Suport curs Bazele Cercetărilor Operaționale

Anul I, CSIE, ASE București

Lect. univ. dr. Ramona PĂUN
ramona.paun@csie.ase.ro
CURS 6 BCO
Alocarea resurselor în managementul proiectelor

Realizarea unui proiect presupune utilizarea unor resurse (forță de muncă de diferite
calificări, capital tehnic- echipamente, utilaje) care sunt disponibile în cantități limitate. Din acest
motiv, în planificarea activităților, managerii de proiect trebuie să țina cont nu doar de relațiile de
precedență dintre activități și de duratele acestora, ci și de cantitățile disponibile din fiecare tip de
resursă.
Ipoteze + notații:
1) Presupunem că în orice moment, cantitatea disponibilă dintr-o anumită resursă este
constantă;
2) Presupunem că pe parcursul realizării unei activități, necesarul dintr-o resursă pentru
desfășurarea activității respective este constant.
- H = mulțimea resurselor cu disponibilitate limitată
- bh = disponibilul din resursa h ∈ H; se presupune că bh este constant pe toată
durata realizării proiectului
- rih = necesarul de resursă h pentru activitatea i; presupunem că rih este constant pe
toata durata realizării proiectului și că rih <= bh
Alocarea resurselor presupune parcurgerea următoarelor 2 etape:
1) Determinarea duratei minime de realizare a proiectului fără a ține cont de resurse.
2) Planificarea activităților astfel încât cantitatea necesară de resurse să se încadreze în
cantitatea disponibilă de resurse.
Dacă în anumite intervale de timp constatăm depășiri ale cantității disponibile de resursă,
înseamnă că avem un conflict de resursă. Acest lucru se observă din histograma resursei
respective.
Rezolvarea unui conflict de resurse presupune în acest caz amânarea unor activități care
erau inițial programate a începe la momentul respectiv, însă acest lucru poate duce la amânarea
altor activități care depind de activitățile amânate și de asemenea poate genera noi conflicte de
resurse acolo unde înainte nu existau.
Găsirea soluției optime presupune examinarea tuturor posibilităților de amânare a
activităților care ar rezolva un conflict de resurse care pot însă conduce la noi conflicte, astfel
încât vom avea un proces destul de laborios și greu de controlat. De aceea este recomandat să
încercăm să identificăm o soluție care nu este neapărat optimă dar este considerată suficient de
bună (este optim local) și care se obține repede și ușor. Un procedeu care conduce la o soluție
bună (nu neapărat optimă) se numește euristică.
O euristică pentru rezolvarea unei probleme de optimizare este un procedeu iterativ de
determinare a unei soluții, procedeu care la fiecare pas încearcă să facă cea mai bună alegere.

Euristica folosită pentru a rezolva problema alocării resurselor:

Euristica se bazeaza pe un anumit criteriu de prioritate la amânare, ca de ex.
• are prioritate la amânare activitatea cu cea mai mare rezervă de timp sau cea cu durata
cea mai mică;
• activitățile amânate se aleg astfel încât cele care rămân (alese pt programare) să asigure o
utilizare cât mai mare a resurselor.

Aceste criterii se pot folosi separat sau împreună.

Preliminarii:
1. Fiecare activitate va avea un termen potențial de începere (TPI) care se actualizează
pe măsură ce planificăm activitățile. Inițial, TPI= EST pentru toate activitățile;
2. Pe parcursul desfășurării proiectului, activitățile se împart în activități deja
programate și activități neprogramate. Atunci când o activitate este programată, TPI
devine termen definitiv de începere și nu va putea fi modificat.
3. Programarea activităților se face la anumite momente de timp (t). Momentul curent
t este minimul TPI al activităților încă neprogramate. La start t=0. În orice moment
t, activitatile deja programate sunt fie terminate (termenul definitiv de terminare <=
t), fie în curs de desfășurare (termenul definitiv de terminare > t). Printre activitățile
încă neprogramate avem activități candidate la programare (TPI=t).
4. Notăm cu A= mulțimea activităților în curs de desfășurare sau candidate la
programare la momentul t.
La fiecare moment de programare t vom compara cantitatea disponibilă de resurse
cu cantitatea necesară pentru desfășurarea activităților din mulțimea A

∆! = 𝑏! − & 𝑟"! , ℎ∈𝐻

"∈$

Această diferență se numește indicator de amânare relativ la resursa h.

Dacă ∆h >= 0 => avem suficiente resurse pentru desfășurarea activităților din A.
Dacă ∆h < 0 => nu avem suficiente resurse pentru desfășurarea activităților din A
=> unele dintre activitățile candidate la programare vor fi amânate
 Euristica:

Start:
- trasăm rețeaua coordonatoare a proiectului și determinăm EST pentru toate
activitățile;
- trasăm histograma necesarului din fiecare resursă, plecând de la premiza că toate
activitățile încep la EST;
Dacă profilul necesarului de resurse nu depășește disponibilul => STOP
În caz contrar, inițializăm:
- pentru fiecare activitate TPI= EST
- momentul curent de programare t = 0
- toate activitățile se declară neprogramate.
Iterația:
Pas 1: Se identifică mulțimea A a activităților în curs de desfășurare la momentul t și
candidate la programare la momentul t;
Pas 2: Pentru activitățile din A se calculează indicatorii de amânare ∆h.

∆! = 𝑏! − & 𝑟"! , ℎ∈𝐻

"∈$

Dacă ∆h >= 0 pentru toate resursele din H, se actualizează A’=A și B = (B=

mulțimea activităților amânate la momentul t) și se trece la pasul 4; (A’= mulțimea activităților
în curs de desfășurare și programate să înceapă la t).
Dacă ∆h < 0 trecem la pasul 3
Pas 3: Se identifică mulțimea B a activităților ce trebuie amânate pe baza criteriilor de
prioritate la amânare folosite.
Se actualizează A’=A-B
Pas 4: Se programează activitățile candidate din A’ să înceapă definitiv la momentul t
Pas 5: Dacă B ≠ , activităților amânate din B li se fixează un nou TPI= minimul
termenelor definitive de terminare a activităților din A’. Se vor modifica și TPI ale activităților
care depind direct sau indirect de activitățile amânate.
Se actualizează t= minimul TPI al activităților încă neprogramate și se reia Pasul
1.
Exemplu. Considerăm proiectul definit prin datele din tabel:
 Activitate Activitate direct Durata Necesar resurse
precedentă (zile) R1 R2
A - 1 2 2
B - 3 2 3
C B 5 1 3
D A 4 1 2
E A 5 1 1
F C, D, E 3 3 3
G C 1 1 2
b1=3 b2=5

În acest proiect se utilizează 2 tipuri de resurse R1 și R2 care se referă la 2 categorii de

muncitori, cu calificările R1 și R2.
Cantitatea disponibilă din R1 este de 3 muncitori, iar din R2 de 5 muncitori.
De ex, activitatea B necesită 2 muncitori cu calificarea R1 și 3 cu calificarea R2 pe durata
celor 3 zile.
Rezolvare:
Alocarea resurselor presupune parcurgerea următoarelor 2 etape:
Etapa 1: Determinarea duratei minime de realizare a proiectului fără a ține cont de resurse
(cu Excel QM).

Etapa 2: Planificarea activităților astfel încât cantitatea necesară de resurse să se

încadreze în cantitatea disponibilă de resurse. Sunt suficiente resursele R1 și R2 pentru a termina
proiectul în 11 zile?
…….