Facultatea de Matematic¼

a
Anul I, Aritmetic¼
a

Fişa de exerciţii 10

Funcţii aritmetice. Funcţia lui Euler. Funcţia parte întreag¼

a
In exerciţiile urm¼
atoare : N ! N este funcţia lui Euler; : N ! N, (n) =num¼
arul divizorilor lui
n; : N ! N, (n) =suma divizorilor lui n.

Exerciţiul 1 Calculaţi (30); (360); (1001); (5040); (36000).

Soluţie. Deoarece 30 = 2 3 5, avem

1 1 1
(30) = 30 1 1 1
2 3 5
124
= 30
235
=8

Deoarece 5040 = 24 32 5 7 avem:

1 1 1 1
(5040) = 5040 1 1 1 1
2 3 5 7
1246
= 24 32 5 7
2357
= 24 3 4 6 = 1152

Analog se calculeaz¼
a şi celelalte valori.

Exerciţiul 2 Veri…caţi c¼a dac¼a n = 5186, atunci (n) = (n + 1) = (n + 2).

Exerciţiul 3 Ar¼ataţi c¼a:

(a) Dac¼a n 2 N este impar, atunci (2n) = (n).
(b) Dac¼a n 2 N este par, atunci (2n) = 2 (n).
(c) (3n) = 3 (n) dac¼a şi numai dac¼a 3jn.
(d) (3n) = 2 (n) dac¼a şi numai dac¼a 3 - n.
(e) (n) = n=2 dac¼a şi numai dac¼a exist¼a k 2 N astfel încât n = 2k .

Soluţie. (a) Dac¼

a n este impar, atunci (n; 2) = 1, deci

(2n) = (2) (n) = (2 1) (n) = (n)

(b) Dac¼ a k 2 N şi m 2 N impar astfel încât n = 2k m. Obţinem atunci:

a n este par, atunci exist¼

(2n) = 2k+1 m = 2k+1 (m) = 2k+1 1 21 (m) = 2k (m)

1
(n) = 2k m = 2k k
(m) = 2 1 2 (m) = 2k 1 (m)

de unde rezult¼a imediat c¼a (2n) = 2 (n).

(c);(d) Se procedeaz¼ a analog ca (a),(b).
(e) Dac¼a n = 2k ; k 2 N , avem
1 n
(n) = n 1 =
2 2
n
Invers, dac¼
a (n) = 2; atunci n este par, deci n = 2k m; unde k 2 N şi m impar, şi avem:
n
2k 1
m= = (n) = 2k (m) = 2k 1
(m)
2
de unde obţinem m = (m). Din aceast¼
a relaţie rezult¼ a m = 1, deci n = 2k .
a c¼
Exerciţiul 4 (a) Ar¼ataţi c¼a oricare ar … n 2 N ,
1p
n (n) n:
2
(b) Ar¼ataţi c¼a dac¼a n 2 N este compus, atunci
p
(n) n n:

Exerciţiul 5 Ar¼ataţi c¼a dac¼a djn, atunci (d)j (n).

Soluţie. Fie n = pa1 1 pa2 2 : : : par r descompunerea în factori primi a lui n şi d un divizor al lui n. Atunci,
eventual reordonând pi , d va avea descompunerea

d = pb11 pb22 : : : pbss

unde s r şi bi ai ; i = 1; s. Rezult¼

a atunci c¼
a

(n) bs as+1 1 1 1
= pa1 1 b1
: : : pas s ps+1 : : : par r 1 1 ::: 1
(d) ps+1 ps+2 pr
as+1
= pa1 1 b1 : : : pas s bs ps+1 : : : par r 2N

deci (d) j (n).

Exerciţiul 6 Determinaţi ultimele dou¼a cifre ale num¼arului 3256 .

Soluţie. Avem
1 1
(100) = 100 1 1 = 40
2 5
Fiindc¼
a (3; 100), din teorema lui Euler, obţinem

340 1 (mod 100)

deci
6
3256 340 316 316 (mod 100)
Avem:

32 9 (mod 100)
4
3 81 19 (mod 100)
8
3 361 61 (mod 100)
16
3 3721 21 (mod 100)

a cifre ale lui 3256 sunt 21.

În concluzie, ultimele dou¼
Observaţie. Pentru a calcula 316 puteam proceda şi astfel:
8
316 = 98 = (10 1)
= C80 1 C81 10 + C82 102 + C88 108
C80 1 C81 10 (mod 100) 1 8 10 (mod 100) 79 (mod 100) 21 (mod 100)

Exerciţiul 7 Ar¼ataţi c¼a:

(a) Oricare ar … a 2 N, a37 a (mod 1729).
(b) Oricare ar … a 2 N, a13 a (mod 2730).
(c) Oricare ar … a 2 N impar, a33 a (mod 4080).

Soluţie. (a) Indicaţie: Descompuneţi 1729 şi folosiţi teorema lui Fermat.
 (m) 1
Exerciţiul 8 Dac¼a (a; m) = 1, atunci soluţia ecuaţie ax b (mod m) este x = ba . Folosind acest
rezultat s¼a se rezolve ecuaţiile:
a) 5x 7(mod 12); d) 129x 3(mod 14),
b) 3x 7 (mod), e) 23x 149(mod 10),
c) 4x 9 (mod), f ) 21x 4(mod 6).

Exerciţiul 9 (a) Ar¼ataţi c¼a oricare ar … a 2 N impar care nu este multiplu de 5, exist¼a un num¼ar
natural n de forma n = 111 : : : 1 (în scrierea zecimal¼a) astfel încât ajn.
(b) Ar¼ataţi c¼a oricare ar … p un num¼ar prim diferit de 2 şi de 5, p divide o in…nitate de numere de forma
111 : : : 1 (în scrierea zecimal¼a).

Soluţie. (a) Din ipotez¼ a avem (a; 10) = 1, deci (9a; 10) = 1. Din teorema lui Euler, vom avea
(9a)
10 1 (mod 9a), sau echivalent
(9a)
9a j 10 | {z } () a j 11:::1
1 () 9a j 99:::9 | {z }
(9a) ori (9a) ori

(b) Folosiţi (a).

Exerciţiul 10 Veri…caţi c¼a:

(a) f 31; 16; 8; 13; 25; 80g formeaz¼a un sistem redus de resturi modulo 9.
(b) f3; 32 ; 33 ; 34 ; 35 ; 36 g formeaz¼a un sistem redus de resturi modulo 14.

Exerciţiul 11 Veri…caţi c¼a X

(d) = 36:
dj36

Exerciţiul 12 Determinaţi (180) şi (180).

Soluţie. Avem: 180 = 22 32 5 deci:

(180) = (2 + 1) (2 + 1) (1 + 1) = 18
23 1 33 1 52 1 7 26 24
(180) = = = 7 13 6 = 546
2 1 3 1 5 1 1 2 4

p
Exerciţiul 13 Demonstraţi c¼a pentru orice num¼ar natural n 1, (n) 2 n.
p
Soluţie. Dac¼ a n = dd0 atunci d sau d0 este mai mic sau egal cu n. De aici deducem p
c¼
a putem grupa
divizorii lui n în perechi d; nd , iar în …ecareppereche, numai unul dintre numere
p este n (dac¼
a n este
p¼
atrat perfect, avem o pereche degenerat¼ a f ng). Rezult¼a atunci (n) 2 n.

Exerciţiul 14 Demonstraţi c¼a:

(a) (n) este impar dac¼a şi numai dac¼a n este p¼atrat perfect.
(b) (n) este impar dac¼a şi numai dac¼a n este p¼atrat perfect sau dublul unui p¼atrat perfect.

Soluţie. Fie n = pa1 1 pa2 2 : : : par r descompunerea lui n în factori primi. Avem aşadar:

(n) = (a1 + 1) (a2 + 1) : : : (ar + 1)

(n) = (1 + p1 + + pa1 1 ) (1 + p2 + + pa2 2 ) : : : (1 + pr + + par r )

(a) (n) este impar dac¼ a şi numai dac¼ a ai +1 este impar pentru i = 1; r, sau, echivalent, toţi exponenţii
ai sunt pari, adic¼
a n este p¼ atrat perfect.
(b) (n) este impar dac¼ a şi numai dac¼ a 1 + pi + + pai i este impar pentru i = 1; r.
ai
Dac¼a pi = 2, atunci 1 + pi + + pi este impar, pentru orice ai 1. Dac¼ a pi > 2, atunci pi e impar,
deci 1 + pi + + pai i este impar dac¼ a şi numai dac¼ a ai este par.
Aşadar, (n) este impar dac¼ a şi numai dac¼ a toţi exponenţii factorilor primi impari sunt pari (expo-
nentul lui 2 este arbitrar). Aceasta înseamn¼ a c¼
a n este p¼ atrat perfect (dac¼a exponentul lui 2 este par)
sau n este dublul unui p¼ atrat perfect (dac¼ a exponentul lui 2 este impar).
Exerciţiul 15 Demonstraţi c¼a pentru orice num¼ar natural n 1
X1 (n)
= :
d n
djn

Exerciţiul 16 S¼a se demonstreze c¼a pentru orice dou¼a numere reale x, y are loc inegalitatea [x + y]
[x] + [y]. In ce condiţii are loc egalitatea?

Exerciţiul 17 S¼a se arate c¼a pentru orice num¼ar real x şi orice num¼ar natural n au loc identitaţile:
1 n 1
i) [x] + x + + + x+ = [nx](Hermite);
n n
n
X n
X1 X
i
k
ii) [kx] = [nx] + x+ :
i=1 k=1
i+1
k=1

Soluţie. (i) Fix¼

am n 2 N şi consider¼
am funcţia f : R ! Z, dat¼
a prin

1 n 1
f (x) = [x] + x + + + x+ [nx]
n n
Vrem s¼ a ar¼
at¼
am c¼a f (x) = 0; 8x 2 R. Pentru aceasta e su…cient s¼
a demonstr¼
am:
(i) f este periodic¼a de perioad¼a n1 ;
(ii) f (x) = 0, pentru orice x 2 [0; n1 ).
(i) Pentru orice x 2 R avem

1 1 2 n 1
f x+ = x+ + x+ + + x+ + [x + 1] [nx + 1]
n n n n
1 2 n 1
= x+ + x+ + + x+ + [x] + 1 [nx] 1
n n n
= f (x)

(ii) Pentru orice x 2 [0; n1 ) şi orice k 2 f0; 1; : : : ; n 1g are loc

k 1 k 1 n 1
0 x+ < + + =1
n n n b n
k
deci x + n = 0. De asemenea, are loc
1
0 nx < n =1
n
şi obţinem [nx] = 0, de unde deducem imediat c¼ a f (x) = 0.
(ii) Indicaţie: Folosiţi (a) în mod repetat.

Exerciţiul 18 S¼a se arate c¼a pentru orice num¼ar real x şi pentru orice num¼ar natural n are loc inegali-
tatea:
Xn
[ix]
nx:
i=1
i
Când are loc egalitatea?

Exerciţiul 19 S¼a se rezolve ecuaţiile:

x+3 x 2
(i) = ;
4 3
x2 3x + 1 x 1
(ii) = ;
3 3
(iii) x3 [x]
p = 3;
(iv) x = 3[ x] + 1.

h x i 20 S¼a se arate c¼a num¼arul multiplilor unui num¼ar natural n mai mici decât un num¼ar real
Exerciţiul
x este .
n
Exerciţiul 21 Exponentul unui num¼ar prim p în descompunerea în factori primi ai lui n! este:
X1
n
n (p) = (Legendre):
i=1
pi

În câte zerouri se termin¼a num¼arul 400!. Factorialul c¼aror numere se termin¼a în exact 1000 de zerouri?

Soluţie. Num¼
arul de zerouri este egal cu exponentul lui 5 în descompunerea lui n!. Avem:

400 400 400

400 (5) = + +
5 25 125
= 80 + 16 + 3 = 99

Exerciţiul 22 S¼a se arate c¼a pentru orice num¼ar natural nenul n avem:
(i) 2n - n!;
(ii) pn - [(p 1)n]!.

Soluţie. (i) Dac¼

a n = (ak ak 1 : : : a1 a0 )2 este scrierea în baza 2 a lui n, atunci

n (2) = n (a0 + a1 + + ak )

Cum n 1, ak = 1, deci n (2) n a 2n - n!

1, de unde obţinem c¼
(ii) Analog cu (i).

Exerciţiul 23 Determinaţi numerele naturale n pentru care 2n 1

j n!.

Exerciţiul 24 S¼a se arate c¼a pentru orice num¼ar real x şi orice num¼ar natural m exist¼a r 2 f0; 1; :::; m
1g astfel încât [mx] = m[x] + r.
p p
Exerciţiul 25 S¼a se arate c¼a pentru orice num¼ar natural n, numerele [(2 + 2)n ] şi [(2 + 3)n ] sunt
impare.
h p ni
Soluţie. Vom trata num¼ arul 2 + 2 , pentru cel¼ alalt procedându-se similar. Fie şirurile (an )n
şi (bn )n de numere întregi astfel încât
p n p
2+ 2 = an + 2bn

Atunci are loc şi

p n p
2 2 = an 2bn

deci p n p n
2+ 2 + 2 2 = 2an
p h p n
i
Cum 2 2 2 (0; 1), obţinem c¼
a 2+ 2 = 2an 1, un num¼
ar impar.
p p
Exerciţiul 26 Pentru un num¼ar natural n, s¼a se calculeze [( n + 1 + n + 10)2 ].
hxi x
Exerciţiul 27 Determinaţi num¼arul soluţiilor întregi şi pozitive ale ecuaţiei: = , unde a > 1
a a 1
este num¼ar natural.