , exista o functie a-para si o functie a-impara,
astfel incat .
Demonstratie:
;
rezulta ca rezulta ca

Propozitia II.4.
Daca sunt integrabile si f este a-para, atunci:
.
Demonstratie:
Din II.3. rezulta ca , unde g
1
este a-para si g
2
este a-impara. Rezulta

Propozitia II.5.
Fie integrabile si f este a-impara. Atunci:

Demonstratie:
Se demonstreza analog cu propozitia II.4 utilizand II.2. si II.3.
Bibliografie
. V. Arsinte, Probleme elementare de calcul integral, Editura Universitatii
Bucuresti, 1995.
VII. Calculul integral in cazul functiilor periodice
Propozitia 1. Fie o functie continua. Atunci avem:
a) este periodica de perioada T, daca si numai daca, = c(constant)
a ;
b) Urmatoarele afirmatii sunt echivalente:
(i) Orice primitiva a lui , este periodica de perioada T;
(ii) f este periodica, de perioada T;
(iii) ,
Demonstratie:
a) . Din ipoteza, Avem:

Facand in ultima integrala, schimbarea de variabila t=y+t, , obtinem:

Din (1) si (2) rezulta:
Presupunem ca si fie F o primitiva a lui .
Atunci , si deci prin derivare obtinem:
de unde rezulta ca este periodica de
perioada T.
b) (i) (ii) Mai intai, observam ca , orice primitiva a lui este periodica de perioada T,
daca si numai daca, exista o primitiva a lui , periodica, de perioada T, daca si numai daca,
functia este periodica de perioada T.
(ii) (i). Daca f este periodica, de perioada T, avem:
si deci, exista un ,
astfel incat Atunci , deci
, si deci F este periodica, de perioada T.
(ii) (iii). Rezulta din a).
(i) (iii). Daca (i) este adevarata, atunci F este periodica, de perioada T, si avem:

(iii) . Din si deci F este periodica, de perioada T.
Bibliografie
. V. Arsinte, Probleme elementare de calcul integral, Editura Universitatii
Bucuresti, 1995.