Revista MGO - 2022

ISSN 2601-0305
ISSN-L 2601-0305
REVISTA DE MATEMATICĂ
MARINESCU-GHEMECI OCTAVIAN
PUBLICAT, IE ANUALĂ
PENTRU ELEVI S, I PROFESORI
Liceul ,,S, tefan Diaconescu” Potcoava
Anul VI, nr. 1/2022
Editura Hoffman
Editori:
Costel BĂLCĂU (redactor s, ef) Costel ANGHEL (redactor)
Florea BADEA (redactor) Mihai Florea DUMITRESCU
(secretar general de redact, ie)
Comitetul s, tiint, ific:
Membri de onoare:
Prof. univ. dr. Victor ALEXANDRU - Universitatea din Bucures, ti
Prof. univ. dr. Tudor BĂLĂNESCU - Universitatea din Pites, ti
Prof. univ. dr. Corneliu UDREA - Universitatea din Pites, ti
Membri:
Costel BĂLCĂU - Universitatea din Pites, ti
Doru CONSTANTIN - Universitatea din Pites, ti
Cezar JOIT, A - I.M.A.R.
Ruxandra MARINESCU-GHEMECI - Universitatea din Bucures, ti
Radu MICULESCU - Universitatea Transilvania din Bras, ov
Cristinel MORTICI - Universitatea Valahia din Târgovis, te
Cristian NICULESCU - Universitatea din Bucures, ti
Comitetul de redact, ie:
Leonard GIUGIUC Marian HAIDUCU Marin IONESCU
Daniel JINGA Marius MÂINEA Marius PERIANU
Florin STĂNESCU Adrian T, URCANU Sorin ULMEANU
Colaboratori:
Delia Ileana BASCH-NAIDIN Eduard BUZDUGAN Luigi Ionut, CATANA
Aurel CHIRIT , Ă Dumitru ILIE Lavinia DUMITRANA
Iuliana ION-IONESCU Oana KRISZTA Cosmin MANEA
Ileana MARINESCU-GHEMECI Iulia MARINESCU-GHEMECI George MIHAI
Adriana MIU Corina Mianda MÎINESCU Constantin MOGOS , ANU
Florin NĂSUI Mariana NĂSUI Grat, iela POPA
Dorin POPA Sorin PELIGRAD Dragos, PETRICĂ
Florina PETRUS , CĂ Valentin RĂDULESCU Cristina SMARANDACHE
Valentin SMARANDACHE Manuela STROE Daniela TACLIT
Marian TELER Nicolae TOMESCU Iuliana TRAS , CĂ
Tehnoredactare computerizată: Mihail TĂNASE, e-mail: mihaimit@yahoo.it

Redact, ia: Liceul ,,S, tefan Diaconescu”, Str. Principală, nr. 197, cod 237355,
Potcoava, tel. 0742123058, e-mail: florin14mihai@yahoo.com
Revista este editată ı̂n colaborare cu Departamentul de Matematică-Informatică,
Universitatea din Pites, ti.
Forma digitală a revistei poate fi accesată la adresa: http://rmgo.upit.ro
Publicată de: Editura Hoffman, www.EdituraHoffman.com, www.LibrariaHoffman.ro
Anul VI, Nr. 1, 2022
PROBLEME PENTRU CONCURSURI 3
PROBLEME PENTRU CONCURSURI
Probleme propuse
Clasa a V-a
MGO 201. Nicu a ı̂mplinit ı̂n anul 2021 o vârstă egală cu suma dintre produsul
cifrelor anului său de nas, tere s, i suma acestor cifre.
Ce vârstă va ı̂mplini Nicu ı̂n anul 2022?
Costel Anghel, Slatina s, i Florea Badea, Scornices, ti
MGO 202. Rezolvat, i ı̂n numere naturale ecuat, ia
13x + 15y + 17z = 2x + 19y + 31z .
Marin Chirciu, Pites, ti
MGO 203. Demonstrat, i că există o infinitate de numere naturale x astfel ı̂ncât,
pentru orice număr natural y, numărul
n = 5xy 2 + 2022x
nu este pătrat perfect.
MGO 204. Demonstrat, i că există 2022 de numere naturale consecutive astfel
ı̂ncât fiecare dintre ele să fie un număr compus.
***
MGO 205. Determinat, i cel mai mic număr natural care are exact 600 de divizori
s, i poate fi scris ca produsul a cinci numere naturale consecutive.
Mihai Florea Dumitrescu, Potcoava

4 Probleme propuse
Clasa a VI-a
MGO 206. Arătat, i că nu există două numere ı̂ntregi m s, i n astfel ı̂ncât numerele
22019 · m + 7 32020 · n + 11 22022 · m + 32022 · n + 13

A= , B= s, i C =
15 20 60
să fie simultan numere ı̂ntregi.
MGO 207. Se consideră numărul

3 · 5 · 7 · . . . · 2023
A= .
2 · 4 · 6 · . . . · 2022
A−3
Calculat, i partea ı̂ntreagă a numărului .
14
***
MGO 208. Rezolvat, i ı̂n numere ı̂ntregi ecuat, ia
xy 2 + 2x + 2y + 1 = x2 + 2y 2 + xy.
MGO 209. Fie ABC un triunghi isoscel, cu AB = AC. Perpendiculara din

punctul A pe dreapta AB intersectează dreapta BC ı̂n punctul O.
Dacă BO = 2OC, aflat, i măsura unghiului ABC.
MGO 210. Se consideră un triunghi ABC s, i un punct M ∈ (AC). Fie N s, i P

simetricele punctului M fat, ă de dreptele AB, respectiv BC.
Arătat, i că perimetrul patrulaterului AN P C este mai mic sau egal decât
2(AC + BM ).
Când are loc egalitatea?

Probleme propuse 5
Clasa a VII-a
MGO 211. Se consideră ecuat, ia
m2 + n2 = 4693 + 13k 2 , m, n, k ∈ Z.
a) Determinat, i o solut, ie a ecuat, iei.

b) Arătat, i că ecuat, ia are o infinitate de solut, ii.
MGO 212. Fie a un număr ı̂ntreg fixat. Rezolvat, i ı̂n numere ı̂ntregi sistemul de
ecuat, ii  2
 x = a(a + 1) + y
y 2 = a(a + 1) + z .
 2
z = a(a + 1) + x
MGO 213. Fie numerele reale a, b s, i c. S, tiind că
8a2 + 19b2 + 40c2 + 32bc ≤ 7,
demonstrat, i că
2a + 3b + 6c + 6ab + 18bc ≤ 5.
George Mihai, Slatina
MGO 214. Se consideră triunghiul ABC cu m (^BAC) = 120◦ . Fie AD ⊥ AB

cu D ∈ BC, M mijlocul laturii AC s, i N simetricul lui D fat, ă de M .
S, tiind că BD = 2AD, demonstrat, i că patrulaterul ADCN este un romb s, i
calculat, i raportul dintre aria acestuia s, i aria patrulaterului ABCN .
Florea Badea, Scornices, ti
MGO 215. Fie ABCD un trapez astfel ı̂ncât AB k CD, AB = 8 cm, CD = 2 cm,
AD = 10 cm s, i m (^DAE) = 30◦ , unde punctul E este mijlocul laturii BC.
a) Calculat, i distant, a de la punctul C la ortocentrul triunghiului ADE.
b) Calculat, i perimetrul s, i aria trapezului ABCD.
c) Dacă O este punctul de intersect, ie a dreptelor AC s, i DE, determinat, i ce
procent reprezintă OC din AC.
Costel Anghel, Slatina
6 Probleme propuse
Clasa a VIII-a
MGO 216. Rezolvat, i ı̂n mult, imea numerelor reale ecuat, ia
2x2 + 2y 2 + z 2 + 2xy + 2yz + 4x + 4y + 2z + 3 = 0.

Miguel Amengual Covas, Spania s, i Doru Anastasiu Popescu, România
MGO 217. Fie numerele reale a1 , a2 , a3 astfel ı̂ncât
a1 + 4a2 + 9a3 ≤ 3
s, i kak > −1 pentru orice k ∈ {1, 2, 3}. Demonstrat, i că

1 2 3
+ + ≥ 4.
a1 + 1 2a2 + 1 3a3 + 1

Dorin Mărghidanu, Corabia
MGO 218. Fie n, k ∈ N, n, k ≥ 3. Demonstrat, i că pentru orice a1 , a2 , . . . , an > 0
are loc inegalitatea
ak+1
1 ak+1
2 ak+1
n−1 ak+1
n ak1 ak2 akn−1 akn
+ + . . . + + ≥ + + . . . + + .
ak−1
2 a3k−1 ak−1
n ak−1
1 ak−2
2 ak−2
3 ak−2
n ak−2
1
MGO 219. Fie a, b, c dimensiunile unui paralelipiped dreptunghic s, i d diagonala
acestuia. Demonstrat, i că egalitatea
2a3 2b3 2c3

d= + +
b+c c+a a+b
are loc dacă s, i numai dacă paralelipipedul este cub.
MGO 220. Se consideră un plan π s, i un triunghi dreptunghic ABC având
ipotenuza BC inclusă ı̂n planul π s, i vârful A ı̂n afara acestui plan. Fie α s, i β
măsurile unghiurilor formate cu planul π de dreptele AB, respectiv AC, iar γ
măsura unghiului diedru format de planul (ABC) cu planul π. Să se arate că
2 sin α sin β ≤ sin2 γ.

Probleme propuse 7
Clasa a IX-a
√ √
MGO 221. Determinat, i m, n ∈ N pentru care numerele m + n s, i n + m sunt
simultan pătrate perfecte.
Cristinel Mortici, Viforâta
MGO 222. Pentru orice n ∈ N∗ se consideră funct, ia

ß ™
1
fn : R → R, fn (x) = x + .
n
Determinat, i toate tripletele (m, n, k) de numere naturale nenule pentru care
(fm ◦ fn ◦ fk ) (x) = x, ∀ x ∈ R.
MGO 223. Fie n ∈ N∗ , a ∈ R s, i

n
X (2k − 1)2 + (2k)2
S= .
(2k − 1)2 sin2 a + (2k)2 cos2 a (2k)2 sin2 a + (2k − 1)2 cos2 a

k=1
12n
Arătat, i că ≤ S < 2.
(2n + 1)(4n + 1)
Daniel Jinga, Pites, ti
MGO 224. Demonstrat, i că ı̂n orice triunghi ABC avem
9R2 sin2 A + sin2 B sin2 B + sin2 C sin2 C + sin2 A 9R2

≤ + + ≤ .
2p(R − r) sin3 A + sin3 B sin3 B + sin3 C sin3 C + sin3 A 2pr
MGO 225. Fie XY Z un triunghi neechilateral s, i ABC un triunghi echilateral

astfel ı̂ncât AB = Y Z s, i există un punct O cu OA = Y Z, OB = ZX, OC = XY .
a) Determinat, i măsura unghiului Y XZ.
b) Punctul O se află ı̂n interiorul triunghiului ABC?
Leonard Mihai Giugiuc s, i Cezar Alexandru Trăncănău, Drobeta Turnu Severin

8 Probleme propuse
Clasa a X-a
MGO 226. Dacă a, b, c ∈ (1, +∞), demonstrat, i că
loga b logb c logc a 9

+ + ≥ .
c a b a+b+c

h πi
MGO 227. Rezolvat, i ı̂n 0, ecuat, ia
2
3x log 5 (2 + cos x) = 2π(1 − cos x).
2
MGO 228. Determinat, i numerele reale β pentru care inegalitatea

s
ã3
a2 + b2 + c2
Å
≥ abc + β a3 + b3 + c3 − 3abc

3
are loc pentru orice numere reale a, b s, i c.
Leonard Mihai Giugiuc, Drobeta Turnu Severin
MGO 229. Fie λ ≥ 0. Demonstrat, i că ı̂n orice triunghi ABC avem
3
m2a + λ m2b + λ m2c + λ ≥ 9r2 + λ .

MGO 230. Pentru orice n ∈ N∗ notăm cu an numărul de puncte de coordonate

ı̂ntregi, din sistemul cartezian xOy, situate ı̂n interiorul pătratului de centru O s, i
vârf An (n, 0).
Demonstrat, i că există o infinitate de numere n ∈ N∗ pentru care numărul an
este pătrat perfect.
Sorin Ulmeanu s, i Costel Bălcău, Pites, ti

Probleme propuse 9
Clasa a XI-a
MGO 231. Demonstrat, i că pentru orice matrice A, B ∈ M3 (C) are loc egalitatea
det A2 + B 2 − AB − det A2 + B 2 − BA = det (BA − AB) .

MGO 232. Fie (an )n≥1 un s, ir de numere reale cu proprietatea că
1 a1 a2 an
lim + + . . . + = 1, unde k ∈ N.
n→∞ nk 1 2 n
a + a + . . . + a
1 2 n
Arătat, i că s, irul este convergent s, i calculat, i limita sa.
nk+1 n≥1
Florin Stănescu, Găes, ti
MGO 233. Determinat, i funct, iile continue f : R → R cu proprietatea că
f (x) + f (2x) ≤ 0 ≤ f (3x) + f (4x),
oricare ar fi x ∈ R.
2 · 4x − 7 · 3x + 8 · 2x = 3.
MGO 235. Fie a1 ≤ a2 ≤ . . . ≤ an lungimile laturilor unui n-gon nedegenerat,

unde n ≥ 4.
n
…
a) Demonstrat, i că a21 + a22 + . . . + a2n > · a2n − a21 .

n−2
n
…
b) Fie K > un număr real fixat. Arătat, i că inegalitatea
n−2
a21 + a22 + . . . + a2n > K a2n − a21

nu este ı̂ntotdeauna adevărată.

Leonard Mihai Giugiuc, Drobeta Turnu Severin s, i George Precupescu, Sibiu
10 Probleme propuse
Clasa a XII-a
MGO 236. Fie (A, +, ·) un inel s, i fie a, b ∈ A cu proprietăt, ile:

i) dacă xay = 0, x, y ∈ A, atunci xa = 0 sau ay = 0;
ii) a2 − 2ab + b2 = 0;
iii) există m ∈ N∗ astfel ı̂ncât (a − b)m = 0.
Arătat, i că a3 = aba s, i (a − b)3 = 0.
Florin Stănescu, Găes, ti
MGO 237. Fie a, b, c ∈ R astfel ı̂ncât a ≤ b ≤ c. Comparat, i numerele
A = 9(a + b + c)(ab + ac + bc) s, i B = 2(a + b + c)3 + 27abc.

MGO 238. Fie a ∈ R∗ s, i b > 0. Calculat, i integrala

Z √ 2ax
e + beax + 1
dx, x ∈ R.
eax
MGO 239. Fie 0 < a ≤ b. Demonstrat, i că

b
x2 + 1 b2 + 1 b−a
Z
ln dx ≥ ln + 2arctg − 2(b − a).
a 2x2 a2 + 1 1 + ab
Mihály Bencze, Bras, ov
MGO 240. Fie T mult, imea tuturor tripletelor (a, b, c) de numere reale pozitive cu
575
proprietatea că există un triunghi având lungimile laturilor a, b s, i c. Fie k ≤
32
un număr real arbitrar fixat. Calculat, i
Å 2 2
c2 a2 a2 b2
ã
1 b c
inf · + + + kabc .
(a,b,c)∈T (a + b)(b + c)(c + a) a b c
Leonard Mihai Giugiuc, Drobeta Turnu Severin
Rezolvarea problemelor din numărul anterior 11
Rezolvarea problemelor din numărul anterior
Clasa a V-a
MGO 161. Într-un centru de ı̂nchiriere de vehicule cu pedale mai sunt disponibile
doar biciclete, triciclete s, i mas, inut, e cu patru rot, i.
Determinat, i câte vehicule sunt din fiecare fel, s, tiind că numărul total de vehicule
este egal cu 20, iar numărul total de rot, i este egal cu 44.
Solut, ie. Fie a, b, c numărul de biciclete, triciclete, respectiv mas, inut, e. Numărând
totalul de vehicule, respectiv de rot, i obt, inem sistemul
ß
a + b + c = 20
.
2a + 3b + 4c = 44
Scăzând de două ori prima ecuat, ie din a doua, rezultă că b + 2c = 4, deci b = 2,
c = 1 s, i a = 17.
MGO 162. Arătat, i că numărul 2021n poate fi scris ca suma a trei pătrate perfecte
distincte, pentru orice număr natural nenul n.
Solut, ie. Avem 452 = 2025 > 2021, iar 442 = 1936. Astfel
2021 = 442 + 85 = 442 + 92 + 22 ,
de unde obt, inem că pentru orice n impar, n = 2k + 1, avem
2021n = 20212k · 2021 = 20212k 442 + 92 + 22

Ä ä2 Ä ä2 Ä ä2
= 44 · 2021k + 9 · 2021k + 2 · 2021k .
Pe de altă parte, avem
20212 = 20202 + 4041 = 20202 + 3600 + 441 = 20202 + 602 + 212 ,
de unde obt, inem că pentru orice n par nenul, n = 2k + 2, avem
2021n = 20212k · 20212 = 20212k 20202 + 602 + 212

Ä ä2 Ä ä2 Ä ä2
= 2020 · 2021k + 60 · 2021k + 21 · 2021k .
12 Rezolvarea problemelor din numărul anterior
MGO 163. Fie A cel mai mic număr natural care are exact 2019 divizori naturali,
iar B cel mai mic număr natural care are exact 2021 de divizori naturali.
Comparat, i numerele A s, i B.
***
Solut, ie. Descompunem ı̂n factori primi: 2019 = 3 · 673 s, i 2021 = 43 · 47. Se arată
că A = 2672 · 32 s, i B = 246 · 342 . Astfel A = 246 · 32 · 2626 s, i B = 246 · 32 · 340 . Cum
2626 = 4313 > 340 , rezultă că A > B.
N = 123 . . . 9101112 . . . 99100101 . . . 99910001001 . . . 20202021.
a) Arătat, i că numerele N , N + 400 s, i N + 900 nu sunt pătrate perfecte.

b) Există numere naturale k astfel ı̂ncât numărul N + 100k să fie pătrat perfect?
Stelian Corneliu Andronescu s, i Costel Bălcău, Pites, ti
Solut, ie. a) Cum 021 = M8 + 5, avem N = M8 + 5, deci s, i N + 400 = M8 + 5,
prin urmare N s, i N + 400 nu sunt pătrate perfecte.
Cum 1 + 2 + 3 + . . . + 2021 = 2021 · 1011 = (M9 + 5)(M9 + 3) = M9 + 6,
avem N = M9 + 6, deci s, i N + 900 = M9 + 6, prin urmare nici N + 900 nu este
pătrat perfect.
2
b) Există m ≥ 1 astfel ı̂ncât N < 1 0 . . 0} 11 = (M100 + 11)2 = M100 +
| .{z
m de 0
2
121 = M100 + 21, deci 1 0 . . 0} 11 − N = M100 = 100k, cu k număr natural.
| .{z
m de 0
2
. . 0} 11 este pătrat perfect.
Astfel N + 100k = 1 |0 .{z
m de 0
Remarcăm că există o infinitate de numere m ca mai sus, deci o infinitate de

numere naturale k astfel ı̂ncât N + 100k este pătrat perfect.
MGO 165. Determinat, i cifrele a, b s, i c astfel ı̂ncât a < b < c s, i suma
S = a,(bc) + b,(ca) + c,(ab)
să fie număr natural.

abc − a + bca − b + cab − c 110(a + b + c) 10(a + b + c)
Solut, ie. Avem S = = = .
99 99 9
Astfel S este număr natural dacă s, i numai dacă a + b + c = M9, adică a + b + c = 9
sau a + b + c = 18. Deci solut, iile (a, b, c) sunt: (0, 1, 8), (0, 2, 7), (0, 3, 6), (0, 4, 5),
(1, 2, 6), (1, 3, 5), (2, 3, 4), (1, 8, 9), (2, 7, 9), (3, 6, 9), (3, 7, 8), (4, 5, 9), (4, 6, 8),
(5, 6, 7).
Clasa a VI-a
MGO 166. Arătat, i că numărul
A = 73n+2 + 73n+1 + 1
se divide cu 19, pentru orice număr natural n.

73n + 7 + 1 − 7 − 1 = 7 · 57 − 73n − 1 . Deoarece
72 3n 3n

Solut, ie. Avem A =
73n − 1 se divide cu 73 − 1, iar 73 − 1 s, i 57 se divid cu 19, deducem concluzia.
N = 123 . . . 9101112 . . . 99100101 . . . 99910001001 . . . 20202021.
a) Calculat, i restul ı̂mpărt, irii numărului N la 11.

b) Arătat, i că numărul N + 100 nu este pătrat perfect.
Solut, ie. a) N are 9 + 2 · 90 + 3 · 900 + 4 · 1022 = număr impar de cifre. Conform
criteriului de divizibilitate cu 11, rezultă că restul ı̂mpărt, irii lui N la 11 este egal
cu restul ı̂mpărt, irii lui S la 11, unde S = 1 − 2 + 3 − 4 + . . . − 2 + 0 − 2 + 1.
Avem S = S1 + S2 + S3 + S4 + S5 , unde S1 = 1 − 2 + 3 − . . . − 8 + 9, S2 =
(−1 + 0) + (−1 + 1) + . . . + (−9 + 0), S3 = (−1 + 0 − 0) + (1 − 0 + 1) + . . . + (9 − 9 + 9),
S4 = (−1 + 0 − 0 + 0) + (−1 + 0 − 0 + 1) + . . . + (−1 + 9 − 9 + 9) s, i S5 =
(−2 + 0 − 0 + 0) + (−2 + 0 − 0 + 1) + . . . + (−2 + 0 − 2 + 1).
Evident, S1 = 5.
S2 este sumă de (−a + b) cu a ∈ {1, . . . , 9} s, i b ∈ {0, . . . , 9}, deci S2 =
(−1 − 2 − . . . − 9) · 10 + (0 + 1 + . . . + 9) · 9 = −45 · 10 + 45 · 9 = −45.
Grupând câte 10 paranteze, rezultă că S3 este sumă de (−a + b − 0) + (a −
b + 1) + . . . + (a − b + 9) = −0 + 1 − 2 + . . . + 9 = 5 cu ab ∈ {10, 11, . . . , 99}, deci
S3 = 5 · 90 = 450.
S4 este sumă de (−1+a−b+c) cu a, b, c ∈ {0, 1, . . . , 9}, deci S4 = (−1) · 1000+
(0 + 1 + . . . + 9) · 100 = −1000 + 45 · 100 = 3500.
S5 = (−2) · 22+0 · 22+(−0) · 10+(−1) · 10+(−2) · 2+(0+ 1+. . . +9) · 2+0+ 1 =
−44 − 10 − 4 + 90 + 1 = 33.
Deci S = 5 − 45 + 450 + 3500 + 33 = 3943 = M11 + 5, prin urmare s, i
N = M11 + 5.
b) Avem N + 100 = M11 + 6, deci N + 100 nu este pătrat perfect.
MGO 168. Fie ABCD un dreptunghi cu AB = 2021 m s, i BC = 3 m.

Determinat, i cel mai mic număr natural nenul n cu proprietatea că oricum am
alege n puncte distincte pe latura [AB] s, i 2021 de puncte distincte pe latura [CD],
există trei dintre acestea care să formeze un triunghi având aria mai mică sau
egală cu 1 m2 .
***
Solut, ie. Fie P1 , P2 , . . . , Pn ∈ [AB] s, i Q1 , Q2 , . . . , Q2021 ∈ [CD], ı̂n aceste or-
dini, punctele alese. Dacă luăm Q1 = C, Q2021 = D, Q1 Q2 = Q2 Q3 = . . . =
2021
Q2020 Q2021 = x, avem x = s, i aria oricărui triunghi de forma Pi Qj Qk este
2020
Qj Qk · 3 3x 3 2021
A= ≥ ≥ · > 1. Deci pentru a avea aria mai mică sau egală cu
2 2 2 2020
Pj Pk · 3 2
1 un triunghi trebuie să fie de forma Qi Pj Pk , de arie A = , cu Pj Pk ≤ .
2 3
Avem P1 P2 + P2 P3 + . . . Pn−1 Pn = P1 Pn ≤ AB = 2021. Conform Principiului
| {z }
n−1 segmente
cutiei, printre cele n − 1 segmente există unul de lungime mai mică sau egală cu
2021 2021 2
. Astfel este suficient să impunem condit, ia ≤ , adică n ≥ 3033.
n−1 n−1 3
Pentru a demonstra că n = 3033 este valoarea minimă cerută, trebuie să
arătăm că n = 3032 nu convine. Într-adevăr, luând P1 = A, P3032 = B s, i
2021
P1 P2 = P2 P3 = . . . = P3031 P3032 = y, avem y = s, i aria oricărui triunghi de
3031
Pj Pk · 3 3y 6063
forma Qi Pj Pk este A = ≥ = > 1. În concluzie, n = 3033.
2 2 6062
MGO 169. Fie ABC un triunghi ı̂n care AD este ı̂nălt, ime, AM este mediană,
D, M ∈ (BC), astfel ı̂ncât simetricul punctului D fat, ă de dreapta AM este un
punct E situat pe latura AC s, i m (^DM E) = 120◦ . Fie N punctul de intersect, ie
a dreptelor AM s, i DE. Arătat, i că:
BD BC
a) = ;
DN AC
MN AM
b) = .
DN AC
Solut, ie. Deoarece AM este mediatoarea segmentului DE, avem AD = AE
s, i DM = M E. Triunghiul DM E este isoscel s, i m (^DM E) = 120◦ , deci
m (^M DE) = m (^M ED) = 30◦ . Rezultă că m (ÂDE) = m (ÂDM ) −
m (^M DE) = 60◦ , deci triunghiul ADE este echilateral. Din m (^CAD) = 60◦
rezultă că m (ÂCB) = 30◦ . Avem s, i m (^M EA) = m (^M ED) + m (ÂED) =
90◦ , deci M E ⊥ AC.
MC
a) Aplicând Teorema unghiului de 30◦ ı̂n 4M EC avem M E = , deci
2
BC BC BC BC
DM = M E = s, i astfel BD = BM − DM = − = .
4 2 4 4
AD AC
Aplicând aceeas, i teoremă ı̂n 4AN D s, i ı̂n 4ADC avem DN = = .
2 4
BD DN 1 BD BC
Prin urmare = = , deci = .
BC AC 4 DN AC
b) Aplicând din nou Teorema unghiului de 30◦ ı̂n 4DN M s, i ı̂n 4ADM avem
DM AM MN DN 1 MN AM
MN = = . Prin urmare = = , deci = .
2 4 AM AC 4 DN AC
MGO 170. Se consideră un triunghi ABC astfel ı̂ncât cercurile ı̂nscrise ı̂n
triunghiurile ADB s, i ADC sunt tangente, unde AD este bisectoarea unghiului
BAC, D ∈ (BC).
a) Stabilit, i natura triunghiului ABC.
b) Dacă I1 este centrul cercului ı̂nscris ı̂n triunghiul ADB s, i E este punctul
de tangent, ă a laturii AB la acest cerc, aflat, i măsura unghiului ABC astfel ı̂ncât
punctele E, I1 s, i D să fie coliniare.
Solut, ie. Fie I1 s, i I2 centrele cercurilor ı̂nscrise ı̂n triunghiurile ADB, respectiv
ADC s, i fie T punctul de tangent, ă a lui AD la cercul cu centru I1 . Cum cercurile
sunt tangente exterioare, deducem că T este s, i punctul de tangent, ă a lui AD la
cercul cu centru I2 . Fie F1 s, i F2 picioarele perpendicularelor duse pe BC din I1 ,
respectiv I2 (adică punctele de tangent, ă a lui BC cu cele două cercuri).
a) Avem 4AT I1 ≡ 4AT I2 (cazul C.U.), deci I1 T = I2 T , adică razele celor
două cercuri sunt egale. Astfel I1 F1 = I2 F2 s, i cum I1 F1 k I2 F2 ⊥ BC rezultă că
I1 F1 F2 I2 este un dreptunghi. Cum AD ⊥ I1 I2 rezultă că AD ⊥ BC, deci AD este
bisectoare s, i ı̂nălt, ime ı̂n 4ABC, prin urmare 4ABC este isoscel, cu AB = AC.
b) Triunghiul I1 F1 D este dreptunghic isoscel, deci m (^BDE) = 45◦ s, i astfel
din triunghiul DEB dreptunghic ı̂n D rezultă că s, i m (ÂBC) = 45◦ .
Clasa a VII-a
MGO 171. Determinat, i n ∈ N cu proprietatea că numărul
N = 2n · an + 4a + 1
este pătrat perfect pentru orice a ∈ N.

Solut, ie. Fie a = 3, deci N = 6n + 13. Pentru n impar, n = 2k + 1, avem

N = (7 − 1)2k+1 + 13 = M7 + 5, deci N nu este pătrat perfect. Pentru n par,
n = 2k, avem N = 62k + 13, deci:
ß N este pătrat perfect ⇔ 62k + 13 = m2 , m ∈ N
k
m−6 =1
⇔ (m − 6k )(m + 6k ) = 13 ⇔ ⇔ m = 7 s, i k = 1 ⇔ n = 2.
m + 6k = 13
Cum pentru n = 2 avem N = 4a2 + 4a + 1 = (2a + 1)2 , pentru orice a ∈ N,
rezultă că n = 2 este solut, ia problemei.
MGO 172. Demonstrat, i că pentru orice n ∈ N∗ ecuat, ia
x4n = y 2n−1 + z 2n+1
are solut, ii ı̂n mult, imea numerelor naturale nenule.

Solut, ie. Fie n ∈ N∗ . Cum
2 2 −1 2 −1 2 −1 2n−1 2n+1
(2n )4n = 24n = 2 · 24n = 24n + 24n = 22n+1 + 22n−1 ,
rezultă că x = 2n , y = 22n+1 , z = 22n−1 este solut, ie ı̂n N∗ a ecuat, iei date.
MGO 173. Pentru orice număr natural n se consideră numerele reale

√ √
a = n s, i b = n + 23.
a) Există n ∈ N astfel ı̂ncât ı̂ntre a s, i b să fie exact cinci numere naturale?
b) Există n ∈ N astfel ı̂ncât ı̂ntre a s, i b să nu fie niciun număr natural?
În caz afirmativ, determinat, i cel mai mic număr n cu proprietatea dată.
Solut, ie. a) n ∈ N are proprietatea din enunt, dacă s, i numai dacă
√ √ √ √ √ √
n< n +1< n + 2 < ... < n + 5 < n + 23 ≤ n + 6.
√ √ √ √
Rezultă că n + 23 > n + 4, deci n + 23 > n√+ 8 n + 16, deci 8 n < 7, deci
n = 0. Cum pentru n = 0 avem a = 0 s, i b = 23, deci ı̂ntre a s, i b se află doar
numerele naturale 1, 2, 3, 4, rezultă că nu există n ∈ N cu proprietatea din enunt, .
b) n ∈ N are proprietatea din enunt, dacă s, i numai dacă
√ √
n + 23 ≤ n + 1.
√ √ √ √
Rezultă că n + 23 ≤ n + 1, deci n + 23 ≤ n + 2 n + 1, deci n ≥ 11, deci
n ≥ 121. Cum pentru n = 121 avem a = 11 s, i b = 12, rezultă că răspunsul este
afirmativ s, i n = 121 este cel mai mic număr natural cu proprietatea din enunt, .
MGO 174. Fie ABCDEF un hexagon regulat având latura AB = a, a >

0 s, i centrul O. Determinat, i cea mai mică valoare a numărului a pentru care
există o dreaptă d ce intersectează segmentele (AB), (OB), (OC), (OD) s, i (DE)
ı̂n punctele M , N , P , Q, respectiv R astfel ı̂ncât d ∦ AE s, i toate segmentele
M A, M B, N O, N B, P O, P C, QO, QD, RD, RE au lungimile numere naturale.
Solut, ie. Fie M A, M B, N O, N B, P O, P C, QO, QD, RD, RE ∈ N∗ , deci a ∈ N,
a ≥ 2. Notăm M B = x s, i RD = y, x, y ∈ N∗ . Deoarece M R ∦ AE rezultă că
x 6= y. Fie x < y (cazul y < x fiind similar). Deoarece M R intersectează segmentul
a
(OB) rezultă că y < a − x, deci 1 ≤ x ≤ y − 1 ≤ a − x − 2 s, i astfel 1 ≤ x ≤ − 1,
2
a ≥ 4 s, i x + 1 ≤ y ≤ a − x − 1.
RE − M B a−y−x
Din trapezul BM ER avem P O = = , deci x + y + a =
2 2
par.
NB 2a − N B
Din asemănarea triunghiurilor N BM s, i N ER avem = , deci
x a−y
2ax 2ay
NB = . Analog, QD = .
x+a−y a−x+y
Pentru a = 4 rezultă că x = 1, y = impar, 2 ≤ y ≤ 2, fals.
10
Pentru a = 5 rezultă că x = 1, y = par, 2 ≤ y ≤ 3, deci y = 2, deci N B = ,
4
fals.
Pentru a = 6 rezultă că 1 ≤ x ≤ 2. Pentru x = 1 rezultă y = impar, 2 ≤ y ≤ 4,
36
deci y = 3, deci QD = , fals. Pentru x = 2 rezultă y = par, 3 ≤ y ≤ 3, fals.
8
Pentru a = 7 rezultă că 1 ≤ x ≤ 2. Pentru x = 1 rezultă y = par, 2 ≤ y ≤ 5,
14 14
deci y = 2 sau y = 4, deci N B = sau N B = , fals. Pentru x = 2 rezultă
6 4
28
y = impar, 3 ≤ y ≤ 4, deci y = 3, deci N B = , fals.
6
Pentru a = 8 rezultă că 1 ≤ x ≤ 3. Pentru x = 1 rezultă y = impar, 2 ≤ y ≤ 6,
16 80
deci y = 3 sau y = 5, deci N B = sau QD = , fals. Pentru x = 2 rezultă y =
6 12
32
par, 3 ≤ y ≤ 5, deci y = 4, deci N B = , fals. Pentru x = 3 rezultă y = impar,
6
4 ≤ y ≤ 4, fals.
Pentru a = 9 rezultă că 1 ≤ x ≤ 3. Pentru x = 1 rezultă y = par, 2 ≤ y ≤ 7.
18 18
Pentru y = 2 rezultă N B = , fals. Pentru y = 4 rezultă N B = = 3 s, i
8 6
72
QD = = 6, deci M A = 8, M B = 1, N O = 6, N B = 3, P O = 2, P C = 7,
12
QO = 3, QD = 6, RD = 4, RE = 5.
Astfel a = 9 este solut, ia problemei.
MGO 175. Fie ABCD un dreptunghi, E un punct pe latura AD, F punctul de

intersect, ie a dreptelor BE s, i CD, iar G punctul de intersect, ie a dreptelor CE s, i
AB. Demonstrat, i că BCF G este un patrulater circumscriptibil dacă s, i numai
dacă BC = 2AB.
Titu Zvonaru, Comănes, ti
Solut, ie. Notăm AB = a, BC = b s, i AE = m. Folosind asemănări de tri-

ab ab
unghiuri s, i Teorema lui Pitagora obt, inem BG = , CF = , FG =
p b − m m
(BG − CF )2 + BC 2 . Astfel avem echivalent, ele: BCF G este circumscriptibil ⇔
ab2 a2 b2 (2m − b)2
BG+CF = BC +F G ⇔ = b+ + b2 ⇔ ab−m(b−m) =
m(b − m) m2 (b − m)2
p
a2 (2m − b)2 + m2 (b − m)2 ⇔ a2 b2 + m2 (b − m)2 − 2abm(b − m) = a2 (2m − b)2 +
m (b − m)2 ⇔ ab2 − 2b2 m + 2bm2 = 4am2 − 4abm + ab2 ⇔ b(2a − b) = m(2a − b)
2
⇔ b = 2a.
Clasa a VIII-a
MGO 176. Fie a, b, x, y, z ∈ Z. Arătat, i că dacă unul dintre numerele ax2 +by 2 −z 2
s, i bx2 + ay 2 − z 2 este divizibil cu a + b, atunci s, i numărul
ab(x2 + y 2 )2 + (a − b)2 x2 y 2 + z 4
este divizibil cu a + b.
Solut, ie. Deoarece
(ax2 +by 2 −z 2 )(bx2 +ay 2 −z 2 ) = ab(x2 +y 2 )2 +(a−b)2 x2 y 2 +z 4 −(a+b)(x2 +y 2 )z 2 ,
rezultă afirmat, ia din enunt, .
MGO 177. Determinat, i cea mai mică valoare x ∈ R pentru care inegalitatea
√ √
t2 + 4t t ≥ 6t + 20 t − 4x
are loc pentru orice t ∈ N.

√ √
Solut, ie. Inegalitatea dată poate fi scrisă sub forma t2 + 4t t − 6t − 20 t + 25 ≥
√ 2 √ 2
25 − 4x, adică t + 2 t − 5 ≥ 25 − 4x. Notând f (t) = t + 2 t − 5 pentru
Ä √ ä2 Ä √ ä2
orice t ∈ N, avem f (0) = 52 , f (1) = 22 , f (2) = 3 − 2 2 , f (3) = 2 3 − 2 s, i
f (t) ≥ f (3) pentru orice t ≥ 3. Folosind că f (2) < f (3), rezultă că min f (t) = f (2).
√ √t∈N
Astfel 25 − 4x ≤ f (2), adică 25√− 4x ≤ 17 − 12 2, adică x ≥ 2 + 3 2, deci valoarea
minimă cerută este x = 2 + 3 2.
MGO 178. Fie numerele reale a1 , a2 , . . . , an s, i b1 , b2 , . . . , bn , n ∈ N∗ , astfel ı̂ncât
a1 + a2 + . . . + an = 7, b1 + b2 + . . . + bn = 5
s, i ak + bk > 0 pentru orice k ∈ {1, 2, . . . , n}. Demonstrat, i că
a1 b1 a2 b2 an bn
+ + ... + < 3.
a1 + b1 a2 + b2 an + bn
Solut, ie. Pentru orice k ∈ {1, 2, . . . , n}, folosind inegalitatea dintre media armonică
ak bk ak + bk
s, i media aritmetică avem ≤ , cu egalitate dacă s, i numai dacă
ak + bk 4
ak = bk . Astfel rezultă că
n n n n
!
X ak bk X ak + bk 1 X X 1
≤ = ak + bk = (7 + 5) = 3.
ak + bk 4 4 4
k=1 k=1 k=1 k=1
Inegalitatea este chiar strictă, deoarece ı̂n caz contrar am avea ak = bk pentru
n
P n
P
orice k ∈ {1, 2, . . . , n} s, i ar rezulta că ak = bk , adică 7 = 5, fals.
k=1 k=1
MGO 179. Fie a, b s, i c trei numere naturale ce reprezintă lungimile laturilor

unui triunghi neisoscel. Demonstrat, i că:
a) pentru orice k ∈ [0, 1] avem
(a + kb)3 + (b + kc)3 + (c + ka)3 ≤ (k + 1)3 (a + b + c)3 − 3(5 + 6k)(6 + 7k)(7 + 5k);
b) pentru orice k ∈ [1, +∞) avem
(a + kb)3 + (b + kc)3 + (c + ka)3 ≤ (k + 1)3 (a + b + c)3 − 3(5k + 6)(6k + 7)(7k + 5).
Solut, ie. Folosind identitatea (x + y + z)3 − x3 − y 3 − z 3 = 3(x + y)(y + z)(z + x),

inegalităt, ile din enunt, devin
[a + (k + 1)b + kc] [b + (k + 1)c + ka] [c + (k + 1)a + kb] ≥ (5+6k)(6+7k)(7+5k)

pentru k ∈ [0, 1], respectiv
[a + (k + 1)b + kc] [b + (k + 1)c + ka] [c + (k + 1)a + kb] ≥ (5k+6)(6k+7)(7k+5)
pentru k ≥ 1. Notăm cu E(a, b, c) expresia din membrul stâng al acestor inegalităt, i.

Putem presupune că min{a, b, c} = a.
Dacă a < b < c, avem a ≥ 2, b ≥ 3, c ≥ 4 s, i rezultă că E(a, b, c) ≥ E(2, 3, 4) =
(5 + 7k)(7 + 6k)(6 + 5k).
Dacă a < c < b, avem a ≥ 2, c ≥ 3, b ≥ 4 s, i rezultă că E(a, b, c) ≥ E(2, 4, 3) =
(6 + 7k)(7 + 5k)(5 + 6k).
Dar E(2, 3, 4)−E(2, 4, 3) = (52 · 6 + 62 · 7 + 72 · 5) − (52 · 7 + 62 · 5 + 72 · 6) ·

(k 2 − k) = −2(k 2 − k).
Astfel pentru k ∈ [0, 1] avem −2(k 2 − k) ≥ 0, deci E(2, 3, 4) ≥ E(2, 4, 3), deci
E(a, b, c) ≥ E(2, 4, 3) pentru orice a, b, c, iar pentru k ≥ 1 avem −2(k 2 − k) ≤ 0,
deci E(2, 3, 4) ≤ E(2, 4, 3), deci E(a, b, c) ≥ E(2, 3, 4) pentru orice a, b, c, adică
inegalităt, ile dorite.
MGO 180. Fie V ABCD o piramidă regulată de muchie laterală V A = a, a fiind

un număr real pozitiv fixat. S, tiind că volumul piramidei este maxim, determinat, i:
a) aria bazei;
b) măsura unghiului diedru dintre planele (V AB) s, i (V CD).
***
Solut, ie. Notăm AB = x s, i V O = h, unde √ V O este ı̂nălt, imea piramidei. Avem
x 2 Ä √ ä 4a2 − 2x2
h2 = a2 − , deci x ∈ 0, a 2 s, i h = . Astfel volumul piramidei
2√ 2
x2 4a2 − 2x2 √
este V = . Folosind Inegalitatea mediilor avem x2 4a2 − 2x2 =
6 Ç √
2 − 2x2 3 2 + x2 + (4a2 − 2x2 ) 3
å Ç… å
√ x + x + 4a x
x · x · 4a2 − 2x2 ≤ ≤ =
3 3
ã3 √
√
Å
2a 2a 3
√ , cu egalitate dacă s, i numai dacă x = 4a2 − 2x2 , adică x = .
3 3
√
2a 3
Astfel volumul piramidei este maxim pentru x = .
3
4a2
Atunci AABCD = x2 = .
3
… √
2
2a2 a 3 x
Avem h = a − = = , deci dacă M s, i N sunt mijloacele laturilor
3 3 2
AB, respectiv CD rezultă că 4M V N este dreptunghic isoscel, de unde obt, inem
că m (^ ((V AB), (V CD))) = 90◦ .
Clasa a IX-a
MGO 181. Arătat, i că pentru orice a, b, c ∈ R astfel ı̂ncât ab + bc + ca = 3 avem
4a + 1 4b + 1 4c + 1
+ 2 + 2 ≤ 1.
7a2 + 4a + 4 7b + 4b + 4 7c + 4c + 4
Ardak Mirzakhmedov, Kazahstan
Solut, ie. Inegalitatea din enunt, poate fi rescrisă, succesiv:
8a + 2 8b + 2 8c + 2
+ 2 + 2 ≤ 2;
7a2
+ 4a + 4 7b + 4b + 4 7c + 4c + 4
8a + 2 8b + 2 8c + 2
1− 2 +1− 2 +1− 2 ≥ 1;
7a + 4a + 4 7b + 4b + 4 7c + 4c + 4
5a2 + 2(a − 1)2 5b2 + 2(b − 1)2 5c2 + 2(c − 1)2
+ + ≥ 1.
7a2 + 4a + 4 7b2 + 4b + 4 7c2 + 4c + 4
Este suficient să demonstrăm ultima inegualitate. Notând
5a2 + 2(a − 1)2 = x, 5b2 + 2(b − 1)2 = y, 5c2 + 2(c − 1)2 = z,

7a2 + 4a + 4 = m, 7b2 + 4b + 4 = n, 7c2 + 4c + 4 = k,
x y z
+ + ≥ 1. Dar, utilizând Inegalitatea
x, y, z, m, n, k > 0, trebuie să arătăm că
m√ n √k √
x y z ( x + y + z)2
Cauchy-Schwarz, avem + + ≥ , deci este suficient să
√ m n
√ 2 k m + n + k √
√ √ √
demonstrăm că x + y + z ≥ m + n + k, adică 2 xy + 2 yz + 2 zx ≥
√ √ √
m + n + k − (x + y + z), adică xy + yz + zx ≥ 4(a + b + c) + 3.
Utilizând Inegalitatea Cauchy-Schwarz, avem
√ √ »
xy ≥ 5a2 · 5b2 + 2(a − 1)2 · 2(b − 1)2 ≥ 5ab + 2(a − 1)(1 − b).
√ √
Analog, yz ≥ 5bc + 2(b − 1)(1 − c), zx ≥ 5ca + 2(c − 1)(1 − a), deci prin
√ √ √
adunare obt, inem xy + yz + zx ≥ 3(ab + bc + ca) + 4(a + b + c) − 6, deci
√ √ √
xy + yz + zx ≥ 4(a + b + c) + 3, ceea ce ı̂ncheie demonstrat, ia.
MGO 182. Fie k > 1 s, i a, b, c, d > 0 astfel ı̂ncât ab + bc + ca = d. Arătat, i că

Ä p √ äÄ p √ äÄ p √ ä
a k 2 − 1 + d b k 2 − 1 + d c k 2 − 1 + d ≤ k 3 (a + b)(b + c)(c + a).

√ √ p
Solut, ie (Daniel Văcaru, Pites, ti). Vom arăta că a k 2 − 1+ d ≤pk (a + b) (a + c).
2 2

Într-adevăr, ridicăm la pătrat s, i obt, inem a k − 1 + 2a d(k 2 − 1) + d ≤
Äp ä2 √ √
k 2 a2 + d , sau, echivalent,

d(k 2 − 1) − a ≥ 0. Analog, b k 2 − 1 + d ≤
p √ √ p
k (a + b) (b + c) s, i c k 2 − 1 + d ≤ k (a + c) (b + c). Înmult, ind cele trei inega-
lităt, i, găsim inegalitatea cerută.
p
Avem egalitate dacă s, i numai dacă a = b √ = c = d(k 2 − 1), deci, folosind√
2 3 3d
egalitatea din ipoteză, 3d(k 2 −1) = d, deci k = , prin urmare a = b = c = .
3 3
MGO 183. Fie a, b, c ∈ R, ∆ = b2 − 4ac, astfel ı̂ncât a > 1, ∆ ≥ 0 s, i
√ √
2b + 4c + 1 − ∆ + 4c ≥ 1
(expresiile de sub radicali sunt presupuse mai mari sau egale cu 0).
Demonstrat, i că funct, ia f : R → R, f (x) = ax2 + bx + c satisface relat, ia
f (f (x)) ≥ (f (x))2 , ∀ x ∈ R.
Cristinel Mortici, Viforâta (enunt, modificat)
Solut, ie. Fie g(y) = f (y) − y 2 = (a − 1)y 2 + by + c, y ∈ R. Determinantul

lui g este ∆0 =√b2 − 4(a − 1)c = ∆ + 4c ≥ 0, deci rădăcinile lui g verifică
−b + ∆ + 4c
y1 ≤ y2 = .
2(a − 1)
√ √ ∆
Inegalitatea din enunt, implică ∆ + 2 ∆ + 4c ≤ 2b, deci −b + ∆ + 4c ≤ − .
2
∆ ∆
Astfel avem y2 ≤ − ≤− .
4(a − 1) 4a
∆
Pentru orice x ∈ R avem f (x) ≥ − , deci f (x) ≥ y2 , prin urmare g (f (x)) ≥ 0,
4a
adică f (f (x)) ≥ (f (x))2 .
MGO 184. Pe laturile [AB] s, i [AC] ale triunghiului ABC se consideră punctele
P1 , P2 , . . . , P2021 , respectiv Q1 , Q2 , . . . , Q2021 , distincte două câte două, astfel ı̂ncât
AP1 = P1 P2 = P2 P3 = . . . = P2020 P2021 = P2021 B,

AQ1 = Q1 Q2 = Q2 Q3 = . . . = Q2020 Q2021 = Q2021 C.
Determinat, i câte dintre dreptele Pi Qj , i, j = 1, 2021, trec prin centrul de

greutate G al triunghiului ABC.

−−−→ −−→ −−→ i −−→ j −→ −−→ −−→ −→

Solut, ie. Avem Pi Qj = Pi A + AQj = − AB + AC s, i Pi G = Pi A + AG =
2022 2022
i −−→ 2 1 −−→ −→ Ä ä 2022 − 3i −−→ 1 −→
− AB + · AB + AC = AB + AC, deci Pi , G s, i Qj sunt
2022 3 2 3 · 2022 3
i j
coliniare dacă s, i numai dacă − = . Această egalitate se poate rescrie,
2022 − 3i 2022
i j
succesiv: = , ij − 674(i + j) = 0, (i − 674)(j − 674) = 22 · 3372 . Rezultă
i − 674 674
că i − 674, j − 674 ∈ ±1, ±2, ±4, ±337, ±674, ±1348, ±3372 , ±2 · 3372 , ±4 · 3372 .

Cum i, j ∈ {1, 2, . . . , 2021}, adică i − 674, j − 674 ∈ {−673, −672, . . . , 1347},

rezultă că i − 674 = 674 s, i j − 674 = 674, deci i = j = 1348. Astfel o singură
dreaptă Pi Qj trece prin G, s, i anume P1348 Q1348 (paralela dusă prin G la BC).
MGO 185. Demonstrat, i că ı̂n orice triunghi ABC au loc identităt, ile
X 3 X 2 X 9 X 2 2 X 9 X 4
m2a = · a , m2a m2b = · a b , m4a = · a .
4 16 16
P 2b2 + 2c2 − a2 3 P
m2a = = · a2 ,
P
Solut, ie. Folosind Formula medianei avem
4 4
P 2 2 P (2b2 + 2c2 − a2 )(2c2 + 2a2 − b2 ) 9 P 2 2
ma mb = = · (4b c +4b2 a2 −2b4 +4c4 +
4 16
9 P 2 2 P 4 P (2b2 + 2c2 − a2 )2
4c2 a2 −2c2 b2 −2a2 c2 −2a4 +a2 b2 ) = · a b s, i ma = =
16 4
1 P 4 9 P 4
· (4b + 4c4 + a4 + 8b2 c2 − 4b2 a2 − 4c2 a2 ) = · a .
16 16
Clasa a X-a
X 1
MGO 186. Fie x1 , x2 , . . . , xn > 0, n ∈ N, n ≥ 2 s, i m = . Arătat, i
xi xj
1≤i<j≤n
că
X 1 4 m3 n(n − 1)
» ≤ .
xi + x3j
3 8
1≤i<j≤n

Solut, ie. Avem (xi − xj )2 (xi + xj ) ≥ 0, deci x3i + x3j ≥ xi xj (xi + xj ).
Astfel, folosind s, i Inegalitatea Cauchy-Buniakowski-Schwarz, ipoteza s, i Ine-
P 1 P 1 1
galitatea mediilor obt, inem » ≤ √ · √ ≤
1≤i<j≤n 3
x +x 3 1≤i<j≤n xi xj xi + xj
i j
P 1 P 1 P 1 m P 1
· ≤ m √ = √ ·1
1≤i<j≤n xi xj 1≤i<j≤n xi + xj 1≤i<j≤n 2 xi xj 2 1≤i<j≤n xi xj
s … …
n(n − 1) 3
m P 1 P m 4 m n(n − 1)
≤ · 1= m· = .
2 1≤i<j≤n xi xj 1≤i<j≤n 2 2 8
Egalitatea are loc dacă s, i numai dacă xi = xj pentru orice i < j,

…adică, folosind
n(n − 1)
egalitatea din ipoteză, dacă s, i numai dacă x1 = x2 = . . . = xn = .
2m
…
x x x x x 1
4 + 25 + 36 + 144 + 400 + − x2 = 1.
4
Sorin Ulmeanu, Pites, ti
Solut, ie (Daniel Văcaru, Pites, ti). Din condit, ia de existent, ă a radicalului…rezultă că
ï ò Å ò
1 1 1 1 1
x ∈ − , . Pentru x ∈ − , avem 4x + 25x + 36x + 144x + 400x + − x2 >
2 2 2 2 4
1 1 1 1 1 1
+ + + + = 1, iar x = − este solut, ie a ecuat, iei date, prin urmare
2 5 6 12 20 2
1
ecuat, ia are solut, ia unică x = − .
2
MGO 188. Determinat, i numerele reale k pentru care inegalitatea
a2 + b2 + c2 + 12k ≥ (k + 1)(ab + bc + ca)
are loc pentru orice numere reale nenegative a, b s, i c astfel ı̂ncât abc ≤ a + b + c + 2.
Vasile Cı̂rtoaje, Ploies, ti s, i Leonard Mihai Giugiuc, Drobeta Turnu Severin
Solut, ie. Pentru a = b = c = 0 obt, inem 12k ≥ 0, deci k ≥ 0. Fie k un număr
real fixat pentru care inegalitatea are loc s, i fie a = b = x ≥ 0 s, i c = 0. Avem
12k
12k ≥ (k − 1) x2 , ∀x ≥ 0. Deci dacă prin absurd k > 1, atunci ≥ x2 , ∀x ≥ 0,
k−1
fals. Deci k ≤ 1.
Demonstrăm inegalitatea pentru k = 1, adică a2 +b2 +c2 +12 ≥ 2 (ab + bc + ca)
pentru orice a, b, c ≥ 0 fixate astfel ı̂ncât abc ≤ a + b + c + 2. Datorită simetriei,
putem presupune că a ≥ b ≥ c. Notăm a + b + c = p s, i ab + bc + ca = q, deci
p s, i q sunt fixate. Dacă b = 0, atunci c = 0, deci q = 0 s, i inegalitatea este
evidentă. Fie b > 0, deci q > 0. Este cunoscut faptul că printre numerele reale
nenegative u ≥ v ≥ w care satisfac u + v + w = p s, i uv + vw + wu = q, fie
există ı̂n mod unic 0 < y ≤ x astfel ı̂ncât 2x + y = p s, i x2 + 2xy = q, (∗), fie
w = 0, (∗∗). Într-adevăr, notăm p = 3s s, i q = 3 s2 − t2 , cu 0 ≤ t < s. Pentru

s  2x + y = 3s
x2 + 2xy = 3 s2 − t2 s, i obt, inem solut, ia unică

0 ≤ t < rezolvăm sistemul
2
x≥y>0

x = s + t s, i y = s − 2t. Deci pentru u = v = s + t = x s, i w = s − 2t = y obt, inem

s
alternativa (∗) de mai sus. Fie acum ≤ t < s. Pentru w = 0, rezolvând sistemul
 2
 u + v = 3s p
3s + 3 (4t2 − s2 )
p
3s − 3 (4t2 − s2 )
2 2

uv = 3 s − t obt, inem u = s, i v = ,
2 2
u≥v>0

deci are loc alternativa (∗∗).
Conform Teoremei de minim a produsului, pentru u + v + w s, i uv + vw + wu
fixate, uvw este minim fie pentru u = v ≥ w > 0, fie pentru w = 0.
Cazul 1. Presupunem că există ı̂n mod unic 0 < y ≤ x astfel ı̂ncât 2x + y = p s, i
x2 + 2xy = q. Atunci x2 y ≤ uvw, deci implicit x2 y ≤ abc (pentru că a, b s, i c sunt
2 2

printre u, v, w). Deci s, tim că x y ≤ 2x + y + 2, adică y x − 1 ≤ 2 (x + 1) , (1),
s, i arătăm că y 2 + 2x2 + 12 ≥ 2x2 + 4xy, adică y 2 + 12 ≥ 4xy, (2).
Dacă x ≤ 1, atunci evident y 2 + 12 > 12 > 4 ≥ 4x2 ≥ 4xy. Dacă x > 1,
2
atunci (1) este echivalentă cu y ≤ . Cum, de mai sus, y ≤ x, deducem că
 x−1
ß ™  2
2 , dacă x ≥ 2
y ≤ min x, = x−1 . Evident, indiferent de pozit, ia lui
x−1  x, dacă 1 < x < 2
x, funct, ia pătratică (de y) y 2 + 12 − 4xy este descrescătoare pe domeniul său de
2
definit, ie. Astfel pentru x ≥ 2 este suficient să ı̂nlocuim ı̂n (2) pe y cu s, i
x−1
2
obt, inem (x − 2) ≥ 0, adevărat, iar pentru 1 < x < 2 este suficient să ı̂nlocuim ı̂n
(2) pe y cu x s, i obt, inem x < 2, adevărat.
Cazul 2. Dacă w = 0, atunci inegalitatea devine u2 + v 2 + 12 ≥ 2uv, evident
adevărat.
Demonstrat, ia pentru k = 1 este completă. Egalitatea are loc pentru a = b =
c = 2.
Pentru k = 0 obt, inem a2 + b2 + c2 ≥ ab + bc + ca, evident adevărat.
Fie acum k ∈ (0, 1). Avem a2 + b2 + c2 + 12 ≥ 2 (ab + bc + ca), deci
k a2 + b2 + c2 + 12k − 2k (ab + bc + ca) ≥ 0,

(3).
Arătăm că a2 + b2 + c2 + 12k − (k + 1) (ab + bc + ca) ≥ 0, (4).

h
Într-adevăr, a2 + b2 + c2 + 12k − (k + 1) (ab + bc + ca) − k a2 + b2 + c2 +

i
12k − 2k (ab + bc + ca) = (1 − k) a2 + b2 + c2 − ab − bc − ca ≥ 0.

Cum (3) este adevărată, deducem că s, i (4) este adevărată.

În concluzie, inegalitatea cerută este ı̂ntotdeauna adevărată dacă s, i numai dacă
k ∈ [0, 1].
MGO 189. Se consideră ecuat, ia
3x 3x2 3x4 1
x− − 2 − 4 = .
x + 3 x + 3x + 9 x + 3x3 + 18x2 + 54x + 81 602
a) Rezolvat, i ecuat, ia ı̂n mult, imea numerelor reale.

b) Determinat, i o solut, ie complexă nereală a ecuat, iei date.
3x x2
Solut, ie. Condit, ia de existent, ă: x 6= 3. Notând x −
= t avem t = ,
x+3 x+3
3x 2 3t 3x 4 3t 2
2
= s, i 4 3 2
= 2 , deci ecuat, ia
x + 3x + 9 t+3 x + 3x + 18x + 54x + 81 t + 3t + 9
3t 3t2 1
dată devine t − − 2 = .
t + 3 t + 3t + 9 602
3t t2 3t2 3u
Notând acum t − = u avem u = s, i 2 = , deci
t+3 t+3 t + 3t + 9 u+3
3u 1 1
ecuat, ia devine u − = , adică 602u2 − u − 3 = 0, având solut, iile u1 =
u+3 602 14
3 1 2 1
s, i u2 = − . Pentru u1 = rezultă că 14t − t − 3 = 0, cu solut, iile t1 = s, i
43 14 2
3 3 2
t2 = − , iar pentru u2 = − rezultă că 43t + 3t + 9 = 0, cu ∆ < 0. Pentru
7 43
1 3
t1 = rezultă că 2x2 − x − 3 = 0, cu solut, iile x1 = −1 s, i x2 = , iar pentru
2 √2
3 3(−1 ± 3i 3)
t2 = − rezultă că 7x2 + 3x + 9 = 0, cu solut, iile x3,4 = .
7 14
3
Astfel ı̂n R ecuat, ia are solut, iile −1 s, i , iar o solut, ie complexă nereală a
√ 2
3(−1 + 3i 3)
ecuat, iei este, de exemplu, .
14
MGO 190. Fie ABC un triunghi dreptunghic ı̂n A. Determinat, i valorile naturale
ale tangentei unghiului B pentru care ma , la s, i ha pot fi lungimile laturilor unui
triunghi.

√
∗
√ a c n2 + 1
2
Solut, ie. Fie tg B = n ∈ N . Avem b = cn, a = c n + 1, ma = = ,
√ 2 2
2bc A cn 2 bc cn
la = cos = s, i ha = =√ .
b+c 2 n+1 a n2 + 1
Evident, ha ≤ la ≤ ma , deci ma , la s, i ha pot fi lungimile
√ laturilor
√ unui triunghi
n n 2 n2 + 1
dacă s, i numai dacă ha + la > ma , adică √ + > .
n2 + 1 n + 1 2
√
n 2 n2 + 1 − 2n √ √ 2
Obt, inem, succesiv: > √ ; 2 2n n + 1 > (n + 1)(n − 1)2 ;
n+1 2 n2 + 1
8n2 (n2 + 1) > (n + 1)2 (n − 1)4 , (∗); (n2 + 2n + 1)(n2 − 2n + 1)2 < 8n2 (n2 + 1);
1 2
Å ãÅ ã Å ã
1 1 1
n+2+ n−2+ < 8 n+ . Notând n + = t, inecuat, ia devine
n n n n
(t + 2)(t − 2)2 < 8t. Cum pentru t > 5 avem t + 2 > t s, i (t − 2)2 > 8, rezultă că
t ≤ 5, deci n ∈ {1, 2, 3, 4}, care verifică (∗).
Clasa a XI-a
Ü ê
2 −1 0 0
2 5 0 0
MGO 191. Se consideră matricea A = .
0 0 3 −2
0 0 1 6
Calculat, i An , n ∈ N∗ .
***
Å ã Å ã Å ã
2 −1 3 −2 B O2
Solut, ie. Notând B = s, i C = , avem A = s, i
2 5 1 6 O2 C
Å n ã
B O2
astfel An = .
O2 C n
Ecuat, ia caracteristică a matricei B este B 2 −7B+12I2 = O2 , cu forma numerică
rß2 − 7r + 12 = 0 având rădăcinile r1 = 3 s, i r2 = 4,Å deci B n =ã3n B1 + 4n B2 , unde
B1 + B2 = I2 2 1
. Obt, inem că B1 = 4I2 − B = s, i B2 = B − 3I2 =
3B1 + 4B2 = B −2 −1
2 · 3n − 4n 3n − 4n
Å ã Å ã
−1 −1
, deci B n = .
2 2 −2 · 3 + 2 · 4 −3n + 2 · 4n
n n
2 · 4n − 5n 2 · 4n − 2 · 5n
Å ã
Analog obt, inem C = n s, i astfel
−4n + 5n −4n + 2 · 5n
2 · 3n − 4n 3n − 4n
Ü ê
0 0
−2 · 3n + 2 · 4n −3n + 2 · 4n 0 0
An = .
0 0 2 · 4n − 5n 2 · 4n − 2 · 5n
0 0 −4n + 5n −4n + 2 · 5n
MGO 192. Arătat, i că pentru orice a, b, c ∈ C, exact unul dintre sistemele
 

 ax + by + cz = 0 
 ax + 2y = 1
2x + 3y + 4z = 0 bx + 3y = 1
 
s, i
 x+y+z =1
 
 cx + 4y = 1
x, y, z ∈ C x, y ∈ C
 
este compatibil.

Ñ é Ñ é
a b c a b c 0
Solut, ie. Fie A = 2 3 4 s, i A = 2 3 4 0 matricea, respectiv ma-
1 1 1 1 1 1 1
Ñ é Ñ é
a 2 a 2 1
tricea extinsă asociate primului sistem, iar B = b 3 s, i B = b 3 1
c 4 c 4 1
matricea, respectiv matricea extinsă asociate celui de-al doilea sistem. Avem
B = At , deci det A = det B.
Cazul 1. Dacă det A 6= 0, atunci primul sistem este compatibil determinat, iar
al doilea sistem este incompatibil, deoarece rang B = 3 s, i rang B ≤ 2.
2 3
Cazul 2. Dacă det A = 0, atunci rang A = rang B = 2, ∆p = = −1
1 1
este un minor principal pentru primul sistem, având minorul caracteristic ∆c =
a b 0
a b a 2
2 3 0 = = .
2 3 b 3
1 1 1
Subcazul 2.1. Dacă ∆c 6= 0, atunci primul sistem este incompatibil, iar al
doilea sistem este compatibil determinat, deoarece rang B = rang B = 2.
Subcazul 2.2. Dacă ∆c = 0, atunci primul sistem este compatibil simplu nede-
terminat,
ß iar al doilea sistem este incompatibil, deoarece matricea subsistemului
ax + 2y = 1
are rangul 1 iar matricea extinsă a acestuia are rangul 2.
bx + 3y = 1
MGO 193. Fie (xn )n≥1 ⊂ (0, 1] un s, ir descrescător, astfel ı̂ncât pentru orice
Å ò
1 1
n ∈ N∗ ı̂n intervalul , sunt exact n termeni ai s, irului (xn )n≥1 .
n+1 n
√
√ 2
Demonstrat, i că lim xn = 0 s, i lim n · xn = .
n→∞ n→∞ 2
Solut, ie. Din ipoteză, rezultă us, or prin induct, ie că pentru orice n ∈ N∗ avem
Å ò
1 1
xi ∈ , i = 1 + 2 + . . . + (n − 1) + 1, 1 + 2 + . . . + (n − 1) + n.
n+1 n
n(n + 1) 1 1
Fie kn = 1 + 2 + . . . + n = , n ∈ N∗ . Avem < xkn ≤ , pentru
2 n+1 n
orice n ∈ N∗ , deci xkn → 0 (Criteriul cles, telui ). Cum s, irul (xn )n≥1 este convergent
(fiind monoton s, i mărginit), iar subs, irul (xkn )n≥1 are limita 0, rezultă că s, i xn → 0.
… …
n(n + 1) 1 √ n(n + 1) 1
Deoarece · < kn ·xkn ≤ · , pentru orice n ∈ N∗ ,
2 √n + 1 2 n
√ 2
rezultă că kn · xkn → (Criteriul cles, telui ).
2
Pentru orice n ∈ N∗ există
p un unic p =√p(n) ∈ N p
∗ astfel ı̂ncât k
p−1 < n ≤ kp
(unde k0 = 0). Atunci kp−1 · xkp ≤ n · xn ≤ kp · xkp−1 , pentru orice
√
∗
p 2 kp−1
n ∈ N . Cum kp · xkp → s, i → 1, aplicând Criteriul cles, telui rezultă că
√ 2 kp
√ 2
n · xn → .
2
MGO 194. Fie n ∈ N∗ , λ > 0 s, i a1 , a2 , . . . , an ∈ R. Demonstrat, i că
n
X n
X
ak
nλ + ak e ≥ (1 + ln λ) eak .
k=1 k=1
Solut, ie (Daniel Văcaru, Pites, ti). Pentru orice k = 1, n, considerăm funct, ia
fk : (0, ∞) → R, fk (λ) = λ + ak eak − (1 + ln λ) eak .
eak λ − eak
Avem fk0 (λ) = 1 − = . Minimul acestei funct, ii se atinge ı̂n λ = eak s, i
λ λ
este egal cu fk (eak ) = eak + ak eak − (1 + ak ) eak = 0. As, adar,
λ + ak eak − (1 + ln λ) eak ≥ 0, k = 1, n,
s, i prin ı̂nsumare se obt, ine inegalitatea din enunt, .
MGO 195. Fie a1 , a2 , . . . , an numere reale nenegative astfel ı̂ncât
a1 + a2 + . . . + an = n.
Demonstrat, i că
n
X 1
n(n2 − n + 1) ≤ a21 + a22 + . . . + a2n + n2 (n − 1).
ai + n − 1
i=1
Solut, ie. Inegalitatea din enunt, poate fi scrisă sub forma
f (a1 ) + f (a2 ) + . . . + f (an ) ≥ nf (s),
n(n2 − n + 1) a1 + a2 + . . . + an
unde f (u) = u2 − , u ∈ [0, n], iar s = = 1.
u+n−1 n
1 n(n2 − n + 1) n2 − n + 1 n−1
Pentru u ≥ 1, avem f 00 (u) = 1− 3
≥ 1− 2
= > 0,
2 (u + n − 1) n n2
deci f este convexă pe [s, n]. Conform Teoremei funct, iilor semi-convexe (a se
vedea, de exemplu, rezolvarea problemei MGO 71 din RMGO 1/2019), este
suficient să arătăm că
n
f (x) + (n − 1)f (y) ≥ nf (1), unde x + (n − 1)y = n, x ≤ 1 ≤ y ≤ .
n−1
Această inegalitate devine, succesiv:
n−1
Å ã
1
x2 + (n − 1)y 2 − n − n(n2 − n + 1) + − 1 ≥ 0,
x+n−1 y+n−1
n(n − 1)(n2 − n + 1)(y − 1)2
n(n − 1)(y − 1)2 − ≥ 0,
[2n − 1 − (n − 1)y](y + n − 1)
n(n − 1)(y − 1)2 [n − (n − 1)y](y + n − 2) ≥ 0.
Ultima inegalitate fiind evident adevărată, demonstrat, ia este ı̂ncheiată.

Egalitatea are loc pentru a1 = a2 = . . . = an = 1, dar s, i pentru a1 = 0 s, i
n
a2 = a3 = . . . = an = (s, i permutările).
n−1
Remarcăm că inegalitatea dată este echivalentă cu
n
2
X 1 2 X
(n − n + 1) + ai aj ≤ n2 .
ai + n − 1 n
i=1 1≤i<j≤n
Clasa a XII-a
MGO 196. Fie S o parte stabilă a lui N ı̂n raport cu adunarea.

Să se determine S, s, tiind că {4, 5} ⊆ S.
Solut, ie. Din ipoteză, 4, 5 ∈ S, deci 8 = 4 + 4 ∈ S, 9 = 4 + 5 ∈ S, 10 = 5 + 5 ∈ S.
Prin reducere la absurd, rezultă succesiv că 6 6∈ S, 7 6∈ S, 11 6∈ S. Pentru
orice k ∈ N, k ≥ 3, avem 4k = 4 . . + 4} ∈ S, 4k + 1 = 4| + .{z
| + .{z . . + 4} +5 ∈ S,
k k−1
. . + 4} +5 + 5 ∈ S, 4k + 3 = |4 + .{z
4k + 2 = |4 + .{z . . + 4} +5 + 5 + 5 ∈ S.
k−2 k−3
În concluzie, S = {4, 5, 8, 9, 10} ∪ N≥12 .

MGO 197. Fie (R, ∗) un monoid astfel ı̂ncât

xy
x∗2∗y = + x + y, ∀ x, y ∈ R.
2
| ∗ 2 ∗{z. . . ∗ 2}.
a) Calculat, i 2
2021 de 2
b) Calculat, i |1 ∗ 1 ∗{z. . . ∗ 1}.

2021 de 1

Solut, ie. a) Avem x ∗ 2 ∗ 2 = 2x + 2, pentru orice x ∈ R. Rezultă că 2 ∗ 2 ∗ 2 = 6,
2 ∗ 2 ∗ 2 ∗ 2 ∗ 2 = 6 ∗ 2 ∗ 2 = 14, deci, prin induct, ie, 2| ∗ 2 ∗{z. . . ∗ 2} = 2n+2 − 2, pentru
2n+1 de 2
orice n ∈ N∗ . Prin urmare, |2 ∗ 2 ∗{z. . . ∗ 2} = 21012 − 2.
2021 de 2
e2
b) Fie e elementul neutru al monoidului. Atunci 2 = e ∗ 2 ∗ e = + 2e, deci
√ 2
2
e + 4e − 4 = 0, prin urmare e = −2 ± 2 2.
√
Cazul 1. e = −2 + 2 2. Pentru orice t ∈ R, avem t ∗ 2 = t ∗ 2 ∗ e =
te Ä √ ä √ √
+ t + e = t −1 + 2 + t − 2 + 2 2 = 2(t + 2) − 2. Pentru orice x, y ∈ R,
2
√ x+2
luând x = 2(t + 2) − 2, adică t = √ − 2, rezultă că x ∗ y = t ∗ 2 ∗ y =
2
ty 1 1
+ t + y = (t + 2)(y + 2) − 2 = √ (x + 2)(y + 2) − 2. Prin induct, ie se obt, ine
2 2 2 2
1 n−1
Å ã
că |x ∗ x ∗{z. . . ∗ x} = √ (x + 2)n − 2, pentru orice n ∈ N, n ≥ 2 s, i orice
2 2
n de x
1 2020 2021 32021
Å ã
x ∈ R. Prin urmare, |1 ∗ 1 ∗{z. . . ∗ 1} = √ ·3 − 2 = 3030 − 2.
2 2 2
2021 de 1
√ 1
Cazul 2. e = −2 − 2 2. Analog, obt, inem că x ∗ y = − √ (x + 2)(y + 2) − 2,
2 2
1 2020 2021 32021
Å ã
pentru orice x, y ∈ R s, i 1| ∗ 1 ∗{z. . . ∗ 1} = − √ ·3 − 2 = 3030 − 2.
2 2 2
2021 de 1
32021
Ambele legi verifică ipoteza. În concluzie, |1 ∗ 1 ∗{z. . . ∗ 1} = 3030 − 2.
2
2021 de 1
MGO 198. Fie m, n ∈ N∗ s, i a > 0. Calculat, i integrala

Z
1
dx, x ∈ (0, ∞).
x (x + a)m
n

Solut, ie. Pentru n ∈ N∗ arbitrar fixat, notăm cu Im integrala din enunt, , m ∈ N∗ .

Pentru orice m ≥ 2 avem
Z n
x + a − xn xn−1
Z Z
1 1 1 1
Im = m dx = dx − dx
a x (xn + a) a x (xn + a) m−1 a (xn + a)m
(xn + a)0
Z
1 1 1 1
= · Im−1 − dx = · Im−1 + .
a na (xn + a)m a na(m − 1) (xn + a)m−1
Astfel, folosind succesiv această relat, ie de recurent, ă pentru m, m − 1, . . ., 2, avem
1 1
Im = · Im−1 + ,
a na(m − 1) (xn + a)m−1
1 1 1
· Im−1 = 2 · Im−2 + ,
a a na (m − 2) (xn + a)m−2
2
1 1 1
· Im−2 = 3 · Im−3 + ,
a2 a na3 (m − 3) (xn + a)m−3
...,
1 1 1
m−2
· I2 = m−1 · I1 + m−1 n .
a a na (x + a)
1 1 m−1
P 1
Prin adunare rezultă că Im = m−1 · I1 + , unde
a n k=1 (m − k)a (xn + a)m−k
k
xn−1 ln x ln(xn + a)
Z ÅZ Z ã
1 1 1
I1 = dx = dx − dx = − + C.
x (xn + a) a x xn + a a na
MGO 199. Fie f : [0, 1] → ÅR o ã funct, ie continuă al cărei grafic admite drept
1
centru de simetrie punctul S , 0 s, i fie n s, i k două numere naturale impare,
2
k ≥ 3. Calculat, i integrala
Z 1»
k
f n (x) dx.
0

Å ã
1
Solut, ie. Punctul S , 0 fiind centru de simetrie pentru graficul funct, iei f , avem
2
f (x) + f (1 − x) = 0, pentru orice x ∈ [0, 1]. Aplicând schimbarea de variabilă
x = 1 − t obt, inem
Z 1 » Z 0 » Z 1 »
I= k
f n (x) dx = k
f n (1 − t) · (−1) dt = k
(−f (t))n dt
0 1 0
Z 1 »
k
=− f n (t) dt = −I,
0
prin urmare I = 0.
MGO 200. Fie a1 , a2 , . . . , an numere reale pozitive, n ≥ 3, astfel ı̂ncât

n
X ai
= 2.
ai + 1
i=1
Demonstrat, i că
1 1 1 n(n − 2)
+ + ... + + ≥ (n − 1)(n − 2).
a1 a2 an a1 + a2 + . . . + an
ai xi Pn
Solut, ie. Fie = xi ∈ (0, 1), deci ai = s, i xi = 2. Rescriem
ai + 1 1 − xi i=1
inegalitatea astfel:
1 1 1 n (n − 2)
−n+ + +. . .+ + x1 x2 xn ≥ (n − 1) (n − 2) , (1).
x1 x2 xn + + ... +
1 − x1 1 − x2 1 − xn
x
Să remarcăm că funct, ia x → : (0, 1) → (0, ∞) este bijectivă s, i crescătoare.
1−x
Din simetrie, putem presupune că 0 < an ≤ an−1 ≤ . . . ≤ a2 ≤ a1 , adică
2
0 < xn ≤ xn−1 ≤ . . . ≤ x2 ≤ x1 . Notăm s = .
n
n n
x2i = n s2 + (n − 1) t2 ,
P P
Considerăm ı̂ntâi că xi ∈ (0, 2) cu xi = 2. Fie
i=1 i=1
cu t ∈ [0, s). Conform Teoremei variabilelor egale, Corolarul 1.4 (V. Cı̂ırtoaje, The
equal variable method, Journal of Inequlities in Pure and Applied Mathematics,
vol. 8, iss. 1, art. 15, 2007; https://www.emis.de/journals/JIPAM/images/
1
059_06_JIPAM/059_06_www.pdf#page=5), pentru funct, ia θ → pe (0, 2), suma
θ
1 1 1
+ +...+ este minimă pentru xn = . . . = x2 = s − t s, i x1 = s + (n − 1) t.
x1 x2 xn
n−1 1
Evident, funct, ia t → + , definită pe [0, s), este strict crescătoare.
s − t s + (n − 1) t
n n n−2
x2i = n s2 + (n − 1) t2 s, i t ≥
P P
As, adar, dacă xi ∈ (0, 1), xi = 2, ,
i=1 i=1 n (n − 1)
1 1 1 n−1 1
atunci −n + + +...+ ≥ −n + + ≥ (n − 1) (n − 2) .
x1 x2 xn s−t s + (n − 1) t
Deci (1) este demonstrată.
n−2
ï ã
Fie acum t ∈ 0, . Cum max x1 = s + (n − 1) t < 1, atunci
n (n − 1)
2 n−2 1
xi ∈ (0, 1) pentru orice i = 1, n. De asemenea, s − t > − = .
n n (n − 1) n−1
θ
Conform teoremei amintite, pentru funct, ia θ → , definită pe (0, 1), suma
1−θ
x1 x2 xn
+ + ... + este maximă pentru xn = . . . = x2 = s − t
1 − x1 1 − x2 1 − xn
s, i x1 = s + (n − 1) t. As, adar, pentru a ı̂ncheia demonstrat, ia este suficient
s−t
să considerăm 0 < β = = an = an−1 = . . . = a2 ≤ a1 = γ =
1−s+t
s + (n − 1) t 1 1 (n − 2) β
. Cum s − t > , atunci β > . Notăm =x
1 − s − (n − 1) t n−1 n−2 2
(n − 2) γ 1 n−1 1
s, i = y. Atunci < x ≤ y, + = 1 s, i rămâne
2 2 2x + n − 2 2y + n − 2
n−1 1 n (n − 2)
de demonstrat inegalitatea + + ≥ 2 (n − 1) , (2). Dar,
x y (n − 1) x + y Å
n − 2 − (n − 3) x
ò
1
de mai sus, avem y = ≥ x, deci x ∈ , 1 . Înlocuim ı̂n (2)
2x − 1 2
n − 2 − (n − 3) x
pe y cu s, i, ı̂n urma calculelor, obt, inem imediat inegalitatea
2x − 1
2 2
(x − 1) (2x − 1) ≥ 0, fapt evident adevărat. Demonstrat, ia este ı̂ncheiată.
2
Remarcăm că egalitatea are loc atunci când toate numerele sunt egale cu ,
n−2
dar, prin fort, area limitei, s, i atunci când un număr tinde la ∞ s, i restul sunt egale
1
cu .
n−2
ARTICOLE S, I NOTE MATEMATICE
A refinement of the Modulus inequality
Dorin MĂRGHIDANU 1
Among the properties of the modulus, there is one - intensively used - that
compares the modulus of the sum of real numbers with the sum of the modules of
the respective numbers, also called the Modulus inequality:
|x1 + x2 + . . . + xn | ≤ |x1 | + |x2 | + . . . + |xn | , ∀x1 , x2 , . . . , xn ∈ R, n ∈ N, n ≥ 2.
For the case n = 2, due to its geometric interpretation, the inequality is also
called the Triangle inequality.
Next we are interested to obtain a refinement of the Modulus inequality by
interposing a numerical expression between its two sides. For this we will first
look for a refinement of the Triangle inequality.
Lemma 1 (A refinement of Triangle inequality, [1], a)). For any x, y ∈ R

with x 6= y, the following inequalities hold
x |x| − y |y|
|x + y| ≤ ≤ |x| + |y| . (1)
x−y
6 y, we have the following possibilities.
Proof. For the real numbers x and y with x =
I. If x ≥ 0, y ≥ 0, x 6= y, then the given inequalities become
x2 − y 2
x+y ≤ ≤ x + y,
x−y
true, even with equalities.

II. If x ≤ 0, y ≤ 0, x 6= y, then the given inequalities become
x2 − y 2
−x − y ≤ − ≤ −x − y,
x−y
true, even with equalities.

1
Profesor dr., Colegiul Nat, ional ,,Al. I. Cuza”, Corabia, d.marghidanu@gmail.com
35
36 Dorin MĂRGHIDANU
III. 1) If x ≥ 0, y < 0, x + y ≥ 0, then the given inequalities become

x2 + y 2
x+y ≤ ≤ x − y ⇔ x2 − y 2 ≤ x2 + y 2 ≤ (x − y)2 ,
x−y
obviously true.
III. 2) If x ≥ 0, y < 0, x + y < 0, then the given inequalities become
x2 + y 2
−(x + y) ≤ ≤x−y ⇔ −x2 + y 2 ≤ x2 + y 2 ≤ (x − y)2 ,
x−y
obviously true.
IV. 1) If x < 0, y ≥ 0, x + y ≥ 0, then the given inequalities become
x2 + y 2 x2 + y 2
x+y ≤− ≤ −x + y ⇔ x + y ≤ ≤y−x
x−y y−x
⇔ y 2 − x2 ≤ x2 + y 2 ≤ (y − x)2 ,
obviously true.
IV. 2) If x < 0, y ≥ 0, x + y < 0, then the given inequalities become
−x2 − y 2 x2 + y 2
−(x + y) ≤ ≤ −x + y ⇔ −(x + y) ≤ ≤y−x
x−y y−x
⇔ x2 − y 2 ≤ x2 + y 2 ≤ (y − x)2 ,
obviously true.
Resuming carefully the above proof, we obtain the following reformulation of
the statement from the Lemma 1.
Corollary 1. a) If the real numbers x and y have the same sign and x 6= y, then
x |x| − y |y|
|x + y| = = |x| + |y| . (2)
x−y
b) If the real numbers x and y have different signs, then
x |x| − y |y|
|x + y| < < |x| + |y| . (3)
x−y
Remark 1. As an illustration of relations (2) and (3), for x = −5 and y = −3
x |x| − y |y| −5 |−5| + 3 |−3| −25 + 9
we have |x + y| = |−5 − 3| = 8, = = = 8,
x−y −5 + 3 −2
|x| + |y| = |−5| + |−3| = 8,
x |x| − y |y|
and for x = 5 and y = −3 we have |x + y| = |5 − 3| = 2, =
x−y
5 |5| + 3 |−3| 34
= = 4,25, |x| + |y| = |5| + |−3| = 8 s, i 2 < 4,25 < 8.
5+3 8
A refinement of the Modulus inequality 37
Next we derive an extension of inequality (1), even with its help, for the case
of three variables.
Proposition 1 (A refinement of Modulus inequality in three variables,
[1], b)). For any x, y, z ∈ R with x 6= y 6= z 6= x, the following inequalities hold
1 x |x| − y |y| y |y| − z |z| z |z| − x |x|
Å ã
|x + y + z| ≤ · + + ≤ |x| + |y| + |z| . (4)
2 x−y y−z z−x
Proof. Using the Modulus inequality and the left inequality from (1), we have
1
|x + y + z| = · |(x + y) + (y + z) + (z + x)|
2
1
≤ · (|x + y| + |y + z| + |z + x|)
2
x |x| − y |y| y |y| − z |z| z |z| − x |x|
Å ã
1
≤ · + + .
2 x−y y−z z−x
On the other hand, using the right inequality from (1), we obtain
x |x| − y |y| y |y| − z |z| z |z| − x |x|
Å ã
1
· + +
2 x−y y−z z−x
1
≤ · [(|x| + |y|) + (|y| + |z|) + (|z| + |x|)]
2
= |x| + |y| + |z| .

Similarly, we obtain the following general refinement.
Proposition 2 (A refinement of Modulus inequality - the general case,
[2]). For any x1 , x2 , . . . , xn ∈ R with x1 =
6 x2 =
6 . . . 6= xn 6= x1 , the following
inequalities hold
n n n
X 1 X xk |xk | − xk+1 |xk+1 | X
xk ≤ · ≤ |xk | , (5)
2 xk − xk+1
k=1 k=1 k=1
where xn+1 = x1 .
Proof. After an easy preparation, using n times the Modulus inequality and then
the left inequality from Lemma 1, we have
n
X 1
xk = · |(x1 + x2 ) + (x2 + x3 ) + . . . + (xn + xn+1 )|
2
k=1
1
≤ · (|x1 + x2 | + |x2 + x3 | + . . . + |xn + xn+1 |)
2
n
1 X xk |xk | − xk+1 |xk+1 |
≤ · .
2 xk − xk+1
k=1
38 Dorin MĂRGHIDANU
On the other hand, using n times the right inequality from Lemma 1, we obtain
n n n
1 X xk |xk | − xk+1 |xk+1 | 1 X X
· ≤ · (|xk | + |xk+1 |) = |xk | .
2 xk − xk+1 2
k=1 k=1 k=1

Remark 2. For n = 2 and n = 3 in (5), we regain the inequalities (1) and (4),
respectively.
References
[1] D. Mărghidanu, A refinement of modulus inequality, proposed problem in Short

Mathematical Idea, https://www.facebook.com/photo/?fbid=6474936872565366&
set=gm.2819058648230558&idorvanity=370199313116516
[2] D. Mărghidanu, A refinement of modulus inequality (the general case), proposed

problem in Mathematical Inequalities, https://www.facebook.com/photo?fbid=
6499590363433350&set=gm.3461865910768112&idorvanity=1486244404996949
1
Asupra Problemei MGO 106
Costel ANGHEL 2 s, i Florea BADEA 3
În numărul 1 din anul 2019 al revistei, elevul Alexandru Daniel Pı̂rvuceanu din
Drobeta Turnu Severin a propus următoarea problemă la clasa a X-a (Problema
MGO 106 din RMGO, anul III, nr. 1, 2019):
Fie z, y, z ∈ (0, +∞) astfel ı̂ncât x + y + z = xyz. Demonstrat, i că:
√
z y z2 3 3
+ + ≤ . (∗)
1 + x2 1 + y 2 1 + z 2 4
Prezentăm ı̂ntâi o solut, ie algebrică.
1 1 1
Solut, ia 1. Deoarece x, y, z > 0, condit, ia din enunt, se rescrie: + + = 1.
xy yz zx
1 1 1
Cu notat, iile a = , b = , c = , problema se reformulează astfel:
x y z
Dacă a, b, c ∈ (0, +∞) s, i ab + bc + ca = 1, atunci
√
a b c 3 3
+ + ≤ . (1)
1 + a2 1 + b2 1 + c2 4
a a a
Avem 2
= 2
=
1+a ab + bc + ac + a (a + b)(a + c)
b b c c
s, i analoagele: = , = .
1 + b2 (b + a)(b + c) 1 + c2 (c + a)(c + b)
Astfel (1) este echivalentă, succesiv, cu:
√
a b c 3 3
+ + ≤ ;
(a + b)(a + c) (b + c)(b + a) (c + a)(c + b) 4
√ √
a(b + c) + b(c + a) + c(a + b) 3 3 2(ab + bc + ca) 3 3
≤ ; ≤ ;
(a + b)(b + c)(c + a) 4 (a + b)(b + c)(c + a) 4
√
8 3
(a + b)(b + c)(c + a) ≥ . (2)
9
1
Acest articol a fost comunicat la Simpozionul Judet, ean de Matematică ,,Marinescu-Ghemeci
Octavian”, Edit, ia a II-a, Potcoava, 7 mai 2022.
2
Profesor, S, coala Gimnazială ,,Ion Popescu”, Negreni, anghelcostel2012@yahoo.com
3
Profesor, S, coala Gimnazială ,,Nicolae Coculescu”, Scornices, ti
39
40 Costel ANGHEL s, i Florea BADEA
Pentru a demonstra (2), pornind de la Inegalitatia lui Cesàro avem, succesiv:
(a + b)(b + c)(c + a) ≥ 8abc;

9(a + b)(b + c)(c + a) ≥ 8 [abc + (a + b)(b + c)(c + a)] ;
8
(a + b)(b + c)(c + a) ≥ (a + b + c)(ab + bc + ca);
9
8
(a + b)(b + c)(c + a) ≥ (a + b + c).
9
√
Astfel este suficient să demonstrăm că a + b + c ≥ 3, inegalitate echivalentă
cu (a + b + c)2 ≥ 3(ab + bc + ca), deci cu a2 + b2 + c2 ≥ ab + bc + ca, iar ultima
inegalitate este evidentă.
1 √
Egalitatea are loc pentru a = b = c = √ , adică x = y = z = 3.
3
Atât condit, ia din enunt, ul problemei, cât s, i cea din problema reformulată,
conduc la recondit, ionări trigonometrice. Vom demonstra următoarele:
Lema 1. Dacă x + y + z = xyz, x, y, z ∈ (0, ∞), atunci există un triunghi

ascut, itunghic ABC astfel ı̂ncât x = tg A, y = tg B, z = tg C.
Demonstraţie. Fie x = tg A s, i y = tg B. Atunci tg A + tg B + z = tg A · tg B · z,

deci
tg A + tg B
z=− = −tg (A + B) = tg (π − (A + B)),
1 − tg Atg B
s, i notând C = π − (A + B) obt, inem concluzia (triunghiul este ascut, itunghic
deoarece x, y, z > 0).
Lema 2. Dacă xy + yz + zx = 1, x, y, z ∈ (0, ∞), atunci există un triunghi ABC

A B C
astfel ı̂ncât x = tg , y = tg , z = tg .
2 2 2
Å ã
A B A B A B
Demonstraţie. Fie x = tg , y = tg . Avem tg tg + z tg + tg = 1,
2 2 2 2 2 2
deci
1 − tg A2 tg B2
Å ã
A+B π A+B
z= = ctg = tg −
tg A2 + tg B2 2 2 2
C π A+B
s, i notând = − obt, inem concluzia.
2 2 2
Pe baza acestor leme, putem prezenta acum solut, ii trigonometrice pentru

problema considerată.
Asupra Problemei MGO 106 41
Solut, ia 2. Conform Lemei 1, luând x = tg A, y = tg B, z = tg C, cu A, B, C

măsurile unghiurilor unui triunghi, inegalitatea (∗) devine, succesiv:
√
tg A tg B tg C 3 3
+ + ≤ ;
1 + tg 2 A 1 + tg 2 B 1 + tg 2 C 4
√
3 3
sin A cos A + sin B cos B + sin C cos C ≤ ;
√ 4
3 3
sin 2A + sin 2B + sin 2C ≤ . (3)
2
Subsolut, ia 2.1. Pe intervalul [0, π] funct, ia sinus este concavă, deci aplicând
Inegalitatea lui Jensen obt, inem
√
sin 2A + sin 2B + sin 2C 2A + 2B + 2C 2π 3
≤ sin = sin = ,
3 3 3 2
de unde rezultă (3).
Subsolut, ia 2.2. Se demonstrează us, or că ı̂n orice triunghi avem identitatea
sin 2A + sin 2B + sin 2C = 4 sin A sin B sin C.
Astfel inegalitatea (3) devine, succesiv:
√ √ √ √
3 3 4abc 3 3 4RS 3 3 pr 3 3
4 sin A sin B cos C ≤ ; ≤ ; ≤ ; ≤ ;
2 8R3 √ 2 2R3 2 R2 4
3 3 R
p≤ ·R· ,
2 2r
√
3 3
iar ultima inegalitate rezultă din Inegalitatea lui Mitrinovic p ≤ · R s, i
2
Inegalitatea lui Euler R ≥ 2r.
A B
Solut, ia 3. Dacă ı̂n inegalitatea (1) luăm, conform Lemei 2, a = tg , b = tg ,
2 √ 2
C tg A2 tg B2 tg C2 3 3
c = tg atunci aceasta devine + + ≤ , sau,
2 1 + tg 2 A2 1 + tg 2 B2 1 + tg 2 C2 4
echivalent: √
3 3
sin A + sin B + sin C ≤ . (4)
2
Subsolut, ia 3.1. Aplicând Inegalitatea lui Jensen obt, inem
√
sin A + sin B + sin C A+B+C π 3
≤ sin = sin = ,
3 3 3 2
de unde rezultă (4).
p
Subsolut, ia 3.2. Dacă t, inem seama că sin A + sin B + sin C = , inegalitatea (4)
√ R
p 3 3
devine ≤ , adică tocmai Inegalitatea lui Mitrinovic (de mai sus).
R 2
Observat, ia 1. De multe ori, folosirea directă a condit, iilor din exemple precum
problema rezolvată de mai sus este dificilă s, i astfel este de preferat transformarea
inegalităt, ilor algebrice ı̂n unele tingononetrice.
Prezentăm ı̂n continuare ı̂ncă două exemple ı̂n acest sens.

În Revista de Matematică din Valea Jiului, profesonul Gheorghe Stoica din
Petros, ani a propus următoarea problemă (Problema O.C.G. 434):
Fie a, b, c > 0 astfel ı̂ncât ab + bc + ca = 1 s, i fie x > 0. Arătat, i că:
a b c 3
+ 2 + 2 ≤ .
x2 2 2 2
+a +1 x +b +1 x +c +1 4x
A B C
Solut, ie. Conform Lemei 2, fie a = tg , b = tg , c = tg . Inegalitatea devine:
2 2 2
tg A2 tg B2 tg C2 3
+ + ≤ .
x2 + tg 2 A2 +1 x2 + tg 2 B2 +1 x2 + tg 2 C2 +1 4x
tg A2 tg A2 sin A2 cos A2 sin A2 cos A2 sin A2

Dar = = ≤ = s, i
x2 + tg 2 A2 + 1 x2 + cos12 A x2 cos2 A2 + 1 2x cos A2 2x
2
tg B2 sin B2 tg C2 sin C2
analoagele ≤ , 2 ≤ .
x2 + tg 2 B2 +1 2x x + tg 2 C2 + 1 2x
Însumate, acestea ne dau:
tg A2 tg B2 tg C2 sin A2 + sin B2 + sin C2

+ + ≤ .
x2 + tg 2 A2 + 1 x2 + tg 2 B2 + 1 x2 + tg 2 C2 + 1 2x
sin A2 + sin B2 + sin C2 3

Astfel este suficient să demonstrăm că ≤ , adică
2x 4x
A B C 3
sin + sin + sin ≤ . (5)
2 2 2 2
Aceasta rezultă imediat din Inegalitatea lui Jensen:
A B C A+B+C π 3
sin + sin + sin ≤ 3 sin = 3 sin = .
2 2 2 6 6 2
Pentru o solut, ie elementară a inegalităt, ii (5) vom demonstra:
3
Lema 3. Dacă x, y, z ∈ R s, i x + y + z = π, atunci cos x + cos y + cos z ≤ .
2
Asupra Problemei MGO 106 43
Demonstraţie. Inegalitatea dată devine, succesiv:

x+y x−y z 3
2 cos cos + 1 − 2 sin2 − ≤ 0;
2 2 2 2
π z x−y 2 z 1
2 cos − cos − 2 sin − ≤ 0;
2 2 2 2 2
z z x−y 1
2 sin2 − 2 sin cos + ≥ 0;
2 2 2 2
2 z z x−y 1
2 x−y 2 x−y

sin − sin cos + cos + sin ≥ 0;
2 2 2 4 2 2
ã2
x−y x−y
Å
z 1 1
sin − cos + sin2 ≥ 0,
2 2 2 4 2
adevărat.
π A π B π C
Aplicând acum Lema 3 pentru x = − , y = − , z = − (care
2 2 2 2 2 2
verifică x + y + z = π), se obt, ine inegalitatea (5).
Un alt exemplu este următoarea problemă apărută ı̂n Revista de Matematică
din Timis, oara (Problema O.IX.219 din RMT nr. 2/2011):
Fie x, y, z ∈ (0, 1) astfel ı̂ncât xy + yz + zx = 1. Demonstrat, i că:
√
10 3
≤ x + y + z + xyz < 2.
9
Solut, ie. Dacă x, y, z ∈ (0, 1), atunci (x − 1)(y − 1)(z − 1) < 0, adică xyz − (xy +
yz + zx)+ +x + y + z − 1 < 0, deci xyz + x + y + z < 2, adică inegalitatea din
dreapta.
A B
Pentru inegalitatea din stânga, conform Lemei 2 avem x = tg
, y = tg ,
2 √2
C A B C A B C 10 3
z = tg s, i inegalitatea devine: tg + tg + tg + tg tg tg ≥ .
2 2 2 2 2 2 2 9
Dar
A B C (p − b)(p − c) (p − c)(p − a) (p − a)(p − b)
tg + tg + tg = + +
2 2 2 p(p − a) p(p − b) p(p − c)
(p − b)(p − c) + (p − c)(p − a) + (p − a)(p − b)
=
S
3p2 − 2p(a + b + c) + ab + bc + ca
=
S
−p2 + p2 + r2 + 4Rr r + 4R
= =
pr p
s, i
A B C (p − a)(p − b)(p − c) S2 S pr r
tg tg tg = = 2 = 2 = 2 = .
2 2 2 pS p S p p p
Astfel avem de demonstrat următoarea inegalitate

√ √
2r + 4R 10 3 3 3
≥ , adică p ≤ (r + 2R).
p 9 5
Dar, conform Inegalităt, ii lui Gerretsen. p2 ≤ 4R2 + 4Rr + 3r2 , deci este suficient
să demonstrăm că:
27
4R2 + 4Rr + 3r2 ≤ (r + 2R)2 .
25
Aceasta devine, succesiv:
25 4R2 + 4Rr + 3r2 ≤ 27 r2 + 4Rr + 4R2 ;

100R2 + 100Rr + 75r2 ≤ 108R2 + 108Rr + 27r2 ; 8R2 + 8Rr − 48r2 ≥ 0;

R2 + Rr − 6r2 ≥ 0; (R − 2r)(R + 3r) ≥ 0,
adevărat.
Observat, ia 2. În demonstrat, ia anterioară am folosit identitatea
ab + bc + ca = p2 + r2 + 4Rr.
Aceasta se poate deduce ı̂n felul următor:
S2
= (p − a)(p − b)(p − c) = p3 − p2 (a + b + c) + p(ab + bc + ac) − abc
p
= −p3 + p(ab + bc + ca) − 4RS = −p3 + p(ab + bc + ca) − 4Rrp, deci
p2 r 2
= p −p2 + ab + bc + ca − 4Rr , deci

p
r = −p + ab + bc + ca − 4Rr s, i astfel ab + bc + ca = p2 + r2 + 4Rr.
2 2
Bibliografie
[1] Colect, ia Revistei de Matematică ,,Marinescu Ghemeci Octavian”, http://

rmgo.upit.ro/.
[2] D. Sachelarie, Geometria triunghiului, Editura Matrix Rom, Bucures, ti, 2000.
[3] Colect, ia Revistei de Matematică din Timis, oara - RMT.
[4] Colect, ia Revistei de Matematică din Valea Jiului.

Dezvoltări ale unei inegalităt, i din RMM nr.
11/2022
1
Marin CHIRCIU
Această notă pornes, te de la inegalitatea cu mediane propusă ı̂n Problema

3552 din revista Romanian Mathematical Magazine, de către Zaza Mzhavanadze,
Georgia:
In 4ABC the following relationship holds:
ã2 Ç å2 Å ã2
m5a m5b m5c 39 · r 8
Å
+ + ≥ .
mb + mc mc + ma ma + mb 4
Prezentăm o inegalitate algebrică, ca rezultat ajutător atât pentru rezolvarea

problemei de mai sus cât s, i a altor aplicat, ii din aceeas, i clasă de probleme.
Lema 1. Dacă x, y, z > 0 s, i k ∈ N, k ≥ 2, atunci
Ç å2
X xk 1 ÄX äk−1
≥ k−2
x2 .
y+z 4·3
Demonstraţie. Avem
Ç å2
X xk X x2k CS X x2k 1 X x2k
= 2 ≥ 2 2
=
y+z (y + z) 2 (y + z ) 2 y2 + z2
P 2 k P 2 k
Hölder 1 1 x 1 x
≥ · k−2 · P 2 2
= k−2
· P 2
2 3 (y + z ) 2·3 2 x
1 ÄX äk−1
= x2 ,
4 · 3k−2
cu egalitate pentru x = y = z.
Vom rezolva următoarea dezvoltare a problemei de mai sus.

În 4ABC avem
å2
3 Ä √ äk−1 3
Ç
X mka k−1
≥ S 3 ≥ 9r2 , ∀k ∈ N, k ≥ 2.
mb + mc 4 4
1
Profesor, Colegiul Nat, ional ,,Zinca Golescu”, Pites, ti, marin.chirciu@yahoo.com
45
46 Marin CHIRCIU
Solut, ie. Folosind Lema 1 pentru (x, y, z) = (ma , mb , mc ) obt, inem:

Ç å2 ãk−1
mka
ÅX 2
X Lema 1 1 ÄX
2 k−1
ä 1 2b + 2c2 − a2
≥ ma =
mb + mc 4 · 3k−2 4 · 3k−2 4
Å X ãk−1
1 3 2 3 ÄX 2 äk−1
= a = a
4 · 3k−2 4 4k
(W) 3 Ä √ äk−1 3 Ä √ äk−1
≥ k 4S 3 = S 3 ,
4 4
√
unde (W) este Inegalitatea lui Weitzenböck, a2 + b2 + c2 ≥ 4S 3.
√
A doua inegalitate din enunt, rezultă imediat utilizând inegalitatea S ≥ 3r2 3,
adevărată deoarece, folosind Inegalitatea mediilor, avem
» p2 S2
S= p(p − a)(p − b)(p − c) ≤ √ = √ .
3 3 3r2 3
Egalităt, ile au loc dacă s, i numai dacă triunghiul este echilateral.

Remarcăm că pentru k = 5 se obt, ine rezolvarea Problemei 3552. Din nou,
egalitatea are loc dacă s, i numai dacă triunghiul este echilateral.
În continuare sunt propuse câteva aplicat, ii care se ı̂ncadrează ı̂n aceeas, i clasă
de probleme.
Aplicat, ia 1. În 4ABC avem

Ç å2
X hka 3 k−1
≥ 9r2 , ∀k ∈ N, k ≥ 2.
hb + hc 4
Solut, ie. Folosind Lema 1 pentru (x, y, z) = (ha , hb , hc ) obt, inem:

Ç å2
X hka Lema 1 1 ÄX äk−1 (1)
2 1 2 k−1
3 2 k−1

≥ h a ≥ 27r = 9r ,
hb + hc 4 · 3k−2 4 · 3k−2 4
P 2 P 1 P 1
unde (1) ⇔ ha ≥ 27r2 ⇔ 4S 2 2
≥ 27r2 ⇔ 4p2 r2 ≥ 27r2 , adevărată
a a2
deoarece, folosind Inegalitatea mediilor, avem
X 1 Å ã Ä √ ä
2 2 1 1 1 3 2 3
4p 2
= (a + b + c) 2
+ 2 + 2 ≥ 3 abc · √ 3 2 2 2
= 27.
a a b c a b c
Egalitatea are loc dacă s, i numai dacă triunghiul este echilateral.

Dezvoltări ale unei inegalităt, i din RMM nr. 11/2022 47

Ç å2
X lak 3 k−1
≥ 9r2 , ∀k ∈ N, k ≥ 2.
lb + lc 4
Solut, ie. Folosind Lema 1 pentru (x, y, z) = (la , lb , lc ) obt, inem:

Ç å2
X lak Lema 1 1 ÄX äk−1 1 ÄX äk−1 (1) 3 k−1
≥ k−2
la2 ≥ k−2
h2a ≥ 9r2 .
lb + lc 4·3 4·3 4

Ç å2
X ska 3 k−1
≥ 9r2 , ∀k ∈ N, k ≥ 2
sb + sc 4
(unde sa , sb , sc sunt lungimile simedianelor).
Solut, ie. Folosind Lema 1 pentru (x, y, z) = (sa , sb , sc ) obt, inem:

Ç å2
X ska Lema 1 1 ÄX äk−1
2 1 ÄX äk−1 (1) 3
2 2 k−1

≥ s a ≥ h a ≥ 9r .
sb + sc 4 · 3k−2 4 · 3k−2 4

Ç å2 ãk−1
rak 3 9R2
Å
X 3 k−1
≥ ≥ 9r2 , ∀k ∈ N, k ≥ 2.
rb + rc 4 4 4
Solut, ie. Folosind Lema 1 pentru (x, y, z) = (ra , rb , rc ) obt, inem:

Ç å2 ãk−1
rak ÄX äk−1 (T) 27R2
Å
X Lema 1 1 2 1
≥ ra ≥
rb + rc 4 · 3k−2 4 · 3k−2 4
Å 2 ãk−1
3 9R Euler 3 k−1
= ≥ 9r2 ,
4 4 4
27R2
unde (T) este Inegalitatea lui Thebault, ra2 + rb2 + rc2 ≥ .
4
A
å2
sink
Ç
X
2 3
B C
≥ , ∀k ∈ N, k ≥ 2.
sin 2 + sin 2
4k
48 Marin CHIRCIU
Å ã
A B C
Solut, ie. Folosind Lema 1 pentru (x, y, z) = sin , sin , sin obt, inem:
2 2 2
A
å2
sink
Ç ÅX ãk−1
X Lema 1 1 A 1 r k−1
2
≥ sin2 = 1 −
sin B2 + sin C2 4 · 3k−2 2 4 · 3k−2 2R
Å ãk−1
Euler 1 3 3
≥ = .
4 · 3k−2 4 4k
A
å2 ãk−1
cosk
Ç Å
X
2 3 3r
≥ , ∀k ∈ N, k ≥ 2.
cos B2 + cos C2 4 2R
Å ã
A B C
Solut, ie. Folosind Lema 1 pentru (x, y, z) = cos , cos , cos obt, inem:
2 2 2
A
å2 ãk−1
cosk
Ç ÅX
X
2
Lema 1 1 2 A 1 r k−1
≥ cos = 2 +
cos B2 + cos C2 4 · 3k−2 2 4 · 3k−2 2R
Å ãk−1 Å ãk−1
Euler 1 9r 3 3r
≥ k−2
= .
4·3 2R 4 2R

å2
tg k A2
Ç
X 1
B C
≥ , ∀k ∈ N, k ≥ 2.
tg 2 + tg 2
4 · 3k−2
Å ã
A B C
Solut, ie. Folosind Lema 1 pentru (x, y, z) = tg , tg , tg obt, inem:
2 2 2
å2
tg k A2
Ç ÅX ãk−1
X Lema 1 1 2A
≥ tg
tg B2 + tg C2 4 · 3k−2 2
ôk−1
(4R + r)2 − 2p2
ñ
1
=
4 · 3k−2 p2
Gerretsen 1 1
≥ k−2
· 1k−1 = .
4·3 4 · 3k−2

Dezvoltări ale unei inegalităt, i din RMM nr. 11/2022 49

å2
ctg k A2
Ç
X 3k
≥ , ∀k ∈ N, k ≥ 2.
ctg B2 + ctg C2 4
Å ã
A B C
Solut, ie. Folosind Lema 1 pentru (x, y, z) = ctg , ctg , ctg obt, inem:
2 2 2
å2
ctg k A2
Ç ÅX ãk−1
X Lema 1 1 2A
≥ ctg
ctg B2 + ctg C2 4 · 3k−2 2
Å 2 ãk−1
1 p − 2r2 − 8Rr
=
4 · 3k−2 r2
Gerretsen 1 k−1 3k
≥ · 9 = .
4 · 3k−2 4
A
å2 Å ãk−2
seck
Ç
X
2 4
≥ , ∀k ∈ N, k ≥ 2.
sec B2 + sec C2 3
Å ã
A B C
Solut, ie. Folosind Lema 1 pentru (x, y, z) = sec , sec , sec obt, inem:
2 2 2
A
å2 ãk−1
seck
Ç ÅX
X
2
Lema 1 1 2 A
≥ sec
sec B2 + sec C2 4 · 3k−2 2
Ç åk−1
1 X 1
= A
4 · 3k−2 cos2 2
ôk−1
p2 + (4R + r)2
ñ
1
=
4 · 3k−2 p2
Å ãk−2
Gerretsen 1 k−1 4
≥ k−2
·4 = .
4·3 3

å2
cosec k A2
Ç
X
≥ 3 · 4k−2 , ∀k ∈ N, k ≥ 2.
cosec B2 + cosec C2
50 Marin CHIRCIU
Å ã
A B C
Solut, ie. Folosind Lema 1 pentru (x, y, z) = cosec , cosec , cosec obt, inem:
2 2 2
å2
cosec k A2
Ç ÅX ãk−1
X Lema 1 1 2A
≥ cosec
cosec B2 + cosec C2 4 · 3k−2 2
Ö èk−1
1 X 1
=
4 · 3k−2 A
sin2
2
Å 2 2 ãk−1
1 p + r − 8Rr
=
4 · 3k−2 r2
Gerretsen 1
≥ · 12k−1 = 3 · 4k−2 .
4 · 3k−2

Observat, ia 1. Identităt, ile invocate ı̂n Aplicat, iile 7-10 de mai sus se obt, in us, or
folosind relat, iile
A B C 4R + r
tg + tg + tg = ,
2 2 2 p
A B B C C A
tg tg + tg tg + tg tg = 1,
2 2 2 2 2 2
A B C r
tg tg tg = .
2 2 2 p
Bibliografie
[1] O. Bottema, R.Z. Djordjevic, R.R. Janic, D.S. Mitrinovic, P.M. Vasic, Geome-
tric Inequalities, Wolters-Noordhoff, Groningen, 1969.
[2] M. Chirciu, Inegalităt, i algebrice, de la init, iere la performant, ă, Editura Paralela
45, Pites, ti, 2021.
[3] M. Chirciu, Inegalităt, i geometrice, de la init, iere la performant, ă, Editura Para-
lela 45, Pites, ti, 2021.
[4] Z. Mzhavanadze, Problema 3552, Romanian Mathematical Magazine, nr.

11/2022.
TESTE PENTRU EXAMENE
Teste pentru examenul de Evaluare Nat, ională
Costel ANGHEL 1 s, i Florea BADEA 2
Testul 1
SUBIECTUL I
Încercuit, i litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Rezultatul calculului (−21) : (−3) − 6 este: (5p)
a) 0; b) -1; c) 1; d) -13.
2. Suma numerelor naturale prime mai mici ca 12 este: (5p)
a) 28; b) 10; c) 17; d) 23.
2n 10
3. Numărul natural n cu proprietatea = este: (5p)
2n + 1 11
a) 4; b) 5; c) 2; d) 6.
4. 40% din 100 este egal cu: (5p)
a) 30; b) 50; c) 60; d) 40.
5. Dacă 2x + y = 10 s, i 2x − y = 6 atunci x − y este: (5p)
a) 2; b) 4; c) 6; d) 3.
5n + 4
6. Fract, ia , n ∈ Z, este echiunitară dacă s, i numai dacă n este egal cu:
2n − 8
(5p)
1
Profesor, S, coala Gimnazială ,,Ion Popescu”, Negreni, anghelcostel2012@yahoo.com
2
Profesor, S, coala Gimnazială ,,Nicolae Coculescu”, Scornices, ti
51
a) 4; b) -4; c) 5; d) -5.
SUBIECTUL al II-lea
1. Pe dreapta d se consideră punctele A, B, C s, i D, ı̂n această ordine. Dacă

BC = 3 cm, B este mijlocul lui AC s, i C mijlocul lui BD, atunci segmentul
AD are lungimea: (5p)
a) 12 cm; b) 0,09 m; c) 6 mm; d) 0,6 dm.
2. Un triunghi cu laturile având lungimile de 6 cm, 8 cm s, i respectiv 10 cm,

are aria egală cu: (5p)
a) 24 cm2 ; b) 30 cm2 ; c) 40 cm2 ; d) 28 cm2 .
3. Un con cu raza de 9 cm s, i generatoarea de 15 cm, are volumul egal cu: (5p)
a) 324π cm3 ; b) 324 cm3 ; c) 326π cm3 ; d) 135π cm3 .
4. Aria unei sfere, cu raza R = 5 m, este egală cu: (5p)
a) 25 m2 ; b) 25π m2 ; c) 100π m2 ; d) 100π m3 .

√
5. Volumul unui cub cu diagonala de 3 3 m este: (5p)
a) 9 m3 ; b) 9π m3 ; c) 26 m3 ; d) 27 m3 .
6. Un dreptunghi are aria egală cu 12 m2 s, i diagonala de 5 m. Perimetrul

acestui dreptughi este: (5p)
a) 12 m; b) 10 m; c) 14 m; d) 16 m.
SUBIECTUL al III-lea
Scriet, i pe foaia de examen rezolvările complete.
1. Numerele ı̂ntregi a, b s, i c verifică relat, iile: 4a − b + c − 21 = 0 s, i 2c + b = 11.
a) Arătat, i că 8a − b + 4c = 53. (2p)

b) Aflat, i a s, i b s, tiind că c = 8. (3p)
3x2 − 78x
Å ã
5 6 4
2. Se consideră expresia E(x) = − + 2 : , unde
x−2 x+2 x −4 4 − x2
x ∈ R \ {−2; 0; 2; 26}.
Teste pentru examenul de Evaluare Nat, ională 53
1
a) Arătat, i că E(x) = , pentru orice x ∈ R \ {−2; 0; 2; 26}. (2p)
Ä ä3x Ä ä
1 1
b) Calculat, i E √7+1 − E √7−1 . (3p)
√
3. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = 3 · x − 4. (2p)
Ä√ ä Ä √ ä
a) Calculat, i f 3 ·f − 3 .
√
b) Determinat, i numărul real a pentru care punctul M (a; 7 − 3) ∈ Gf .
(3p)
4. Un cilindru circular drept are sect, iunea axială pătrat s, i ı̂nălt, imea egală cu
10 dm.
a) Calculat, i lungimea diagonalei sect, iunii axiale. (2p)

b) Aflat, i volumul cilindrului, cu aproximat, ie de o sutime prin lipsă, ı̂n
dm3 . (3p)
5. Se consideră conul circular drept cu ı̂nălt, imea de 20 cm s, i unghiul format de

o generatoare cu planul bazei de 30◦ .
a) Aflat, i raza conului. (2p)

b) Aflat, i volumul trunchiului de con rezultat prin sect, ionarea conului dat
cu un plan paralel cu baza, dus la distant, a de o treime din ı̂nălt, imea
conului fat, ă de centrul bazei conului. (3p)
6. Se dă trapezul ABCD, ABkCD s, i baza mare AB. Se s, tie că AB = 2AD =
2BC = 2CD.
a) Calculat, i măsura unghiului ^DAB. (2p)

b) S, tiind că AB = 50 cm, calculat, i aria trapezului dat. (3p)
Testul 2
SUBIECTUL I
1. Rezultatul calculului 3 · 5 : 5 + 2 este: (5p)
a) 2; b) 3; c) 4; d) 5.
3 5
2. Numărul ı̂ntreg x cu proprietatea = este: (5p)
x 20
a) 3; b) 5; c) 12; d) 10.
3. 15% din 20% din 10000 este egal cu: (5p)
a) 30; b) 300; c) 3; d) 3000.
4. Solut, ia naturală a ecuat, iei 3x2 + 2 = 29, este: (5p)
a) 3; b) -3; c) 2; d) 1.
5. Suma dintre cel mai mic număr ı̂ntreg pozitiv s, i cel mai mare număr ı̂ntreg
din intervalul [−5; 10) este egală cu:
a) 15; b) 10; c) 11; d) 8.
6. Se dă funct, ia f : R → R, f (x) = 3x − 27. Rezultatul calculului f (1) · f (2) ·

f (3) · . . . · f (11) este: (5p)
a) 1; b) -3; c) 3124; d) 0.
SUBIECTUL al II-lea
1. Pe o dreaptă se consideră punctele A, B, C, D ı̂n această ordine astfel ı̂ncât

BC = 2AB s, i CD = BC + AB. Dacă BC = 20 cm atunci BD este egal cu:
(5p)
a) 30 cm; b) 40 cm; c) 50 cm; d) 60 cm.
2. Un triunghi isoscel are o latură de 8 cm s, i un unghi de 60◦ . Perimetrul

acestui triunghi este: (5p)
a) 24 cm; b) 40 cm; c) 30 cm; d) 28 cm.

√
3. Lungimea unui cerc este egală cu (8 2) · π. Raza acestui cerc are lungimea:
(5p)
√ √ √
a) 8 2 cm; b) 8π cm; c) 2 · π cm; d) 4 2 cm.
√
4. Un cub are diagonala de 6 3 cm. Aria unei fet, e a cubului este: (5p)
a) 18 cm2 ; b) 36 cm2 ; c) 9 cm2 ; d) 12 cm2 .
5. Un hexagon regulat are raza cercului circumscris de 10 cm. Perimetrul

acestui hexagon este de: (5p)
a) 50 cm; b) 40 cm; c) 60 cm; d) 32 cm.
6. Cilindrul cu raza R = 3 m s, i generatoarea G = 10 m are volumul egal cu:

(5p)
a) 90π m3 ; b) 80 m3 ; c) 100π m3 ; d) 78 m3 .
1. Fie expresia E(x) = (x − 2)2 + (2x − 4)2 + (3x − 6)2 , x ∈ R.
a) Aflat, i a ∈ R pentru care E(a) este minimă. (2p)

b) Aflat, i valoarea maximă a lui E(x) pentru x ∈ [−5, 6). (3p)
2. Se dă funct, ia f : R → R, f (x) = 3 − x.
a) Aflat, i numărul real a pentru care A(a; 2) ∈ Gf . (2p)

b) Determinat, i aria triunghiului determinat de graficul funct, iei f s, i axele
Ox s, i Oy. (3p)
3. Se consideră ecuat, ia x2 + ax + 4 = 0.
a) Determinat, i a ∈ R pentru care ecuat, ia are rădăcină reală dublă. (2p)

b) Pentru a = 5 aflat, i rădăcinile reale ale ecuat, iei. (3p)
4. În 4ABC, AD ⊥ BC s, i D ∈ (BC). S, tiind că AB = 5 cm s, i ÂBC = 60◦ ,

se cer:
a) Lungimea segmentului (AD). (2p)

b) Perimetrul 4ABC dacă, ı̂n plus, ^DAC = 45◦ . (3p)
5. Se consideră conul cu vârful V s, i diametrul AB. Se s, tie că ÂV B = 60◦ s, i

raza R = 6 cm. Sect, ionăm conul cu un plan paralel cu baza sa astfel ı̂ncât
volumele celor două corpuri obt, inute să fie egale.
a) Aflat, i volumul conului dat. (2p)

b) Aflat, i distant, a de la punctul V la planul de sect, iune. (3p)
6. Un trunchi de piramidă hexagonală regulată are latura√ bazei mari L = 10

cm, latura bazei mici l = 8 cm s, i muchia laterală m = 10 cm.
a) Aflat, i volumul trunchiului de piramidă. (2p)

b) Aflat, i volumul piramidei din care provine trunchiul de priramidă. (3p)
Testul 3
SUBIECTUL I
1. Cel mai mic număr prim de trei cifre este: (5p)
a) 103; b) 101; c) 107; d) 201.
2. Suma dintre cel mai mic număr prim de trei cifre s, i cel mai mare număr
compus de trei cifre este: (5p)
a) 1100; b) 1010; c) 1101; d) 1000.
3. Valoarea minimă a expresiei E(x) = x2 − 4x + 10, x ∈ R, este: (5p)

√
a) 4; b) 5; c) 6; d) 2 5.
2x 7
4. Dacă = , x ∈ R? , atunci 4x2 − 20 este egal cu: (5p)
5 x
a) 30; b) 45; c) 55; d) 50.
5. Fie funct, ia f : R → R, f (x) = ax − 10, a ∈ R. Dacă punctul A(a; 6) ∈ Gf s, i

a ≤ 0, atunci a este: (5p)
a) 4; b) -2; c) -4; d) -6.
6. Într-o urnă sunt 4 bile albe, 5 bile albastre s, i 6 bile ros, ii. Se extrage o bilă.
Probabilitatea ca bila extrasă să nu fie ros, ie este: (5p)
4 5 3 9
a) ; b) ; c) ; d) .
15 15 5 16
SUBIECTUL al II-lea
√
1. Un triunghi echilateral are latura 6 3 cm. Produsul celor trei ı̂nălt, imi ale
sale este: (5p)
a) 329 cm; b) 729 cm; c) 629 cm; d) 829 cm.
√
2. Un triunghi dreptunghic are un unghi de 45◦ s, i ipotenuza de 6 2 cm. Suma
catetelor sale este egală cu: (5p)
√
a) 12 cm; b) 14 cm; c) 12 2 cm; d) 14 cm.
√
3. Diagonala unui pătrat este egală cu 12 2 dm. Perimetrul pătratului dat
este: (5p)
a) 24 cm; b) 480 dm; c) 480 mm; d) 0,48 dam.
4. Un con circular drept are raza R = 8 cm s, i ı̂nălt, imea h = 6 cm. Aria laterală
a conului dat este: (5p)
a) 80 cm2 ; b) 80π cm2 ; c) 80π cm3 ; d) 80π cm.
√
5. Volumului unui cub cu diagonala de 10 3 cm este: (5p)
a) 1000 dm3 ; b) 1 dm3 ; c) 100 cm3 ; d) 1 dm2 .
6. Volumul unei sfere este 288π cm3 . Raza acestei sfere este: (5p)
a) 6 dm; b) 6 m; c) 60 mm; d) 60 cm.
1. La un magazin de biciclete s, i triciclete sunt ı̂n total 40 de bucăt, i, iar numărul

total al rot, ilor este egal cu 98.
a) Pot fi ı̂n magazin 20 de biciclete? Justificat, i răspunsul. (2p)

b) Câte triciclete sunt ı̂n magazin. (3p)
√ b √
2. Se consideră numărul real A = a 2 − √ + c(1 + 2), a, b, c ∈ Q.
1− 2
a) Pentru a = −5, b = 3 s, i c = 2 arătat, i că A ∈ N. (2p)
b) Ce condit, ii trebuie să ı̂ndeplinească numerele a, b, c astfel ı̂ncât A ∈ Q?
(3p)
3x 2 2
3. Se dă expresia E(x) = − − 2 , x ∈ R \ {−1; 1}.
x−1 x+1 x −1
3+x
a) Arătat, i că E(x) = 3 + . (2p)
x2 − 1
b) Rezolvat, i ecuat, ia E(x) = 5, x ∈ R \ {−1; 1}. (3p)
4. Un cub cu volumul de 64 cm3 este confect, ionat din cubulet, e cu muchia de 1

cm. Cubul dat este vopsit ı̂n trei culori, fet, ele opuse având aceeas, i culoare.
a) Aflat, i numărul cubulet, elor care au trei fet, e vopsite. (2p)

b) Aflat, i numărul cubulet, elor care nu au nici o fat, ă vopsită. (3p)
5. Se dă dreptunghiul ABCD, AB = 50 cm s, i AD = 30 cm. Pe latura CD se

consideră punctele E s, i F astfel ı̂ncât CF = 10 cm s, i DE = 10 cm. Fie M
mijlocul lui AB s, i Q punctul de intersect, ie a dreptelor CM s, i BD. Se cer:
a) Aria 4M EF . (2p)
b) Perimetrul 4BQC. (3p)
6. Se dă cilindrul circular drept, cu sect, iunea axială ABCD s, i punctul E

mijlocul arcului CD. ˜ S, tiind că lungimea bazei cilindrului este de 16π dm s, i
ı̂nălt, imea cilindrului este de 10 dm, se cer:
a) Volumul cilindrului. (2p)

b) Distant, a dintre punctele A s, i E măsurată pe suprafat, a laterală a
cilindrului. (3p)
Teste pentru examenul de Bacalaureat,
specializarea s, tiint, e ale naturii
Mihai Florea DUMITRESCU 1
Testul 1
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Calculat, i partea reală a numărului complex z = (−1 − i)2023 .
2. Aflaţi funct, iile f : R → R, f (x) = ax + b, a 6= 0, astfel ı̂ncât (f ◦ f )(0) = 0.

2 −4x+1
3. Rezolvat, i ı̂n mult, imea numerelor reale ecuat, ia (0, 1)x = 10−2x+4 .
4. Care este probabilitatea ca, alegând la ı̂ntâmplare un număr de două cifre,

cu cifre distincte, adunat cu răsturnatul său sǎ fie egal cu un pătrat perfect.
5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(1, 1), B(2, 2), C(a, 0).
Calculat, i a ∈ R, s, tiind că aria triunghiului ABC este egală cu 2.
6. Se consideră
π expresia E(x) π= sin x · cos x + sin(π − x) · cos(π − x), unde
x ∈ 0, . Arătat, i că E = 0.
2 3
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Å ã
1 b+1
1. Se consideră matricea A(a, b) = , unde a, b ∈ R.
0 a
a) Calculat, i det[A(1, 3)].
b) Determinat, i numărul real b, pentru care det A(1, b) + At (1, b) = 0.

c) Calculaţi numerele ı̂ntregi a şi b, pentru care suma elementelor matricei

A(a, b)]2 este egală cu −1.
2. Pe mult, imea numerelor reale strict pozitive se defineşte legea de compozit, ie
x ∗ y = (lg x) · (lg y) − lg(xy) + 2.

1
Profesor, Liceul ,,S, tefan Diaconescu”, Potcoava, florin14mihai@yahoo.com
59
60 Mihai Florea DUMITRESCU
1
a) Calculaţi 10 ∗ .
100
b) Rezolvat, i ı̂n mulţimea numerelor reale ecuat, ia x ∗ x = 5.
c) Arătat, i că există un numǎr natural nenul a astfel ı̂ncât a ∗ b ∈ N pentru
orice numǎr real pozitiv b.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
x
1. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = .
ex +1
f (x) − f (1)
a) Calculaţi lim .
x2024 − x2022
x→1
b) Calculat, i ecuat, ia asimptotei orizontale spre +∞ la graficul funct, iei f .
c) Arătat, i că există un punct situat pe graficul funct, iei f ı̂n care tangenta
la graficul funct, iei f este paralelă cu dreapta y = x.
√
2. Se consideră functiaa f : [0, +∞) → R, f (x) = ex+ x.
R 1 f (x)
a) Calculat, i 0
√ dx.
e x
Å ã
R4 1
b) Calculat, i 1 1 + √ f (x) dx.
2 x
c) Determinat, i numărul real m > 0, s, tiind că suprafat, a plană delimitată
f (x)
de graficul funct, iei g : [0, m] → R, g(x) = are aria egală cu
√ √ ex
2 m · e m − 2e2 + 2.
Testul 2
√ √
1. Aflat, i partea ı̂ntreagă a numărului 2023 −2022 + 1.
Å ã
7
2. Determinat, i numerele reale m şi n, ştiind că punctul A 1, − este vârful
4
parabolei y = x2 + mx + n.
√
3. Rezolvat, i ı̂n mult, imea numerelor reale ecuat, ia 2x + 3 · 2x = 4.
4. Rezolvat, i ecuat, ia Cn2 + Cn1 + Cn0 = 7.
5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(1, 0), B(−1, −2) şi C(5, a)
Determinat, i a ∈ R, s, tiind că triunghiul ABC este dreptunghic ı̂n A.
Teste pentru examenul de Bacalaureat, specializarea s, tiint, e ale naturii 61
π 2 π
6. Calculat, i cos 2x + , s, tiind că sin x = , x ∈ 0, .
3 3 2
Å ã
2023 17
1. Se consideră matricele A = şi X(x) = I2 + x · A, unde x este
119 1
Å ã
1 0
un număr real, iar I2 = .
0 1
a) Calculati det A.
b) Arătat, i că X(x) · X(y) = X(x + y + 2024xy), pentru orice numere reale
x s, i y.
c) Rezolvaţi ı̂n mulţimea numerelor reale ecuaţia (X(x))2 = X(0).
2. Se consideră polinomul f = X 3 + 4X 2 − 2X + a, unde a ∈ Z, cu rădăcinile

x1 , x2 , x3 .
√ a = −8, aflaţi restul ı̂mpărţirii polinomului f la polinomul

a) Pentru
X − 2.
b) Pentru a = −8, determinaţi rădăcinile polinomului f .
c) Calculaţi numărul ı̂ntreg a din egalitatea
Å ãÅ ãÅ ã
x2 + x3 x1 + x3 x1 + x2
+1 +1 + 1 = a.
x1 x2 x3
1. Se consideră funct, ia f : (0, +∞) → R, f (x) = x2 ln x + 1.
a) Arătat, i că f 0 (x) = x(2 ln x + 1), ∀x ∈ (0, +∞).

b) Demonstrat, i că graficul funct, iei f nu admite asimptotă verticală.
√
c) Arătat, i că e e · x(2 ln x + 1) + 2 ≥ 0, ∀x ∈ (0, +∞).
x2 + 1
2. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = √ .
x
R2 √
a) Calculat, i 1 f (x) x dx.
R2
b) Calculat, i 1 f (x) dx.
c) Determinaţi volumul corpului obt, inut prin rotirea ı̂n jurul axei Ox a
graficului functiei g : [2, 3] → R, g(x) = f (x).
62 Mihai Florea DUMITRESCU
Testul 3
1. Aflaţi raţia progresiei aritmetice (an ), s, tiind cǎ a7 − a3 = −20.
2. Fie funct, ia f : R → R, f (x) = x2 − mx + 7, unde m ∈ R. Să se afle

numerele reale m, astfel ı̂ncât graficul funct, iei f este tangent la graficul
funct, iei g : R → R, g(x) = x − 2.
3. Rezolvat, i ı̂n mult, imea numerelor reale ecuat, ia log2 (x + 1) − 2 log2 3 = 1.
4. Determinat, i probabilitatea ca, alegând un număr n din mult, imea numerelor

naturale de două cifre, sǎ avem log2 n ≤ 6.
5. Într-un sistem cartezian de axe xOy se consideră punctele A(5, 4) s, i B(−1, 8).
Determinat, i ecuat, ia mediatoarei segmentului [AB].
h π πi
6. Aflaţi x ∈ − , astfel ı̂ncât sin x = − cos x.
2 2
Å ã
x y
1. Fie matricea A(x, y) = , x, y ∈ R.
−y x
a) Calculat, i det A(3, 4).

b) Scrieţi det(A(2022, 2023))2 ca sumă de două pătrate perfecte.
c) Pentru numerele ı̂ntregi x şi y scrieţi det[A(x, y)]4 ca sumă de două
pătrate perfecte,
2. Pe mult, imea M = [2, +∞) se consideră legea de compozit, ie

p
x ∗ y = x2 y 2 − 4x2 − 4y 2 + 20.
√ √
a) Arătaţi că 6 ∗ 10 = 4
b) Aflaţi elementul neutru al legii ,,∗”.
√
c) Rezolvat, i ı̂n mult, imea M ecuat, ia x ∗ x = 13x.
2 3
1. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = x2 · e 3 x .
a) Calculati f 0 (x), pentru x ∈ R..

Teste pentru examenul de Bacalaureat, specializarea s, tiint, e ale naturii 63
b) Calculat, i ecuat, ia asimptotei orizontale spre −∞ la graficul funct, iei f .

1
c) Arătat, i că 0 ≤ f (x) ≤ √
3 2
, ∀x ∈ (−∞, 0].
e
1
2. Se consideră funct, ia f : (1, +∞) → R, f (x) = .
x ln2 x
R3
a) Calculat, i f (x) ln2 x dx.
2
Re2
b) Calculat, i f (x) ln3 x dx.
e
c) Aflaţi aria suprafet, ei plane delimitate de graficul funct, iei f , axa Ox s, i
√
dreptele x = e s, i x = e.
Teste pentru examenul de Bacalaureat,
specializarea matematică-informatică
Costel BĂLCĂU 1
Testul 1
1. Fie numărul complex z = 1 − 3i + 5i2 . Calculat, i |z 2 |.
2. Fie funct, ia f : R → R, f (x) = 3x2 − 4x − 2. Determinat, i m ∈ Z pentru care

f (m) + f (−m) = 20.
3. Rezolvat, i ı̂n mult, imea numerelor reale ecuat, ia log5 1 + x3 = 2 log5 3.

4. Calculat, i probabilitatea ca alegând un număr din mult, imea numerelor natu-

rale de trei cifre, aceasta să aibă cifrele pare s, i distincte.
5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(6, 0) s, i B(0, −3). Determinat, i
−→ −−→ −−→
coordonatele punctului P , s, tiind că P A + P B = OP .
6. Se consideră triunghiul ABC cu AB = 4, AC = 5 s, i BC = 6. Calculat, i

produsul rR, unde r este raza cercului ı̂nscris ı̂n triunghiul ABC, iar R este
raza cercului circumscris triunghiului ABC.


 x − my + z = 3
1. Se consideră sistemul de ecuat, ii mx − y + z = 2 + m , unde m ∈ R.
x + y + mz = 1

a) Determinat, i m ∈ R pentru care sistemul are solut, ie unică.

b) Determinat, i m ∈ R pentru care sistemul este incompatibil.
c) Pentru m = 1, demonstrat, i că sistemul are o infinitate de solut, ii de
forma (x0 , y0 , z0 ) cu x0 , y0 , z0 ∈ Z.
1
Conf. univ. dr., Universitatea din Pites, ti, cbalcau@yahoo.com
64
Teste pentru examenul de Bacalaureat, specializarea matematică-informatică 65
2. Pe mult, imea M = (0, +∞) se defines, te legea de compozit, ie

1
x◦y = · (2x)1+log2 y .
2
√ √
a) Arătat, i că 2 ◦ 2= 2 ◦ 2.
b) Demonstrat, i că e = 1 este elementul neutru al legii de compozit, ie ,,◦”.
c) Determinat, i x ∈ M astfel ı̂ncât x2 să fie simetricul lui x ı̂n raport cu
legea ,,◦”.
2x − 3
1. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = .
ex
a) Calculat, i f 0 (0).
b) Determinat, i asimptotele graficului funct, iei f .
c) Determinat, i a ∈ R astfel ı̂ncât tangenta la graficul funct, iei f ı̂n punctul
de inflexiune al graficului funct, iei f să fie perpendiculară pe dreapta de
ecuat, ie a7 x + 2y + a = 0.
1 − ln2 x
2. Se consideră funct, ia f : (0, +∞) → R, f (x) = .
x
Re2 1 − xf (x)
a) Calculat, i dx.
e ln x
Re
b) Calculat, i f (x) dx.
1/e
Ç å
1 Rx
c) Calculat, i lim · f (t) dt .
x→e (x2 − e2 )2 e
Testul 2
1. Calculat, i rat, ia unei progresii aritmetice ı̂n care termenul al s, aselea este egal
cu 10 iar suma primilor trei termeni este egală cu −6.
2. Determinat, i m ∈ R \ {1} pentru care inegalitatea (m − 1)x2 − mx + 1 ≥ 0

are loc pentru orice x ∈ R.
√
3. Rezolvat, i ı̂n mult, imea numerelor reale ecuat, ia 4x − 7 = 2x − 1.
4. Calculat, i probabilitatea ca, alegând un număr n din mult, imea numerelor

naturale de două cifre, să avem că numărul 24n este pătrat perfect.
66 Costel BĂLCĂU
5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(1, 3) s, i B(5, 1). Determinat, i
coordonatele punctului de intersect, ie dintre mediatoarea segmentului AB s, i
axa Ox.
√
6. Se consideră triunghiul ABC cu m(Â) = 60◦ s, i BC = AB 3. Calculat, i
măsura unghiului B.

Ñ é
k 0 k
1. Se consideră matricea A = 1 k−2 1 , unde k ∈ Z.
k 0 2k
a) Pentru k = 1, calculat, i det(3A2 ).

b) Determinat, i k ∈ Z pentru care rang A = 2.
c) Determinat, i k ∈ Z pentru care A este inversabilă s, i A−1 ∈ M3 (Z).
2. Se consideră polinomul f = X 4 + (m − 2)X 3 − (m + 2)X 2 − 4mX − 2m,

unde m ∈ R.
√
a) Arătat, i că f (1 + 3) = 0, pentru orice m ∈ R.
b) Demonstrat, i că (x1 + 1)(x2 + 1)(x3 + 1)(x4 + 1) ∈ N, pentru orice m ∈ R,
unde x1 , x2 , x3 s, i x4 sunt rădăcinile polinomului f .
c) Determinat, i m ∈ Z pentru care polinomul f are patru rădăcini reale
distincte.

√
1. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = x2 + 2x + 2 − x.
f (x) − 2
a) Calculat, i lim .
x→−1 x + 1
b) Determinat, i ecuat, ia asimptotei spre −∞ la graficul funct, iei f .
c) Determinat, i m ∈ R pentru care ecuat, ia f (x) = m nu are solut, ii reale.
Z e
2. Se consideră s, irul (In )n≥1 definit prin In = lnn x dx.
1
e
a) Calculat, i I1 .
e2 + 1
b) Arătat, i că I2023 + 2023I2022 = .
e
c) Demonstrat, i că s, irul (In )n≥1 este convergent.
Teste pentru examenul de Bacalaureat, specializarea matematică-informatică 67
Testul 3

√ √ √ √
1. Determinat, i a ∈ R pentru care numerele 2 7 − 3 3, a s, i 2 7 + 3 3 sunt
termeni consecutivi ai unei progresii geometrice.
2. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = ax2 + 2x + 3, unde a ∈ R∗ .

Determinat, i a ∈ R∗ , s, tiind că f (3 + x) = f (3 − x) pentru orice x ∈ R.
3. Rezolvat, i ı̂n mult, imea numerelor reale inecuat, ia 2x+1 ≤ 4,5 · 3x .
4. Se consideră mult, imile A = {0, 1, 2, 3}, B = {2, 3, 4} s, i F = {f | f : A → B}.

Calculat, i probabilitatea ca, alegând o funct, ie f din mult, imea F, aceasta să
verifice inegalitatea f (n) > n pentru orice n ∈ A.
5. În paralelogramul ABCD punctele M , N , P s, i Q sunt mijloacele laturilor AB,

BC, CD, respectiv DA. Determinat, i k ∈ R pentru care are loc egalitatea
−−→ −−→ −→ −→ −→
AM + AN + AP + AQ = k AC.
6. Se consideră triunghiul ABC cu AB = 13, BC = 14 s, i CA = 15. Fie

D ∈ (BC) astfel ı̂ncât AD ⊥ BC. Arătat, i că AD = AB + BC − CA.

Ñ é
2a − 2 a a
1. Pentru orice a, b, c ∈ R, fie matricea A(a) = 1 1 −3 s, i
2a − 1 a + 1 2a

 (2a − 2)x + ay + az = 2
sistemul de ecuat, ii x + y − 3z = b .
(2a − 1)x + (a + 1)y + 2az = c


a) Arătat, i că det A(2) = 0.
b) Determinat, i a, b, c ∈ R, s, tiind că tripletul (1, −1, 0) este solut, ie a
sistemului.
c) Determinat, i b, c ∈ R pentru care sistemul este compatibil pentru orice
a ∈ R.
2. Se consideră polinomul f = 2X 3 + aX 2 − aX + 20, unde a ∈ R.
a) Arătat, i că f (1) = 22, pentru orice a ∈ R.

b) Determinat, i a ∈ R pentru care câtul ı̂mpărt, irii polinomului f la polino-
mul g = (X + 1)2 este egal cu 2X.
c) Demonstrat, i că, pentru orice a ∈ R, polinomul f nu are are toate
rădăcinile numere ı̂ntregi.
68 Costel BĂLCĂU
1. Fie funct, ia f : R \ {−1} → R, f (x) = 1 + 2x − 3x2 + (x2 − 1) ln(x2 + 2x + 1).

2
a) Arătat, i că f 0 (1) = 4 ln .
e
b) Determinat, i intervalele de monotonie a funct, iei f .
c) Demonstrat, i că sin f (x) ≤ f (x) ≤ f (sin x), pentru orice x ∈ [0, 1].
√
2. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = x4 + 9.
a) Calculat, i volumul corpului obt, inut prin rotat, ia ı̂n jurul axei Ox a
graficului funct, iei g : [0, 1] → R, g(x) = f (x).
Z 2 3 Z 2Å 3 ã2023
x −x x −x
b) Arătat, i că dx > dx.
0 f (x) −2 f (x)
c) Demonstrat, i că orice primitivă a funct, iei f are exact un punct de
inflexiune.
Cuprins 69
Cuprins
PROBLEME PENTRU CONCURSURI 3
Probleme propuse 3
ARTICOLE S, I NOTE MATEMATICE 35
Dorin MĂRGHIDANU
A refinement of the Modulus inequality . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
Costel ANGHEL s, i Florea BADEA

Asupra Problemei MGO 106 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
Marin CHIRCIU
Dezvoltări ale unei inegalităt, i din RMM nr. 11/2022 . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
TESTE PENTRU EXAMENE 51
Costel ANGHEL s, i Florea BADEA

Teste pentru examenul de Evaluare Nat, ională . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
Mihai Florea DUMITRESCU

Teste pentru examenul de Bacalaureat, specializarea s, tiint, e ale naturii . . . . . . . 59
Costel BĂLCĂU
Teste pentru examenul de Bacalaureat, specializarea matematică-informatică . . . 64
Revistă sponsorizată de SC VISTORIA LUX SRL

Revista MGO - 2022

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista MGO - 2022

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ISSN 2601-0305

Liceul ,,S, tefan Diaconescu” Potcoava

Anul VI, nr. 1/2022

Tehnoredactare computerizată: Mihail TĂNASE, e-mail: mihaimit@yahoo.it

PROBLEME PENTRU CONCURSURI

Ce vârstă va ı̂mplini Nicu ı̂n anul 2022?

Costel Anghel, Slatina s, i Florea Badea, Scornices, ti

MGO 202. Rezolvat, i ı̂n numere naturale ecuat, ia

13x + 15y + 17z = 2x + 19y + 31z .

Marin Chirciu, Pites, ti

nu este pătrat perfect.

Costel Anghel, Slatina s, i Florea Badea, Scornices, ti

Mihai Florea Dumitrescu, Potcoava

22019 · m + 7 32020 · n + 11 22022 · m + 32022 · n + 13

Costel Anghel, Slatina s, i Florea Badea, Scornices, ti

MGO 207. Se consideră numărul

MGO 208. Rezolvat, i ı̂n numere ı̂ntregi ecuat, ia

Marin Chirciu, Pites, ti

MGO 209. Fie ABC un triunghi isoscel, cu AB = AC. Perpendiculara din

Mihai Florea Dumitrescu, Potcoava

MGO 210. Se consideră un triunghi ABC s, i un punct M ∈ (AC). Fie N s, i P

Costel Anghel, Slatina s, i Florea Badea, Scornices, ti

MGO 211. Se consideră ecuat, ia

a) Determinat, i o solut, ie a ecuat, iei.

MGO 213. Fie numerele reale a, b s, i c. S, tiind că

8a2 + 19b2 + 40c2 + 32bc ≤ 7,

MGO 214. Se consideră triunghiul ABC cu m (^BAC) = 120◦ . Fie AD ⊥ AB

MGO 216. Rezolvat, i ı̂n mult, imea numerelor reale ecuat, ia

2x2 + 2y 2 + z 2 + 2xy + 2yz + 4x + 4y + 2z + 3 = 0.

s, i kak > −1 pentru orice k ∈ {1, 2, 3}. Demonstrat, i că

Când are loc egalitatea?

2a3 2b3 2c3

2 sin α sin β ≤ sin2 γ.

Când are loc egalitatea?

Cristinel Mortici, Viforâta

MGO 222. Pentru orice n ∈ N∗ se consideră funct, ia

Determinat, i toate tripletele (m, n, k) de numere naturale nenule pentru care

George Mihai, Slatina

MGO 223. Fie n ∈ N∗ , a ∈ R s, i

MGO 224. Demonstrat, i că ı̂n orice triunghi ABC avem

9R2 sin2 A + sin2 B sin2 B + sin2 C sin2 C + sin2 A 9R2

MGO 225. Fie XY Z un triunghi neechilateral s, i ABC un triunghi echilateral

Leonard Mihai Giugiuc s, i Cezar Alexandru Trăncănău, Drobeta Turnu Severin

MGO 226. Dacă a, b, c ∈ (1, +∞), demonstrat, i că

loga b logb c logc a 9

Când are loc egalitatea?

Dorin Mărghidanu, Corabia

Daniel Jinga, Pites, ti

MGO 228. Determinat, i numerele reale β pentru care inegalitatea

are loc pentru orice numere reale a, b s, i c.

Leonard Mihai Giugiuc, Drobeta Turnu Severin

Când are loc egalitatea?

Marin Chirciu, Pites, ti

MGO 230. Pentru orice n ∈ N∗ notăm cu an numărul de puncte de coordonate

Sorin Ulmeanu s, i Costel Bălcău, Pites, ti

det A2 + B 2 − AB − det A2 + B 2 − BA = det (BA − AB) .

Daniel Jinga, Pites, ti

MGO 232. Fie (an )n≥1 un s, ir de numere reale cu proprietatea că

Florin Stănescu, Găes, ti

MGO 233. Determinat, i funct, iile continue f : R → R cu proprietatea că

f (x) + f (2x) ≤ 0 ≤ f (3x) + f (4x),

MGO 234. Rezolvat, i ı̂n mult, imea numerelor reale ecuat, ia

MGO 235. Fie a1 ≤ a2 ≤ . . . ≤ an lungimile laturilor unui n-gon nedegenerat,