Unitatea de învățare 2

Analiză Matematică ID

Cuprins

2.1. Serii cu termeni pozitivi

2.2. Serii alternate
2.3. Serii absolut convergente
2.4. Test de autoevaluare
2.5. Bibliografia unităţii de învăţare 2

Obiectivele unităţii de învăţare 2

După studiul acestei unităţi de ˆınvăţare studenţii vor avea cunoştinţe şi abilităţi
practice despre:
• serii c u t e r m e n i p o z i t i v i , s e r i i a l t e r n a t e , aplicarea criteriilor de
convergenţă pentru serii ;
• interpretarea unor procese precum ¸si a conţinuturilor teoretice ¸si practice ale
disciplinei.

1
2.1. Serii de termeni pozitivi

Definiţie
∞
O serie numerică ∑ an se numeşte serie de termeni pozitivi dacă a n>0, ∀n≥1.
n =1
∞
Este uşor de demonstrat că dacă ∑ an este o serie de termeni pozitivi atunci şirul sumelor
n =1
parţiale (S n)n≥1 este strict crescător. In consecinţă dacă se demonstrează că (S n)n≥1 este
∞
mărginit superior atunci se obţine că seria ∑ an este convergentă.
n =1

In continuare se menţionează câteva criterii pentru studiul naturii seriilor de termeni pozitivi.

Criteriul comparaţiei (I)

∞ ∞
Fie două serii de termeni pozitivi ∑ an şi ∑ bn . Dacă ∃ N∈N* astfel încât ∀n≥N, an≤bn
n =1 n =1
atunci
∞ ∞
1) ∑ bn convergentă ⇒ ∑ an convergentă.
n =1 n =1
∞ ∞
2) ∑ an divergentă ⇒ ∑ bn divergentă
n =1 n =1
Demonstraţie
∞
1) Dacă ∑ bn convergentă atunci, pe baza criteriului Cauchy, deducem
n =1
∀ε>0 ∃ N(ε)∈N* astfel ∀n≥N(ε),∀p∈N*
bn+1+bn+2+…+b n+p<ε (*)
Luând n≥max(N(ε), N) se obţine din ipoteză şi relaţia (*):
an+1+an+2+…+an+p=an+1+an+2+…+an+p≤b n+1+bn+2+…+bn+p=bn+1+bn+2+…+bn+p<ε.
∞ ∞
Astfel condiţia din criteriul Cauchy este îndeplinită pentru ∑ an , deci ∑ an convergentă.
n =1 n =1
∞
2) Presupunem, prin reducere la absurd, că ∑ bn convergentă.
n =1
∞
Atunci folosind punctul 1) (demonstrat anterior) se obţine că ∑ an convergentă ceea ce este
n =1
în contradicţie cu ipoteza punctului 2). Astfel că presupunerea făcută este falsă, deci
∞
∑ bn divergentă.
n =1

2
Criteriul comparaţiei (II)
∞ ∞
Fie două serii de termeni pozitivi ∑ an şi ∑ bn . Dacă ∃ N∈N* astfel încât ∀n≥N,
n =1 n =1
an +1 bn +1
≤ atunci
an bn
∞ ∞
1) ∑ bn convergentă ⇒ ∑ an convergentă.
n =1 n =1
∞ ∞
2) ∑ an divergentă ⇒ ∑ bn divergentă
n =1 n =1

Demonstraţie

1) Din ipoteză rezultă că putem scrie

a b a a a
∀n≥N, n +1 ≤ n +1 ⇒ n +1 ≤ n şi dacă notăm c= N >0 atunci
an bn bn +1 bn bN
a a a
c= N ≥ N +1 ≥…≥ n ≥…⇒ an≤c⋅bn, ∀n≥N (**).
bN bN +1 bn
∞ ∞
Cum ∑ bn convergentă rezultă că şi ∑ c ⋅ bn este convergentă. Acum aplicând criteriul
n =1 n =1
∞ ∞ ∞
comparaţiei (I) pentru ∑ an şi ∑ c ⋅ bn rezultă că ∑ an este convergentă.
n =1 n =1 n =1

2) Demonstraţia acestui punct este identică celei de la punctul 2) al criteriului comparaţiei

(I).

Criteriul comparaţiei (III)

∞ ∞
a
Fie două serii de termeni pozitivi ∑ an şi ∑ bn . Dacă există l= nlim
→∞ b
n atunci:
n =1 n =1 n
∞ ∞
- l∈(0, ∞) ⇒ seriile ∑ an şi ∑ bn au aceeaşi natură;
n =1 n =1
- l=0 atunci
∞ ∞
a) ∑ bn convergentă ⇒ ∑ an convergentă;
n =1 n =1
∞ ∞
b) ∑ an divergentă ⇒ ∑ bn divergentă;
n =1 n =1
- l=∞ atunci
∞ ∞
a) ∑ an convergentă ⇒ ∑ bn convergentă;
n =1 n =1
∞ ∞
b) ∑ bn divergentă ⇒ ∑ an divergentă.
n =1 n =1

Observaţie

3
 ∞
Criteriile de comparaţie se aplică de cele mai multe ori considerând pentru seria ∑ bn (seria
n =1
cu care se face comparaţia) una din variantele:
∞
- seria geometrică ∑ r n , care este convergentă când r∈(0,1) şi divergentă pentru r∈[1, ∞);
n =0
∞
1
- seria armonică generalizată ∑ n α , care este convergentă dacă α>1 şi divergentă pentru
n =1
α≤1.

Exemple
∞ 1 1
1
1) Seria armonică generalizată: ∑ n α =1+ 2α + 3α +…, α∈R.
n =1
1
Termenul general al seriei este an = , n≥1.
nα
 ∞ , α<0
a) Dacă α≤0 atunci lim an =  , deci lim an ≠0 şi aplicând criteriul de divergenţă,
n →∞  1, α = 0 n →∞
∞
1
seria ∑ nα este divergentă .
n =1
∞ ∞
1 1
b) Dacă α=1 atunci ∑ n α = ∑ n , adică seria armonică despre care am arătat anterior că este
n =1 n =1
divergentă.
1 1 ∞
1
c) Dacă α∈(0,1) atunci putem scrie
n α
≥ , ∀ n≥1. Cum seria armonică
n
∑n este
n =1
∞
1
divergentă atunci, aplicând criteriul comparaţiei (I), rezultă că şi seria ∑ nα este
n =1
divergentă.
n n
1 1
d) Dacă α>1 atunci an = α
, n≥1 şi S n = ∑ a k = ∑ α
. Evident şirul sumelor parţiale (Sn)n≥1
n k =1 k =1 k
este strict crescă tor (*). Se va arăta în continuare că şirul (Sn)n≥1 este mărginit superior.
1 1−α
Fie funcţia f:[k, k+1]→R, f(x)= x , k= 1,n . Aplicând teorema Lagrange acestei funcţii
1− α
rezultă:
1
∃ ck∈(k, k+1) astfel încât α =f(k+1)-f(k)
ck
1  1 1 
Cum ck∈(k, k+1) rezultă că α
∈ α
, α  , deci
ck  ( k + 1) k 
1 1
α
< f(k+1)-f(k)< α , ∀ k=1,n .
( k + 1) k
Considerând pentru k valorile k=1, 2, …, n şi sumând inegalităţile obţinute deducem:
n n
1 1
∑ ( k + 1 )α <f(n+1)-f(1)< ∑ k α
k =1 k =1

4
 1 α n
de unde obţinem Sn+ α
-1< f(n+1)-f(1) ⇔ Sn< + , ∀n≥1. Definim şirul
( n + 1) α − 1 ( n + 1 )α
α n α
(bn)n≥1 prin bn = + α
, ∀n≥1. Cum α>1 deducem că lim bn = , deci şirul
α −1 ( n + 1) n →∞ α −1
(bn)n≥1 este convergent de unde obţinem că (bn)n≥1 este mărginit superior. Având în vedere
inegalitatea anterioară rezultă că şi (Sn)n≥1 este mă rginit superior (**).
∞
1
Din relaţiile (*) şi (**) se deduce că (Sn)n≥1 este convergent, ca urmare seria ∑ α este
n =1 n
convergentă .

2) Să se studieze natura următoarelor serii de termeni pozitivi:

∞ n+ n +2 ∞ 2
n + ln n + 3n
a) ∑ 2 ; b) ∑ n +1 + en
n =1 2n + 3 ln n n =1 n + 4
Soluţii
n+ n +2
a) Termenul general al seriei este an = 2 >0, ∀n≥1. Acesta poate fi scris
2n + 3 ln n
 1 2 1 2
n 1 + +  1+ +
1
an =  =
n n n n.
 3 ln n  n 3 ln n
n2  2 + 2  2+ 2
 n  n
1 2
1+ +
1 an n n = 1 ∈(0, ∞) de unde rezultă, aplicând
Se alege bn = şi astfel l= lim = lim
n n →∞ bn n →∞ 3 ln n 2
2+ 2
n
∞ ∞ ∞ ∞
1
criteriul comparaţiei (III), că seriile ∑ an şi ∑ bn au aceeaşi natură. Dar ∑ bn = ∑
n =1 n =1 n =1 n =1 n
∞
este seria armonică (α=1), deci divergentă, ca urmare şi ∑ an este divergentă.
n =1

n 2 + ln n + 3n
b) Termenul general al seriei este an = , ∀n≥1 care mai poate fi scris:
n + 4 n +1 + en
 n 2 ln n  n 2 ln n
3n  n + n + 1 n + +1
an = 3 3  =  3  3n 3n
 
 n e  4 n +4+e
n n
4  n +4+  
n
 
4  4   4n 4

n 2 ln n
n + n +1
 3 a 1
şi astfel l= lim n = lim 3 3
n
Se alege bn =   = ∈(0, ∞) de unde rezultă,
4 n →∞ bn n →∞ n e
n 4
+4+ 
4 n
4
∞ ∞
aplicând criteriul comparaţiei (III), că seriile ∑ an ş i ∑ bn au aceeaşi natură. Dar
n =1 n =1

5
 ∞ ∞ n ∞
3 3
∑ bn = ∑  4  este serie geometrică cu r= 4 ∈(0,1), deci convergentă, ca urmare şi ∑ an
n =1 n =1   n =1
este convergentă.

Criteriul radicalului (Cauchy)

∞
Fie o serie de termeni pozitivi ∑ an .
n =1
∞
1) Dacă ∃ N∈N şi ∃ r∈(0, 1) astfel încât n an ≤r, ∀n≥N atunci ∑ an este convergentă .
n =1
2) Dacă inecuaţia n an ≥1 este adevărată pentru un număr infinit de termeni ai şirului (an)n≥1
∞
atunci ∑ an divergentă.
n =1
Demonstraţie
∞
1) Din ipoteză avem an≤rn,∀n≥N cu r∈(0, 1). In plus, pentru r∈(0, 1) seria ∑ r n este
n =0
∞
convergentă. În consecinţă, pe baza criteriului comparaţiei (I), se obţine că ∑ an este
n =1
convergentă .
2) Ipoteza celei de a doua afirmaţii implică an≥1 pentru un număr infinit de termeni ai şirului
∞
(an)n≥1, ca urmare lim an ≠0 şi aplicând criteriul de divergenţă rezultă
n →∞
∑ an divergentă.□
n =1

Corolar
∞
Fie o serie de termeni pozitivi ∑ an astfel încât există l = lim
n →∞
n an . Atunci
n =1
∞
- dacă l>1 ⇒ ∑ an divergentă
n =1
∞
- dacă l<1 ⇒ ∑ an convergentă
n =1
- dacă l=1 seria poate fi convergentă sau divergentă.

Exemple
Să se studieze natura următoarelor serii de termeni pozitivi:
n +1
∞  2n 2 + 1  ∞
n+2
a) ∑  3n2 + 2  ; b) ∑ n 2 3n .
n =1   n =1
Soluţii
n +1
 2n 2 + 1 
a) Termenul general al seriei este an =  2  , ∀n≥1. Calculând lim n an obţinem
 3n + 2  n →∞

6
 n +1
 2n 2 + 1   2n 2 + 1   2n 2 + 1  2
l= lim n an = lim n
 2  = lim  2 n  = <1, şi aplicând criteriul
n →∞ n →∞  3n + 2  n →∞  3n + 2   3n 2 + 2  3
∞
radicalului rezultă ∑ an convergentă.
n =1

n+2
b) Termenul general al seriei este an = , ∀n≥1. Atunci
n 2 3n
n+2 1 n+2 1
l= lim n an = lim n
2
= lim n 2 = <1, şi aplicând criteriul radicalului rezultă
n →∞ n →∞ n 3n n →∞ 3 n 3
∞
∑ an convergentă.
n =1

Criteriul raportului (D’Alembert)

∞
Fie o serie de termeni pozitivi ∑ an .
n =1
an +1 ∞
1) Dacă ∃ N∈N şi ∃ r∈(0, 1) astfel încât
an
≤r, ∀n≥N atunci ∑ an este convergentă.
n =1
an +1 ∞
2) Dacă ∃ N∈N şi ∃ r>1 astfel încât
an
≥r, ∀n≥N atunci ∑ an este divergentă.
n =1

Demonstraţie

an +1
1) Pentru prima afirmaţie avem ∀n≥N, ≤r ⇒ aN+1≤raN, a N+2≤raN+1≤r2aN,…, aN+p ≤rpaN,
an
∞
aN n
∀p∈N*⇒ a n ≤rn-Na N, ∀n≥p ⇔ an ≤
rN
r , ∀n≥p. Cum seria ∑ rn este convergentă (fiind
n =1
∞
aN n
serie geometrică cu r∈(0, 1)), atunci şi ∑ N
r este convergentă, deci, aplicând criteriului
n= p r
∞
comparaţiei (I), obţinem că ∑ an este convergentă.
n =1
2) Din ipoteză rezultă că şirul (a n)n≥N este crescător şi an>aN>0, ∀n≥N. Atunci lim an ≠0 şi
n →∞
∞
aplicând criteriul de divergenţă, rezultă ∑ an divergentă.□
n =1

Corolar
∞
an +1
Fie o serie de termeni pozitivi ∑ an astfel încât există l = lim
n →∞ an
. Atunci
n =1
∞
- dacă l>1 ⇒ ∑ an divergentă
n =1

7
 ∞
- dacă l<1 ⇒ ∑ an convergentă
n =1
- dacă l=1 seria poate fi convergentă sau divergentă.

Exemple
Să se studieze natura următoarelor serii de termeni pozitivi:
∞ 2 ∞ ∞
n 3 ⋅ 5 ⋅ ...⋅ ( 2n + 1 ) π
a) ∑ n ; b) ∑ ; c) ∑ n 2arctg n
n =1 3 n =1 4 ⋅ 7 ⋅ ... ⋅ ( 3n + 1 ) n =1 2
Soluţii
n2
a) In acest caz termenul general al seriei este an = n >0, ∀n≥1. Deducem atunci că
3
( n + 1) 2
an +1 n +1 ( n + 1 )2 3n ( n + 1 )2 1
l= lim = lim 3 2 = lim = lim = <1 şi aplicând criteriul
n →∞ an n →∞ n n →∞ 3n +1 n 2 n →∞ 3n 2 3
3 n
∞
raportului rezultă ∑ an convergentă.
n =1
De remarcat că acest exemplu poate fi rezolvat şi cu ajutorul criteriului radicalului.
3 ⋅ 5 ⋅ ...⋅ ( 2n + 1 ) n 2k + 1
b) Termenul general al seriei se scrie an = =∏ >0, ∀n≥1. Astfel că
4 ⋅ 7 ⋅ ...⋅ ( 3n + 1 ) k =1 3k + 1
n +1
2k + 1
an +1
∏ 3k + 1 2( n + 1 ) + 1 2n + 3 2
l= lim = lim k n=1 = lim = lim = <1 şi aplicând criteriul
n →∞ an n →∞ 2k + 1 n →∞ 3( n + 1 ) + 1 n →∞ 3n + 4 3
∏
k =1 3k + 1
∞
raportului rezultă ∑ an convergentă.
n =1
π
c) Termenul general al seriei este an = n 2arctg >0, ∀n≥1. Ca urmare, putem scrie
2n
π
arctg n +1 π
2
2 π
( n + 1 ) arctg n +1
π 2 n +1
( n + 1) 2 1
a
l= lim n +1 = lim 2 = lim 2 n +1 = <1 şi aplicând
n →∞ an n →∞ π n →∞ n 2 π 2
n 2arctg n arctg n π
2 2
π 2n
2n
∞
criteriul raportului rezultă ∑ an convergentă.
n =1
arctg( xn )
De menţ ionat că în calculul precedent s-a folosit următoarea limită tip: lim =1.
n →∞ xn
xn → 0

8
In cazul în care obţinem l=1 la aplicarea corolarului criteriului raportului se poate încerca
studiul naturii seriei cu ajutorul criteriului ce urmează.

Criteriul Raabe-Duhamel
∞
Fie o serie de termeni pozitivi ∑ an .
n =1
 a  ∞
1) Dacă ∃ N∈N şi ∃ r>1 astfel încât n  n − 1  ≥r, ∀n≥N atunci ∑ an este convergentă .
 an +1  n =1
 a  ∞
2) Dacă ∃ N∈N şi ∃ r<1 astfel încât n  n − 1  ≤r, ∀n ≥N atunci ∑ an este divergentă.
 an +1  n =1
Corolar
∞  a 
Fie o serie de termeni pozitivi ∑ an astfel încât există l = lim n  n − 1  . Atunci
n =1 n →∞  an +1 
∞
- dacă l<1 ⇒ ∑ an divergentă
n =1
∞
- dacă l>1 ⇒ ∑ an convergentă
n =1
- dacă l=1 seria poate fi convergentă sau divergentă.

Exemple
Să se studieze natura următoarelor serii de termeni pozitivi:
n
∞
1 ⋅ 3 ⋅ ... ⋅ ( 2n − 1 ) ∞ ∏ ( k+ p )
a) ∑ ; b) ∑ k =1n!⋅nq , p, q ∈N*, q≠p+1.
n =1 2 ⋅ 4 ⋅ ... ⋅ ( 2n ) n =1
Soluţii
1 ⋅ 3 ⋅ ... ⋅ ( 2n − 1 ) n 2k − 1
a) Termenul general al seriei se scrie an = =∏ >0, ∀n≥1. Dacă s-ar
2 ⋅ 4 ⋅ ... ⋅ ( 2n ) k =1 2k
studia seria cu criteriul raportului, s-ar ob ţine
n +1
2k − 1
a
∏ 2k 2( n + 1 ) − 1 2n + 1
lim n +1 = lim kn=1 = lim = lim =1, deci criteriul raportului este
n →∞ an n →∞ 2 k − 1 n →∞ 2( n + 1 ) n →∞ 2n + 2
∏ 2k
k =1
neconcludent.
Cum s-a precizat anterior se încearcă aplicarea criteriului Raabe-Duhamel:
 a   2n + 2  n 1
l = lim n  n − 1  = lim n  − 1 = lim = <1, deci seria este divergentă.
n →∞  an +1  n →∞  2n + 1  n →∞ 2n + 1 2
n
∏ (k+p)
b) Termenul general al seriei se scrie an = k =1
, ∀n≥1. Aplicând criteriul raportului, s-
n!⋅n q
ar ob ţine:

9
 n +1
∏ (k+p)
k =1
an +1 q n q( n + 1 + p ) n q +1 + ( p + 1 )n q
lim = lim ( n +n1 )!⋅( n +1 ) = lim = lim =1, deci criteriul
n →∞ an n →∞ ∏ (k+p) n →∞ ( n + 1 ) ⋅ ( n + 1 )q n →∞ ( n + 1 )q +1
k =1
n!⋅n q
raportului este neconcludent.
Studiul cu ajutorul criteriului Raabe-Duhamel conduce la:
 a   ( n + 1 )q +1  n(( n + 1 )q +1 − n q +1 − ( p + 1 )n q )
l = lim n  n − 1  = lim n  q +1 − 1  = lim =
n →∞  an +1  n →∞  n + ( p + 1 )n
q
 n →∞ n q +1 + ( p + 1 )n q
n(( n + 1 )q +1 − n q +1 − ( p + 1 )n q )
= lim =
n →∞ n q +1 + ( p + 1 )n q
n( Cq0+1n q+1 + C1q+1n q + ... + Cqq+1n + Cqq++11 − n q +1 − ( p + 1 )n q )
= lim =
n →∞ n q +1 + ( p + 1 )n q
n(( q + 1 )n q + ... + Cqq+1n + Cqq++11 − ( p + 1 )n q )
= lim =
n →∞ n q +1 + ( p + 1 )n q
( q − p )n q +1 + ... + Cqq+1n 2 + Cqq++11n
= lim =q-p
n q +1 + ( p + 1 )n q
n →∞
Din condiţiile p, q∈N*, q≠p+1 se deduce apariţia a două cazuri:
• q-p>1 ⇔ l>1 deci seria este convergentă;
• q-p<1 ⇔ l<1 deci seria este divergentă;

2.2 Serii alternate

Definiţie
∞
Seria numerică ∑ an se numeşte alternată dacă an⋅an+1<0, ∀n≥1 (termenii consecutivi sunt
n =1
de semne contrare).
Observaţie
∞ ∞
n
Se poate demonstra uşor că o serie alternată ∑ an se scrie sub una din formele: ∑ ( −1) bn
n =1 n =1
∞
n +1
sau ∑ ( −1) bn unde bn>0 ∀n≥1.
n =1

De remarcat că, la o serie alternată având una din formele de mai sus, dacă lim bn ≠0 atunci
n →∞
(folosind criteriul de divergenţă) rezultă ca seria este divergentă.
In cazul când lim bn =0 atunci convergenţa poate fi studiată cu ajutorul criteriului următor.
n →∞

Criteriul Leibniz
∞ ∞
n +1 n
Fie ∑ ( −1) bn (sau ∑ ( −1) bn ) o serie alternată cu bn>0 ∀n≥1. Dacă
n =1 n =1
1) bn≥bn+1, ∀n≥1 (şirul (bn)n≥1 este descrescător)
2) lim bn =0
n →∞

10
atunci seria considerată este convergentă.

Demonstraţie
∞
n +1
Se consideră cazul seriei alternate de forma ∑ ( −1) bn cu bn>0 ∀n≥1.
n =1
Fie sumele parţiale
S2n=b1-b2+…+b2n-1-b2n şi S2n+2=b1-b2+…+b2n-1-b2n+b2n+1-b2n+2.
Atunci S2n+2- S2n= b2n+1-b2n+2≥0 (folosind ipoteza 1)). Astfel că şirul
(S2n)n≥1 este crescător (1).
In plus, S2n poate fi scris
S2n=b1-(b2-b3)-…-(b2n-2-b2n-1)-b2n,
dar b2-b3≥0,…, b2n-2-b2n-1≥0 (din 1)) şi b2n>0 (deoarece bn>0, ∀n≥1) astfel că S2n<b1, ∀n≥1,
adică (S2n)n≥1 este mărginit superior (2).
Din (1) şi (2) se obţine că şirul (S2n)n≥1 este convergent şi ∃ S= lim S2n ∈R.
n →∞
In continuare, se scrie S2n= S2n-1-b2n şi trecând la limită în ambii membri ai egalităţ ii, folosind
condiţia 2) rezultă
S= lim S2n −1 - lim b2n = lim S2n −1 .
n →∞ n →∞ n →∞
∞
n +1
În final se obţine lim Sn =S ceea ce înseamnă că seria
n →∞
∑ ( −1) bn este convergentă .□
n =1
Exemple
∞ ∞
n 1 n 2n
1) Să se studieze natura următoarelor seriilor alternate: a) ∑ ( −1) n
; b) ∑ ( −1) n +1
n =1 n =1
Soluţii
1
a) Se observă că avem o serie alternată cu bn = >0, ∀n≥1. Se verifică uşor că
n
1 1 1
bn+1 = < , ∀n≥1⇒ bn+1< bn, ∀n≥1 şi lim bn = lim =0; ca urmare, folosind criteriul
n +1 n n →∞ n →∞ n
Leibniz, seria este convergentă.
2n
b) In acest caz avem o serie alternată cu bn = >0, ∀n≥1. Cum lim bn =2≠0, deducem că
n +1 n →∞
n 2n
criteriul Leibniz nu este aplicabil. Considerând însă termenul general al seriei an= ( −1) ,
n +1
n≥1 se observă că şirul (an)n≥1 este divergent ( lim a2n =2 iar lim a2n +1 =-2) deci, folosind
n →∞ n →∞
criteriul de divergenţă, se obţine că seria este divergentă.

2.3 Serii absolut convergente

Definiţie
∞ ∞
O serie numerică ∑ an se numeşte absolut convergentă dacă ∑ an este convergentă.
n =1 n =1
∞ ∞
Este uşor de verificat implicaţia: ∑ an absolut convergentă⇒ ∑ an convergentă.
n =1 n =1

11
 ∞
Dacă o serie numerică ∑ an este convergentă şi nu este absolut convergentă atunci aceasta
n =1
se numeşte semiconvergentă.

Exemple
Să se studieze absolut convergenţa şi convergenţa seriilor numerice următoare:
∞ ∞ ∞
n 1 n +1 n + 2 n! 3n
a) ∑ ( −1) ; b) ∑ ( −1) ; c) ∑
n =1 n +1 n =0 2n n =1 n
n

Soluţii
n 1
a) Termenul general al seriei este an= ( −1) , n≥1.
n +1
• Absolut convergenţa
∞ ∞
1
Seria modulelor va fi ∑ an = ∑ , serie de termeni pozitivi cu termenul general
n =1 n =1 + 1
n
1 1
αn= , n≥1. Considerăm bn= , n≥1 şi aplicăm criteriul comparaţiei (III):
n +1 n
1
αn ∞ ∞
l= lim = lim n + 1 =1∈(0, ∞) de unde rezultă că seriile ∑ αn şi ∑ bn au aceeaşi natură.
n →∞ bn n →∞ 1 n =1 n =1
n
∞ ∞
1
Dar ∑ bn = ∑ este seria armonică despre care s-a demonstrat că este divergentă, deci şi
n =1 n =1 n
∞ ∞
n 1
∑ αn este divergentă. Ca urmare, ∑ ( −1) n +1
nu este absolut convergentă.
n =1 n =1
• Convergenţa
∞
n 1 1
∑ ( −1) n + 1 este o serie alternată cu αn= n + 1 >0, n≥1. Se verifică uşor:
n =1
1
I) lim αn = lim =0
n →∞ n →∞ n + 1
1 1
II) αn+1= < =αn ,∀ n≥1⇒ (αn)n≥1 este monoton strict descrescător
n + 2 n +1
∞
n 1
Din I) şi II) se obţine, folosind criteriul Leibniz, ∑ ( −1) este convergentă.
n =1 n + 1
∞
1
n
In concluzie, seria ∑ ( −1) n +1
este semiconvergentă.
n =1
n +1 n + 2
b) Termenul general al seriei este an= ( −1) , n≥0.
2n
• Absolut convergenţa
∞ ∞
n+2
Seria modulelor va fi ∑ an = ∑ n , serie de termeni pozitivi cu termenul general
n =0 n =0 2
n+2
αn= n , n≥0. Aplicând criteriul raportului, se deduce
2

12
 n+3
n+3 ∞
αn +1 n +1 1 n+2
l= lim = lim 2 = lim = <1, deci ∑ n este convergentă.
n →∞ α n n →∞ n + 2 n →∞ 2( n + 2 ) 2 n =0 2
2n
∞
n +1 n + 2
Ca urmare, seria ∑ ( −1) este absolut convergentă şi folosind implicaţia absolut
n =0 2n
∞
n +1 n+2
convergenţă ⇒ convergenţă rezultă că ∑ ( −1) 2n
este şi convergentă.
n =0
n! 3n
c) Termenul general al seriei este an= , n≥1. Cum an>0, ∀ n≥1 rezultă că studiul absolut
nn
∞ ∞
convergenţei se reduce la studiul convergenţei ( ∑ an = ∑ an )
n =0 n =0
Pentru analizarea convergenţei se aplică criteriul raportului:
( n + 1 )! 3n +1
a ( n + 1 )n +1 ( n + 1 )! 3n +1 n n 3n n 3 3
lim n +1 = lim = lim +1
= lim = lim = >1,
n →∞ an n →∞ n! 3 n n →∞ ( n + 1 ) n n! 3 n →∞ ( n + 1 ) n →∞  n + 1 
n n n e
n n  
 n 
deci seria este divergentă. In concluzie seria nu este nici absolut convergentă, nici
convergentă.

2.4. Test de autoevaluare

1) Să se studieze natura seriilor de termeni pozitivi următoare:
∞ ln n ∞ ∞
3 1
1.1) a) ∑ ; b) ∑ ; c) ∑ sin 2 .
2
n =3 n n =1 n + 3 n + 1 n =1 n
∞
n ∞
n3
1.2) a) ∑ n2
; b) ∑ 2n .
n =1  1 n =1
1 + 
 n
∞ ∞
π n!
1.3) a) ∑ n 3arc sin 3n b) ∑ nn .
n =1 n =1

∞ ∞
1 b ⋅ ( b + 1 ) ⋅ ... ⋅ ( b + n − 1 )
1.4) a) ∑ a ln n , a>0; b) ∑ c ⋅ ( c + 1 ) ⋅ ...⋅ ( c + n − 1 ) ,c > b + 1 > 2 .
n =1 n =1

2) Să se studieze absolut convergenţa şi convergenţa seriilor numerice următoare:

∞ ∞ ∞ 3n 2 + 1
n n −1 n +1 1
a) ∑ ( −1)
n2
; b) ∑ ( − 1)
n2
; c) ∑ 4
.
n =1 n =1 n =1 n + 2

13
Rezultate
ln n 1 ∞ ln n ∞ 3 ∞ 1
1.1) a) ≥ ∀n ≥ 3 ⇒ ∑ Divergentă; b) ∑ 2
~ ∑ n2 ⇒ Convergentă;
n n n =3 n n =1 n + 3 n + 1 n =1
∞ ∞
1 1
c) ∑ sin n 2 ~ ∑ n2 ⇒ Convergentă.
n =1 n =1
1 1
1.2) a) lim an = <1 ⇒ Convergentă; b) lim n an = <1 ⇒ Convergentă.
n
n →∞ e n →∞ 2
an+1 1 an+1 1
1.3) a) lim = <1 ⇒ Convergentă; b) lim = <1 ⇒ Convergentă.
n →∞ an 3 n →∞ an e
1.4) a) Convergentă pentru a ∈ ( e, ∞ ) şi Divergentă pentru a ∈ ( 0, e ] ;
 a 
b) lim n  n − 1 = c − b > 1 ⇒ Convergentă.
n →∞  an +1 
2) a) semiconvergentă; b) absolut convergentă; c) absolut convergentă.

2.5. Bibliografia unităţii de învăţare 2

1. Gabriela Beganu, Marius Giuclea, “Elemente fundamentale de matematică aplicată în

economie”, Editura ASE, 2011.
2. Marius Giuclea, Costin Ciprian Popescu, “Metode fundamentale de matematică cu aplicaţii
în economie”, Editura ASE, 2009.
3. D.P. Covei, “Elemente de Analiză Matematică”, Editura ASE, Bucureşti, 2015, România
4. S. Dedu, Fl. Şerban, “Matematici aplicate ı̂n economie. Culegere de probleme“, Teocora,
Buzău, 2009.
5. R. Șerban, O. Vegheș, S.Spătaru, I.Mircea, M.Marinescu, M.Covrig , “Exerciții privind
tehnicile computaționale. Introducere“, Editura ASE, 2009, România.

14