SOLUȚII PENTRU

1 HW7

Γ(i)
im QN=1 s <1+n)
SteinePșin Shakarchi,
N→∞ N
=1(1/n-γ)s Capitolul 6
lim N→∞
Q
n N
=1 s(n + s)n-1
e(lim N →∞ P n N=1 1/n-lim N→∞ P nN=1 1/n+log(N))s
s(s1.+Fie
1) ·γ ·=· lim
( s +NN)
→∞imn N=1 n1 - log(N) reprezintă constanta Euler-Mascheroni. Reamintim că prin Teorema 1.7 și
P
Exercițiul
i→m∞
Teorema
N elog(N)sN Hadamard,
factorizării ! avem

∞
se γs Y
1 + s n E-S/N

N
se lim Y 1 + s
γs e-s/n

N→∞ n
n=1
N
s^1+ lim
s n

N→∞ es/n-γs

s(s + 1) · · · ( s + N) lim
N→∞ N N! s

Inversarea când s 6= 0, -1, -2, . . . dă rezultatul.

Exercițiul 2. Fie ca a și b să fie pozitive. Deoarece produsul infinit pentru 1/Γ(s) converge uniform, putem rearanja
termenii pentru a obține

Γ(a+1)Γ(b+1) a+b+1 -γ YN [1 + (a + b + 1)/n] 1

e li m e
Γ(a + b + 1) (a+1) (b+1) N → ∞ n= 1 (1+(a+1)/n)(1+(b+1)/n)

a+b+1 e-γ lim Y (n + 1)(n + a + b + 1) ne 1 (a + 1)(b + 1) N→∞

/n (n
+ a + 1) (n + b + 1) n + 1

N lim N lim
Y →∞ Y →∞
n n(n + a + b)(n +
n=1 Lim e-γ
e1/ n=1
n+1 N→∞ dinaint a)(n + b)
e·

1
2 SOLUȚII PENTRU HW7

lim 1 (N) · lim Y N n(n+a+b)

e log

N→∞ N + 1 N→∞ (n + a) (n + b)
n(n + a + b)b).
(n + a)(n +

∞
Y

n=1
 SOLUȚII PENTRU HW7 3

Rețineți că relația de mai sus este valabilă pentru a, b > -1, atâta timp cât a + b 6= -1. Să presupunem acum că 0 < s
< 1 și setați a = s, b = -s. Folosind formula produsului pentru sin(πs), obținem
sΓ(s)Γ(1 s) Γ(s + 1)Γ(1 s)
Γ(s + 1)Γ(1 s)
Γ(1)
n2

(n + s) (n s)

păcat(πs) .
Prin continuarea analitică, acest lucru este valabil pentru toate s ∈ C.

Exercițiul 3. Manipulând formula lui Wallis, obținem

π 2·2 4·4

2 1·3 3·5
= l im
Dan 2k · 2k
n→ ∞ (2k - 1) · (2K + 1)
4 n(im!) Q(2n + 1) = im --------------------
= nl
n 2

→ ∞ k =0(2k + 1)
n 2

m
4 n( !) (2n + 1) n 2

n→ ∞ ((2n + 1)!) 2 (N!) 2-2N -2

= l im
2 (n!) (2n
4n
+ 4
1)
n→ ∞ ((2n + 1)!) . 2

Luarea rădăcinilor pătrate dă rezultatul.

Pentru a demonstra formula duplicării, folosim exercițiul 1 (observați cum trebuie să manipulăm variabilele din
limită):
B(α,β) = 1(1-t) tα-1 β-1

0 Dt.

Γ(s)Γ(s + 1/2) n 2s+1/2(n!)2

m
n→ ∞ s(s + 1) · · ( s + n)(s + 1/2)(s + 3/2) · · ( s + 1/2 + n)
n 2s+1/2(n!)222n+2
=
Lim
n→∞ (2s)(2s + 1)···(2s+2n)(2s+2n+1)

. Im (2+12(2+1 • IM 22 ( « )241/
= n→∞ (2s)(2s + 1) · · · (2s + 2n)(2s + 2n + 1) n→∞ 2n + 1
· Lim 22N(N!) 2 (2n + 1)1/2
n→∞ (2n + 1)!
√
Γ(2s)22 2-2s-1/2 π2-1/2

Γ(2s)√π21-2s.
=

Exercițiul 7. Pentru <(α) =

> 0, <(β) > 0, definim funcția Beta prin
4 SOLUȚII PENTRU HW7

(a) Urmând indiciul, avem

∞ ∞
t α-1 s β-1 e-t-s
Γ(α)Γ(β) = 00 DTD-
uri.

Setarea s = ur, t = u(1 - r), avem u = s + t, r = s . Prin urmare, deoarece (s, t) intervale peste (0, ∞) × (0, ∞), (u, r) vor
+s t

fi peste (0, ∞) × (0, 1). Jacobianul acestei transformări este

∂(t, s) -r -u
Det Det = |u|.
∂(u, r)

Prin urmare, obținem

∞ ∞
t α-1 s β-1 e-t-s
Γ(α)Γ(β) 00 DTD
-uri
∞1
u α-1(1 - r)α-1 u β-1 rβ-1 e-u u drdu
00
Z0

Γ(α + β)B(α, β). α-1Rβ-1

u α+β-1e-u
du

(b) Setând u = 1 t - 1, obținem t = u + 1 1 și 1 - t = u + u 1 . Prin urmare, deoarece t variază de la 0 la 1, u variază

de la ∞ la 0. Avem

du = - dt = -(u + 1)2 dt,t

2

ceea ce implică

B(α, β) = Z (1 - t) α-1 t
β-1 dt
0
α-1 β-1
(u + 1) du
-2

∞ uα-1
= Du.
0 (u + 1) α+β
 SOLUȚII PENTRU HW7 5

Exercițiul 8. Fie ν > - 1, 2 , și x > 0. Extindem funcția Bessel folosind seria Taylor pentru exponențial și formula de
duplicare pentru funcția Gamma:

Z 1 eixt(1 - t2)ν-1/2 dt
(x/2) ν

J ν(x) = Γ(ν + 1/2)√π 1∞

II
J 1 (ixt) (1 - t 2)n ν-1/2
dt
(x/2) ν

(x/2) ν X (ix)n Z∞

tn(1 - t 2)ν-1/2 dt
Γ(ν + 1/2) π n! -
n=0

(x/2) ν

Γ(ν + 1/2) π
1
+X (inx!)n n impar
tn(1 - t 2)ν-1/2 dt

(x/2) ν (-1) x 2m 2Z 1 t (1-t 2)ν-1/2dt

m 2m

2 n=2m,m=0
(2m)! 0
Γ(ν + 1/2) π
∞
m 2m 1
(x/2) ν
X (-1) x u m-1/2(1 - u)ν-1/2 du
Γ(ν + 1/2) π m=0 (2m)! 0
∞
m 2m
X (-1) x
(x/2) ν B(m+1/2,ν+1/2)
Γ(2m + 1) =
Γ(ν + 1/2) π
ν∞
(-1) x
m 2m
Γ(m + 1/2)
Γ(m + ν + 1) Γ(2m + 1) π
m
ν X∞ (-1) mx
4

=0 Γ(m+1)Γ(m+ν+1).

II (ix)n Z 1 t n(1 - t2)ν-1/2 dt n par -1

6 SOLUȚII PENTRU HW7

Exercițiul 13. Fie > 0. Deoarece Γ ∈ R pentru s ∈ R și este diferit de zero pentru s > 0, putem folosi extinderea
produsului pentru a obține
∞
-1
Γ(i) S-1 E-γs ES/N

log(Γ(i)) - log(i) -γs - Xlog ( 1 + n s + ns

n=1

d log(Γ(s))ds 1 ∞
1/n 1
-γ- +
s 1 + s/n n
n=1
∞
X1
γ-
d 2 log(Γ(s)) n+s n=1
∞
ds 2
1 X
+ 1
s2

(n + s) 2

∞
X 1
n=0 (n + s) . 2

Acum, seria ∞ III

n =0 (n+ s)2 converge pentru toate s ∈ C r {0, -1, -2, . . . }. Pentru că
d2 log(T(s)) d ( T(s) N ( T(s) N
DS 2
DS Γ(i) Γ(i)
pentru s > 0, aceasta arată că
1
/ t'(s) N = 'X
=
Γ(i) n =0 (n +s) 2

pentru s ∈ C r {0, -1, -2, . . . }.

Problema 1. (a) Folosind Propoziția 2.5 și Corolarul 2.6, obținem

∞

ζ(i) + δn(s)
X

1 s-1 n=1
N-1 ∞
+ δn(s) + δn(s)
1 s-1 n=1 n=N

N-1
+X1
ns

1 s-1
N-1 ∞
+X 1 x-s+1 + X δn(s)
1 s-1 ns
-s+ 1 n=N

N-1 ∞
N1-s s-
1 +X n 1s + X δn(s).n=1 n=N

Rețineți că există o greșeală de tipar în declarația problemei din manual.

IIIN∞
dx
+ X δn(s)
1 xs
n=N
 SOLUȚII PENTRU HW7 7

(b) Evaluăm cele de mai sus la 1 + it și lăsăm N = b |t|c. Folosim limitele de peδ n(s) date în Propoziția 2.5 și
comparăm cu integralele pentru a obține

y—ea 1 N-1
•o
|ζ(1+ea)| ≤ , +2 +216. (1+ ea)|
el — N1+A —
n=1 n=N
N-1 ∞
1 +X 1 +|1+IT|X 1
n n2

|t| n=1 n=N

Ndx
+1+Z +√1+t Z dx
2 ∞

1x N-1 x2
1
|t|
+ 1 +log(N) + N 1-+1t2 N-1
1
|t|

Ultimul termen se apropie de 1 ca |t| tinde spre infinit și, prin urmare, este mărginită de constantă (numiți-o M )
pentru toate t. Prin urmare, pentru |t| ≥ e, obținem

|ζ(1+it)| ≤2+M+log(b|t|c) ≤ (3 + M) log(|t|) ,

care arată |ζ(1 + ea)| = O(log(|t|)).

(c) Dorim să procedăm într-un mod similar cu partea (b). Pentru a face acest lucru, avem nevoie de limite pe δ n
0

(s). Avem

Z n+1 log(n) δ n log(x) x

0 (s) = n - n s +
s

Dx
.

Folosind teorema fundamentală a calculului integral, avem (presupunând |s| ≥ 1 și n ≤ x ≤ n + 1)

log(x) log(n) ≤x 1 s log(y) |s| log(x) + 1 4|s| log(n)

n - dy ≤ n<(s)+1 (x - n) ≤ n<(s)+1
x s
n s
ys+1 ys+1

și, prin urmare,

0 4|s| log(n)
|δn(s)| ≤ n<(s)+1 .

Rețineți că acest lucru este valabil numai pentru n ≥ 2.

Luând derivata relației din partea (a) rezultă
8 SOLUȚII PENTRU HW7

N 1-s N-1
log(n) ∞

ζ (s) =
0
- log(N)N 1-s s-1 (S-1) 2 + -
ns + δ (s).
X
n
0

n=1
n=N
 SOLUȚII PENTRU HW7 9

Luăm |t| suficient de mari pentru a ne asigura că integranzii pe care îi considerăm descrescători (în special |t| ≥ e 2

lucrări). Încă o dată, comparând cu integrala, obținem

N-it N-1 ∞
- log(N)N -it
log(n)
|ζ (1+it)| ≤
0
+X n=1 + |δn (1 + it)| n=N
X 0

(ea) 2
n1+it

log(N) 1 N X-1
log(n) t 2 X log(n) n2
∞

|t| + n
2 +4 1+ n=N
|t| n=1

log(N) 1 log(2) Z log(x) +|t| +

N 2
2 +
dx + 4√1 + t 2 ∞ log(x)
N-1 x2
Dx
2 x
|t|
1 log(2) Z log(x) +|t| +
N 2
2 +

log(N) Dx
2 x
|t|
∞ ∞
log(x) 1
+4 1 + t2

x N-1 x 2

N-1

log(N) 1 log(2) log(N) 2

jurnal(2) 2

+ 2+ + -
|t| |t| 2 2 2
+4√1 +t 2 1
N-1
N-

Acum, termenul

log(N) 1 log(2) log(2) 2

4√1 + t2

+ 2+ - +
|t| |t| 2 2 N-1

tinde la o limită finită ca |t| tinde spre infinit și, prin urmare, este mărginită de M1 pentru toți |t| ≥ e2
. De asemenea,
termenul IV

IV 1 + t 2

N-1

este delimitată de M . Prin urmare, din moment ce |t| ≥ e , obținem

2
2

|ζ0(1 + it)| ≤ M 1 + M 2 + 12 log(|t|) 2,

și obținem |ζ (1 + ea)| = O(log(|t|) ).

0 2
10 SOLUȚII PENTRU HW7

Problema 2. Mai întâi presupunem <(s) > 1 și fie bxc cel mai mare întreg mai mic decât x. Avem

N
n+1
∞
bxc XZ = n n
S
S+1 Dx lim s Dx
1x N→∞ xs+1

N lim n+1

sn
n
N→∞
n
limN→ ns-1
∞ (n + 1) s

N lim
X
N→∞ = n+1 1
+

ns-1 (n+1) s
(n + 1) s

1 XN 1
lim 1 - N→∞
(N+1) + 1(n+1) s-1
n=
s

2 n=1 1
1 + lim
N→∞ (n + 1) s

ζ(i).

Acum fie {x} = x - bxc, și continuați să presupuneți <(s) > 1. Acest lucru dă

∞
∞
{x} D
s Dx S 1 x xs - ζ(i)
1 xS+1
s 11
- ζ(i)
\ XS-1

1-s s
- ζ (e).
S-

Deoarece |{x}| ≤ 1, integrala s R 1 s ∞

x
{ x }
+ 1 dx converge de fapt pentru <( ) > 0, iar rezultatul este menținut prin continuare
s

analitică.

Problema 3. Fie Q(x) = {x} - 12 , astfel încât

S1 ∞
Î(x)
ζ(s) = S-1 - 2 -S 1 xS+1 Dx
 SOLUȚII PENTRU HW7 11

și definiți polinoamele Qk (x) recursiv ca în manual. Deoarece sunt periodice, avem |Q k (x)| ≤ Mk pentru toate x ∈ R.
Să presupunem mai întâi că < > 0. Integrând pe părți, obținem
s 1 d ∞ k

ζ(i) S-1-2-S 1 dx Qk (x) dxk

x-s-1

s
- - 1 - s Q 1(0) + (s + 1) K-1 Qk (x) x-s-2 dx
s-1 2 1 DX K-1

= - - -
s Q 1(0) + (s + ) Q 2 (0) + (s + ) Z
1 2

dd k-2 Q (x) x-s-3 dx

k

s-1 2 1 DX K-2

...
=
s 1 k

S -1-2- Q (0)s(s + 1)(s + 2) · · · ( s + n - 1)

n
=
n=1

= - S(s + 1)(s + 2) · · · ( s + k) Q k(x) x-s-k-1

dx.

Din moment ce |Q k (x)| ≤ M k, integrala de pe ultima dreaptă converge de fapt pentru <(s) > -k, ceea ce dă
continuarea analitică pentru ζ(s) la <(s) > -k.