Inegalităţi liniare

lecţie susţinută de Andrei Eckstein, iunie 2016

Multe inegalităţi se pot demonstra folosind următorul rezultat simplu:

O funcţie de forma f : [a, b] −→ R, f (x) = mx + n, este mărginită şi ı̂şi atinge

marginile la capetele intervalului (eventual şi acolo dacă m = 0). Se poate desigur
preciza acest rezultat: dacă m < 0 atunci funcţia este descrescătoare deci ı̂şi atinge
maximul ı̂n a şi minimul ı̂n b, iar dacă m > 0 atunci funcţia este crescătoare şi ı̂şi
atinge minimul ı̂n a şi maximul ı̂n b.

Iată câteva exemple de aplicare a acestor rezultate:

1. Demonstraţi că dacă a, b, c ∈ [0, 1], atunci a + b + c ≤ 2 + abc.

 
3 1
2. Demonstraţi că ab + bc + ca − a − b − c + ≥ 0, ∀ a, b, c ∈ 0, .
4 2
3. Arătaţi că dacă a, b, c ∈ (−1, 1), atunci ab + bc + ca + 1 > 0.

4. Dacă a, b, c ∈ (0, 2], demonstraţi că

abc 4
≤ .
a+b+c 3
Olimpiadă Estonia, 2003
5. Fie n un număr natural nenul. Determinaţi valoarea minimă a expresiei

E(x) = |x − 1| + |x − 2| + . . . + |x − n|, x ∈ R.

6. Arătaţi că dacă a, b, c > 0 au suma 1, atunci ab + bc + ca ≥ 9abc.

7. Fie a, b, c, d numere reale pozitive astfel ı̂ncât c + d ≤ a şi c + d ≤ b. Arătaţi că

ad + bc ≤ ab.
(Becheanu, Enescu - Inegalutăţi elementare şi mai puţin elementare)

8. Arătaţi că dacă a, b, c ∈ [0, 1], atunci a + b + c − ab − bc − ca ≤ 1.

Generalizarea 1: Demonstraţi că dacă x1 , x2 , . . . , xn ∈ [0, 1], atunci

hni
x1 + x2 + . . . + xn − x1 x2 − x2 x3 − . . . − xn−1 xn − xn x1 ≤ .
2
Generalizarea 2: Demonstraţi că dacă x1 , x2 , . . . , xn ∈ [0, 1], atunci
X
x1 + x2 + . . . + xn − xi xj ≤ 1.
1≤i<j≤n

1
9. Determinaţi valoarea maximă a expresiei S = 3(a3 + b2 + c) − 2(bc + ca + ab),
unde 0 ≤ a, b, c ≤ 1.
 
1 1
10. Demonstraţi că abc ≤ (pa + qb + rc), unde a, b, c > 0, p, q, r ∈ 0, şi
8 2
a + b + c = p + q + r = 1.
a b c
11. Arătaţi că dacă a, b, c ∈ [0, 1], atunci + + ≤ 2.
1 + bc 1 + ca 1 + ab
Indicaţie: M S ≤ a + b + c − abc ≤ 2 cf. pb. 1

12. Fie numerele reale a, b, c ∈ [0, 2] astfel ı̂ncât ab+bc+ca = 2.Demonstra0 tic0 aa2 +
b2 + c2 ≤ 6.
Florin Rotaru, supl. GM nr. 5/2016

Soluţie: aplicăm pb 3 pt numerele a − 1, b − 1, c − 1 şi deducem că a + b + c ≤ 3,

adică a2 + b2 + c2 + 2(ab + bc + ca) ≤ 9. Aşadar a2 + b2 + c2 ≤ 5. Egalitate avem
pentru {a, b, c} = {0, 1, 2}.

13. Dacă x, y, z ≥ 0 şi x + y + z = 3, atunci x2 + y 2 + z 2 + xyz ≥ 4.

14. Dacă x, y, z ≥ 0 şi x + y + z = 1, atunci 5(x2 + y 2 + z 2 ) ≤ 6(x3 + y 3 + z 3 ) + 1.

15. Dacă x, y, z ≥ 0 şi x + y + z = 1, atunci 7(xy + yz + zx) ≤ 2 + 9xyz.

(British M. O. 1999)
7
16. Dacă x, y, z ≥ 0 şi x + y + z = 1, atunci 0 ≤ xy + yz + zx − 2xyz ≤ .
27
(IMO 1984)
2
17. Dacă x, y, z ≥ 0 şi x + y + z = 3, atunci x3 + y 3 + z 3 + 3xyz ≥ .
9
Remarcă: Problemele 13, 15 şi 16 sunt cazuri particulare ale aceleiaşi probleme
(la 13 cu o mică prelucrare şi substituţie):

18. Notăm cu A mulţimea numerelor reale x cu proprietatea că inegalitatea

9−x
ab + bc + ca − xabc ≤
27
are loc pentru orice numere a, b, c ∈ [0, ∞) care verifică relaţia a + b + c = 1.
a) Arătaţi că (−∞, 0] ⊂A. 
9
b) Demonstraţi că A = −∞, .
4
Dorel Miheţ, Concursul ,,Laurenţiu Duican”, 2016