Revista MGO - 2020

ISSN 2601-0305
ISSN-L 2601-0305
REVISTA DE MATEMATICĂ
MARINESCU-GHEMECI OCTAVIAN
PUBLICAT, IE ANUALĂ
PENTRU ELEVI S, I PROFESORI
Liceul ,,S, tefan Diaconescu” Potcoava
Anul IV, nr. 1/2020
Editura Hoffman
Editori:
Costel BĂLCĂU (redactor s, ef) Costel ANGHEL (redactor)
Florea BADEA (redactor) Mihai Florea DUMITRESCU
(secretar general de redact, ie)
Comitetul s, tiint, ific:
Membri de onoare:
Prof. univ. dr. Victor ALEXANDRU - Universitatea din Bucures, ti
Prof. univ. dr. Tudor BĂLĂNESCU - Universitatea din Pites, ti
Prof. univ. dr. Corneliu UDREA - Universitatea din Pites, ti
Membri:
Stelian-Corneliu ANDRONESCU - Universitatea din Pites, ti
Costel BĂLCĂU - Universitatea din Pites, ti
Doru CONSTANTIN - Universitatea din Pites, ti
Cezar JOIT, A - I.M.A.R.
Ruxandra MARINESCU-GHEMECI - Universitatea din Bucures, ti
Radu MICULESCU - Universitatea Transilvania din Bras, ov
Cristinel MORTICI - Universitatea Valahia din Târgovis, te
Cristian NICULESCU - Universitatea din Bucures, ti
Comitetul de redact, ie:
Leonard GIUGIUC Marian HAIDUCU Marin IONESCU
Daniel JINGA Marius MÂINEA Marius PERIANU
Florin STĂNESCU Adrian T, URCANU Sorin ULMEANU
Colaboratori:
Delia Ileana BASCH-NAIDIN Eduard BUZDUGAN Luigi Ionut, CATANA
Aurel CHIRIT , Ă Dumitru ILIE Lavinia DUMITRANA
Iuliana ION-IONESCU Oana KRISZTA Cosmin MANEA
Ileana MARINESCU-GHEMECI Iulia MARINESCU-GHEMECI George MIHAI
Adriana MIU Corina Mianda MÎINESCU Constantin MOGOS , ANU
Florin NĂSUI Mariana NĂSUI Grat, iela POPA
Dorin POPA Sorin PELIGRAD Dragos, PETRICĂ
Florina PETRUS , CĂ Valentin RĂDULESCU Cristina SMARANDACHE
Valentin SMARANDACHE Manuela STROE Daniela TACLIT
Marian TELER Nicolae TOMESCU Iuliana TRAS , CĂ
Tehnoredactare computerizată: Mihail TĂNASE, e-mail: mihaimit@yahoo.it

Redact, ia: Liceul ,,S, tefan Diaconescu”, Str. Principală, nr. 197, cod 237355,
Potcoava, tel. 0742123058, e-mail: florin14mihai@yahoo.com
Revista este editată ı̂n colaborare cu Departamentul de Matematică-Informatică,
Universitatea din Pites, ti.
Forma digitală a revistei poate fi accesată la adresa: http://rmgo.upit.ro
Publicată de: Editura Hoffman, www.EdituraHoffman.com, www.LibrariaHoffman.ro
Anul IV, Nr. 1, 2020
PROBLEME PENTRU CONCURSURI 3
PROBLEME PENTRU CONCURSURI
Probleme propuse
Clasa a V-a
MGO 121. Determinat, i numerele naturale abc cu a, b s, i c cifre distincte, astfel

ı̂ncât abc = (2a + 2b + 2c)2 .
Aurel Dobos, an, Lugoj
MGO 122. Fie s, irul de numere 1, 3, 32 , 33 , . . ..
a) Arătat, i că numărul 22019 nu poate fi scris ca sumă de elemente diferite din
acest s, ir.
b) Dar numărul 22020 ?
Nicolae Stăniloiu, Bocs, a
MGO 123. Arătat, i că oricum s-ar alege nouă numere naturale impare mai mici
decât 50, există trei dintre ele care să aibă acelas, i număr de divizori.
***
MGO 124. a) Există două numere naturale prime a căror diferent, ă să fie egală
cu 6 s, i a căror sumă să fie un număr de forma 24k+3 , k ∈ N?
b) Dar cu suma de forma 24k+2 , k ∈ N?
Mihai Florea Dumitrescu, Potcoava
MGO 125. a) Arătat, i că numerele 36 + 63 s, i 36 · 63 + 1 sunt divizibile cu 7.
b) Fie n ∈ N. Demonstrat, i că 3n + n3 este divizibil cu 7 dacă s, i numai dacă

3n · n3 + 1 este divizibil cu 7.
Costel Anghel, Slatina s, i Florea Badea, Scornices, ti

4 Probleme propuse
Clasa a VI-a
MGO 126. Determinat, i numerele naturale n pentru care numărul 2020n − 2019n
este divizibil cu 7.
Ionel Tudor, Călugăreni
MGO 127. Rezolvat, i ı̂n numere ı̂ntregi ecuat, ia x15 + y 9 = 2020.
Stelian Corneliu Andronescu s, i Costel Bălcău, Pites, ti
MGO 128. Fie a, b, c ∈ Q s, i n ∈ N∗ astfel ı̂ncât a + b =

6 0, b + c 6= 0 s, i
a+b c−a n2 + n + 1
(n + 1)a + b = nc. Arătat, i că + = .
b+c a+b n(n + 1)
Marin Chirciu, Pites, ti
MGO 129. Fie triunghiul isoscel ABC cu AB = AC s, i Â = 20◦ . Se construiesc

semidreptele s1 , s2 , . . . , sm , m ∈ N∗ , fiecare având originea ı̂n punctul B s, i fiind
interioară unghiului ÂBC, astfel ı̂ncât unghiul dintre semidreapta si s, i semi-
dreapta [BC să aibă măsura egală cu i · 5◦ , pentru orice i ∈ {1, 2, . . . , m}. Analog,
se construiesc semidreptele t1 , t2 , . . . , tn , n ∈ N∗ , fiecare având originea ı̂n punctul
C s, i fiind interioară unghiului ÂCB, astfel ı̂ncât unghiul dintre semidreapta tj
s, i semidreapta [CB să aibă măsura egală cu j · 3◦ , pentru orice j ∈ {1, 2, . . . , n}.
Oricare două semidrepte si s, i tj , cu i ∈ {1, 2, . . . , m} s, i j ∈ {1, 2, . . . , n}, se inter-
sectează ı̂ntr-un punct; acest punct ı̂mpreună cu punctele B s, i C determină un
triunghi. Notăm cu T mult, imea tuturor acestor triunghiuri.
a) Determinat, i cele mai mari valori posibile pentru numerele m s, i n.
b) Pentru m s, i n determinate la punctul a), calculat, i probabilitatea ca alegând
la ı̂ntâmplare un triunghi din mult, imea T , acesta să fie isoscel sau dreptunghic.
MGO 130. Se consideră un triunghi ABC cu AB = AC, E mijlocul laturii BC s, i

D un punct oarecare pe segmentul (AE). Fie DM ⊥ AB, M ∈ AB s, i M N ⊥ AC,
N ∈ AE. Demonstrat, i că punctul N este mijlocul segmentului (AD) dacă s, i numai
dacă 4ABC este echilateral.

Probleme propuse 5
Clasa a VII-a
MGO 131. Determinat, i perechile (x, y) de numere naturale nenule cu proprietatea

că
x2 + y 2 · [7x, y] − 91xy = 0,

unde [7x, y] reprezintă cel mai mic multiplu comun al numerelor 7x s, i y.
MGO 132. Demonstrat, i că fract, ia
12019 + 22019 + 32019 + 42019 + 52019 + 62019

12020 + 22020 + 32020 + 42020 + 52020 + 62020
este reductibilă.
Ionel Tudor, Călugăreni
MGO 133. Determinat, i numerele prime p s, i q, p > 3, astfel ı̂ncât
(p − 3)! + 9
− 4225 = q 8 ,
p−2
unde n! = 1 · 2 · 3 · . . . · n, pentru orice n ∈ N∗ .
MGO 134. Se consideră un triunghi neisoscel ABC. Fie G centrul său de greutate
s, i I centrul cercului ı̂nscris ı̂n acest triunghi. Arătat, i că dacă GI ⊥ BC, atunci
b+c
a= , unde a, b s, i c reprezintă lungimile laturilor BC, AC s, i respectiv AB.
3
Reciproca este adevărată?
Nicolae Stăniloiu, Bocs, a
MGO 135. Fie ABCD un patrulater cu AB = BC = CD, m (ÂBC) = 70◦ s, i

m (^BCD) = 170◦ .
a) Calculat, i măsura unghiului dintre diagonalele patrulaterului.
b) Calculat, i măsurile unghiurilor BAD s, i ADC ale patrulaterului.

6 Probleme propuse
Clasa a VIII-a
MGO 136. Pentru orice număr natural nenul n considerăm mult, imea
(r r r r )
1 2 3 n
An = , , ,..., .
2020 2020 2020 2020
a) Câte numere n ∈ N∗ au proprietatea că An cont, ine exact 2020 de numere

rat, ionale?
b) Dar exact 2020 de numere irat, ionale?
1
MGO 137. Pentru orice n ∈ N∗ considerăm numerele an = s, i
n(n + 1)
1 1 1 1
Sn = + + + ... + .
a1 a1 + a2 a1 + a2 + a3 a1 + a2 + a3 + . . . + an
Arătat, i că 68 < S64 < 71.
MGO 138. Arătat, i că pentru orice x1 ≥ 1, x2 ≥ 2 s, i x3 ≥ 3 astfel ı̂ncât

1 2 3
+ + = s, s ∈ (0, 3), are loc inegalitatea
x1 x2 x3
p √ √ √
(3 − s)(x1 + x2 + x3 ) ≥ x1 − 1 + x2 − 2 + x3 − 3.
Dorin Mărghidanu, Corabia
MGO 139. Se consideră piramida hexagonală regulată V ABCDEF cu muchia

bazei AB = a. Calculat, i ı̂nălt, imea acestei piramide (ı̂n funct, ie de a), s, tiind că aria
sa laterală este egală cu aria totală a piramidei V ACE.
Costel Anghel, Slatina
MGO 140. Se consideră piramida hexagonală regulată V ABCDEF cu muchia

bazei AB = 9 cm s, i ı̂nălt, imea V O = 12 cm. Dintre toate prismele hexagonale
regulate ı̂nscrise ı̂n piramida dată, se consideră aceea de volum maxim. Calculat, i:
a) raportul dintre volumul acestei prisme s, i volumul piramidei;
b) ı̂nălt, imea prismei;
c) distant, a de la V la vârfurile prismei situate pe fet, ele laterale ale piramidei.
Florea Badea, Scornices, ti
Probleme propuse 7
Clasa a IX-a
MGO 141. Rezolvat, i ı̂n mult, imea numerelor reale următorul sistem de ecuat, ii:
(
a2 + b2 + c2 = 1
√ √ .
|a + 4b − 5c| + |b + 4c − 5a| + |c + 4a − 5b| + 14(a + b + c)2 = 3 14
Do Xuan Trong, Vietnam
MGO 142. Fie a ∈ N∗ . Rezolvat, i ı̂n mult, imea numerelor reale ecuat, ia

x x x
− = .
a a+1 2a + 1
MGO 143. Fie a, b, c, d numere reale pozitive astfel ı̂ncât ab+bc+cd+da = 4abcd.
Demonstrat, i că
1 1 1 1 √
√ +√ +√ +√ ≤ 2 2.
a3 + b3 b3 + c3 c3 + d3 d3 + a3
Daniel Jinga, Pites, ti
MGO 144. Demonstrat, i că ı̂n orice triunghi ABC are loc identitatea

A B C A B C
(p − a) sin + (p − b) sin + (p − c) sin = r cos + cos + cos .
2 2 2 2 2 2
Mihály Bencze, Bras, ov
MGO 145. În triunghiul ABC se ı̂nscrie un semicerc care are centrul pe latura
BC s, i este tangent la laturile AB s, i AC. Se consideră punctele Y ∈ [AC] s, i
Z ∈ [AB] astfel ı̂ncât dreapta Y Z să fie tangentă la semicerc. Fie CY = y s, i
BZ = z. Demonstrat, i că
(b + c)2 yz = b2 − c2 (bz − cy) + a2 bc.

Francisco Javier Garcı́a Capitán, Spania

8 Probleme propuse
Clasa a X-a
MGO 146. Demonstrat, i că pentru orice n ∈ N∗ are loc inegalitatea

n
X 1 n
n+1 < .
(k 2 + k) +n (n + 1)2
k=1
MGO 147. Rezolvat, i ı̂n mult, imea numerelor reale ecuat, ia
3 √
q p3
13x − 2x − 3x − 3 · 6x−1 − 21x + 2x + 3x + 3 · 6x−1 − 21x − 1
3 √
q p3
= 13x + 3 · 6x−1 − 21x − 1 − 3 · 6x−1 + 21x.
Sorin Ulmeanu, Pites, ti
MGO 148. Fie z1 , z2 s, i z3 numere complexe ce satisfac relat, iile
1 1 1
1 + z1 z2 z3 = 0 s, i z1 + z2 + z3 = + + .
z1 z2 z3
Demonstrat, i că produsul a două dintre numerele z1 , z2 , z3 este egal cu 1.
Dorin Mărghidanu, Corabia
MGO 149. Fie s, irurile (an )n≥1 s, i (bn )n≥1 definite prin
π 3π (2n − 1)π
an = sin + sin + . . . + sin ,
2n + 1 2n + 1 2n + 1
π 3π (2n − 1)π
bn = cos + cos + . . . + cos ,
2n + 1 2n + 1 2n + 1
pentru orice n ∈ N∗ .
a) Studiat, i monotonia celor două s, iruri.
b) Arătat, i că an > bn , pentru orice n ∈ N∗ .
MGO 150. Fie d1 s, i d2 două drepte perpendiculare care se intersectează ı̂n
punctul O s, i fie ω1 , ω2 , ω3 s, i ω4 patru cercuri care trec prin O, astfel ı̂ncât ω1 s, i
ω2 sunt tangente la d1 iar ω3 s, i ω4 sunt tangente la d2 .
Demonstrat, i că, indiferent cum s-ar nota celelalte patru puncte de intersect, ie
ale cercurilor date cu X, Y , Z s, i T , avem
OX OZ XZ
· = .
OY OT YT
Cristinel Mortici, Viforâta
Probleme propuse 9
Clasa a XI-a
MGO 151. Fie A, B, C ∈ M2 (R) astfel ı̂ncât AB + BC + CA = BA + CB + AC.

Demonstrat, i că
3
det A2 + B 2 + C 2 − AB − BC − CA ≥ [det(A − C) − det(B − C)]2 .
4
MGO 152. Fie A, B ∈ Mn (C), unde n ∈ N, n ≥ 2, astfel ı̂ncât A2 = On ,

rang (A) = 1 s, i B 2 = AB 6= On .
a) Demonstrat, i că n > 2 s, i BA = On .
b) Arătat, i că pentru orice n > 2 există o infinitate de matrice cu proprietăt, ile
date.
Florin Stănescu, Găes, ti
MGO 153. Fie s, irul (xn )n≥0 definit prin x0 = 3 s, i xn = 2xn−1 + n sin n, ∀ n ≥ 1.
a) Arătat, i că xn > 0, pentru orice n ∈ N.

√
b) Demonstrat, i că s, irul (yn )n≥2 definit prin yn = n xn este convergent s, i
calculat, i-i limita.

1
MGO 154. Fie x, y ∈ 0, astfel ı̂ncât 2x + y 3 < 2y + x3 .
2
Demonstrat, i că 3x + y 2 < 3y + x2 s, i reciproc.
MGO 155. Fie x, y, z ≥ 0 astfel ı̂ncât xy 2 + yz 2 + zx2 + xyz ≤ 4.
Demonstrat, i că x + y + z ≥ xy + yz + zx.
Leonard Mihai Giugiuc, România s, i Hung Nguyen Viet, Vietnam

10 Probleme propuse
Clasa a XII-a
MGO 156. Fie p un număr prim de forma p = 4k + 3, k ∈ N∗ . Demonstrat, i că

2
ecuat, ia x2 + b
k +b
4 =b9 nu are solut, ii ı̂n Zp .
MGO 157. Fie n ∈ N, n ≥ 3. Rezolvat, i ı̂n Rn+ sistemul

 5

 x1 + 3 = x22 + 3x3

 5
x2 + 3 = x23 + 3x4 .


 ...
 5
xn + 3 = x21 + 3x2
MGO 158. Fie n ∈ N∗ , a ∈ R∗ s, i b > 0. Calculat, i integrala
x2n−1 (x + a)2n−1
Z
dx, x ∈ (0, ∞).
(x + a)4n + bx4n
MGO 159. Fie f : [−1, 1] → R o funct, ie de două ori derivabilă, cu derivata a

doua continuă, astfel ı̂ncât f (−1) = f (1) = 0. Demonstrat, i că are loc inegalitatea
Z 1
1 2
· f 00 (x) dx ≥ max f 2 (x).
6 −1 x∈[−1,1]
Florin Stănescu, Găes, ti
MGO 160. Fie a, b, c, d ≥ 0 astfel ı̂ncât ab + ac + ad + bc + bd + cd = 6.

Demonstrat, i că
√
2 2 22+ 22
√
a +b +c +d + · (abc + abd + acd + bcd) ≥ 2 4 + 2 .
2
Când are loc egalitatea?
Leonard Mihai Giugiuc, Drobeta Turnu Severin
Rezolvarea problemelor din numărul anterior 11
Rezolvarea problemelor din numărul anterior
Clasa a V-a
MGO 81. În câte moduri se poate scrie 2020 ca sumă de numere impare conse-
cutive?
Solut, ie. Fie 2k + 1, 2k + 3, . . . , 2k + 2n − 1 n numere impare consecutive. Suma

lor este 2k + 1 + 2k + 3 + . . . + 2k + 2n − 1 = 2nk + n2 = n(n + 2k). Avem
n(n + 2k) = 2020, adică n(n + 2k) = 22 · 5 · 101. Cum n s, i n + 2k au aceeas, i paritate,
rezultă că n este un divizor par al lui 2020 s, i n nu se divide cu 4. Deci n poate fi 2,
10, 202 sau 1010. Pentru n = 2 găsim 2k = 1008, deci solut, ia 2020 = 1009 + 1011.
Pentru n = 10 găsim 2k = 192, deci solut, ia 2020 = 193 + 195 + . . . + 211. Pentru
n = 202 găsim 202 + 2k = 10, fals. Pentru n = 1010 găsim 1010 + 2k = 2, de
asemenea fals. Deci problema are două solut, ii.
MGO 82. Arătat, i că numerele 45n s, i 45n + 5n au acelas, i număr de cifre, pentru
orice număr natural n.
Solut, ie. Presupunând că numerele date nu au acelas, i număr de cifre, rezultă că
există p natural astfel ı̂ncât 45n < 10p ≤ 45n + 5n . Deducem că p > n s, i, ı̂mpărt, ind
prin 5n , că 9n < 2p · 5p−n ≤ 9n + 1. Dar numerele 9n s, i 9n + 1 sunt consecutive,
deci 2p · 5p−n = 9n + 1 = M8 + 2, de unde p = 1 s, i n = 0, care nu verifică egalitatea
2p · 5p−n = 9n + 1.
MGO 83. Determinat, i ultimele două cifre ale numărului N = 7A , unde

A = p21 + p22 + . . . + p22019 , p1 , p2 , . . . , p2019 fiind numere naturale impare.
Solut, ie. Se s, tie că dacă p este impar avem p2 = M4 + 1, deci A = M4 + 3. Dar
zu(74k ) = 01, zu(74k+1 ) = 07, zu(74k+2 ) = 49, zu(74k+3 ) = 43, deci zu(A) = 43.
MGO 84. Se consideră numerele 1000, 1001, 1002, . . . , 2019.

a) Câte pătrate perfecte se găsesc printre numerele date?
b) Calculat, i suma resturilor ı̂mpărt, irilor numerelor date prin 13.
***
12 Rezolvarea problemelor din numărul anterior
Solut, ie. a) Cel mai mic pătrat perfect din s, irul dat este 1024 = 322 , iar cel mai
mare 1936 = 442 , deci avem 44 − 31 = 13 pătrate perfecte.
b) Avem 1000 = 76·13+12, 1001 = 77·13, 1002 = 77·13+1, . . ., 2015 = 155·13,
2016 = 155 · 13 + 1, . . ., 2019 = 155 · 13 + 4. De la 1001 la 2014 sunt 1014 : 13 = 78
grupe de câte 13 resturi, cu suma fiecărei grupe 0 + 1 + 2 + . . . + 12 = 78. Astfel
suma tuturor resturilor este 12 + 78 · 78 + 0 + 1 + 2 + 3 + 4 = 6106.
MGO 85. Câte numere de 3 cifre au proprietatea că prin adunare cu răsturnatul
se obt, ine un număr de 4 cifre identice?
Solut, ie. Avem abc + cba = xxxx, adică 101a + 20b + 101c = x · 11 · 101. Rezultă
că 20b = M101, de unde b = 0. Atunci a + c = 11x, deci x = 1 s, i a + c = 11.
Obt, inem numerele 209, 308, 407, 506, 605, 704, 803 s, i 902, deci sunt 8 numere cu
proprietatea din enunt, .
Clasa a VI-a
MGO 86. Fie A o mult, ime de numere naturale care satisface condit, iile:
i) 1 ∈ A;
ii) Dacă x ∈ A, atunci 5x ∈ A;
iii) Dacă 7x − 1 ∈ A, atunci x ∈ A.
Arătat, i că 13 ∈ A.
Solut, ie. Din i) s, i ii) rezultă că 5, 25, 125 ∈ A. Cum 125 = 7 · 18 − 1 ∈ A, din iii)
rezultă că 18 ∈ A, deci conform ii) s, i 90 = 5 · 18 ∈ A. Cum 90 = 7 · 13 − 1 ∈ A,
din iii) rezultă că 13 ∈ A.
MGO 87. a) Determinat, i ultimele cinci cifre ale numărului 72019 , atunci când
este scris ı̂n sistemul binar.
b) Aceeas, i cerint, ă pentru numărul N = 12019 + 22019 + . . . + 20192019 .
Solut, ie. a) Avem, succesiv: (2k + 1)2 = M8 + 1, (2k + 1)4 = M16 + 1, (2k + 1)8 =
M32 + 1. Rezultă că (2k + 1)2019 = (2k + 1)8·252+3 = (M32 + 1)(2k + 1)3 .
Astfel 72019 = (M32 + 1) · 73 = M32 + 23. Cum 23 = 10111(2) , rezultă că
72019 = . . . 10111(2) .
b) Deoarece (M32 + i)2019 + (M32 − i)2019 = M32, rezultă că 12019 + 22019 +
. . . + 312019 + 322019 = M32, 332019 + 342019 + . . . + 632019 + 642019 = M32, . . . ,
19852019 + 19862019 + . . . + 20152019 + 20162019 = M32, deci A = M32 + 20172019 +
20182019 + 20192019 = M32 + 12019 + 22019 + 32019 = M32 + 1 + 33 = M32 + 28,
prin urmare A = . . . 11100(2) .
MGO 88. Se consideră numerele a, b, c, d ∈ Q∗ astfel ı̂ncât

a 3b 4c 5d
= = = 6= −1.
3b + 4c + 5d a + 4c + 5d a + 3b + 5d a + 3b + 4c

1 1 1 1
Calculat, i (a + b + c + d) + + + .
a b c d
Solut, ie. Adunând
numărătoriila numitori,
se deducecă a = 3b = 4c = 5d. Astfel
1 1 1 1 1 1 1 1 1391
(a + b + c + d) + + + =a 1+ + + · · (1 + 3 + 4 + 5) = .
a b c d 3 4 5 a 60
MGO 89. Fie ABC un triunghi echilateral s, i punctele D ∈ (BC), P ∈ (AB)
astfel ı̂ncât m (^BAD) = m (ÂDP ) = x. Determinat, i valoarea lui x astfel ı̂ncât
perpendiculara din punctul P pe dreapta AD să treacă prin mijlocul laturii AC.
Solut, ie. Fie M mijlocul laturii AC. Triunghiul AP D este isoscel s, i P M ⊥ AD,
deci P M este mediatoarea lui [AD]. Avem M D = M A = M C, deci triunghiul
ADC este dreptunghic ı̂n D. Rezultă că x = 30◦ .
MGO 90. Fie triunghiul ABC cu AB = AC s, i m (Â) = 80◦ . Se consideră

punctul D ı̂n semiplanul determinat de dreapta AB s, i care nu cont, ine punctul C,
astfel ı̂ncât m (^BCD) = 40◦ s, i CD = BC. Calculat, i măsura unghiului BAD.
Solut, ie. Construim triunghiul echilateral EBC, cu punctul E de aceeas, i parte a
dreptei BC ca s, i punctul A. Atunci dreapta EA este mediatoarea lui [BC] s, i CE =
BC = CD. Rezultă că 4DCE este isoscel. Cum m (ÂCD) = m (ÂCE) = 10◦ ,
rezultă că CA este bisectoarea unghiului DCE, deci este s, i mediatoarea lui [DE]
Astfel AD = AE. Rezultă că m (^DAC) = m (ÊAC) = 180◦ −(30◦ +10◦ ) = 140◦ ,
prin urmare m (^BAD) = m (^DAC) − m (^BAC) = 140◦ − 80◦ = 60◦ .
Clasa a VII-a
MGO 91. Determinat, i perechile (x, y) de numere ı̂ntregi cu proprietatea că

1255 + x2 = 2y .
Solut, ie. Se observă că y > 10 s, i x este impar. Rezultă că u(x2 ) ∈ {1, 5, 9},
deci u(2y ) ∈ {4,6}, deci y este par. Fie y = 2k, k > 5. Ecuat, ia dată devine
2k − x 2k + x = 1255. Dar 1255 = 5 · 251, iar 251 este prim. Cum 2k − x +

k
k
k+1 2 −x=5
2 + x = 2 , singurele cazuri favorabile sunt , cu solut, ia
2k + x = 251
k
2 − x = 251
k = 7, x = 123, s, i , cu solut, ia k = 7, x = −123. În concluzie,
2k + x = 5
(x, y) ∈ {(123, 14), (−123, 14)}.
2 2
MGO r 92. Fie numerele rat, ionale pozitive x s, i y astfel ı̂ncât 2(x − y) + 4y = 3xy
11x + 3y 2x + 3y
s, i ∈ Q. Calculat, i valoarea raportului .
7x + 2y 4x + 5y
Solut, ie. Efectuând calculele, egalitatea dată devine 2x2 − 7xy + 6y 2 = 0, sau,
echivalent, (x−2y)(2x−3y)
√ = 0, deci x = 2y sau 2x = 3y. Pentru 2x = 3y obt, inem
r r
11x + 3y 39 11x + 3y 5
că = , fals. Pentru x = 2y obt, inem că = ∈ Q.
7x + 2y 5 7x + 2y 4
2x + 3y 7
Rezultă că x = 2y, de unde = .
4x + 5y 13
MGO 93. Determinat, i n ∈ N∗ pentru care numărul 1·20 +2·21 +3·22 +. . .+n·2n−1
este pătrat perfect.
Solut, ie. Fie a = 1 · + 2 · 21 + 3 · 22 + . . . + n · 2n−1 . Avem 2a = 1· 21 + 2 · 22 +
20
3 · 23 + . . . + n · 2n , deci 2a − a = n · 2n − 1 + 2 + 22 + . . . + 2n−1 . Rezultă că
a = n · 2n − (2n − 1) = (n − 1)2n + 1.
Pentru n = 1 avem a = 1 = p.p., pentru n = 2 avem a = 5 6= p.p., pentru
n = 3 avem a = 17 6= p.p., iar pentru n = 4 avem a = 49 = p.p. Fie acum n ≥ 5.
Avem a = p.p. ⇔ (n − 1)2n + 1 = (2k + 1)2 , k ∈ N ⇔ (n − 1)2n−2 = k(k + 1).
Cum k s, i k + 1 sunt prime ı̂ntre ele, rezultă că 2n−2 divide k sau 2n−2 divide
k + 1. Dacă 2n−2 divide k + 1, atunci k + 1 ≥ 2n−2 , deci k ≤ n − 1, prin urmare
2n−2 ≤ n, fals, deoarece utilizând inegalitatea 2m ≥ m + 1, pentru orice m ∗
m m−1 m−2
∈N
(ce poate fi dedusă astfel: 2 − 1 = (2 − 1) 2 +2 + . . . + 2 + 1 ≥ m)
avem 2 n−2 =2·2 n−3 ≥ 2(n − 2) > n. Dacă 2n−2 divide k, atunci k ≥ 2n−2 , deci
k + 1 ≤ n − 1, prin urmare 2 n−2 ≤ n − 2, din nou fals. În concluzie, singurele
solut, ii sunt n = 1 s, i n = 4.
MGO 94. Fie ABCD un patrulater convex, T un punct ı̂n interiorul său, iar
M, N, P s, i Q mijloacele laturilor AB, BC, CD, respectiv DA. Dacă AAM T Q = a
s, i ACP T N = c, calculat, i aria patrulaterului ABCD ı̂n funct, ie de a s, i c.
Florea Badea, Scornices, ti
Solut, ie. Folosim proprietatea că mediana ı̂mparte triunghiul ı̂n două triunghiuri
de arii egale. Notând AT M A = AT M B = s1 , AT N B = AT N C = s2 , AT P C =
AT P D = s3 s, i AT QD = AT QA = s4 , avem AABCD = 2s1 + 2s2 + 2s3 + 2s4 =
2(s1 + s4 ) + 2(s2 + s3 ) = 2a + 2c.
MGO 95. Fie triunghiul ABC cu AB = AC s, i m (Â) = 100◦ . Se consideră

punctul D ı̂n semiplanul determinat de dreapta AB s, i care nu cont, ine punctul C,
astfel ı̂ncât m (^BCD) = 20◦ s, i BD = BC. Calculat, i măsura unghiului ADC.
Costel Anghel, Slatina
Solut, ie. Construim triunghiul echilateral EBC, cu punctul E de aceeas, i parte
a dreptei BC ca s, i punctul A. Atunci dreapta EA este mediatoarea lui [BC],
deci este s, i bisectoarea unghiului BEC, deci m (ÂEB) = 30◦ . În triunghiul
isoscel CBD avem m (^CBD) = 180◦ − 2 · 20◦ = 140◦ , deci m (ÂBD) =
m (^CBD) − m (ÂBC) = 140◦ − 40◦ = 100◦ s, i m (^DBE) = m (^CBD) −
m (ÂBE) = 140◦ − 60◦ = 80◦ . Dar BD = BC = BE. Rezultă că 4DBE este
180◦ − 80◦
isoscel, deci m (^BED) = = 50◦ s, i astfel m (ÂED) = m (ÂEB) +
2
m (^BED) = 30◦ + 50◦ = 80◦ . Din m (ÂBD) + m (ÂED) = 100◦ + 80◦ = 180◦ ,
rezultă că patrulaterul ABDE este inscriptibil, deci m (ÂDB) = m (ÂEB) =
30◦ , s, i astfel m (ÂDC) = m (ÂDB) − m (^BDC) = 30◦ − 20◦ = 10◦ .
Clasa a VIII-a
MGO 96. Fie a, b, c ∈ Q+ astfel ı̂ncât ab + bc + ca = a − b + 2. Demonstrat, i că

p
(a2 + 2a + 2)(b2 − 2b + 2)(c2 + 1) ∈ Q.
Solut, ie. Egalitatea dată poate fi scrisă sub forma (a+1)(b−1)+(b−1)c+c(a+1) = 1.
Notând S = (a + 1)(b − 1) + (b − 1)c + c(a + 1), avem a2 + 2a + 2 = (a + 1)2 + 1 =
(a + 1)2 + S = (a + b)(a + c + 1), b2 − 2b + 2 = (b − 1)2 + 1 = (b − 1)2 + S =
2 2
p + b)(b + c − 1) s, i c + 1 = c + S = (b + c − 1)(a + c + 1). Rezultă că
(a
2 2 2
(a + 2a + 2)(b − 2b + 2)(c + 1) = (a + b)(a + c + 1)|b + c − 1| ∈ Q.
r
a2 + b2 + c2
MGO 97. Fie a, b, c > 0 cu a + b + c = 1. Arătat, i că + 18abc ≤ 1.
3
Marin Ionescu, Pites, ti
r
a2 + b2 + c2 a2 + b2 + c2
Solut, ie. Avem ≤ = a2 + b2 + c2 = (a + b + c)2 −
3 a + b+c
1 1 1 1 1 1 9
2(ab + ac + bc) = 1 − 2abc + + . Dar + + ≥ = 9, deci
r a b c a b c a + b + c
a2 + b2 + c2
≤ 1 − 18abc.
3
MGO 98. Arătat, i că pentru orice a, b, c > 0 are loc inegalitatea
a(a − b)(2b + c) b(b − c)(2c + a) c(c − a)(2a + b)
+ + ≥ 0.
b + 2c c + 2a a + 2b
Ardak Mirzakhmedov, Kazahstan

a(a − b)(2b + c) 2
Solut, ie. Inegalitatea dorită devine, succesiv: + a + 2ab +
b + 2c
b(b − c)(2c + a) c(c − a)(2a + b)
+ b2 + 2bc + + c2 + 2ca ≥ (a + b + c)2 ⇔
c + 2a a + 2b
3a(ab + bc + ca) 3b(ab + bc + ca) 3c(ab + bc + ca)
+ + ≥ (a + b + c)2 ⇔
b + 2c c + 2a a + 2b
a b c (a + b + c)2
+ + ≥ . Ultima inegalitate se obt, ine, utilizând
b + 2c c + 2a a + 2b 3(ab + bc + ca)
a b c a2
Inegalitatea lui Titu Andreescu, astfel: + + = +
b + 2c c + 2a a + 2b ab + 2ca
b2 c2 (a + b + c) 2 (a + b + c)2
+ ≥ = .
bc + 2ab ca + 2bc (ab + 2ca) + (bc + 2ab) + (ca + 2bc) 3(ab + bc + ca)
MGO 99. Un trunchi de piramidă regulată este sect, ionat cu un plan paralel
cu bazele astfel ı̂ncât volumele celor două trunchiuri obt, inute să fie egale. Dacă
notăm cu L s, i l lungimile laturilor bazelor trunchiului dat s, i cu m lungimea laturii
poligonului de sect, iune, arătat, i că volumul cubului de muchie m este egal cu media
aritmetică a volumelor cuburilor de muchii L s, i l.
***
Solut, ie. Fie V vârful piramidei din care provine trunchiul. Notând cu v1 volumul
piramidei mici (cu vârful V s, i având ca bază baza mică a trunchiului) s, i cu v2
valoarea comună a volumelor celor două trunchiuri (obt, inute prin sect, ionarea
trunchiului dat), folosind rapoartele de asemănare dintre piramida mică, cea
mijlocie (cu vârful V s, i având ca bază poligonul de sect, iune) s, i cea mare (piramida
v1 l3 v1 l3
din care provine trunchiul), avem = 3 s, i = 3 . Rezultă că
v1 + v2 m v1 + 2v2 L
v1 l3 v1 l3 l3 2l3
= 3 s, i = 3 , deci 3 = 3 , de unde se obt, ine că
v2 m − l3 2v2 L − l3 m − l3 L − l3
L3 + l 3
m3 = , ceea ce trebuia demonstrat.
2
MGO 100. Fie a > 0 un număr real fixat. Determinat, i valorile x ∈ R pentru care
există două piramide V ABCD s, i V A0 B 0 C 0 D0 astfel ı̂ncât ABCD este un pătrat,
A0 B 0 C 0 D0 este un romb, AB = A0 B 0 = a, m (^B 0 A0 D0 ) = 60◦ , triunghiurile V AB
s, i V A0 B 0 sunt echilaterale, iar perimetrele triunghiurilor V CD s, i V C 0 D0 sunt
egale fiecare cu x.
Solut, ie. Fie M mijlocul lui [AB] s, i N mijlocul lui [CD]. Punctul V apart, ine
planului mediator al lui [AB], care este s, i planul mediator al lui [CD], deci
V N ⊥ CD. Fie t = m (^V M N ). Conform Teoremei cosinusului avem V N 2 =
3a2 √
V M 2 + M N 2 − 2V M · M N cos t = + a2 − a2 3 cos t. Aplicând Teorema lui
r4
a2 p √
Pitagora obt, inem că V C = V D = V N 2 + = a 2 − 3 cos t, prin urmare
4
√
q
x = P4V CD = a 1 + 2 2 − 3 cos t .
Cum t ia toate valorile din intervalul (0◦ , 180◦ ), deci cos t ia toate valorile din
intervalul (−1, 1), deducem că x = P4V CD ia toate valorile din intervalul
!
√ √
q q
a 1 + 2 2 − 3 ,a 1 + 2 2 + 3
√ √ √ √
= a 1 + 6 − 2 ,a 1 + 6 + 2 , (1).
Pe de altă parte, punctele V s, i D0 apart, in planului mediator al lui [A0 B 0 ],

deci avem V D0 ⊥ A0 B 0 , prin urmare avem s, i V D0 ⊥ C 0 D0 . Fie t0 = m (^V M D0 ).
Conform Teoremei cosinusului avem V D√0 2 = V M 2 + M D0 2 − 2V M · M D0 cos t0 =
3a2 3a2 a 3 √
2· −2· · cos t0 , deci V D0 = · 2 − 2 cos t0 . Aplicând Teorema lui
4 4 2
p a √
Pitagora obt, inem că V C 0 = V D0 2 + a2 = · 10 − 6 cos t0 , prin urmare
2
a √ √
x = P4V C 0 D0 = 2 + 6 − 6 cos t0 + 10 − 6 cos t0 .
2
Cum t0 ia toate valorile din intervalul (0◦ , 180◦ ), deci cos t0 ia toate valorile din
intervalul (−1, 1), deducem că x = P4V C 0 D0 ia toate valorile din intervalul
√
2a, a 3 + 3 , (2).
√ √ √
Din (1) s, i (2), prin intersect, ie rezultă că x ∈ a 1 + 6 − 2 , a 3 + 3 .
Clasa a IX-a
MGO 101. Pentru orice numere reale pozitive a1 , a2 , . . . , an s, i orice număr

natural k mai mare ca 1 are loc inegalitatea
(ak1 + n − 1)(ak2 + n − 1) · . . . · (akn + n − 1) ≥ nn−k (a1 + a2 + . . . + an )k .
Ardak Mirzakhmedov, Kazahstan
Solut, ie. Presupunem, fără a restrânge generalitatea. că a1 ≤ a2 ≤ . . . ≤ am ≤ 1 ≤

am+1 ≤ . . . ≤ an , cu m ∈ {0, 1, . . . , n}. ConformInegalităt, ii generalizate a lui Ber-
m k m k P aki − 1
m

Q ai + n − 1 a −1
1+ i
Q
noulli, pentru m ≥ 1 avem = ≥1+ =
m i=1 n i=1 n i=1 n
m m

1 P k
aki + n − 1 ≥ nm−1 aki + n − m , (1), iar
Q P
ai + n − m , deci
n i=1 i=1 i=1
n aki + n − 1 n aki − 1 n aki − 1

Q Q P
pentru m < n avem = 1+ ≥ 1+ =
n n n
n i=m+1 n i=m+1 n i=m+1
1 P k
aki + n − 1 ≥ nn−m−1
Q P k
ai + m , deci ai + m , (2).
n i=m+1 i=m+1 i=m+1
Din (1) s, i (2) prin ı̂nmult, ire rezultă că
n m n
! !
Y X X
aki + n − 1 ≥ nn−2 aki + n − m aki + m , (3),
i=1 i=1 i=m+1
inegalitate valabilă s, i pentru m = 0 sau m = n. Scriind nk−2 = (1 + 1 + . . . + 1)k−2 ,

conform Inegalităt, ii generalizate a lui Hölder avem
m
! n
! n
!k
X X X
nk−2 aki + n − m m+ aki ≥ ai , (4).
i=1 i=m+1 i=1
Din (3) s, i (4) rezultă inegalitatea din enunt, .
MGO 102. Să se determine valoarea minimă a expresiei
2(x3 + y 3 + z 3 ) + 3xyz
E(x, y, z) =
x2 y + xy 2 + y 2 z + yz 2 + z 2 x + zx2
când x, y, z ∈ (0, ∞).
Dan Nedeianu, Drobeta Turnu Severin s, i Sorin Ulmeanu, Pites, ti

3
Solut, ie. Evident, E(x, x, x) = . Arătăm că pentru orice x, y, z > 0 avem
2
3
E(x, y, z) ≥ , inegalitate echivalentă cu 4 x3 ≥ 3 xy(x+y)−6xyz, (1). Dar,
P P
2 P 3 P
conform Inegalităt, ii lui Schur, avem
P 4 x ≥ 4 + y) − 12xyz, (2), deci
xy(x P
este suficient
P să demonstrăm că 4 xy(x+y)−12xyz ≥ 3 xy(x+y)−6xyz, (3),
adică xy(x + y) ≥ 6xyz, inegalitate care rezultă imediat folosind Inegalitatea
3
mediilor. Din (2) s, i (3) rezultă (1), deci min E(x, y, z) = .
x,y,z>0 2
MGO 103. Rezolvat, i ı̂n R × R ecuat, ia
(sin3 x + 2)(cos3 y − 3 sin2 y − 3) + (cos y − 3)(2 cos2 x − sin x − 2) = 0.

2 sin2 x + sin x cos3 y + 3 cos2 y − 6
Solut, ie. Ecuat, ia se poate rescrie sub forma = ,
sin3 x + 2 cos y − 3
2t2 + t
adică f (sin x) = g(cos x), considerând funct, iile f, g : [−1, 1] → R, f (t) = 3 s, i
t +2
3 2
t + 3t − 6 2
(t − 1)(2 − t)
g(t) = . Pentru orice t ∈ [−1, 1] avem f (t) − 1 = ≤0
t−3 t3 + 2
(t2 − 1)(t + 3)
s, i g(t) − 1 = ≥ 0, deci f (t) ≤ 1 ≤ g(t), iar fiecare egalitate are
t−3
loc dacă s, i numai dacă t = ±1. Prin urmare sin x = ±1 s, i cos y = ±1, adică
π
x = + kπ s, i y = mπ, cu k, m ∈ Z.
2
MGO 104. Fie ABC un triunghi neechilateral ı̂nscris ı̂ntr-un cerc de centru O
s, i circumscris unui cerc de centru I. Notăm cu M , N s, i P centrele cercurilor
exı̂nscrise triunghiului ABC. Să se arate că centrul de greutate al triunghiului
M N P se află pe dreapta OI.
Solut, ie. Fie D, E s, i F punctele de intersect, ie ale segmentelor [IM ], [IN ], respectiv
[IP ] cu cercul circumscris 4ABC, deci D ∈ AI, E ∈ BI, F ∈ CP . Triunghiul
IBM este dreptunghic ı̂n B (deoarece BI s, i BM sunt bisectoarea interioară,
respectiv exterioară ale unghiului ABC) s, i BD = ID (deoarece m (^BID) =
_ _ _ _ _
m(BD) + m(AE) m (^BAC) + m (ÂBC) m(CD) + m(CE) m(DE)
= = = =
2 2 2 2
m (ÎBD)), deci D este mijlocul lui [IM ]. Analog, E este mijlocul lui [IN ] s, i
−−→ −→ −−→ −−→ −−→ −→
F este mijlocul lui [IP ]. Rezultă că 2OD = OI + OM , deci OM = 2OD − OI
−−→ −−→ −→ −−→ −−→ −→
s, i, analog, ON = 2OE − OI, OP = 2OF − OI. Notând cu V centrul de greu-
tate al triunghiului M N P , utilizând Relat,ia lui Leibniz s, i egalităt
, ile anterioare
−−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −→
rezultă că 3OV = OM + ON + OP = 2 OD + OE + OF − 3OI, (1). Dar
I este ortocentrul triunghiului DEF (deoarece, de exemplu, m (^(DA, EF )) =
_ _ _ _ _
m(AF ) + m(DE) m(AF ) + m(DC) + m(CE) 1
= = m (ÂCB)+m (^BAC)+
2 2 2

m (ÂBC) = 90◦ ), deci conform Relat, iei lui Sylvester pentru 4DEF avem
−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −→
OI = OD + OE + OF , (2). Din (1) s, i (2) rezultă că 3OV = −OI, deci punctele
O, V s, i I sunt coliniare.
Y ra X ra
MGO 105. Arătat, i că ı̂n orice triunghi ABC avem 4 · − = 1.
ha ha
ra S a a
Solut, ie (Daniel Văcaru, Pites, ti). Avem = · = . Rezultă că
ha p − a 2S 2(p − a)
Q ra abc pabc 2R P ra a
4· = = 2
= , (1) s, i = +
ha 2(p − a)(p − b)(p − c) 2S r ha 2(p − a)
b c p2 (a + b + c) − 2p(ab + bc + ca) + 3abc
+ = . Dar ab + bc + ca =
2(p − b) 2(p − c) 2(p − a)(p − b)(p − c)
P ra pr(2R − r)
p2 + r2 + 4Rr s, i abc = 4RS = 4pRr, deci = =
ha (p − a)(p − b)(p − c)
p2 r(2R − r) 2R − r
= , (2). Din (1) s, i (2) obt, inem relat, ia din enunt, .
S2 r
Clasa a X-a
MGO 106. Fie x, y, z ∈ (0, ∞) astfel ı̂ncât x + y + z = xyz. Demonstrat, i că

√
x y z 3 3
+ + ≤ .
1 + x2 1 + y 2 1 + z 2 4
Când are loc egalitatea?

Alexandru Daniel Pı̂rvuceanu, elev, Drobeta Turnu Severin
Solut, ie (Daniel Văcaru, Pites, ti). Din condit, iile date rezultă că există un triunghi
ascut, itunghic ABC astfel ı̂ncât x = tg A, y = tg B s, i z = tg C. Astfel avem
x tg A sin 2A y
2
= 2 = tg A cos2 A = sin A cos A = s, i, analog, =
1+x 1 + tg A 2 1 + y2
sin 2B z sin 2C x y z sin 2A + sin 2B + sin 2C
, 2
= , deci 2
+ 2
+ 2
= .
2 1+z 2 1+x 1+y 1+z 2
Cum funct, ia sin este concavă pe intervalul (0, π), conform Inegalităt, ii lui √ Jensen
sin 2A + sin 2B + sin 2C 3 2(A + B + C) 3 2π 3 3
avem ≤ · sin = · sin = , de
2 2 3 2 3 4
unde obt, inem concluzia.
π √
Egalitatea are loc dacă s, i numai dacă A = B = C = , adică x = y = z = 3.
3
MGO 107. Fie a > 0, a 6= 1. Rezolvat, i ı̂n mult, imea numerelor reale ecuat, ia
loga (x − 2a − 1) = log2a+1 (2x + 2a2 − 1).

Solut, ie. Domeniul de definit, ie al ecuat, iei date este D = (2a + 1, ∞). Notând
loga (x − 2a − 1) = log2a+1 (2x + 2a2 − 1) = t, rezultă că x − 2a − 1 = at s, i
2x + 2a2 − 1 = (2a + 1)t , deci 2x = 2at + 4a + 2 = (2a + 1)t − 2a2 + 1. Împărt, ind
t t
a 1
prin (2a + 1)t obt, inem că 2 + 2a2 + 4a + 1

= 1. Aceasta
2a + 1 2a + 1
este o ecuat, ie de forma f (t) = 1 cu f strict descrescătoare, având solut, ia unică
t = 2. Rezultă că x = (a + 1)2 ∈ D este solut, ie unică pentru ecuat, ia dată.
MGO 108. Fie numerele reale a, b s, i c astfel ı̂ncât
th (a)th (b) + th (b)th (c) + th (c)th (a) = 1
ex − e−x
(unde th (x) = reprezintă tangenta hiperbolică a numărului real x).
ex + e−x
a) Demonstrat, i că a, b, c < 0 sau a, b, c > 0.

1 2 + th (a) + th (b) + th (c) + th (a)th (b)th (c)
b) Arătat, i că a + b + c = ln .
2 2 − th (a) + th (b) + th (c) + th (a)th (b)th (c)
Michel Bataille, Frant, a s, i Leonard Mihai Giugiuc, România
Solut, ie. Evident, −1 < th (x) < 1, pentru orice x ∈ R. De asemenea, avem
echivalent, ele: th (x) = 0 ⇔ x = 0; th (x) > 0 ⇔ x > 0; th (x) < 0 ⇔ x < 0.
Notăm th (a) = u, th (b) = v s, i th (c) = w. Atunci u, v, w ∈ (−1, 1) s, i
uv + vw + wu = 1.
a) Presupunem prin reducere la absurd că numerele a, b, c nu au toate acelas, i
semn. Atunci ar exista două dintre ele, să zicem a s, i b, astfel ı̂ncât a ≥ 0 ≥ b. Prin
urmare u ≥ 0 ≥ v. Dacă w ≥ 0 ar rezulta că 1 = uv + vw + wu ≤ wu < 1, fals, iar
dacă w < 0 ar rezulta că 1 = uv + vw + wu ≤ vw < 1, din nou fals.
1 1+u 1 1+v
b) Din th (a) = u rezultă că a = ln . Analog, avem b = ln
2 1−u 2 1−v
1 1+w 1 (1 + u)(1 + v)(1 + w)
s, i c = ln . Astfel obt, inem că a + b + c = ln =
2 1−v 2 (1 − u)(1 − v)(1 − w)
1 2 + (u + v + w + uvw)
ln , ceea ce trebuia demonstrat.
2 2 − (u + v + w + uvw)
MGO 109. Fie z1 , z2 , z3 ∈ C∗ astfel ı̂ncât |z1 +z2 | = |z1 |+|z2 |, |z1 +z3 | = |z1 |+|z3 |
s, i z2 + z3 = 2z1 . Determinat, i mult, imea tuturor valorilor posibile pentru numărul
z 2 · z2 + z3 · z3
.
z1 · z 1
Solut, ie. Cum z1 , z2 , z3 ∈ C∗ , egalitatea |z1 + z2 | = |z1 | + |z2 | are loc dacă s, i numai
dacă există k ∈ R∗+ astfel ı̂ncât z2 = kz1 , iar egalitatea |z1 + z3 | = |z1 | + |z3 | are
loc dacă s, i numai dacă există p ∈ R∗+ astfel ı̂ncât z3 = pz1 . Dar z2 + z3 = 2z1 ,
z2 · z2 + z3 · z3
deci k + p = 2, adică p = 2 − k, cu k ∈ (0, 2). Astfel obt, inem =
z1 · z 1
|z2 |2 + |z3 |2
= k 2 + p2 = k 2 + (2 − k)2 = 2k 2 − 4k + 4 = 2(k − 1)2 + 2. Avem
|z1 |2
echivalent, ele k ∈ (0, 2) ⇔ k−1 ∈ (−1, 1) ⇔ (k−1)2 ∈ [0, 1) ⇔ 2(k−1)2 +2 ∈ [2, 4),
deci mult, imea cerută este intervalul [2, 4).
MGO 110. Rezolvat, i ı̂n mult, imea numerelor reale ecuat, ia
cos2 x + cos2 2x · sin2 3x + sin2 4x = 1.
Solut, ia 1. Ecuat, ia dată devine, succesiv: cos2 2x · sin2 3x + sin2 4x −h sin2 x = 0;

2
cos2 2x·sin2 x 3 − 4 sin2 x +16 sin2 x·cos2 x·cos2 2x−sin2 x = 0; sin2 x cos2 2x(1+
i
2 cos 2x)2 + 8 cos2 2x(1 + cos 2x) − 1 = 0. Cazul 1. sin2 x = 0, cu solut, ia x = kπ,
k ∈ Z. Cazul 2. t2 (1 + 2t)2 + 8t2 (1 + t) − 1 = 0, unde t = cos 2x ∈ [−1, 1].
2
Efectuând calculele, ecuat, ia devine 4t4 + 12t3 + 9t2 − 1 = 0, adică 2t2 + 3t − 1 =
1
0, adică 2t2 + 3t + 1 2t2 + 3t − 1 = 0, având solut, iile t1 = −1, t2 = − ,

√ √ 2
−3 + 17 −3 − 17
t3 = ∈ [−1, 1], t4 = 6∈ [−1, 1]. Astfel mult, imea solut, iilor
4 4n
π o n π o
ecuat, iei date este S = {kπ | k ∈ Z} ∪ + kπ k ∈ Z ∪ ± + kπ k ∈ Z ∪
( √ ) 2 3
1 17 − 3
± arccos + kπ k ∈ Z .
2 4
Solut, ia 2 (Daniel Văcaru, Pites, ti). Putem scrie, echivalent, cos2 2x · sin2 3x =
sin2 x − sin2 4x, adică cos2 2x · sin2 3x = − sin 3x · sin 5x, prin urmare sin 3x = 0 sau
cos2 2x · sin 3x = − sin 5x. Pentru a doua ecuat, ie, cum sin 3x 6= 0, obt, inem, suc-
sin 5x sin 3x + sin 5x 2 sin 4x cos x
cesiv: cos2 2x = − ; sin2 2x = ; 4 sin2 x cos2 x = ,
sin 3x sin 3x sin 3x
sin 4x
deci cos x = 0 sau 2 sin2 x cos x = . Ultima ecuat, ie devine, succesiv:
sin 3x
sin x sin 2x sin 3x = sin 4x; sin x sin 2x sin 3x = 2 sin 2x cos 2x, cu posibilităt, ile
sin 2x = 0 sau sin x sin 3x = r2 cos√ 2x, echivalentă cu 4 sin4 x − 7 sin2 x + 2 = 0, cu
7 − 17
solut, ia posibilă sin x = ± . În concluzie, mult, imea solut, iilor ecuat, iei
8
date este r reuniunea solut, iilor ecuat, iilor sin 3x = 0, cos x = 0, sin 2x = 0 s, i
√
7 − 17
sin x = ± . Rezolvarea acestora conduce la aceeas, i mult, ime S ca la
8
solut, ia anterioară.
Clasa a XI-a
MGO 111. Fie A ∈ Mn (C) astfel ı̂ncât A6 = A + In . Demonstrat, i că matricea

A2 + A + In este inversabilă.
Solut, ie (Daniel Văcaru, Pites, ti). Avem A(A5 − In ) = In , deci det A 6= 0. Din
A = A6 − In = (A3 − In )(A3 + In ) = (A − In )(A2 + A + In )(A + In )(A2 − A + In )
s, i det A 6= 0 rezultă că det(A2 + A + In ) 6= 0, deci matricea A2 + A + In este
inversabilă (mai mult, se deduce că toate matricele A, A5 − In , A3 − In , A3 + In ,
A − In , A2 + A + In , A + In , A2 − A + In sunt inversabile).
MGO 112. Fie a, b ∈ C∗ astfel ı̂ncât a 6= ±b s, i A, B ∈ M4 (C) astfel ı̂ncât
det(aAB + bBA) = det(aBA + bAB). Demonstrat, i că

det (x + a)AB + (b − x)BA = det (x + a)BA + (b − x)AB , ∀x ∈ C.

f : C → C, f (x) = det (x + a)AB
Solut, ie. Fie + (b − x)BA − det (x + a)BA +
(b − x)AB = det aAB + bBA + x(AB − BA) − det aBA + bAB + x(BA − AB) .
Deoarece det(AB − BA) = det(BA − AB) s, i det(aAB + bBA) = det(aBA + bAB)
3 2
forma f (x) = αx +βx +γx, cu α, β, γ ∈ C. Evident, avem f (0) =
rezultăcă f are
b−a
0 s, i f = 0. De asemenea, f (b) = det (b + a)AB − det (b + a)BA = 0
2
b−a
s, i f (−a) = det (b + a)BA − det (b + a)AB = 0. Cum numerele 0, , b s, i
2
−a sunt distincte două câte două, iar f este funct, ie polinomială de grad cel mult
3, rezultă că f = 0 s, i problema este rezolvată.
MGO 113. Se consideră matricea A ∈ Mn (C), n ≥ 2, astfel ı̂ncât det A = 0 s, i
det(In + A∗ ) = 1, unde A∗ este matricea adjunctă a lui A. Arătat, i că (A∗ )2 = On .
Solut, ie. Deoarece det A = 0, avem rang A ≤ n − 1. Dacă rang A = n − 2, atunci
A∗ = On , deci s, i (A∗ )2 = On . Fie acum rang A = n − 1. Avem AA∗ = det A · In =
On , deci din Inegalitatea lui Sylvester rang A + rang A∗ ≤ n 
+ rang (AA∗ ) obt, inem

b1 0 . . . 0
 b2 0 . . . 0 
rang A∗ ≤ 1. Rezultă că A∗ are forma A∗ = BC, cu B =  .  s, i
 
 .. 
bn 0 . . . 0
 
c1 c2 . . . cn
 0 0 ... 0 
C= , unde b1 , b2 , . . . , bn , c1 , c2 , . . . , cn ∈ C. Avem tr A∗ = t,
 ... 
0 0 ... 0
 
1 0 ... 0
Pn  0 0 ... 0 
unde t = bk ck . Avem s, i CB = tE, unde E =   ∈ Mn (C).
 ... 
k=1
0 0 ... 0
∗ 2 ∗
Rezultă că (A ) = BCBC = tBEC = tBC = tA . Dar, folosind ipoteza s, i
Identitatea lui Sylvester avem 1 = det(In + A∗ ) = det(In + BC) = det(In + CB),
deci 1 = det(In + tE) = 1 + t. Rezultă că t = 0 s, i astfel (A∗ )2 = 0 · A∗ = On .
MGO 114. Fie (an )n≥1 o progresie aritmetică având primul termen a1 = 1 s, i
1 1 1
a a
an1 + an2 + . . . + anan
rat, ia r ∈ N∗ . Calculat, i lim .
n→∞ an
Dan S, tefan Marinescu, Hunedoara s, i Leonard Mihai Giugiuc, Drobeta Turnu Severin
r+1
Solut, ie. Vom arăta că limita este . Pentru aceasta, fie (xn )n≥1 s, irul căruia
r
an + n − 1
trebuie să-i aflăm limita. În mod cert avem ≤ xn , ∀n ∈ N∗ , (1).
an s
1
ak 2(an − 1)
Pe de altă parte, pentru orice n ≥ k ≥ 2 avem an < 1 + , (2).
ak (ak − 1)
s !ak
2(an − 1)
Într-adevăr, utilizând Binomul lui Newton obt, inem 1 + >
ak (ak − 1)
2(an − 1)
1 + Ca2k · = 1 + an − 1 = an . Din (2) suntem condus, i la
ak (ak − 1)
s
n
an + n − 1 2(an − 1) 1 X 1
xn < + ·√ · p , ∀n ≥ 2 (3).
an an an ak (ak − 1)
k=2
an + n − 1 r+1 1 n
P 1
Cum lim = s, i lim √ · p = 0 (cu Lema Stolz-
n→∞ an r n→∞ an k=2 ak (ak − 1)
1
p √ √
an+1 (an+1 − 1) 1 an+1 + an
Cesaro ea este egală cu lim √ √ = · lim p = 0),
n→∞ an+1 − an r n→∞ an+1 (an+1 − 1)
r+1
din (1) s, i (3) conform Criteriului cles, telui deducem că lim xn = .
n→∞ r
MGO 115. a) Fie a, b, c, d ≥ 0 cu a2 + b2 + c2 + d2 = 2. Demonstrat, i că
a + b + c + d − (abc + abd + acd + bcd) ≤ 2.
b) Arătat, i că pentru orice k < 1 există a, b, c, d ≥ 0 cu a2 + b2 + c2 + d2 = 2 astfel

ı̂ncât a + b + c + d − k(abc + abd + acd + bcd) > 2.
Leonard Mihai Giugiuc, Drobeta Turnu Severin

Solut, ia 1. Vom utiliza următoarele două rezultate.

Lema 1 (problema MGO 79 din RMGO 1/2018). Fie α > β > 0 s, i a, b, c, d ≥ 0
astfel ı̂ncât a + b + c + d = 2α + β s, i a2 + b2 + c2 + d2 = 2α2 + β 2 . Atunci
abc + abd + acd + bcd ≥ α2 β, cu egalitate pentru (α, α, β, 0) s, i permutările sale.
Lema 2 (problema L 355 din RecMat 2/2018). Fie α ≥ β ≥ 0 s, i a, b, c, d ≥ 0
astfel ı̂ncât a + b + c + d = 3α + β s, i a2 + b2 + c2 + d2 = 3α2 + β 2 . Atunci
abc + abd + acd + bcd ≥ α3 + 3α2 β, cu egalitate pentru (α, α, β, α) s, i permutările
sale.
a) Avem (a + b + c + d)2√≥ a2 + b2 + c2 + d2 √ = 2 s, i (a + b + c + d)2 ≤
4(a2 + b2 + c2 + d2 ) = 8, deci 2 ≤ a + b + c + d ≤ 2 2.
√
Cazul 1. 2 ≤ a + b + c + d ≤ 2. Atunci a + b + c + d − (abc + abd + acd + bcd) ≤
a + b + c + d = 2, cu egalitate pentru (1, 1, 0, 0) s, i permutările sale.
√ !
√ 2 √
Cazul 2. 2 < a + b + c + d < 6. Funct, ia f : √ , 1 → 2, 6 , f (x) =
3
√ !
√ 2
2x + 2 − 2x2 este bijectivă, deci există x ∈ √ , 1 astfel ı̂ncât a + b + c + d =
3
√ √
2x + 2 − 2x . Aplicând√Lema 1 pentru α = x s, i β = 2 − 2x2 rezultă că
2
abc +√ abd + acd + bcd √ ≥ x2 2 − 2x2 , deci a + b + c + d − (abc + abd + acd √ + bcd) ≤
2 2 2
+ 2 − 2x − x 2 − 2x . Astfel este 2
2x√
2
√ suficient √ să arătăm că 2x + 2 − 2x −
2 2
x 2 − 2x < 2, echivalent cu (x + 1) 1 − x < 2, care este adevărată deoarece
√ 1 1
x + 1 < 2 s, i 1 − x2 ≤ √ < √ .
3 2
" √ #
√ √ 1 2 √ √
Cazul 3. 6 ≤ a + b + c + d ≤ 2 2. Funct, ia g : √ , √ → 6, 2 2 ,
2 3
" √ #
√ 1 2
g(x) = 3x + 2 − 3x2 este bijectivă, deci există x ∈ √ , √ astfel ı̂ncât
2 3
√ √
a + b + c + d = 3x + 2 − 3x2 . Aplicând Lema √ 2 pentru α = x s, i β = 2 − 3x2
3 2 2
rezultă că abc + abd + acd√+ bcd ≥ x + 3x 2√− 3x , deci a + b + c + d − (abc +
abd + acd + bcd)√≤ 3x + 2 − 3x2 −√x3 − 3x2 2 − 3x2 . Astfel este suficient să
2 3 2 2
√ 3x + 2 − 3x − x −3 3x 2 − 3x < 22, care este adevărată deoarece
arătăm că
2 2
(1 − 3x ) 2 − 3x ≤ 0 s, i 3x − x − 2 = −(1 − x) (x + 2) < 0.
√
2
b) Fie k < 1. Din demonstrat, ia Cazului 2, pentru orice x ∈ √ , 1
√ √ 3
2x + 2 − 2x2 − 2 2x + 2 − 2x2 − 2 1
avem √ < 1. Deoarece lim √ = lim 2
−
√ r x 2 − 2x
2 2 x%1 2
x 2 − 2x √
2 x%1 x
√
2x + 2 − 2x2 − 2

2 1−x 2
· = 1, există x ∈ √ , 1 astfel ı̂ncât √ > k, de
x2 1+x 3 x2 2 − 2x2
unde, conform demonstrat, iei Cazului 2 s, i cazului de egalitate din Lema 1, deducem
că există a, b, c, d ≥ 0 cu a2 + b2 + c2 + d2 = 2 astfel ı̂ncât a + b + c + d − k(abc +

abd + acd + bcd) > 2.
Solut, ia 2 pentru punctul a) (Thuan Nguyen Hoang, Vietnam). Pentru a + b + c +
d − (abc + abd + acd + bcd) ≤ 0 concluzia este evidentă. Fie acum a + b + c + d −
(abc + abd + acd + bcd) > 0. Inegalitatea dorită h este echivalentă cu f (a, b, c, d) ≥ 0,
unde f (a, b, c, d) = 2(a2 + b2 + c2 + d2 )3 − (a + b + c + d)(a2 + b2 + c2 + d2 ) −
i2
2(abc + abd + acd + bcd) . Putem presupune, fără a restrânge generalitatea, că
d = min{a, b, c, d}. Pentru (a, b, c, d) fixat, notăm F (t) = f (a+t, b+t, c+t, d+t), cu
t ≥ −d. Avem F 0 (t) = 24AB, unde A = a2 +b2 +c2 +d2 +2(a+b+c+d)t+4t2 ≥ 0,
B = abc+abd+acd+bcd+2(ab+ac+bc+ad+bd+cd)t+3(a+b+c+d)t2 +4t3 ≥ 0.
Astfel F 0 (t) ≥ 0, deci F (t) ≥ F (−d), pentru orice t ≥ −d. Astfel F (0) ≥ F (−d),
adică f (a, b, c, d) ≥ f (a−d, b−d, c−d, 0). Prin urmare, este suficient să demonstrăm
inegalitatea dorită doar ı̂n cazul d = 0, adică a + b + c − abc ≤ 2, pentru
a2 + b2 + c2 = 2 s, i a, b, c ≥ 0. Utilizând Metoda uvw, este suficient să arătăm
această relat, ie doarp ı̂n următoarele două cazuri. Cazul 1. c = 0. Atunci avem de
arătat că√a + b ≤ 2(a 2 2
2
√ + b ), adevărat. Cazul 2. a = b. Atunci avem de arătat
că 2a + 2 − 2a − a 2 − 2a2 ≤ 2 pentru 0 ≤ a ≤ 1, relat, ie us, or de demonstrat.
2
Clasa a XII-a
MGO 116. Fie a, b ∈ Z∗23 . Calculat, i probabilitatea ca alegând un endomorfism f

al grupului (Z∗23 , ·) acesta să verifice relat, ia f (a) = b.
Solut, ie. Avem Z∗23 = h b 5 i, deci orice endomorfism f este bine determinat de
elementul f (b 5m ∈ Z∗23 , m = 0, 21. Rezultă că avem 22 de endomorfisme,
5) = b
având forma f b 5k = b 5km pentru orice k = 0, 21, unde m = 0, 21. Fie a = b
5p s, i

b=b 5q , cu p, q = 0, 21. Avem echivalent, ele: f (a) = b ⇔ f b
5p = b 5q ⇔ b
5pm = b
5q
⇔ pm ≡ q (mod 22), (1). Avem următoarele cazuri.
Cazul 1. p 6∈ {0, 2, 11}, adică a 6∈ {b1, b
2, 22}.
b Atunci ecuat, ia (1) are solut, ie m
1
unică pentru orice q, deci probabilitatea cerută este P = , pentru orice b.
22
Cazul 2. p = 0, adică a = 1. Subcazul 2.1. q = 0, adică b = b
b 1. Atunci ecuat, ia
22
(1) are ca solut, ie orice m = 0, 21, deci P = 6 0, adică
= 1. Subcazul 2.2. q =
22
b 6= b
1. Atunci ecuat, ia (1) nu are solut, ii, deci P = 0.
2. Atunci ecuat, ia (1) devine 2m ≡ q (mod 22).
Cazul 3. p = 2, adică a = b
Subcazul 3.1. q = 2l, cu l = 0, 10, adică b ∈ {b 1, b
2, b
4, b
8, 16,
b b 9, 18,
b 13, 3, b
b b 6, 12}.
b
Atunci ecuat, ia (1) devine 2m ≡ 2l (mod 22), deci are solut, iile m ∈ {l, l + 11},
2 1
deci P = = . Subcazul 3.2. q = 2l + 1, cu l = 0, 10, adică b ∈
22 11
{b
5, 10,
b 20,
b 17,
b 11,b 22,b 21,
b 19,
b 15,
b b 7, 14}.
b Atunci (1) devine 2m ≡ 2l + 1 (mod 22),
deci nu are solut, ii, deci P = 0.
Cazul 4. p = 11, adică a = 22 b = −b 1. Atunci (1) devine 11m ≡ q (mod 22).
Subcazul 4.1. q 6∈ {0, 11}, adică b 6∈ {b
1, 22}.
b Atunci (1) nu are solut, ii, deci P = 0.
Subcazul 4.2. q = 0, adică b = b 1. Atunci (1) are solut, iile m = 2l, cu l = 0, 10,
11 1
deci P = = . Subcazul 4.3. q = 11, adică b = 22. b Atunci (1) are solut, iile
22 2
11 1
m = 2l + 1, cu l = 0, 10, deci din nou P = = .
22 2
MGO 117. Fie p un număr prim de forma 4k + 1. Demonstrat, i că polinomul
f = X p−1 + aX + b
1 ∈ Zp [X] este reductibil, pentru orice a ∈ Zp .
Rămâne afirmat, ia adevărată pentru numerele prime p de forma 4k + 3?
***
Solut, ie. Cazul 1. a = b 0. Atunci f = X p−1 +b
1. Cum p = 4k+1, există m ∈ Zp astfel
2 b [
ı̂ncât m = −1 (ı̂ntr-adevăr, pentru m = (2k)! folosind că x b = −p[
− x pentru orice
x ∈ {1, 2, . . . , 2k} s, i Teorema lui Wilson 2 2k [ \
avem m = (−1) · (4k)! = (p − 1)! = −1).
b
4k 2 2k 2k

Astfel f = X − m = X − m X + m , deci f este reductibil.
Cazul 2. a 6= b 0. Atunci pentru orice x ∈ Z∗p avem xp−1 = b
1 (Mica teoremă a

lui Fermat), deci f (x) = ax + b 2. Prin urmare f −b2·a−1 0, deci f se divide
=b
cu X + b2 · a−1 s, i astfel este reductibil.
b) Afirmat, ia nu rămâne neapărat adevărată pentru p = 4k + 3. De exemplu, ı̂n
Z3 polinomul f = X 2 + b 1 este ireductibil, deoarece f (x) 6= b
0 pentru orice x ∈ Z3 .

 a+b+c+d=4
4
MGO 118. Rezolvat, i ı̂n R sistemul a2 + b2 + c2 + d2 = 52 .
 4
a + b4 + c4 + d4 = 868
Florentin Vis, escu, Bucures, ti s, i Leonard Mihai Giugiuc, Drobeta Turnu Severin
Solut, ia 1. Fie x4 −px 3
P +qx
2 −rx+t = 0 ecuatia având rădăcinile a, b, c si d. Atunci
, ,
2
p − a 2 16 − 52 P 3 P 2 P
p = 4 s, i q = = = −18. Cum a − p a + q a − 4r +
2 2
P1 r
= 0, obt, inem a = 4·52+18·4+4r −t· = 280+3r. Dar a4 −p a3 +
P 3 P P
t
Pa t
q a2 −r a+4t = 0, adică 868−4(280+3r)−18·52−4r+4t = 0, deci t = 4r+297.
P
Ecuat, ia devine x4 −4x3 −18x2 −rx+4r+297 = 0. Cum x = 4 nu este solut, ie, ecuat, ia
x4 − 4x3 − 18x2 + 297 9
devine −r = 0, sau, echivalent, x3 −18x−72+ −r = 0,
x−4 x−4
9
adică f (x) = 0, unde f : R \ {4} → R, f (x) = x3 −18x−72+ −r. Determinăm
x−4
valorile reale ale lui r pentru care ecuat, ia f (x) = 0 are patru solut, ii, utilizând
9
S, irul lui Rolle. Avem f 0 (x) = 3x2 − 18 − . Rădăcinile derivatei sunt
√ (x − 4)2 √
x1 = x2 = 3 s, i x3,4 = 1 ± 2 3. Avem lim f (x) = −∞, f (1 − 2 3) = −r − 44,
x→−∞ √
f (3) = −r − 108, fs (4) = −∞, fd (4) = ∞, f (1 + 2 3) = −r − 44, lim f (x) = ∞,
x→∞
deci S, irul lui Rolle este (−, sgn (−r − 44), sgn (−r − 108), − | +, sgn (−r − 44), +).
Obt, inem că ecuat, ia are 4 solut, ii reale doar ı̂n următoarele două cazuri.
Cazul 1. r = −108, când rădăcinile sunt x1 = x2 = x3 = 3, x4 = −5.
√ √
Cazul 2. r = −44, când rădăcinile sunt x1 = x2 = 1 − 2 3, x3 = x4 = 1 + 2 3.
√ √ √ √
Deci solut, iile sistemului dat sunt (3, 3, 3, −5), (1−2 3, 1−2 3, 1+2 3, 1+2 3)
s, i permutările lor.
Notă. Domnul Alexandru Dan Petrescu din Bucures, ti a propus o rezolvare
asemănătoare ı̂n prima parte, dar bazată apoi pe reprezentarea grafică a funct, iei
x4 − 4x3 − 18x2 + 297
din membrul stâng al ecuat, iei = r, din care s-au observat
x−4
cele două cazuri ı̂n care ecuat, ia are patru solut, ii reale, cazul r = −44 fiind rezolvat
apoi algebric prin substitut, ia x = y + 1, iar cazul r = −108 cu ajutorul primelor
două derivate.
Solut, ia 2 (Istvan Biro, Sânnicolau Mare). Notând a = 4x + 1, b = 4y + 1, c = 4z + 1

 x2+ y +
 z+t=0
s, i d = 4t + 1, sistemul devine x + y + z 2 + t2 = 3
2
, echi-
 x4 + y 4 + z 4 + t4 + x3 + y 3 + z 3 + t3 = 9

 4
 x + y + z = −t
3


xy + xz + yz = t2 −

valent cu 2 . Astfel x, y s, i z sunt rădăcinile ecuat, iei
 3t 3 − 9t + 9
2 4

 xyz =

4t − 3
3t3 − 29 t + 94

3 t
X 3 + tX 2 + t2 − X − = 0. Notând X = m − rezultă
2 4t − 3 3
4t2 − 9 7t3 3t2

t 45 9
că m3 + ·m− + + − + = 0. Ecuat, ia va
6 27 4 16 64 64(4t − 3)
avea toate rădăcinile reale dacă s, i numai dacă are ( discriminantul D ≤ 0, adică
2 2 2
2 √ √ )
(2t − 1) (2t + 3) 4t − 3 3 3 1 3
D = 2
≤ 0, deci t ∈ − ,− , , . Conform
576(4t − 3) 2 2 2 2
Formulelor lui Cardano obt, inem următoarele cazuri.
3 1
Cazul 1. t = − . Atunci m1 = m2 = m3 = 0, deci X1 = X2 = X3 = , deci
2 2
a = b = c = 3, d = −5.
√ √ √ √
3 2 3 3 3
Cazul 2. t = − . Atunci m1 = − , m2 = m3 = , deci X1 = m1 + ,
2 3 3 6
√
3 √ √
X2 = X3 = m2 + , deci a = 1 − 2 3, b = c = 1 + 2 3 s, i permutările lor, iar
√ 6
d = 1 − 2 3.
1 4 2 1
Cazul 3. t = . Atunci m1 = − , m2 = m3 = , deci X1 = m1 − ,
2 3 3 6
1
X2 = X3 = m2 − , deci a = −5, b = c = 3 s, i permutările lor, iar d = 3.
6
√ √ √ √
3 2 3 3 3
Cazul 4. t = . Atunci m1 = , m2 = m3 = − , deci X1 = m1 − ,
2√ 3 3 6
3 √ √
X2 = X3 = m2 − , deci a = 1 + 2 3, b = c = 1 − 2 3 s, i permutările lor, iar
√ 6
d = 1 + 2 3.
(sin x − x cos x) sinn−2 x + xn−2
Z π
MGO 119. Calculat, i dx, x ∈ 0, , unde
(sin x + x)n 2
n este un număr natural fixat.
Solut, ie. Integrala din enunt, poate fi scrisă sub forma
(sin x − x cos x) sinn−2 x (sin x − x cos x)xn−2

Z Z
I= x n dx + n dx.
sinn x 1 + sin x
sin x xn 1 +
x
sin x 0

x 0 sin x − x cos x x cos x − sin x
Cum 1 + = 2 s, i 1 + = , se obt, ine
sin x sin x x x2
0
0 sin x
Z 1+ x

Z 1+
sin x dx − x
I = x n dx. Rezultă că pentru n = 1 avem
x n

1+ sin
sin x 1+
x
x sin x x
I = ln 1 + − ln 1 + + C = ln + C, iar pentru n 6= 1 avem
sin x x sin x
−n+1
x −n+1 sin x
1+ 1+
sin x x xn−1 − sinn−1 x
I= − +C = + C.
−n + 1 −n + 1 (n − 1) (x + sin x)n−1
MGO 120. Fie f : [0, 1] → R o funct, ie de două ori derivabilă, cu derivata a doua
continuă, astfel ı̂ncât f (0) = 0, f (1) = (a − 1)2 , f 0 (0) = a2 s, i f 0 (1) = a2 − 4a + 3,
Z 1
2
unde a ∈ R. Demonstrat, i că f 00 (x) dx ≥ 4(4a2 − 6a + 3).
0
Solut, ie. Conform Inegalităt, ii Cauchy-Buniakowski-Schwarz avem
Z 1 Z 1 Z 1 2
2 00
2 00
(3x − 2a) dx · f (x) dx ≥ (3x − 2a)f (x) dx , (1).
0 0 0
1
(3x − 2a)3 1 (3 − 2a)3 + 8a3
Z
Dar (3x−2a)2 dx = = = 4a2 −6a+3 s, i, integrând
0 9 0 9
Z 1 Z 1
1
prin părt, i, (3x−2a)f (x) dx = (3x−2a)f 0 (x) −
00
3f 0 (x) dx = (3−2a)f 0 (1)+
0 0 0
2af 0 (0) − 3 (f (1) − f (0)) = (3 − 2a)(a2 − 4a + 3) + 2a3 − 3(a − 1)2 = 8a2 − 12a + 6,
Z 1
2
2
deci ı̂nlocuind ı̂n (1) obt, inem că (4a − 6a + 3) f 00 (x) dx ≥ 4(4a2 − 6a + 3)2 .
0
Împărt, ind prin 4a2 − 6a + 3 > 0 rezultă inegalitatea din enunt, .
Remarcăm că egalitatea are loc pentru f (x) = x(x − a)2 .
ARTICOLE S, I NOTE MATEMATICE
În legătură cu Problema 27710 din G.M.-B nr.

6-7-8/2019
Daniel JINGA 1
Problema 27710 din Gazeta Matematică Seria B nr. 6-7-8/2019, propusă la

Clasa a X-a de Rică Zamfir, Bucures, ti, are următorul enunt, :
Să se arate că ı̂n orice triunghi există inegalitatea
1 1 1 1
√ √ 2 + √ √ 2 + √ √ 2 ≤ 4r .
ra + rb rb + rc rc + ra
Ne propunem să generalizăm problema s, i să găsim s, i o inegalitate de sens

contrar. Mai precis demonstrăm următorul rezultat.
Propozit, ia 1. În orice triunghi au loc inegalităt, ile
9 1 1 1 1
≤ √ √ n + √ √ n + √ √ n ≤ n ,
2n (4R + r) n ra + rb
n n rb + rc
n n rc + ra
n 2 ·r
pentru orice n ∈ N, n ≥ 2.
√ √ p√
Demonstraţie. n ra + n rb ≥ 2 ·
ra rb , cu Inegalitatea mediilor.
n
√ √ n √ q
S2 n
Atunci n ra + n rb ≥ 2n · ra rb = 2n · (p−a)(p−b) = √ 2 ·S .
(p−a)(p−b)
Tot cu Inegalitatea mediilor, (p − a)(p − b) ≤ 2p−a−b = 2c .

p
2
√ √ n n+1
Atunci n ra + n rb ≥ 2 c ·S . Se obt, ine √ 1 c
√ n ≤ 2n+1 ·S , de unde prin
( n ra + n rb )
sumare rezultă
X 1 1 p 1
√ √ n ≤ n+1 · 2p = n = n
n r + n r
a b 2 ·S 2 ·p·r 2 ·r
s, i inegalitatea din dreapta este demonstrată.

1
Profesor, Colegiul Nat, ional ,,Ion C. Brătianu”, Pites, ti, jinga.daniel@yahoo.com
31
32 Daniel JINGA
Vom demonstra acum inegalitatea din stânga. Folosind faptul că funct, ia
f : [0, ∞) → R, f (x) = xn , unde n ∈ N, n ≥ 2 este convexă, sau demonstrând prin
induct, ie matematică, avem inegalitatea
x + y n xn + y n

≤ , pentru orice x, y ≥ 0 s, i n ∈ N∗ . (1)
2 2
Cu Inegalitatea lui Bergström avem
X 1 9
√ √ n ≥ P √
n r + n r
√ n .
n r + n r
(2)
a b a b
Folosind (1) obt, inem

√ √ n S S
n r + n r
a b ra + rb p−a + p−b S(2p − a − b) S·c
≤ = = = .
2 2 2 2(p − a)(p − b) 2(p − a)(p − b)
√ √ n 2n−1 ·S·c
Prin urmare n ra + n r
b ≤ (p−a)(p−b) .
Rezultă
X √ √ c
( n ra + n rb )n ≤ 2n−1 · S ·
X
. (3)
(p − a)(p − b)
Dar
X c c(p − c) + a(p − a) + b(p − b)
=
(p − a)(p − b) (p − a)(p − b)(p − c)
p(a + b + c) − (a2 + b2 + c2 )
= S2
p
2p2 − 2(p − r2
2 − 4Rr) 2(4R + r) 2(4R + r)
= = = .
r2 p rp S
a2 = 2(p2 − r2 − 4Rr).
P
Am folosit
P √ √ n
Atunci din (3) rezultă n r + n r
a b ≤ 2n (4R + r).
Folosind acum (2) se obt, ine
X 1 9
√ √ n ≥ n
n r + n r
a b 2 (4R + r)
s, i demonstrat, ia este ı̂ncheiată.
Observat, ia 1. Egalităt, ile au loc dacă s, i numai dacă triunghiul este echilateral.
Observat, ia 2. Pentru n = 2 ı̂n inegalitatea din dreapta se obt, ine Problema 27710.
Bibliografie
[1] M. Chirciu, Inegalităt, i cu laturi s, i raze ı̂n triunghi, de la init, iere la performant, ă,
Editura Paralela 45, Pites, ti, 2017.
[2] R. Zamfir, Problema 27710, Gazeta Matematică Seria B, nr. 6-7-8/2019.

O demonstrat, ie inductivă a Inegalităt, ii mediilor
Dorin MĂRGHIDANU 1
În acestă scurtă notă este prezentată o nouă demonstrat, ie, inductivă, a Inega-
lităt, ii mediilor – obt, inută prin utilizarea unei inegalităt, i analitice simple.
Se cunosc numeroase demonstrat, ii pentru inegalitatea clasică dintre media arit-
a1 + a2 + . . . + an √
metică An [a] := s, i media geometrică Gn [a] := n a1 · a2 · . . . · an
n
a numerelor ai ≥ 0, i = 1, n (vezi, de exemplu, [1] – [18]).
În cele ce urmează vom da o nouă demonstrat, ie - prin induct, ie matematică.
Pentru aceasta avem nevoie ı̂n mod esent, ial s, i de următorul rezultat ajutător,
obt, inut prin simple considerat, ii de analiză matematică.
Lema 1. Dacă a > 0, x > 0 s, i m ∈ N∗ , atunci
m1
am+1

m· + x ≥ (m + 1)a, (1)
x
cu egalitate dacă s, i numai dacă x = a.
1 m+1 1
am+1 m
Demonstraţie. Fie, f : (0, ∞) → R, f (x) = m · x +x = m·a m · x− m + x.
m+1 m+1
m+1
− m+1 x m −a m
Avem f 0 (x) =1−a m ·x m =m+1 .
x m
Cum f 0 (x) = 0 dacă s, i numai dacă x = a, iar cum evident min f (x) = f (a) =
x>0
(m + 1)a, rezultă inegalitatea s, i condit, ia de egalitate din enunt, .
Observat, ia 1. Inegalitatea din lemă are loc chiar s, i pentru m real, strict pozitiv.
Suntem acum ı̂n măsură să enunt, ăm s, i să demonstrăm următoarea:
Propozit, ia 1 (Inegalitatea mediilor). Pentru orice n ∈ N∗ , xk ≥ 0, k = 1, n,
s, i vectorul x = (x1 , x2 , . . . , xn ) ∈ Rn+ are loc inegalitatea
x1 + x2 + . . . + xn √
An [x] := ≥ n x1 · x2 · . . . · xn =: Gn [x], (2)
n
cu egalitate dacă s, i numai dacă x1 = x2 = . . . = xn .
1
Profesor dr., Colegiul Nat, ional ,,Al. I. Cuza”, Corabia, d.marghidanu@gmail.com
33
34 Dorin MĂRGHIDANU
Demonstraţie. Concluzia este evidentă dacă există k ∈ {1, 2, . . . , n} astfel ı̂ncât

xk = 0. În continuare presupunem că x1 , x2 , . . . , xn > 0.
Vom demonstra inegalitatea prin induct, ie.
Pentru n = 2, relat, ia (2) se obt, ine imediat prin calcul direct, sau din relat, ia
(1) – cu m = 1, x = x2 , a = G2 [x], din care deducem
G22 [x] √
+ x2 ≥ 2 · G2 [x] ⇔ x1 + x2 ≥ 2 · x1 · x2 , (3)
x2
√
cu egalitate dacă s, i numai dacă x2 = G2 [x] ⇔ x2 = x1 · x2 ⇔ x1 = x2 .
Presupunem inegalitatea (2) adevărată ı̂n cazul a n numere xk > 0, k = 1, n,
cu egalitate dacă s, i numai dacă x1 = x2 = . . . = xn (= Gn [x]) s, i o vom demonstra
s, i ı̂n cazul a n + 1 numere xk > 0, k = 1, n + 1.
Folosind ipoteza de induct, ie vom avea
(n + 1) · An+1 [x] = x1 + x2 + . . . + xn + xn+1 ≥ n · Gn [x] + xn+1 . (4)
Cum !1
Gn+1
n+1 [x]
n
Gn [x] = , (5)
xn+1
atunci pentru membrul drept din (4), folosind Lema 1 cu m = n, x = xn+1 ,
a = Gn+1 [x], avem
!1
Gn+1
n+1 [x] n
n· + xn+1 ≥ (n + 1) · Gn+1 [x]. (6)

xn+1
Din (4), (5) s, i (6) rezultă, finalmente, (n + 1) · An+1 [x] ≥ (n + 1) · Gn+1 [x] ⇔
An+1 [x] ≥ Gn+1 [x].
Egalitatea ı̂n (6) are loc dacă s, i numai dacă
xn+1 = Gn+1 [x] ⇔ xn+1
n+1 = x1 · x2 · . . . · xn · xn+1
⇔ xnn+1 = Gnn [x] ⇔ xn+1 = Gn [x] = x1 = x2 = . . . = xn .
Cu aceasta inegalitatea (2) este complet demonstrată.
Sunt poate mai put, in cunoscute echivalent, ele dintre Inegalitatea mediilor s, i
unele inegalităt, i celebre, precum Inegalitatea lui Young [2], [13], [17], Inegalitatea
lui Bernoulli [2], [11], [13] [17], Inegalitatea lui Hölder [2], [13], [17], Inegalitatea
lui Minkowski [2], [16], Inegalitatea lui Lagrange [7], sau cu alte inegalităt, i mai
put, in celebre [2], [10], [12], [14], [16].
Să precizăm că două inegalităt, i sunt echivalente dacă se implică una pe cealaltă.
În cele ce urmează vom mai evident, ia ı̂ncă o inegalitate echivalentă cu inegali-
tatea mediilor. Mai exact, are loc următoarea:
O demonstrat, ie inductivă a Inegalităt, ii mediilor 35
Propozit, ia 2. Inegalitatea din Lema 1 s, i Inegalitatea mediilor sunt inegalităt, i

echivalente.
Demonstraţie. Implicat, ia – Inegalitatea din Lema 1 ⇒ Inegalitatea mediilor – a

fost prezentată inductiv ı̂n chiar demonstrat, ia propozit, iei anterioare.
Pentru implicat, ia contrară – Inegalitatea mediilor ⇒ Inegalitatea din Lema 1 –
observăm că, pentru m ∈ N∗ , folosind Inegalitatea mediilor avem, succesiv:
m1 m1 m1
am+1 am+1 am+1

m· +x = + ... + +x
x x x
| {z }
m termeni
v" #m
u am+1 m1
u
m+1
≥ (m + 1) · t ·x
x
r
m+1
m+1 a
= (m + 1) · · x = (m + 1)a,
x
adică tocmai inegalitatea din Lema 1.
Bibliografie
[1] E.F. Beckenbach, R. Bellman, Inequalities, Springer–Verlag, Berlin, 1961.
[2] P.S. Bullen, D.S. Mitrinović, P.M. Vasić, Means and Their Inequalities, D. Reidel
Publidshing Company, Dordrecht/Boston, 1988.
[3] G.H. Hardy, J.E. Littlewood, G. Polya, Inequalities, 2-nd ed., Cambridge University
Press, England, Cambridge (reprinted), 1988.
[4] P.P. Korovkin, Inequalities (engl. translation), Mir Publishers, Moscow, 1975.
[5] D. Mărghidanu, M. Bencze, New Proofs for AM – GM and Pondered AM – GM

Inequalities, Octogon Mathematical Magazine, vol. 12, no. 1, April, 2004, pp. 233-235.
[6] D. Mărghidanu, Trei demonstrat, ii pentru inegalitatea mediilor (Cauchy), SFERA,

III, nr. 5 (1/2004-2005), pp. 1- 4.
[7] D. Mărghidanu, Inegalitatea lui Lagrange este echivalentă cu inegalitatea mediilor,

Arhimede, nr. 3-4, 2005, pp. 17-19.
[8] D. Mărghidanu, M. Bencze, New Means and Refinements for AM-GM-HM Inequalities,
Octogon Mathematical Magazine, vol. 13, no. 2, October, 2005, pp. 999-1001.
[9] D. Mărghidanu, M. Bencze, A new Proof for AM-GM Inequalitiy, Octogon Mathe-
matical Magazine, vol. 13, no. 2, October, 2005, pp. 1021-1026.
36 Dorin MĂRGHIDANU
[10] D. Mărghidanu, O demonstrat, ie a inegalităt, ii mediilor (pornind de la o problema

din Crux Mathematicorum), Revista de Matematica din Timisoara, anul XI (Seria a
IV-a), nr. 1/2006, pp. 6-7.
[11] D. Mărghidanu, O metodă a lui Liouville de demonstrare a inegalităt, ilor, Gazeta

Matematică seria A, Anul XXV (CIV), nr. 1/2007, pp. 17-23.
[12] D. Mărghidanu, Două demonstrat, ii scurte pentru inegalitatea mediilor, Recreat, ii

Matematice seria B, Anul II, nr. 2/2007, pp. 20-21.
[13] D. Mărghidanu, O inegalitate din analiză pentru două demonstrat, ii ale inegalităt, ii
mediilor, revista Minus, nr. 1/2008, pp. 29-30.
[14] D. Mărghidanu, Generalizări ale inegalităt, ilor lui Young, Hölder, Rogers s, i Minkowski,
Gazeta Matematică seria A, Anul XXVI (CV), nr. 3/2008, pp. 208-215.
[15] D. Mărghidanu, D.S. Marinescu, V. Cornea, O inegalitate echivalentă cu inegalitatea

mediilor, Revista de Matematică din Timis, oara, anul III (Seria a IV-a), nr. 3/2008,
pp. 3-6.
[16] D. S. Mitrinović (in cooperation with P. M. Vasiâć), Analytic Inequalities, Band 165,
Springer–Verlag, Berlin–Heidelberg – New-York, 1970.
[17] D. S. Mitrinović, J. E. Pecarić, A.M. Fink, Classical and New Inequalities in Analysis,
Kluwer Acad. Press., 1993.
[18] A. Vernescu, Echivalent, a a s, ase inegalităt, i clasice, Lucrările Seminarului ,,Didactica

matematică”, vol. 14, 1998, pp. 337-346.
Inegalităt, i pentru determinant, ii matricelor de
ordinul 2
1
Florin STĂNESCU
În acest articol sunt prezentate inegalităt, i referitoare la determinant, ii matricelor

din M2 (R). Vor fi folosite atât rezultate care privesc inegalităt, ile algebrice, cât s, i
not, iuni din calculul matriceal, utilizate s, i ı̂n [6].
√
Aplicat, ia 1. Fie A ∈ M2 (R) o matrice astfel ı̂ncât 2· det A > |tr A| . Demonstrat, i
că oricare ar fi matricea B ∈ M2 (R) pentru care AB = BA, avem inegalitatea
det(A + B) ≥ 0. Când se realizează egalitatea?
√

a11 a12
Solut, ie. Fie A = . Dacă a12 = 0, atunci din |tr A| < 2 · det A ⇒
a21 a22
(a11 + a22 ) <4a11 a22 ⇒(a11 − a22 )2 < 0, contradict, ie. Astfel A =
2
6 λI2 , deci
există numerele reale a, b astfel ı̂ncât B = aA + bI2 . În continuare, det(A +
B) = det [(a + 1) A + bI2 ] = b2 + (a + 1) · tr A · b+(a + 1)2 det2 A. Trinomul de
gradul al doilea in b , b2 + (a+ 1) · tr A · b + (a + 1)2 det2 A, are discriminantul
∆ = (a + 1)2 tr 2 A − 4 · det A ≤ 0, deci det (A + B) ≥ 0. Egalitate avem pentru
a = −1 ⇒ b = 0 ⇒ B = −A.

a b
Aplicat, ia 2. Considerăm matricea A ∈ M2 (R), A = . Presupunem că
c d
elementele matricei A satisfac inegalitatea a2 + b2 + c2 + d2 < 51 . Să se arate că
det (A + I2 ) > 0.
Solut, ie. Utilizând inegalitatea ±xy ≥ − 12 x2 + y 2 , putem scrie: det (I2 + A) =

√
ad+a+d+1−bc ≥ a+d+1− 21 a2 + b2 + c2 + d2 ≥a+d+1− 10 1
≥ 1− 2 5 5 − 10
1

> 0,
1 1
ı̂ntrucât − 5 < a, d < 5 .
√ √
Aplicat, ia 3. Fie A, B ∈ M2 (R) astfel ı̂ncât det (AB + BA) ≤ 0. Să se arate că
det A2 + B 2 ≥ 0.
Solut, ie. Putem scrie: 0 ≤ det (A + B)2 + det (A − B)2
= det A2 + B 2 + AB + BA + det A2 + B 2 − (AB + BA)

1
Profesor, S, coala Gimnazială ,,S, erban Cioculescu”, Găes, ti, florin.florinstanescu@yahoo.com
37
38 Florin STĂNESCU
= 2 det A2 + B 2 + det (AB + BA) ,

deoarece det (X + Y ) + det (X − Y ) = 2 (det X + det Y ). Cum det (AB + BA) ≤

0, concluzia este imediată.
Aplicat, ia 4. Fie A, B, C ∈ M2 (R) astfel ı̂ncât det A2 + B 2 + C 2 ≤ 0. Să se

demonstreze că
det −A2 + B 2 + C 2 + det A2 − B 2 + C 2 + det A2 + B 2 − C 2 ≥ 0.

Solut, ie. Utilizând identitatea
det (X + Y + Z)+det X+det Y +det Z = det (X + Y )+det (Y + Z)+det (Z + X) ,
∀ X, Y, Z ∈ M2 (R), pentru X = −A2 + B 2 + C 2 , Y = A2 − B 2 + C 2 s, i Z =

A2 + B 2 − C 2 obt, inem:
det A2 + B 2 + C 2 + det −A2 + B 2 + C 2 + det A2 − B 2 + C 2 +

det A2 + B 2 − C 2 = 4 det2 A + det2 B + det2 C .

Cum det A2 + B 2 + C 2 ≤ 0, concluzia se impune.

Aplicat, ia 5. Dacă A, B ∈ M2 (R) s, i det (AB − BA) = 0, atunci au loc următoarele

inegalităt, i:
a) det A2 − B 2 ≤ (det A + det B)2 ;

b) det A2 + B 2 ≥ (det A − det B)2 .

Solut, ie. a) Utilizând identitatea det (A + B) − det A − det B = tr A · tr B − tr (AB),

putem scrie:
(det A + det B)2 − [tr (AB) − tr A · tr B]2

= det2 A + 2 det (AB) + det2 B − [det (A + B) − det A − det B]2
= 2 det (A + B) (det A + det B) − det2 (A + B)
det (A + B) + det (A − B)
= 2 det (A + B) · − det2 (A + B)
2
= det [(A − B) (A + B)] = det A2 − B 2 + AB − BA

= det A2 − B 2 + det (AB − BA) ,

deoarece tr (AB − BA) = tr (A2 − B 2 )(AB − BA) = 0. Prin urmare,

det A2 − B 2 = (det A + det B)2 −[tr (AB) − tr A · tr B]2 −det (AB − BA) . (1)

Rezultă că det A2 − B 2 ≤ (det A + det B)2 .

b) Înlocuind ı̂n (1) pe B cu iB obt, inem că det A2 + B 2 = (det A − det B)2 +

[tr (AB) − tr A · tr B]2 + det (AB − BA) ≥ (det A − det B)2 .

Inegalităt, i pentru determinant, ii matricelor de ordinul 2 39
Aplicat, ia 6. Dacă A, B ∈ M2 (R), să se demonstreze ca are loc inegalitatea:
det A2 + B 2 ≥ det (AB − BA) .

Solut, ie. Avem:
0 ≤ |det (A + iB)|2 = det [(A + iB) (A − iB)]
= det A2 + B 2 + i (BA − AB) = det A2 + B 2 − det (AB − BA) ,

deoarece tr A2 + B 2 · tr (AB − BA) = 0 = tr A2 + B 2 (AB − BA) . Deci

det A2 + B 2 ≥ det (AB − BA) .

Aplicat, ia 7. Fie A, B ∈ M2 (R) astfel ı̂ncât det (AB − BA) ≤ 0. Arătat, i că:

1
det (I2 + AB) ≤ det I2 + (AB + BA) .
2
Solut, ie. Considerăm funct, ia
f (x) = det [I2 + AB + x (BA − AB)] = det (I2 + AB) + αx + det (AB − BA) · x2 ,
α, x ∈ R. Avem f (0) = det (I2 +AB) = det (I2 + BA) = f (1). Astfel, cum f este
concavă, rezultă că f (0) ≤ f 21 , deci det (I2 + AB) ≤ det I2 + 21 (AB + BA) .

Aplicat, ia 8. Se consideră matricele A, B, C ∈ M2 (R) care comută

două câte
2 2 2
două, iar det (AB + BC + CA) < 0. Arătat, i că det A + B + C ≥ 0.
2 2 + C 2 + x (AB + BC + CA) =

Solut, ie. Considerăm funct, ia f (x) = det A + B
det A2 + B 2 + C 2 + αx + det (AB + BC + CA) 2

· x , α, x 2∈ R. Avem f (−1) =
det A + B + C − AB − BC − CA = det A + εB + ε C A + ε2 B + εC
2 2 2
2
= det A + εB + ε2 C ≥ 0, unde ε ∈ C \ R, ε3 = 1. Mai departe, avem s, i
f (2) = det (A + B + C)2 ≥ 0. Cum f este concavă, rezultă că s, i f (0) ≥ 0, de unde
obt, inem că det A2 + B 2 + C 2 ≥ 0.

Aplicat, ia 9. Fie A, B ∈ M2 (R) astfel ı̂ncât det (AB + BA) ≤ det (AB − BA) .
Să se arate că det A2 + B 2 ≥ det2 A + det2 B.
Solut, ie. Avem
det A2 + B 2 − det (AB − BA) = det A2 + B 2 + i (BA − AB)

= det (A + iB) det (A − iB) = (det A − det B)2 + [tr A · tr B − tr (AB)]2

det(AB − BA) + det(AB + BA)
= det2 A + det2 B − + [tr A · tr B − tr (AB)]2 ,
2
det(AB − BA) − det(AB + BA)
prin urmare det A2 + B 2 − det2 A − det2 B =

+
2
2
[tr A · tr B − tr (AB)] ≥ 0.
40 Florin STĂNESCU
3
Aplicat, ia 10. Fie A ∈ M2 (R). Să se arate că det A2 + A + I2 ≥ (1−det A)2 .
4
Solut, ie. Considerăm λ1 , λ2 ∈ C valorile proprii ale matricei A. Astfel, putem scrie:
3 3
det A2 + A + I2 ≥ (1 − det A)2 ⇔ (λ21 + λ1 + 1)(λ22 + λ2 + 1) ≥ (1 − det A)2
4 4
3
⇔ (λ1 λ2 )2 + λ1 λ2 (λ1 + λ2 ) + (λ1 + λ2 )2 − λ1 λ2 + λ1 + λ2 + 1 ≥ (1 − det A)2
4
3 3 3
⇔ det A + det A · tr A + tr A − det A + tr A + 1 ≥ − · det A + · det2 A
2 2
4 2 4
2
⇔ (det A + 2tr A + 1) ≥ 0,
ceea ce este adevărat.
Bibliografie
[1] Gh. Andrei, C. Caragea, Gh. Bordea, Algebră pentru concursurile de admitere s, i
olimpiade s, colare, Editura Topaz, Constant, a, 1993.
[2] M. Andronache, R. Gologan, D. Schwarz, D. S, erbănescu, Olimipiada de matematică

2006-2010, Editura Sigma, Bucures, ti, 2010.
[3] A. Chites, , G. Dospinescu, A. Ismail, G. Kreindler, C. Popa, C. Raicu, A. Zahariuc,

Probleme alese de matematică pentru pregătirea Olimpiadei Nat, ionale, Editura Gil,
Zalău, 2010.
[4] G.H. Golub, C.F. Van Loan, Calculul Matriceal, trad. de A. Cipu s, i M. Cipu, Editura
Theta, Bucures, ti, 2005.
[5] F. Stănescu, Probleme de calcul matriceal. Olimpiade, Concursuri s, colare s, i Bacalau-

reat, Editura Cartea Românească Educat, ional, Pites, ti, 2018.
[6] F. Stănescu, Utilitatea unei formule ı̂n rezolvarea unor probleme de calcul matriceal,
RMGO, nr. 1/2019, pg. 23-26.
O rafinare a Inegalităt, ii lui Turkevich
Leonard Mihai GIUGIUC 1s, i Do Huu Duc THINH 2
În anul 1979, matematicienii rus, i V. Senderov s, i E. Turkevich au publicat ı̂n

revista Kvant următorul rezultat:
4 4
a4i + 2 a2i a2j .
P Q P
Dacă a1 , . . . , a4 ≥ 0, atunci ai ≥
i=1 i=1 1≤i<j≤4
Mai mult, egalitatea are loc dacă s, i numai dacă toate numerele sunt egale sau unul
este nul s, i celelalte trei sunt egale.
Ulterior, acest rezultat a căpătat statutul de Teorema lui Turkevich.
Cât, iva ani mai târziu, matematicianul maghiar Jacob Suranyi publica următorul
rezultat, cunoscut astăzi drept Teorema lui Suranyi :
n n
n n
P n−1
ani +n
P Q P
Dacă a1 , . . . , an ≥ 0, n ≥ 2 atunci (n−1) ai ≥ ai ai .
i=1 i=1 i=1 i=1
este nul s, i celelalte n − 1 sunt egale.
Ne vom opri la cazul n = 4 al Teoremei lui Suranyi. Inegalitatea lui Suranyi
rafinează inegalitatea lui Turkevich:
4 4
4 4 4
P 4 P 3
a2i a2j .
Q P Q P
3 ai + 2 ai ≥ ai ai + 2 ai ≥ 3
i=1 i=1 i=1 i=1 i=1 1≤i<j≤4
În vara anului 2020, Leonard Mihai Giugiuc publică ı̂n revista Recreat, ii Mate-
matice o rafinare a inegalităt, ii lui Suranyi: Dacă a1 , . . . , a4 ≥ 0, atunci
4 4
4
4 2
1
(ai − aj )2
P 4 Q Q P P
3 ai + 2 ai ≥ 18 ai + 3 · ai
i=1 i=1 i=1 i=1 1≤i<j≤4
4 4 4

a3i
P P Q
≥ ai +2 ai .
i=1 i=1 i=1
este nul s, i celelalte trei sunt egale.
1
Profesor, Colegiul Nat, ional ,,Traian”, Drobeta Turnu Severin, leonardgiugiuc@yahoo.com
2
Student, University of Economics Ho Chi Minh City, Vietnam, thinh06032001@gmail.com
41
42 Leonard Mihai GIUGIUC s, i Do Huu Duc THINH
În continuare, vom prezenta o rafinare la dreapta termenului din RHS al

Teoremei lui Suranyi, obt, inând astfel un lant, de 5 inegalităt, i, ce are drept capete
termenii din Teorema lui Turkevich.
Lema 1. Dacă a, b, c ≥ 0 atunci
a2 + b2 + c2 a2 + b2 + c2 + ab + bc + ca ≥ 6 a2 b2 + b2 c2 + c2 a2 .

Mai mult, egalitatea are loc pentru (k, k, k), ori (k, k, 0) s, i permutările, k ≥ 0.
Demonstraţie. Rescriem inegalitatea sub forma

2
3 a4 + b4 + c4 + a2 + b2 + c2 a2 + b2 + c2 + ab + bc + ca ≥ 3 a2 + b2 + c2 .

Putem presupune WLOG că a ≥ b ≥ c. Conform Cı̂rtoaje EV Theorem, Corollary

1.4 ([2]), pentru funct, ia f (u) = u4 pe (0, ∞), dacă fixăm a + b + c s, i a2 + b2 + c2
(deci implicit ab + bc + ca este fixată), atunci a4 + b4 + c4 este minimal ori pentru
c = 0, ori pentru 0 < c ≤ a = b. Datorită omogenităt, ii, este suficient să considerăm
două cazuri: Cazul 1) c = 0 s, i Cazul 2) a = b = 1 ≥ c > 0.
În Cazul 1) inegalitatea se reduce la a demonstra că a2 + b2 a2 + b2 + ab ≥

6a2 b2 , inegalitate evident adevărată din AM-GM: a2 +b2 ≥ 2ab s, i a2 +b2 +ab ≥ 3ab,
cu egalitate dacă s, i numai dacă a = b.
În Cazul 2) inegalitatea se reduce la a demonstra că c(c − 1)2 (c + 4) ≥ 0,
adevărat, cu egalitate dacă s, i numai dacă c = 1, adică a = b = c = 1.
Teorema 1. Dacă a1 , . . . , a4 sunt numere reale nenegative, atunci
4
! 4 
X X X X
a2i 3 a2i + ai aj  ≥ 12 a2i a2j .
i=1 i=1 1≤i<j≤4 1≤i<j≤4
este nul, iar celelalte trei sunt egale.
Demonstraţie. Rescriem inegalitatea sub forma

! 2
4
4 4
4
4
P 2
a2i + a2i
P P P P
6 ai + ai 3 ai aj ≥6 .
i=1 i=1 i=1 1≤i<j≤4 i=1
Presupunem WLOG că a1 ≥ a2 ≥ a3 ≥ a4 .

Facem din nou apel la Cı̂rtoaje EV Theorem, Corollary 1.4 pentru funct, ia
4 4
f (u) = u4 pe (0, ∞), ı̂n ipoteza că fixăm a2i (deci implicit
P P P
ai s, i ai aj
i=1 i=1 1≤i<j≤4
este fixată). Ca s, i ı̂n demonstrat, ia Lemei 1, este de-ajuns să considerăm două
cazuri: Cazul 1) a4 = 0 s, i Cazul 2) a1 = a2 = a3 = 1 ≥ a4 > 0.
O rafinare a Inegalităt, ii lui Turkevich 43
În Cazul 1) inegalitatea se reduce la a demonstra că

3 !
3

P 2 2 a2i a2j .
P P P
ai 3 ai + ai aj ≥ 12
i=1 i=1 1≤i<j≤3 1≤i<j≤3
!
3 3

a2i a2i + a2i a2j . Rămâne de
P P P P
Din Lema 1, 2 ai aj ≥ 12
i=1 i=1 1≤i<j≤3 1≤i<j≤3
! !
3 3
3 3
a2i a2i +
P P P P 2 P 2 P
arătat că 3 ai aj ≥ 2 ai ai + ai aj ,
i=1 i=1 1≤i<j≤3 i=1 i=1 1≤i<j≤3
3
a2i ≥
P P
adică ai aj , inegalitate evident adevărată, cu egalitate dacă s, i nu-
i=1 1≤i<j≤3
mai dacă a1 = a2 = a3 .
În Cazul 2) inegalitatea se reduce la a demonstra că a4 (a4 − 1)2 (a4 + 3) ≥ 0,
adevărat, cu egalitate dacă s, i numai dacă a4 = 1, adică a1 = . . . = a4 = 1.
Teorema 2. Dacă a1 , . . . , a4 sunt numere reale nenegative, atunci
4
! 4 ! 4 4
! 4 
X X Y 1 X X X
ai a3i + 2 ai ≥ a2i 3 a2i + ai aj  .
4
i=1 i=1 i=1 i=1 i=1 1≤i<j≤4
este nul, iar celelalte trei sunt egale.
Demonstraţie. Presupunem WLOG că a1 ≥ a2 ≥ a3 ≥ a4 . Utilizând acelas, i

principiu din demonstrat, ia Teoremei 1, considerând funct, iile g(u) = u3 s, i h(u) =
4 4
a3i s, i
P Q
ln u pe (0, ∞), avem că ai sunt minimale ı̂n condit, iile ment, ionate
i=1 i=1
anterior. În Cazul 1) inegalitatea se reduce la a demonstra că
3 3 3 !
3

ai ≥ 14
P 3
a2i a2i +
P P P P
ai 3 ai aj .
i=1 i=1 i=1 i=1 1≤i<j≤3
3
3
3
3
2
a2i a3i a2i
P P P P P
Cum ≥ ai aj , e suficient să arătăm că ai ≥ ,
i=1 1≤i<j≤3 i=1 i=1 i=1
inegalitate adevărată din C.B.S., cu egalitate dacă s, i numai dacă a1 = a2 = a3 .
În Cazul 2) inegalitatea se reduce la a demonstra că a4 (a4 − 1)2 (a4 + 11) ≥ 0,
adevărat, cu egalitate dacă s, i numai dacă a4 = 1, adică a1 = . . . = a4 = 1.
4 4 4
P P 3 Q
Observat, ia 1. Teoremele 1 s, i 2 ne arată că ı̂ntre termenii ai ai +2 ai
i=1 i=1 i=1
!
4 4
2 2 1 P 2
a2i +
P P P
s, i 3 ai aj putem insera termenul 4 ai 3 ai aj , ra-
1≤i<j≤4 i=1 i=1 1≤i<j≤4
4 4 4
P 3
a2i a2j .
P Q P
finând astfel inegalitatea ai ai + 2 ai ≥ 3
i=1 i=1 i=1 1≤i<j≤4
44 Leonard Mihai GIUGIUC s, i Do Huu Duc THINH
Cu aceasta, demonstrarea lant, ului de 5 inegalităt, i având drept capete termenii

din Teorema lui Turkevich este completă.
În ı̂ncheiere, propunem cititorilor spre studiu următoarele probleme, pentru

a1 , . . . , a4 ≥ 0:
1) Considerăm următoarele rafinări ale Inegalităt, ii lui Turkevich:
i) (Vietnam, 1997)
!2β−2
4 4 4 4 4
a4i + 2 a4i + 2 ai β ≥ a2i a2j ,
P Q P Q P
ai ≥ 4
·
i=1 i=1 i=1 i=1 1≤i<j≤4
a2i
P
i=1
unde 1 < β ≤ 2;
ii) (L.M. Giugiuc s, i D.H.D. Thinh, 2020)
!
4 4
4 4
1
a4i + 2
P 2
a2i + a2i a2j .
P Q P P P
ai ≥ 12 ai 3 ai aj ≥
i=1 i=1 i=1 i=1 1≤i<j≤4 1≤i<j≤4
Există o relat, ie generală de ordine ı̂ntre termenii mediani ai celor două rafinări?
În caz afirmativ, determinat, i β.
2) Este adevărată inegalitatea
√3

3 a4 + b4 + c4 + 3 a4 b4 c4 ≥ a2 + b2 + c2 a2 + b2 + c2 + ab + bc + ca

pentru orice numere reale nenegative a, b s, i c?

3) Considerăm următoarele lant, uri de inegalităt, i:
4 P 2 2
4 4
4 4
P 3
a2i a2j ;
P Q Q P
ai ai + 2 ai ≥ ai +2 ai ≥ 3
i=1
4
i=1
4
i=1
4
i=1
4
4i=1 1≤i<j≤4

3 1 2 2 a2i a2j .
P P Q P P P P
ai ai +2 ai ≥ 4 ai 3 ai + ai aj ≥ 3
i=1 i=1 i=1 i=1 i=1 1≤i<j≤4 1≤i<j≤4
Există o relat, ie generală de ordine ı̂ntre termenii mediani ai celor două lant, uri?
Bibliografie
[1] https://www.ams.org/journals/proc/2012-140-03/S0002-9939-2011-10986-9/
S0002-9939-2011-10986-9.pdf
[2] https://www.emis.de/journals/JIPAM/images/059_06_JIPAM/059_06_www.pdf?fbclid=
IwAR0vNeJQIMPHu1l0prIUVXiYmdCS3Dh0tcmBnKiBUCFMeLmbpOo8hEz6W_s
TESTE PENTRU EXAMENE
Teste pentru examenul de Evaluare Nat, ională
Costel ANGHEL 1 s, i Florea BADEA 2
Testul 1
SUBIECTUL I
Încercuit, i litera corespunzătoare răspunsului corect.
1
1. Rezultatul calculului 5 · 3 · + 8 · 8−1 · 4 este: (5p)
3
a) 6; b) 7; c) 8; d) 9.
2. Diferent, a dintre cel mai mare s, i cel mai mic număr ı̂ntreg din intervalul
(−6; 10] este egală cu: (5p)
a) 4; b) 15; c) 1,6; d) 9.
2x + 3
3. Dacă = 2, atunci x este egal cu: (5p)
4
a) 2,5; b) 3; c) 2,05; d) 2,4.
4. Numărul natural de forma ab care verifică relat, ia ab1 + 2ab + ab0 = 936 este
egal cu: (5p)
a) 34; b) 36; c) 35; d) 33.

√ √
12 5 − 12 7
5. Numărul √ √ este: (5p)
7− 5
1
Profesor, Colegiul Nat, ional ,,Ion Minulescu”, Slatina, anghelcostel2012@yahoo.com
2
Profesor, S, coala Gimnazială ,,Nicolae Coculescu”, Scornices, ti
45
46 Costel ANGHEL s, i Florea BADEA
a) ı̂ntreg negativ; c) rat, ional pozitiv;

b) natural; d) irat, ional.
√ √ √ √
6. Se consideră mult, imea M = { 4; 14; 24; . . . ; 404}. Numărul de ele-
mente din M care sunt numere naturale este egal cu: (5p)
a) 6; b) 7; c) 8; d) 4.
SUBIECTUL al II-lea
1. Pe dreapta d se consideră punctele A, B, C, D, ı̂n această ordine, BC = 3AB

s, i C este mijlocul lui [AD]. Cât la sută reprezintă AB din AD? (5p)
a) 10%; b) 12%; c) 12,5%; d) 11,5%.
2. În triunghiul ABC, Â = 90◦ , AB = 6 cm s, i AC = 8 cm. Mediana

corespunzătoare ipotenuzei are lungimea: (5p)
a) 4 cm; b) 5 cm; c) 4,5 cm; d) 6 cm.
3. Dacă ABCD este paralelogram, AB = 5 cm s, i BC = 6,52 cm, atunci

perimetrul lui ABCD este egal cu: (5p)
a) 22,14 cm; b) 23 cm; c) 21,14 cm; d) 23,04 cm.
4. În triunghiul ABC, ^BAC = 110◦ , ÂCB = 25◦ s, i AD = x, AD ⊥ BC,

D ∈ BC. Lungimea lui [AB] este: (5p)
x √ √
a) 2x; b) ; c) x 2; x 3
2 d) .
2
5. Un paralelipiped dreptunghic are dimensiunile 8,5 cm, 6,5 cm s, i 3,5 cm.

Suma dimensiunilor acestui paralelipiped dreptunghic este egală cu: (5p)
a) 74 cm; b) 64,5 cm; c) 18,15 cm; d) 18,5 cm.
6. O prismă patrulateră regulată are latura bazei de 5 cm s, i volumul de 100

cm3 . Înălt, imea prismei are lungimea: (5p)
a) 3,5 cm; b) 4 cm; c) 4,5 cm; d) 5 cm.

Teste pentru examenul de Evaluare Nat, ională 47
SUBIECTUL al III-lea
Scriet, i pe foaia de examen rezolvările complete.
1. Se consideră mult, imea A = {a ∈ N|a = 10n + 7, n ∈ N}.
a) Câte elemente din A sunt mai mici ca 1000? (2p)

b) Determinat, i A ∩ Q. Justificat, i răspunsul. (3p)

3 + x 2 + 3x 6x
2. Fie expresia E(x) = − · .
4x 6x 10 − 6x
a) Determinat, i mult, imea D, domeniul de existent, ă al expresiei E(x). (2p)

b) Arătat, i că E(x) este constantă pe D. (3p)
3. Fie ABCD dreptunghi, AC ∩ BD = {O}, AC = 40 cm s, i m(^COD) = 120◦ .

Aflat, i:
a) Perimetrul dreptunghiului ABCD. (2p)

b) Aria patrulaterului determinat de mijloacele segmentelor (OA), (OB),
(OC) s, i (OD). (3p)
4. Fie ABCD un dreptunghi, punctele E, F ∈ [CD], AB = 24 cm, BC = 18

AB CD
cm, CE = s, i DF = . Dreapta AE intersectează pe BF ı̂n P , iar
3 4
AP ∩ BC = {M } s, i BP ∩ AD = {N }.
a) Calculat, i lungimile segmentelor [DN ] s, i [CM ]. (2p)

b) Calculat, i aria 4P EF . (3p)
5. În rombul ABCD, AB = 18 cm, m(^BAD) = 60◦ s, i AC ∩ BD = {O}.

Dreptele AE s, i BF sunt perpendiculare pe planul rombului s, i AE = BF =
BD.
a) Arătat, i că BD ⊥ (EOC). (2p)

b) Calculat, i distant, a de la punctul O la dreapta EF . Studiat, i toate
cazurile posibile. (3p)
√
6. Fie ABCDA0 B 0 C 0 D0 o prismă patrulateră regulată cu AA0 = 8 2 cm.
Sect, iunea axială care cont, ine muchia [CC 0 ] are aria egală cu 128 cm2 .
a) Aflat, i lungimea muchiei bazei. (2p)

b) Demonstrat, i că oricare ar fi punctul P pe muchia (BB 0 ), distant, a de la
P la planul sect, iunii axiale este aceeas, i (constantă) s, i calculat, i-o. (3p)
Testul 2
SUBIECTUL I
1. Cel mai mare număr natural prim mai mic ca 100 este: (5p)
a) 91; b) 97; c) 95; d) 99.
2. Sfertul numărului 134 este numărul: (5p)
a) 32,5; b) 34; c) 33,5; d) 135.
a+2 a+3
3. Dacă = , atunci a este egal cu: (5p)
5 10
a) 1; b) -2; c) 3; d) -1.
4. Extrăgând rădăcina pătrată din fiecare număr natural de trei cifre, vom
obt, ine ca rezultat un număr irat, ional de un număr de ori egal cu: (5p)
a) 532; b) 878; c) 694; d) 880.

√ √
5. Dintre numerele a = 2 + 3, b = 2 − 3, c = 2 s, i d = 1, cel care reprezintă
media geometrică a două dintre celelalte trei este: (5p)
a) c; b) d; c) b; d) a.
√ √ √
6. Numărul real x care verifică relat, ia x 32 − 18 = 162 este egal cu: (5p)
a) 3; b) 2; c) 4; d) 5.
SUBIECTUL al II-lea
1. În 4ABC, BC = AB s, i AB = 2 · AC. Dacă BC = 10 cm, atunci perimetrul

triunghiului ABC este: (5p)
a) 24 cm; b) 25 cm; c) 24,05 cm; d) 8 cm.
2. Fie ABCD un paralelogram, AC ∩ BD = {O} s, i M mijlocul lui [AB]. Dacă

AB = 6 cm s, i OM = 4 cm, atunci perimetrul lui ABCD este: (5p)
a) 27 cm; b) 29 cm; c) 28 cm; d) 30 cm.

√
3. Un 4ABC echilateral are aria 4 3 cm2 . Latura sa are lungimea: (5p)
a) 4 cm; b) 4,02 cm; c) 5 cm; d) 3,5 cm.
4. Un trapez isoscel s, i ortodiagonal are aria 144 cm2 . Lungimea liniei mijlocii
a trapezului este egală cu: (5p)
a) 10 cm; b) 11 cm; c) 13 cm; d) 12 cm.

√
5. Un cub are diagonala 6 6 cm. Suma tuturor muchiilor cubului este egală
cu: (5p)
√ √ √
a) 71 2 cm; b) 70 3 cm; c) 72 2 cm; d) 74 cm.
√
6. Un paralelipiped dreptunghic are diagonala d = 5 30 cm s, i două dintre
dimensiuni egale cu 10 cm s, i respectiv 5 cm. Cealaltă dimensiune este egală
cu: (5p)
a) 24 cm; b) 25 cm; c) 32 cm; d) 50 cm.
1. Două numere naturale a s, i b sunt astfel ı̂ncât 70% din a eate egal cu 30%
din b.
a) Arătat, i că a s, i b sunt direct proport, ionale cu 3 s, i 7. (2p)

b) S, tiind că diferent, a pătratelor celor două numere este egală cu 1000,
determinat, i numerele a s, i b. (3p)
2. Se dă funct, ia f : R → R, f (x) = 5ax + 2a − 3, unde a este număr real.

1
a) Pentru a = , reprezentat, i grafic funct, ia f . (2p)
2
2
− ; −3 apart, ine
b) Demonstrat, i că pentru orice număr real a punctul P
5
graficului funct, iei f . (3p)
√ √ q √ 2 q √ 2
3. Se dau numerele a = |4− 10|+2( 10−4) s, i b = 6−4 + 2 6−3 .
a) Arătat, i că a s, i b sunt irat, ionale. (2p)

b) Stabilit, i dacă (b − a − 5)(a + b + 3) este natural. Justificat, i. (3p)
4. În paralelogramul ABCD, AB = BD = 20 cm s, i m(^CBD) = 60◦ .
a) Calculat, i lungimea diagonalei [AC]. (2p)

b) Aflat, i distant, a de la B la CD. (3p)
5. Fie ÂOB, m(ÂOB) = 60◦ s, i OA = OB = 10 cm. În punctul C al

bisectoarei unghiului ÂOB, se ridică perpendiculara CD pe planul (OAB).
Dacă OC = 18 cm, se cer:
a) Arătat, i că triunghiurile DOA s, i DOB sunt echivalente. (2p)

b) Aflat, i sinusul unghiului plan corespunzător diedrului dintre planele
(DAC) s, i (DBC). (3p)
6. Îm piramida regulată V ABCD, punctul O este centrul bazei iar M mijlocul
lui (BC). S, tiind că AD = 16 cm s, i m(^V M O) = 60◦ , se cer:
a) Volumul piramidei. (2p)

b) Distant, a de la punctul C la planul (V AD). (3p)
Testul 3
SUBIECTUL I
1. Cel mai mic pătrat perfect de patru cifre este: (5p)
a) 1000; b) 1021; c) 1025; d) 1024.
2. Suma tuturor numerelor de forma a5b care verifică egalitatea a + b = 4 este

egală cu: (5p)
a) 1106; b) 1306; c) 1206; d) 1208.
a + 10
3. Fie numărul a ∈ N astfel ı̂ncât ∈ N. Numărul a este egal cu: (5p)
a+3
a) 2; b) 4; c) 7; d) 1.
√ √
4. Dacă y ∈ Z s, i 26 < y < 43 atunci y poate fi: (5p)
a) 5; b) 6; c) 13; d) 31.
1 9
5. Fie funct, ia f : R → R, f (x) = 3x − . Valoarea funct, iei f ı̂n punctul x =
2 6
este egală cu: (5p)
a) 4; b) 2; 5 8
c) ; d) .
6 3
6. Mult, imea solut, iilor inecuat, iei 33x − 363 ≤ 0 cont, ine n numere naturale.
Atunci n este egal cu: (5p)
a) 10; b) 11; c) 12; d) 25.
SUBIECTUL al II-lea
1. Perimetrul unui pătrat cu latura de 1,5 m este: (5p)
a) 3 m; b) 4,5 m; c) 6 m; d) 8 m.
2. Un romb are lungimile diagonalelor de 2,5 m s, i 4 m. Aria acestui romb este

egală cu: (5p)
a) 10 m2 ; b) 5 m2 ; c) 6,5 m2 ; d) 4,5 m2 .
√
3. Diagonala unui cub are lungimea 10 3 dm. Volumul cubului, ı̂n dm3 , este
egal cu: (5p)
a) 100; b) 900; c) 300; d) 1000.
4. O linie mijlocie a unui triunghi echilateral are lungimea 12 cm. Aria acestui
triunghi, ı̂n cm2 , este: (5p)
√ √ √
a) 144 3; b) 124 3; c) 24 2; d) 144.
√
5 3
5. Un tetraedru regulat are apotema unei fet, e egală cu cm. Suma tuturor
2
muchiilor tetraedrului dat este egală cu: (5p)
a) 92 cm; b) 9 dm; c) 90 mm; d) 80 cm.
6. Paralelogramul ABCD, ı̂n care m(ÂDB) = 65◦ , este romb dacă s, i numai
dacă m(ÂCB) este: (5p)
a) 15◦ ; b) 30◦ ; c) 35◦ ; d) 25◦ .

1. Într-o urnă sunt bile albe s, i ros, ii, ı̂n total 75 de bile. Probabilitatea să se
4
extragă o bilă albă din urnă este de .
5
a) Aflat, i numărul de bile albe din urnă. (2p)
b) Calculat, i probabilitatea ca din urnă să se extragă o bilă ros, ie. (3p)
q √ 2 q √ 2
2. Numerele reale x s, i y verifică relat, ia x−5 7 + 7 5 − y ≤ 0.
a) Aflat, i numerele x s, i y. (2p)

2 1
b) Comparat, i numerele s, i √ . (3p)
3x + 5y 15xy
3. a) Rezolvat, i ecuat, ia x2 − 16x + 64 = 0, x ∈ R. (2p)
b) Determinat, i numerele reale x s, i y, s, tiind că ele verifică egalitatea
2x2 + 4y 2 + 64 = 16x + 4xy. (3p)
4. Fie 4ABC isoscel, AB = AC = 100 cm s, i BC = 120 cm. Cercul ı̂n care

[BC] este diametru intersectează (AB) ı̂n M s, i (AC) ı̂n N .
a) Dacă P este mijlocul lui (BC), demonstrat, i că dreptele AP , BN s, i

CM sunt concurente. (2p)
b) Calculat, i aria patrulaterului BCN M . (3p)
5. Piramida patrulateră regulată √ V ABCD are toate muchiile congruente,

ı̂nălt, imea [V O] are lungimea 10 2 cm s, i punctul M este mijlocul muchiei
(V A). Calculat, i:
a) Volumul piramidei V ABCD. (2p)

b) Distant, ele de la punctul M la diagonalele bazei piramidei. (3p)
6. Se consideră un cilindru circular drept, ı̂n care ABCD este o sect, iune axială.
Generatoarea cilindrului are lungimea de 25 cm. În baza care cont, ine
diametrul
√ [AB] se ı̂nscrie un triunghi echilateral AM N a cărui arie este egală
cu 100 3 cm2 . Aflat, i:
a) Raza s, i volumul cilindrului. (2p)

b) Distant, a de la punctul D la dreapta M N . (3p)
Teste pentru examenul de Bacalaureat,
specializarea s, tiint, e ale naturii
Mihai Florea DUMITRESCU 1
Testul 1
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Se consideră numărul complex z = a + i. Aflat, i a ∈ R astfel ı̂ncât z · z̄ = a + 3.
2. Determinat, i cea mai mare valoare ı̂ntreagă a funct, iei f : R → R, f (x) =

−x2 + x + 6.
√
3 1
3. Rezolvat, i ı̂n mult, imea numerelor reale ecuat, ia 2x = √ .
2
√
4
4. Calculat, i probabilitatea ca, alegând aleator un număr din mult, imea 2,
√4
√ √
3, 4 4, . . . , 4 2021 , acesta să fie rat, ional.
5. Determinat, i a ∈ R pentru care vectorii ~u = (a + 1)~i + 2~j s, i ~v = 6~i − 5~j sunt

necoliniari.
√
6. Fie triunghiul ABC cu AB = 6, AC = 9 s, i BC = 3 7. Calculat, i
arccos (cos A).
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

5 2
1. Se consideră matricea A = .
2 1
a) Calculat, i det A.
b) Aflat, i inversa matricei 6I2 − A.
c) Rezolvat, i ı̂n M2 (R) ecuat, ia X 2 = A.
1
Profesor, Liceul ,,S, tefan Diaconescu”, Potcoava, florin14mihai@yahoo.com
53
54 Mihai Florea DUMITRESCU
2. Pe mult, imea numerelor reale se defines, te legea de compozit, ie asociativă
1
x ∗ y = xy − (x + y) + 14.
7
1
a) Arătat, i că x ∗ y = (x − 7)(y − 7) + 7, pentru orice numere reale x s, i y.
7
b) Arătat, i că intervalul (7, +∞) este parte stabilă a lui R ı̂n raport cu
legea de compozit, ie ,,∗”.
c) Rezolvat, i ı̂n mult, imea numerelor reale ecuat, ia x∗(−x)∗x = (x − 7)2 +7.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1
1. Se consideră funct, ia f : (−∞, 2) → R, f (x) = .
ex (x − 2)
a) Calculat, i lim f (x).
x→−∞
b) Determinat, i ecuat, ia asimptotei verticale la graficul funct, iei f .
1
c) Arătat, i că x ≥ 2 − x−1 , pentru orice x ∈ (−∞, 2).
e
√
2. Fie funct, iile f : (1, +∞) → R, f (x) = ln ( x − 1) s, i F : (1, +∞) → R,
√ x √
F (x) = (x − 1) ln ( x − 1) − − x.
2
a) Arătat, i că funct, ia F este o primitivă a funct, iei f .
Z e+1
f x2 dx = 1.

b) Arătat, i că
2
Z e2
f (x) + xf 0 (x) dx.

c) Calculat, i
4
Testul 2
√
1. Aflat, i partea ı̂ntreagă a numărului a = 1 + 2 3.
2. Determinat, i numărul ı̂ntreg a, pentru care minimul funct, iei f : R → R,

2
2
f (x) = a + 1 x + 6x + 1 este număr ı̂ntreg.
3. Rezolvat, i ı̂n mult, imea numerelor ı̂ntregi inecuat, ia log2 (x2 − 3x + 2) ≤ 1.
4. Calculat, i probabilitatea ca, alegând un număr din mult, imea numerelor

naturale de două cifre, acesta să aibă produsul cifrelor un număr par.
Teste pentru examenul de Bacalaureat, specializarea s, tiint, e ale naturii 55
5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(0, 3) s, i B(a, 0), a ∈ R∗ .

Calculat, i a astfel ı̂ncât panta dreptei AB să fie egală cu 2.
1
6. Rezolvat, i ı̂n intervalul (0, π) ecuat, ia cos2 x = .
2

x+y+z =9

1. Se consideră sistemul de ecuat, ii 2x − ay + z = −2 , unde a ∈ R.
ax + 5y − 2z = 8

a) Calculat, i determinantul matricei sistemului.

b) Arătat, i că matricea sistemului este nesingulară, pentru orice a ∈ R.
c) Pentru a = 3, rezolvat, i sistemul.
2. Se consideră polinomul f = (X + 1)n + X − 9, n ∈ N∗ .
a) Pentru n = 4, aflat, i restul ı̂mpărt, irii polinomul f la polinomul X + 2.

b) Pentru n = 3, aflat, i rădăcinile polinomului f .
c) Pentru n = 3, aflat, i un polinom g de gradul al III-lea cu rădăcinile
1 1 1
y1 = − , y2 = − , y3 = − , unde x1 , x2 , x3 sunt rădăcinile
x1 x2 x3
polinomului f .
√
1. Se consideră funct, ia f : (0, +∞) → R, f (x) = x x − ln x.
3√ 1
a) Arătat, i că f 0 (x) = x − , pentru orice x ∈ (0, +∞).
2 x
b) Determinat, i ecuat, ia tangentei la graficul funct, iei f ı̂n punctul de abscisă
x0 = 1 situat pe graficul funct, iei f .

2 2
c) Demonstrat, i că f (x) ≥ 1 − ln , pentru orice x ∈ (0, ∞).
3 3
2. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = x2 + 2x + 4.

Z 1
4
a) Arătat, i că (f (x) − 4) dx = .
0 3
Z 1
|x| ex f (x) − x2 − 2x dx.

b) Calculat, i
−1
Z 1
2 1 2
c) Arătat, i că ≤ dx ≤ .
7 −1 f (x) 3
56 Mihai Florea DUMITRESCU
Testul 3
1. Aflat, i produsul primilor 5 termeni ai unei progresii geometrice, s, tiind că

termenul al treilea este egal cu 2.
2. Determinat, i numărul natural a, s, tiind că parabola y = (a + 1) x2 + 5x + a2

cont, ine punctul A (1, 8).
3. Rezolvat, i ı̂n mult, imea numerelor reale ecuat, ia |2x − 1| − |5 − 2x | = 0.
4. Determinat, i probabilitatea ca, alegând o submult, ime cu două elemente din

mult, imea {1, 2, 3, . . . , 7}, aceasta să aibă ambele elemente cifre pare.
5. În reperul cartezian xOy se consideră punctul A(5, 2) s, i dreapta h de ecuat, ie

x − y + 2 = 0. Scriet, i ecuat, ia perpedicularei din punctul A pe dreapta h.
6. Un triunghi ABC are laturile AB = 4, AC = 6 s, i BC = 9. Calculat, i

produsul dintre raza cercului ı̂nscris s, i raza cercului circumscris triunghiului
ABC.

a a+1
1. Fie matricea A (a) = , a ∈ R.
a−1 a
a) Arătat, i că det (A (a))2 = 1, pentru orice număr real a.

b) Arătat, i că (A (a))3 = 4a2 − 1 A (a) − 2aI2 , pentru orice număr real a.

c) Rezolvat, i ı̂n M2 (R) ecuat, ia A (1) · X = A (−2).
2. Pe mult, imea numerelor reale se defines, te legea de compozit, ie
x ∗ y = xy − 3x − 3y + 12.
a) Aflat, i elementul neutru al legii ,,∗”.

b) Aflat, i numerele ı̂ntregi ale căror simetrice ı̂n raport cu legea ,,∗” sunt
tot numere ı̂ntregi.
c) Arătat, i că f (xy) = f (x) ∗ f (y), oricare ar fi numerele reale x s, i y, unde
f : R → R, f (x) = x + 3.
√ √
1. Se consideră funct, ia f : (1, +∞) → R, f (x) = ln ( x − 1) − x.
Teste pentru examenul de Bacalaureat, specializarea s, tiint, e ale naturii 57
f (x) − f (2)
a) Calculat, i lim .
x→2 x2 − 4
b) Determinat, i asimptota verticală la graficul funct, iei f .
c) Arătat, i că f (x) + 2 ≤ 0, pentru orice x ∈ (1, +∞).

1
2. Se consideră funct, ia f : (0, +∞) → R, f (x) = ln x + .
x
Z 2
a) Calculat, i f 0 (x) dx.
1
Z 2
f (x) − ln x2 + 1

b) Calculat, i dx.
1
Z 2
c) Calculat, i f (x) dx.
1
Teste pentru examenul de Bacalaureat,
specializarea matematică-informatică
Costel BĂLCĂU 1
Testul 1

√ √ 2 √ √ 2
1. Arătat, i că numărul a = 3+i 5 + 3 − i 5 este ı̂ntreg.
2. Determinat, i cel mai mic număr ı̂ntreg k pentru care solut, iile ecuat, iei
2x2 − 7x − k = 0 sunt numere reale.
3. Rezolvat, i ı̂n mult, imea numerelor reale ecuat, ia log3 (9x) + logx 3 = 4.
4. Câte elemente are o mult, ime care are exact 67 de submult, imi cu cel mult
două elemente?
5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(−1, −1), B(1, 2) s, i C(2, 0).
Calculat, i aria triunghiului ABC.
h πi π π √
6. Aflat, i x ∈ 0, pentru care 2 cos x sin − x + 2 sin x cos + x = 2.
2 2 2

 
1 0 0
1. Pentru orice x ∈ R se consideră matricea A(x) =  2x 1 0 .
2
3x + 5x 3x 1
a) Calculat, i det (A(2020)).

b) Arătat, i că A(x)A(y) = A(x + y), pentru orice x, y ∈ R.
c) Determinat, i matricea X ∈ M3 (R) pentru care A(7) · X · A(8) = A(25).
x ∗ y = 3xy − 2x − 2y + 2.
1
Conf. univ. dr., Universitatea din Pites, ti, cbalcau@yahoo.com
58
Teste pentru examenul de Bacalaureat, specializarea matematică-informatică 59

2 2 2
a) Arătat, i că x ∗ y = 3 x − y− + , pentru orice x, y ∈ R.
3 3 3
b) Rezolvat, i ûn mult, imea numerelor reale ecuat, ia x ∗ (−x) = −10.
c) Determinat, i numărul natural n pentru care are loc egalitatea

2 2 2 2
3n + ∗ 3n+1 + ∗ . . . ∗ 3n+9 + = 8121 + .
3 3 3 3
1 1
1. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = − .
x2 − 2x + 2 x2 + 1

1
a) Calculat, i f0 .
2
b) Determinat, i ecuat, ia dreptei care trece prin punctul A(2, −1) s, i este
perpendiculară pe tangenta la graficul funct, iei f duse prin punctul de
abscisă x0 = 1 situat pe graficul funct, iei f .
3
c) Calculat, i lim (f (1) + f (2) + . . . + f (n))n .
n→∞
√
2. Se consideră funct, ia f : [−2, 2] → R, f (x) = 4 − x2 .
Z 0
x
a) Calculat, i √ dx.
− 3 f (x)
Z √3
b) Calculat, i f (x) dx.
0
c) Demonstrat Z, ixcă există un unic număr x ∈ [−2, 2] pentru care are loc
egalitatea 2020−f (t) dt = x.
0
Testul 2

√ √ √ √
1. Calculat, i a = log6 ( 2 + 3) − log6 (3 2 + 2 3).
2. Determinat, i punctele de intersect, ie dintre graficele funct, iilor f, g : R → R,

f (x) = 22x+1 + 4 s, i g(x) = 9 · 2x .
x2 x
3. Rezolvat, i ı̂n mult, imea numerelor reale ecuat, ia 2
= .
x −1 2x − 2
4. Calculat, i probabilitatea ca, alegând un număr din mult, imea numerelor
naturale de două cifre, acesta să aibă produsul cifrelor un număr par.
60 Costel BĂLCĂU
5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(1, −2), B(4, 2), C(0, 3) s, i
−→ −−→
D astfel ı̂ncât ABCD este paralelogram. Calculat, i AC − BD .
π
6. Determinat, i x ∈ [0, 2π), s, tiind că 5 sin (x − π) + 3 cos x − = 1.
2

 
a 1 1
1. Fie matricea A(a, b) =  2 b 2 , unde a, b ∈ R.
1 1 a
a) Determinat, i a ∈ R pentru care matricea A(a, 1) nu este inversabilă.
b) Determinat, i m ∈ R s, tiind că matricea A(m, 2m) are rangul egal cu 2.
c) Determinat, i perechile de numere ı̂ntregi (a, b) astfel ı̂ncât matricea
adjunctă a matricei A(a, b) să aibă determinantul egal cu 1.
2. Se consideră polinomul f = X 4 − 3X 3 + X 2 + m, unde m ∈ R.
a) S, tiind că x1 , x2 , x3 s, i x4 sunt rădăcinile polinomului f , determinat, i

x3 + 1 x32 + 1 x33 + 1 x34 + 1
m ∈ R∗ pentru care 1 + + + = x1 x2 x3 x4 .
x1 x2 x3 x4
b) Determinat, i m ∈ Z astfel ı̂ncât polinomul f să aibă o rădăcină dublă.
c) Determinat, i m ∈ R pentru care toate rădăcinile polinomului f sunt
numere reale.
2
1. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = 3x + .
ex
a) Determinat, i asimptotele graficului funct, iei f .
b) Determinat, i coordonatele punctului situat pe graficul funct, iei f ı̂n care
tangenta la graficul funct, iei f este paralelă cu prima bisectoare.
c) Determinat, i a ∈ R, s, tiind că f (x) ≥ ax + 2 pentru orice x ∈ R.
2. Se consideră funct, ia f : (0, ∞) → R, f (x)Z= ln x s, i, pentru orice n ∈ N∗ s, i

a
f (x)
a ∈ (0, ∞), se consideră numărul In (a) = dx.
1 xn
a) Calculat, i 4I1 (e) + eI2 (e).
b) Calculat, i aria suprafat, ei plane delimitate de graficul funct, iei f , axa Ox
1
s, i dreptele de ecuat, ii x = s, i x = e.
e
I2020 (a)
c) Calculat, i lim .
a→1 (a − 1)2
Testul 3
√ √
1. Calculat, i a = |3 + 4i| + |3 − 4i| + 2 + 5 + 2− 5 .
2. Determinat, i numerele reale a pentru care graficul funct, iei f : R → R,

f (x) = ax2 − (a + 1)x + a este situat deasupra axei Ox.
3. Rezolvat, i ı̂n mult, imea numerelor ı̂ntregi inecuat, ia log 3 x ≥ −3.

4
4. Câte numere naturale de două cifre au suma cifrelor mai mică cu 11 decât
produsul acestora?
5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(−1, −2) s, i B(4, 8). Deter-
minat, i coordonatele punctului P ∈ (AB) pentru care 2P A = 3P B.
2020π 2020π
6. Calculat, i sin + cos .
3 3

2x + y = 0

1. Se consideră sistemul de ecuat, ii x + 2y + az = b , unde a, b ∈ R.

4ax + 5y + 2z = 0

a) Pentru b = 0, determinat, i a ∈ R pentru care sistemul are cel put, in o

solut, ie nenulă.
b) Rezolvat, i sistemul pentru a = 1 s, i b = 3.
c) Pentru b = 3, determinat, i a ∈ Z pentru care sistemul are solut, ie unică
(x0 , y0 , z0 ) s, i x0 , y0 , z0 ∈ Z.

p
3
x∗y = x3 y 3 − x3 − y 3 + 2.
a) Arătat, i că legea ,,∗” admite element neutru.

b) Arătat, i că există un unic element x ∈ R care nu este simetrizabil ı̂n
raport cu legea ,,∗”.
c) Demonstrat, i că funct, ia f : R \ {1} → R∗ , f (x) = x3 − 1 este un
izomorfism de la grupul (R \ {1}, ∗) la grupul (R∗ , ·).
62 Costel BĂLCĂU
1. Se consideră funct, ia f : (−∞, 2) → R, f (x) = 2 ln(2 − x) − (1 − x)(3 − x).
a) Determinat, i ecuat, ia asimptotei verticale la graficului funct, iei f .

b) Arătat, i că funct, ia f este concavă.
c) Fie funct, iile g : R → R, g(x) = x2 − 4x + 3 s, i h : (−∞, 2) → R,
h(x) = ln(x − 2)2 . Demonstrat, i că graficele funct, iilor g s, i h au un
singur punct comun.
1−x
2. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = .
ex
a) Dacă F este o primitivă a funct, iei f , arătat, i că F (x) ≤ F (1), pentru
orice x ∈ R.
Z 4 √
f ( x)
b) Calculat, i √ dx.
1 x
√n
√
n √
(n − 1) en−1 + (n − 2) en−2 + . . . + n e
c) Calculat, i lim .
n→∞ n2
Cuprins 63
Cuprins
PROBLEME PENTRU CONCURSURI 3
Probleme propuse 3
ARTICOLE S, I NOTE MATEMATICE 31
Daniel JINGA
În legătură cu Problema 27710 din G.M.-B nr. 6-7-8/2019 . . . . . . . . . . 31
Dorin MĂRGHIDANU
O demonstrat, ie inductivă a Inegalităt, ii mediilor . . . . . . . . . . . . . . . 33
Florin STĂNESCU
Inegalităt, i pentru determinant, ii matricelor de ordinul 2 . . . . . . . . . . . 37
Leonard Mihai GIUGIUC s, i Do Huu Duc THINH

O rafinare a Inegalităt, ii lui Turkevich . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
TESTE PENTRU EXAMENE 45
Costel ANGHEL s, i Florea BADEA

Teste pentru examenul de Evaluare Nat, ională . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
Mihai Florea DUMITRESCU

Teste pentru examenul de Bacalaureat, specializarea s, tiint, e ale naturii . . . 53
Costel BĂLCĂU
Revistă sponsorizată de SC VISTORIA LUX SRL

Revista MGO - 2020

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista MGO - 2020

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ISSN 2601-0305

Liceul ,,S, tefan Diaconescu” Potcoava

Anul IV, nr. 1/2020

Tehnoredactare computerizată: Mihail TĂNASE, e-mail: mihaimit@yahoo.it

PROBLEME PENTRU CONCURSURI

MGO 121. Determinat, i numerele naturale abc cu a, b s, i c cifre distincte, astfel

Aurel Dobos, an, Lugoj

MGO 122. Fie s, irul de numere 1, 3, 32 , 33 , . . ..

b) Dar numărul 22020 ?

Nicolae Stăniloiu, Bocs, a

b) Dar cu suma de forma 24k+2 , k ∈ N?

Mihai Florea Dumitrescu, Potcoava

MGO 125. a) Arătat, i că numerele 36 + 63 s, i 36 · 63 + 1 sunt divizibile cu 7.

b) Fie n ∈ N. Demonstrat, i că 3n + n3 este divizibil cu 7 dacă s, i numai dacă

Costel Anghel, Slatina s, i Florea Badea, Scornices, ti

Ionel Tudor, Călugăreni

MGO 127. Rezolvat, i ı̂n numere ı̂ntregi ecuat, ia x15 + y 9 = 2020.

Stelian Corneliu Andronescu s, i Costel Bălcău, Pites, ti

MGO 128. Fie a, b, c ∈ Q s, i n ∈ N∗ astfel ı̂ncât a + b =

Marin Chirciu, Pites, ti

MGO 129. Fie triunghiul isoscel ABC cu AB = AC s, i ^A = 20◦ . Se construiesc

Costel Anghel, Slatina s, i Florea Badea, Scornices, ti

MGO 130. Se consideră un triunghi ABC cu AB = AC, E mijlocul laturii BC s, i

Mihai Florea Dumitrescu, Potcoava

MGO 131. Determinat, i perechile (x, y) de numere naturale nenule cu proprietatea

unde [7x, y] reprezintă cel mai mic multiplu comun al numerelor 7x s, i y.

Stelian Corneliu Andronescu s, i Costel Bălcău, Pites, ti

MGO 132. Demonstrat, i că fract, ia

12019 + 22019 + 32019 + 42019 + 52019 + 62019

Ionel Tudor, Călugăreni

MGO 133. Determinat, i numerele prime p s, i q, p > 3, astfel ı̂ncât

unde n! = 1 · 2 · 3 · . . . · n, pentru orice n ∈ N∗ .

Costel Anghel, Slatina s, i Florea Badea, Scornices, ti

Nicolae Stăniloiu, Bocs, a

MGO 135. Fie ABCD un patrulater cu AB = BC = CD, m (^ABC) = 70◦ s, i

Costel Anghel, Slatina s, i Florea Badea, Scornices, ti

a) Câte numere n ∈ N∗ au proprietatea că An cont, ine exact 2020 de numere

MGO 138. Arătat, i că pentru orice x1 ≥ 1, x2 ≥ 2 s, i x3 ≥ 3 astfel ı̂ncât

MGO 139. Se consideră piramida hexagonală regulată V ABCDEF cu muchia

MGO 140. Se consideră piramida hexagonală regulată V ABCDEF cu muchia

Do Xuan Trong, Vietnam

Marin Chirciu, Pites, ti

Daniel Jinga, Pites, ti

Mihály Bencze, Bras, ov

(b + c)2 yz = b2 − c2 (bz − cy) + a2 bc.

Francisco Javier Garcı́a Capitán, Spania

MGO 146. Demonstrat, i că pentru orice n ∈ N∗ are loc inegalitatea

MGO 151. Fie A, B, C ∈ M2 (R) astfel ı̂ncât AB + BC + CA = BA + CB + AC.

Daniel Jinga, Pites, ti

MGO 152. Fie A, B ∈ Mn (C), unde n ∈ N, n ≥ 2, astfel ı̂ncât A2 = On ,

a) Demonstrat, i că n > 2 s, i BA = On .

Florin Stănescu, Găes, ti

a) Arătat, i că xn > 0, pentru orice n ∈ N.

Stelian Corneliu Andronescu s, i Costel Bălcău, Pites, ti

Cristinel Mortici, Viforâta

MGO 155. Fie x, y, z ≥ 0 astfel ı̂ncât xy 2 + yz 2 + zx2 + xyz ≤ 4.

Demonstrat, i că x + y + z ≥ xy + yz + zx.

Leonard Mihai Giugiuc, România s, i Hung Nguyen Viet, Vietnam

MGO 156. Fie p un număr prim de forma p = 4k + 3, k ∈ N∗ . Demonstrat, i că

Stelian Corneliu Andronescu s, i Costel Bălcău, Pites, ti

MGO 157. Fie n ∈ N, n ≥ 3. Rezolvat, i ı̂n Rn+ sistemul

MGO 158. Fie n ∈ N∗ , a ∈ R∗ s, i b > 0. Calculat, i integrala

MGO 159. Fie f : [−1, 1] → R o funct, ie de două ori derivabilă, cu derivata a