Sunteți pe pagina 1din 6

Paralelipipedul dreptunghic

baza este un dreptunghi; Ab  ab


a,b,c =dimensiunile paralelipipedului;
Al  Pb  h  2 ac  bc 
d = diagonala paralelipipedului
At  2 ab  bc  ac 
V  abc
d 2  a 2  b2  c2

Cubul
toate fetele (6) sunt patrate; Ab  l 2
l = muchia cubului;
d = diagonala cubului; Al  4l 2
are 12 muchii. At  6l 2
V  l3
d l 3

Piramida patrulatera regulata


baza este un patrat; Ab  l 2
l = latura bazei;
h = inaltimea piramidei; Pb  a p
Al 
ab = apotema bazei; 2
ap = apotema piramidei;
ml = muchia laterala;
At  Al  Ab
fetele sunt triunghiuri isoscele. Ab  h
V 
3

Piramida triunghiulara regulata


baza este un triunghi echilateral; l2 3
l = latura bazei; Ab 
h = inaltimea piramidei; 4
ab = apotema bazei; Pb  a p
ap = apotema piramidei; Al 
2
ml = muchia laterala;
fetele sunt triunghiuri isoscele. At  Al  Ab
Ab  h
V 
3
2 2
ap  h 2  ab ;
2
ml  AO 2  h 2
2
2 2 l
ml  a p   
2
Tetraedul regulat
toate feţele sunt triunghiuri

l2 3
echilaterale; Ab 
 toate muchiile sunt congruente. 4
Pb  a p 3l 2 3
Al  
2 4
At  Al  Ab  l 2 3
Ab  h l 3 2
V 
3 12
Piramida hexagonala regulata
baza este un hexagon regulat; 3l 2 3
l = latura bazei; Ab  ;
h = inaltimea piramidei; 2
ab = apotema bazei; P a
ap = apotema piramidei; Al  b p ;
2
ml = muchia laterala;
fetele sunt triunghiuri isoscele. At  Al  Ab
Ab  h
V 
3
2 2
ap  h  ab ;
2

2
ml  AO 2  h 2
2
2 2 l
ml  a p   
2

Prisma triunghiulara regulata


baza este un triunghi echilateral; l2 3
l = latura bazei; Ab 
h = inaltimea prismei 4
Al  Pb  h  3l  h
At  Al  2  Ab
V  Ab  h

Prisma patrulatera regulata


baza este un patrat; Ab  l 2
l = latura bazei;
h = inaltimea prismei; Al  Pb  h  4l  h
d = diagonala prismei At  Al  2  Ab
V  Ab  h
d 2  h 2  2l 2
Prisma hexagonala regulata
baza este un hexagon regulat; 3l 2 3
l = latura bazei; Ab 
h = inaltimea prismei 2
Al  Pb  h  6l  h
At  Al  2  Ab
V  Ab  h

Trunchi de piramida triunghiulara regulata


bazele sunt triunghiuri echilaterale; L2 3 l2 3
L = latura bazei mari; AB  ; Ab  ;
l = latura bazei mici; 4 4
h = inaltimea piramidei;  P  Pb   atr ;
Al  B
aB = apotema bazei mari 2
ab = apotema bazei mici;
atr = apotema trunchiului;
At  Al  AB  Ab ;
ml = muchia laterala;
fetele sunt trapeze isoscele. V 
h
3
AB  Ab  AB  Ab . 
2
atr  h 2  ( a B  ab ) 2 ;
2
ml  ( AO  A' O ' ) 2  h 2 ;
2
2 2  Ll 
ml  atr  
 2 
Trunchi de piramida patrulatera regulata
bazele sunt patrate;  
2
AB L ; Ab

 P  P  
L = latura bazei mari; Al  B

2
b

l = latura bazei mici; At  Al  AB 


h = inaltimea piramidei; V 
h
 AB  Ab
aB = apotema bazei mari 3
2
ab = apotema bazei mici; atr  h 2  ( a B  ab ) 2 ;
atr = apotema trunchiului; 2
ml = muchia laterala; ml  ( AO  A' O ' ) 2  h 2 ;
fetele sunt trapeze isoscele. 2
2 2  Ll 
ml  atr   
 2 
Trunchi de piramida hexagonala regulata
bazele sunt hexagoane regulate; 3L2 3
L = latura bazei mari; AB  ;
l = latura bazei mici; 2
h = inaltimea piramidei; 3l 2 3
aB = apotema bazei mari Ab  ;
2
ab = apotema bazei mici;
atr = apotema trunchiului;  P  Pb   atr ;
Al  B
ml = muchia laterala; 2
fetele sunt trapeze isoscele. At  Al  AB  Ab ;

V 
h
3
AB  Ab  AB  Ab 
2
atr  h 2  ( a B  ab ) 2 ;
2
ml  ( AO  A' O ' ) 2  h 2 ;
2
2 2  Ll 
ml  atr  
 2 

Sectiuni paralele cu baza intr-o piramida regulata


Daca se duce un plan paralel cu baza, forma A`B` h p a p mlp r
sectiunii este un patrat (sau dupa caz un     i
triunghi sau un hexagon) de centrul O`. Se AB H a m R
formeaza o piramida mai mica si respectiv
A` 2 V ` 3
un trunchi de piramida.
Piramida mai mica este asemenea cu
 i si  i
piramida data. A V
VO ` A`B` VC ` O `E ` VE `
hp = inaltimea piramidei mici;    
VO AB VC OE VE
H = inaltimea piramidei mare,
H = hp + htr;
htr = inaltimea trunchiului de piramida;
ap = apotema piramidei mici;
a = apotema piramidei mari;
a = ap + atr.
atr = apotema trunchiului de piramida;
ab = apotema bazei mici;
aB = apotema bazei mari;
mlp = muchia laterala a piramidei mici;
mltr = muchia laterala a trunchiului de
piramida;
m = muchia laterala a piramidei mari;
m = mlp + mltr.
R = raza cercului circumscris bazei mari;
r = raza cercului circumscris bazei mici;
i = raportul de asemanare.
Prin sectionarea unei prisme cu un plan
paralel cu baza rezulta o figura geometrica
congruenta cu cea a bazei. De exemplu, la o
prisma patrulatera regulata dreapta rezulta
patratul MNPR congruent cu patratul
ABCD.

Cilindrul circular drept


R = raza bazei ( a cilindrului); AB  R 2 ;
G = generatoarea cilindrului;
h = inaltimea cilindrului; Al  2  R  G;
h = G. At  Al  2  AB
V    R2  h

Daca se duce un plan paralel cu


baza forma sectiunii este un cerc
de raza R.
Sectiunea axiala a cilindrului
este dreptunghiul ABB`A`.

Conul circular drept


R = raza bazei ( a conului); AB  R 2
G = generatoarea conului;
h = inaltimea conului; Al    R  G
At  Al  AB
  R2  h
V
3
G  R  h2
2 2

Daca se duce un plan paralel cu


baza, forma sectiunii este un cerc hc Gc r
de centrul O`. Se formeaza un con   i
mai mic si respectiv un trunchi de H G R
con.
A` 2 V ` 3
Conul mai mic este asemenea cu
conul dat.
 i si  i
A V
hc = inaltimea conului mic; Unde:
H = inaltimea conului mare, A = aria (laterala sau totala) a conului
H = hc + htr; mare;
htr = inaltimea trunchiului de con; A` = aria (laterala sau totala) a conului
Gc = generatoarea conului mic; mic;
G = generatoarea conului mare, V = volumul conului mare;
G = Gc + Gtr; V` = volumul conului mic.
Gtr = generatoarea trunchiului de Triunghiul VAB = sectiunea axiala a
con; conului;
R = raza conului mare; Trapezul ABB`A` = sectiunea axiala
r = raza conului mic; a trunchiului de con.
i = raportul de asemanare.
Gtr  htr   R  r 
2 2 2

Trunchi de con circular drept


R = raza bazei mari; AB  R 2 ; Ab  r 2
r = raza bazei mici;
G = generatoarea tr. de con; Al    G  R  r 
h = inaltimea tr. de con; At  Al  AB  Ab
 h 2 2
V R  r  R  r
3
G 2  h 2  ( R  r)2

Sfera
Sfera este locul geometric al A  4  R 2
tuturor punctelor din spatiu egal
departate fata de un punct fix, O, 4  R 3
V 
numit centrul sferei. 3
R = raza sferei

S-ar putea să vă placă și